Buletin informativ - traditiiclujene.ro · de Ansamblul folcloric Doina Muresului si Formatia de...

Buletin informativnr 30, noiembrie 2007

CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

CENTRUL JUDETEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE CLUJ

400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor f.n.(parterul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga")

www.traditiiclujene.ro

e-mail: ccp@cluj,astral.ro

director Tiberiu GROZA

Redactor coordonator: Colectiv redactional: Maria GOLBAN, Dana JUCAN, Consuela JUCAN, Mircea CÎMPEAN; Both JOZSEF

Grafica şi tehnoredactare: Dana JUCAN

Cuprins

Calendarul manifestarilor culturale pe luna decembrie...........................pag. 1

Prezentarea evenimentelor din lunia octombrie......................................pag. 1

"Vin feciorii-n sat"....................................................................................pag. 1

Festivalul "Ion Cristoreanu" - editie aniversara.......................................pag. 9

Festivalul folcloric "Tinere sperante"- Gherla .......................................pag. 14

Turneul formatiei "Zorile" în Polonia......................................................pag. 16

Orchestra Cununa Transilvana.............................................................pag. 18

Zoo-ghicitori - viata pastorala în ghicitori..............................................pag. 20

Spectacol interetnic la Gilau..................................................................pag. 21

Traditii în Brumar sau Promorar............................................................pag. 23

Dana Jucan

webmaster: Nicolae Nerţan

Calendarul manifestarilor culturale pe luna decembrie

1 decembrie - Spectacol dedicat Zilei Nationale a României

1 decembrie - Expozitia - concurs Fotografia document etnografic, editia a IV-a

16 decembrie - Spectacol de colinde

decembrie - Spectacol de colinde tiganeşti

decembrie - Salonul icoanei ardelene, editia a VII-a

decembrie- Spectacol interetnic la Turea

editari Cd-uri şi carti de specialitate

Prezentarea evenimentelor din luna octombrie

Vin feciorii-n sat…

Feciori si fete din tot Ardealul, duminica 14 octombrie, au coborât din Dealul Feleacului în Complexul Expozitional Expo Transilvania , la ce-a de-a XXIII-a editie a Festivalului Jocul Fecioresc din Transilvania.

Peste 300 de artisti amatori din judetele Alba, Arad, Bihor, Brasov, Mures, Olt si Cluj au daruit clujenilor frumusetea costumului traditional, precum si eleganta si virtuozitatea dansului românesc.

Buletin informativ, nr.30, noiembrie 2007

Manifestarea, în organizarea Consiliului Judetean Cluj si a Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj , a debutat anul acesta cu invitati de seama din judetul Olt. Formatia de calusari din Sârbii Magura au impresionat publicul clujean prin jocurile caluseresti specifice Munteniei de vest.

Judetul Arad a fost reprezentat la aceasta editie, dupa o lunga pauza, de Ansamblul folcloric Doina Muresului si Formatia de jocuri din Paulis care ne-au prezentat, în coregrafia si conducerea artistica a cunoscutului coreolog Viorel Nistor, Manântalu din Micherechi (localitate din Ungaria unde traiesc în majoritate români) si jocuri din Sudul Transilvaniei.

Fecioreasca de la Comana de Jos - Brasov, a fost interpretata cu multa eleganta de formatia de jocuri traditionale Lunca Oltului din localitate, formatie de tineri, instruiti cu multa pricepere de instructorul Constantin Mon, prezentând totodata si frumusetea costumului din Tara Fagarasului.

Din Bihor, de la Casa de Cultura Beius, a venit Ansamblul Mladite de Tezaur , o formatie tânara, dar de mare perspectiva, care promoveaza cu multa grija folclorul bihorean. Au dansat Pa picior, din zona Beiusului si Polca.

Copiii - calusari din Stremt, judetul Alba, au impresionat prin eleganta costumelor, dar mai ales prin calitatea interpretarii. De aceea, doresc sa aduc felicitari instructorilor acestor copii care reusesc sa pastreze atât de bine aceste dansuri si sa le transmita generatiilor viitoare. Formatia Muguri de Nucet instruita si condusa de inimosul instructor Homana Ioan, a Caluserul, Batuta si Haidaul.

O formatie deja consacrata, cu rezultate importante în tara si strainatate, este Ansamblul Hora din Ungheni care a reprezentat judetul Mures. Au prezentat în spectacol Bota din Cerghid-Mures, Învârtita si Ponturi în coregrafia lui Ilies Ilie si conducerea muzicala Dorel Rus.


Ansamblul "Doina Mureşului" din Arad


Formatia de jocuri din Comana de Jos" - Braşov

Ansamblul "Mladite de Tezaur" - Beiuş, Bihor


Caluşarii din Stremt - Alba

Ansamblul folcloric "Hora" - Ungheni, Mureş

Si la aceasta editie, folclorul minoritatilor a fost apreciat de publicul clujean, dansatorii maghiari de la Ansamblul Studentesc Ordogtergye si Ansamblul Zurbolo ambele din Cluj-Napoca, au prezentat, într-o interpretare autentica, folclor coregrafic din zona Câmpiei Transilvaniei coregrafia Both Jozsef si Zsuzsa (Ordogtergye) si jocuri din Bagara-Cluj în memoria lui Fekete Janos zis Poncsa coregrafia Konczei Csongor (Zurbolo).


Ansamblul Studenţesc "Ördögtérgye" - Cluj Napoca

Ansamblul "Zurboló" - Cluj Napoca

Rromii au fost reprezentati la aceasta editie de formatia din Floresti , judetul Cluj, un grup de tineri talentati, îndrumati de consilierul scolar Lacatus Craciun prezentând în festival joc cingarit cu o maiestrie si o interpretare care a stârnit aplauze la scena deschisa.

Un moment de o frumusete aparte în spectacolul nostru, a fost prezenta formatiei Dumbrava din Balnaca Bihor, formatie a carei membrii dansatori sunt sot si sotie. Eleganta dansurilor bihorene Pa picior si Luncanul, precum si costumele autentice, au fost rasplatite de public cu aplauze la scena deschisa.

Pe scena festivalului au evoluat si câteva dintre ansamblurile folclorice renumite ale judetului nostru, precum

Formatia de jocuri traditionale Zorile din Mociu, Ansamblul Folcloric Avram Iancu al Asociatiei Folclorice cu acelasi nume, Dor Transilvan al R.A.T.U.C., Somesul-Napoca al Scolii de Arte „Tudor Jarda” si Craisorul al Sindicatului Civitas din Primaria Cluj Napoca.


Formatia rromilor din Floreşti

Forma?ia de jocuri din Bãlnaca - Bihor

Ansamblul Românaşul


Taraful lui Stângaciu - Mociu

Ansamblul Folcloric "Dor Transilvan" al RATUC - Cluj Napoca

Mariş Floarea 67 ani


Ansamblul Folcloric "Someşul Napoca" al Şcolii de Arte "Tudor Jarda" Cluj-Napoca

Ansamblul Folcloric "Craişorul" al sindicatului CIVITAS din Primaria Cluj Napoca

Ediţia a XXIII-a a Festivalului Jocul fecioresc din Transilvania a fost un eveniment reuşit, organizat ca un răspuns la dorinţele iubitorilor culturii tradiţionale, în acest caz, al iubitorilor jocului transilvan, artiştii prezenţi sau putut bucura de ospitalitatea clujenilor iar publicul, foarte numeros, de un spectacol de culoare, ritm şi frumuseţe sufletească în finalul spectacolul toţi cei prezenţi fiind invitaţi la joc în compania tarafului lui Rizea din Valea Largă Mureş.

Până la ediţia de anul viitor, le doresc tuturor colaboratorilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj succes în activitatea artistică şi multă sănătate.

Referent, Ion Motoc

FESTIVALUL „ION CRISTOREANU” EDIŢIE ANIVERSARĂ

„…oare unde-i toamna atât de frumoasă ca-n Triteni şi Cluj, la Ion acasă?”

Ajuns la cea de-a V-a ediţie, Festivalul-concurs naţional pentru voci bărbăteşti „Ion Cristoreanu” s-a desfăşurat şi în acest an, conform tradiţiei, la Tritenii de Jos şi Cluj-Napoca, în 28-29 octombrie.

Deşi toamnă târzie, vremea a fost, din nou, favorabilă plaiurilor Câmpiei Transilvane.


Concurenţii celei de-a V-a ediţii

Aceeaşi organizatori: Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Primăria şi Consiliul Local Triteni au semnat realizarea evenimentului, aşteptat deja cu interes de iubitorii cântului popular.

Selectaţi după binecunoscutele criterii, concurenţii s-au dovedit a fi, şi de această dată, posesori ai unor adevărate voci bărbăteşti.

Acompaniaţi de orchestra de muzică populară „Cununa Transilvană” a C.J.C.P.C.T. Cluj, sub bagheta dirijorului Ovidiu Barteş, concurenţii au prezentat două cântece din repertoriul personal şi unul din repertoriul lui Ion Cristoreanu.

După concurs, spectatorii şi-au aplaudat proprii artişti, membrii Formaţiei de jocuri tradiţionale din Tritenii de Jos, care în această vară au purtat cu ei numele Câmpiei Transilvane, într-un turneu în Polonia.

Amintindu-şi cu drag de ediţiile în care chiar ei au devenit laureaţi, Ovidiu Homorodean, Nicolae Tuhuţ şi Raul Oltean au dăruit cu mare bucurie din cântecele care astăzi constituie propriul lor repertoriu.

Înaintea focurilor de artificii, sătenii din Triteni s-au bucurat de „grai şi câncec bănăţan”, interpretate de Petrică Moise şi „Virtuozii Banatului”.

Luni, 29 octombrie, „Sărbătoarea Ion Cristoreanu” a continuat la Cluj-Napoca, unde s-a desfăşurat Gala laureaţilor.

În aplauzele susţinute ale spectatorilor clujeni, evenimentul a debutat cu recitalurile laureaţilor ediţiilor anterioare: Ovidiu Homorodean, Nicolae Tuhuţ şi Raul Oltean, urmate de Gala laureaţilor 2007.


Juriul festivalului

Juriul, format din Gelu Furdui (realizator Radio Cluj) presedinte, Aurel Bodiu etnolog, Stelian Stoica dirijorul orchestrei „Jidvei - România”, Ioana Cristurean fiica lui Ion Cristoreanu, Tiberiu Groza - directorul C.J.C.P.C.T. Cluj si Valer Sasa primarul comunieTritenii de Jos, a stabilit lista laureatilor:


dir CJCPCT Cluj Tiberiu GROZA şi Sebastian Emanuel STAN

SEBASTIAN EMANUEL STAN SB TROFEUL „ION CRISTOREANU”CĂTĂLIN HAŞA AB PREMIUL IALEXANDRU BRĂDĂŢAN SV PREMIUL IISILVIU NICOLAE RAŢIU SB PREMIUL IIIBOGDAN TOMA HD PREMIUL IIIMARIAN DASCĂL CJ PREMIUL FAM. CRISTOREANUCONSTANTIN OPRIŞ SB PREMIUL JURIULUIMARIUS CĂTĂLIN CĂLIN SB PREMIUL PRIMĂRIEI TRITENII DE JOSÎn aplauzele necontenite ale publicului clujean, concurenţii au

interpretat câte două dintre melodiile prezentate în concurs, demonstrând astfel că şi-au meritat pe deplin rezultatele obţinute, asigurându-ne, totodată, că generaţia lor vine să reconfirme sintagma folclor nepieritor!

Cu ocazia desfăşurării acestei ediţii a festivalului, echipa organizatoare a realizat şi un CD aniversar Ion Cristoreanu, intitulat sugestiv „Clujule, oraş cu dor”.

Albumul conţine 25 de cântece ardeleneşti, selecţionate dintre cele peste 125 pe care le-a înregistrat Ion Cristoreanu de-a lungul timpului şi a fost lansat în cadrul Galei laureaţilor 2007 şi prezentat de Tiberiu Groza directorul C.J.C.P.C.T. Cluj, Gelu Furdui Radio Cluj, etnologul Aurel Bodiu şi Stelian Stoica dirijorul Orchestrei „Jidvei” România.

Ioana Cristoreanu a fost din nou fascinată de sărbătoare şi, alături de mama şi soţul său, s-au bucurat că sunt din nou la „Cluj - oraşul cu dor, al tatei”, manifestându-şi, în acelaşi timp, emoţia şi pentru primul CD al interpretului Ion Cristoreanu.

Pentru a întări şi mai mult ideea de promovare a vocilor bărbăteşti


distribuţia acestei ediţii a cuprins şi glasurile „Junilor de la Jidvei” care, sub coordonarea dirijorului Stelian Stoica, au susţinut un recital din repertoriul lui Ion Cristoreanu.

În concertul de gală, clujenii au avut bucuria să asculte şi glasul lui Ovidiu Purdea Someş, pe care l-au răsplătit însoţindu-i fiecare cântec cu ropote prelungite de aplauze, dovada preţuirii unui artist şi a muncii sale.

Ştim cu toţii că Ion Cristoreanu a cântat atât Câmpia Transilvaniei, cât şi Banatul, această nepreţuită ţară a doinelor.

Fălos, ca toţi bănăţenii, Petrică Moise a venit însoţit de „Virtuozii Banatului”, o formaţie instrumental-vocală ce ne aminteşte de lăutarii de odinioară (care cântau atât vocal, cât şi instrumental). Îmi mărturisea domnul Moise: „În Banat, când se întâlnesc 3 instrumentrişti, deja avem şi-un cor”. Ne-au convins şi pe noi de asta.

Din respect pentru „nea Ion” (cu care-a colaborat o vreme) şi pentru iubitorii cântecelor sale, Petrică Moise, împreună cu „virtuozii săi”, ne-au adus

atât vechi şlagăre bănăţene, cât şi dintre cele ale lui Ion Cristoreanu, toate-acestea spre bucuria publicului fascinat.

Din Banat, cântecul ne-a transferat pe plai moldav si nu oricum, ci intr-un ritm pe care ni-l poate impune doar stilul unic al Laurei Lavric.

De-a lungul anilor ne-a încântat cu dinamismul cântecelor sale, dar şi cu sensibilitatea impusă de interpretarea unei doine sau balade. Indiferent ce ne-a dăruit, a ştiut să transmită mesajul fiecărui cântec şi-al fiecărui sat pe care l-a batut cu piciorul pentru a-şi crea un repertoriu cu care, iată, şi-a consolidat un nume celebru: Laura Lavric.

Şi cum nimic din ce-am prezentat mai sus nu putea să fie la nivelul calitativ propus, fară contribuţia consistentă a Orchestrei de muzică populară „Cununa Transilvană” a C.J.C.P.C.T. Cluj, se cuvin mulţumiri şi felicitări tuturor instrumentiştilor şi celui care

stă la pupitrul orchestrei, violonistul Ovidiu Barteş.Dar cum nimic din ce-i frumos nu ţine-o veşnicie, iată, s-a încheiat şi

cea de-a cincea aniversare a cântăreţului din Câmpia Transilvană.Acum, când ecourile acestei ediţii se aud tot mai îndepartat, încerc să

trec în revistă desfăşurarea fiecăreia dintre cele cinci şi să fac o analiză:...cred că nu e rău, chiar nu e rău deloc.

Graţie instituţiilor care-au înţeles importanţa unui eveniment care să poarte numele unei personalităţi a locurilor noastre, festivalul a devenit un reper în conştiinţele iubitorilor culturii tradiţionale, şi a dat deja câteva nume certe care


Laura Lavric

se vor impune, prin glasul bărbătesc, în lumea cântecului.La ceas de toamnă, clujenii aştaptă un festival al folclorului muzical, un

festival al glasurilor bărbăteşti, iar noi le dăruim...Festivalul-concurs naţional pentru voci bărbăteşti „Ion Cristoreanu”.

Maria Dan Golban iniţiator proiect

FESTIVALUL FOLCLORIC „TINERE SPERANŢE”GHERLA, 28 OCTOMBRIE 2007

La sfârşitul săptămânii trecute, într-o organizare perfectă, a avut loc cea de a VI-a ediţie a tradiţionalului festival folcloric pentru copii „Tinere speranţe”. Organizat de Primăria municipiului Gherla, Casa Municipală de Cultură şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, festivalul a reunit nu mai puţin de 15 concurenţi din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj şi Cluj. A fost una din cele mai reuşite ediţii ale festivalului folcloric dedicat copiilor, în prim-plan figurând valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare din zonele reprezentate de tinerele talente, aflate toate în plină formă pe scena casei Municipale de Cultură, gazdă ospitalieră a manifestării artistice de la Gherla. Concursul s-a organizat pe două categorii de vârstă: 6 - 9 ani şi 10 - 14 ani. Juriul, prezidat de cunoscutul om de radio Codruţa Aron Vârtic, nu a avut deloc o misiune uşoară, nivelul înalt al interpretării şi apropierea valorică punându-i la grea încercare pe specialiştii prezenţi în sală. Până la sfârşit s-a stabilit o ierarhie reală. La categoria de vârstă 6- 9 ani nu s-a acordat premiu pentru locul I, locul II fiind ocupat de tânăra gherleancă Ramona Lobonţ, iar la 10- 14 ani a câştigat tânăra speranţă a folclorului bistriţean Cosmin Marcu din Beclean. S-a acordat şi un premiu


Orchestra "Cununa Transilvanã"

special, care a revenit elevului din Câmpeni (Alba) Popa Ioan Craciun. Sa mai amintim excelenta prestatie a prezentatoarei, nimeni alta decât apreciata

interpreta de muzica populara Marinele Zegrean-Istici, care, alaturi de sotul ei, Constantin Istici si-a adus si de aceasta data contributia (au muncit câteva

zile bune pentru buna organizare a festivalului) la reusita concursului. A fost o adevarata parada a folclorului ardelean, toti tinerii prezenti în concurs ridicându-se la înaltimea asteptarilor.

Dupa premiere si spectacolul de gala s-a desfasurat un reusit


Premiul I ctg 10-14 ani - Cosmni Marcu

Premiul II ctg 6-9 ani, Ramona Lobonţ

spectacol folcloric, pe scenă evoluând cu mult succes soliştii de muzică populară ai Casei Municipale de Cultură şi tinerii dansatori ai Ansamblului „Ardealul” condus de Ioan Miheştean. Ca de fiecare dată, festivalul folcloric pentru copii a fost onorat de edilul-şef al oraşului, Ovidiu Drăgan, primarul Gherlei fiind prezent mereu la manifestările cultural-artistice organizate în localitate.

SZEKELY Csaba

TURNEUL FORMATIEI DE JOCURI ŞI OBICEIURI TRADIŢIONALE ,,ZORILE” A CAMINULUI CULTURAL MOCIU LA FESTIVALUL

INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR ,,STREZGOM 2007”DIN POLONIA 6 -12.08.2007

În data de 6 august 2007 ora 17- Formaţia de jocuri şi obiceiuri tradiţionale Zorile pleacă spre Polonia, cu mari emoţii, aceasta fiind prima participare a unei formaţii din comuna Mociu la un festival internaţional de folclor în străinătate. După o călătorie de 24 de ore ajungem la destinaţie, adică în oraşul DZIERZONIOW, unde suntem aşteptaţi de gazdele noastre şi cazaţi în hotel-cabană foarte confortabil.

Am fost în ţara unde copacii, pădurile şi florile sint îngrijite ca nişte copii iubiţi mult de părinţii lor, fiecare curte fiind învelită de flori multicolore, arbuştii sunt „ajutaţi” să crească după bunul plac al gazdei, iar gazonul din fiecare curte este tuns aproape zilnic. Agricultura este prosperă, numai parcele de zeci şi sute de hectare de grâu porumb, sfeclă de zahăr şi alte culturi tot în parcele destul de mari.

Poate după şapte ani de UE ţara noastră va arăta aşa, ca Polonia; am văzut oameni liniştiţi şi pot spune mulţumiţi de ţara şi posibilităţile de dezvoltare.

Festivalul s-a desfăşurat în mai multe oraşe, ţările participante fiind în număr de 12, în fiecare zi fiind câte un spectacol.


Premiul III ctg 6-9 ani, Popa Ioan Crãciun


Formaţia noastră, Zorile, a avut o prezenţă unică fiind, pot spune, cea mai autentică.

Gazdele noastre au trăit alături de noi jocurile, frumoasele noastre jocuri româneşti şi ungureşti, am fost formaţia care a prezentat multiculturalismul transilvan, am fost formaţia care a avut jucăuşi de la vîrsta de 15 ani pînă la vîrsta de 76 ani.

„Din punctul meu de vedere am condus cel mai greu grup, o formaţie neomogenă, din cauza diferenţelor de vîrstă, dar toţi membri formaţiei au avut o comportare exemplară şi voi spune că am reprezentat România cu cinste şi cu mult patriotism, purtând drapelul României la toate manifestările, incluse în festival.”

În continuare o să amintesc ţările şi ansamblurile participante la festivalul internaţional de folclor din Polonia ,,Strzegom 2007,,

1.CHINA TAIPEI formaţia TANCA ARTYSTYCZENEGO 2.SLOVENIA formaţia ,,EMONA,, 3.CANADA formaţia ,,LES BONS DIABLES,, 4.RUSIA formaţia ,,KAZBEK,, 5.ROMÂNIA formaţia ,,ZORILE,, 6.SERBIA formaţia ,,BRANISLAVA MUSIC,, 7.TURCIA formaţia ,, MCD YOUTH CLUB,, 8.UCRAINA formaţia,,HALYTSKA VESELKA,, 9.UNGARIA formaţia ,,SZATMAR,, 10.ITALIA formaţia ,,DI VERICA,, 11.POLONIA participă la festival cu patru formaţii -,,LACHY,, -,,KOSTRZANIE,,-,,GOCZALOWIANIE,,-,,OLSZANIACY,,. 12.GERMANIA formaţia ,,ROCK-N ROLL UND TANZ CLUB ,,IREEN,,.

A mai participat şi RICO SANCHEZ / GIPSY KINGS PARTY şi grupul de folk polonez ,,REDLIN,,.

Doresc să amintesc şi cele cinci oraşe unde s-a desfăşurat festivalul pe parcursul celor şase zile: STRZEGOM, DZIERZONIOW, NOWA RUDA, SWIDNICA, SZCZAWNO-ZDROJ.

Formaţia din România a fost găzduită în oraşul DZIERZONIOW -un oraş cu oameni primitori şi foarte calzi cu care am legat în foarte scurt timp relaţii de prietenie şi colaborare. La dispoziţia formaţiei noastre au fost puse mai multe autobuze, în această perioadă, pentru a fi transportaţi în oraşele mai sus amintite, atât pentru spectacole cât şi pentru excursii şi vizite în oraş, staţiuni şi obiective muzeale.

Festivalul s-a desfăşurat sub supravegherea comisiei UNESCO şi oficialităţilor locale, nelipsiţi de la întîlnirile delegaţiilor din fiecare ţară, prefectul judeţului şi primarii oraşelor implicate în festival, precum şi specialişti în folclor din Polonia şi alte ţării europene.

S-au acordat diplome semnate de Consiliul Artistic C.I.O.F.F.şi directorul festivalului - frumoasa şi inimoasa doamna VIOLETA URBAN.


Aducem mii de mul?umiri domnului TIBERIU GROZA, directorul Centrului Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturi Tradi?ionale Cluj, pentru acest frumos turneu ?i pentru sprijinul acordat la realizarea lui. De asemenea mul?umim domni?oarei referent Consuela Jucan Mîndru pentru traducerile efectate în tot turneul. Director al Căminului Cultural Mociu Traian Sălăgean

ORCHESTRA CUNUNA TRANSILVANÃ

Orchestra Cununa Transilvană a Centrului Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Cluj sărbătore?te 50 de ani de activitate neintreruptă. Orchestra Cununa Transilvană sărbătore?te o jumătate de secol de activitate prin editarea acestei căr?i , organizarea unui spectacol eveniment ?i prin editarea a 6 Cd-uri de muzică populară cu înregistrări realizate la studioul de Radio Cluj în decursul acestor ani.

Răsfoind această carte scrisă cu mult suflet ?i profesionalism de către Petru Poanta ?i Mircea Cîmpeanu, cititorul va descifra istoria zbucuimată , eroică ?i dramatică a acestei orchestre.

Va cunoa?te o mul?ime de personalită?i de seama ale muzicii populare din Clujul de altădată, personalită?i care au dat strălucire ?i performan?ă acestei orchestre în nobilul scop al conservări ?i promovării folclorului românesc.

Personalită?i care la rândul lor, au avut posibilitatea să-?i pună în valoare talentul în cadrul acestei orchestre.

In anul 2005 când, împreună cu Mircea Cimpeanu, ne-am propus realizarea acestei căr?i pentru marcarea a cinci decenii de activitate a orchestrei, nu cuno?team ?i nici nu bănuiam câte personalită?i ?i-au legat destinul sau cariera artistică de această orchestră.

Ca orice institu?ie, orchestra de muzică populară, a cunoscut perioade de glorie sau de restri?te; de urcu?uri sau de coborâ?uri; de entuziasm creator sau de deznădejde.

Meritul tuturor celor ce ?i-au dedicat o parte din via?a acestei institu?ii este acela că nu au abandonat ?i au mers cu cerbicie mai departe, scriind în acest fel pagini de istorie.

Parcurgând istoria celor 50 de ani de activitate neintreruptă ai orchestrei, realizăm că această aniversare încheie perioada eroică a acestui institu?ii.

Perioada în care s-a luptat cu lipsurile de tot felul. De la lipsa dotarilor necesare (ancii, corzi, instrumente, masini) pentru deplasarea în satele din judet ?i din ?ară, până la sălile necorespunzatoare ?i neincalzite, la lipsa alimentelor (rationalizate) ?i cintatul la lumina lampilor sau a luminarilor, fara de amplificare. Profesionalismul,dragostea de folclor ?i “hazul de necaz” (alimentat de talentatul Zeno Turdeanu) au invins pina la urma toate aceste vicisitudini.


In cei 50 dec ani de activitate , orchestra de muzica populara a filarmonicii clujene a ajuns din regina institutiei, Cenusareasa acesteia. Daca în primele decenii dupa infiintare, veniturile Filarmonicii erau realizate în mare parte prin spectacolele sustinute de orchestra populara în satele, orasele si santierele de pe tot cuprinsul tarii, în primul deceniu de dupa revolutie, ca urmare si a activitatii tot mai stralucite a orchestrei simfonice, si pe fondul agravarii conditiilor economice din tara, orchestra de muzica populara a ajuns doar o anexa incomoda a filarmonicii.

Prin evacuarea filarmonicii Transilvania din sediul în care si-a desfasurat aproape 5 decenii activitatea, soarta orchestrei populare devenea dramatica. Lupta pentru supravietuire devenea dificila chiar si pentru aceasta prestigioasa institutie.

Asa se face ca decizia Consiliului Judetean Cluj, de trecere a orchestrei de muzica populara din componenta filarmonici clujene în acea a Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, luata la inceputul anului 2004, a reaprins sperantele colectivului artistic în revigorarea activitatii orchestrei.

Sperante dealtfel confirmate prin asigurarea unui spatiu de repetitii adecvat, dotarea cu echipament de scena, consumabile necesare, achizitionarea unai noi linii de sonorizare, pupitre pentru spectacole si, mai ales, acordarea unui rol de importanta majora în activitatea institutiei, în scopul conservarii si promovarii folclorului romanesc.

Acum, la ceas aniversar, este cazul sa meditam profund la destinul acestei orchestre impreuna cu edili municipiului si ai judetului.

Este timpul sa rasplatim munca eroica a atitor generatii de muzicanti si interpreti de muzica populara, cu proiectarea si faurirea unui destin luminos pentru aceasta orchestra

Datoram acest lucru inaintasilor. Datoram acest lucru Clujului si tarii deopotriva.

La Cluj isi desfasoara activitatea un numar recod de ansambluri folclorice. Sunt 20 la numar. Un record pentru intreaga Europa. Intre acestea, ansamblurile studentesti “Martisorul “ “Romanasul” si “Mugurelul”, ansamblurile Somesul-Napoca al Scolii Populare de Arte si Dor Transilvan al RATUC, alaturi de mai tinerele “Craisorul”, “Traditii”, “Doina”, “Izvorasul”sau “Doina Clujului”, promoveaza cu mult success în Europa si în lume, folclorul romanesc

La Cluj functioneaza o Scoala populara de Arte si Meserii, un Liceu de Muzica, o Scoala de Muzica si un Conservator. La nivelul judetului sunt aproximativ 100 de instrumentisti si cam 30 de interpreti de muzica populara în activitate.

Tot acest potential unic al Clujului trebuie sa se concretizeze în cea mai performanta orchestra de muzica populara din Transilvania sau chiar din tara. Clujul trebuie sa-si defineasca blazoanele si în domeniul culturii populare . Clujul are nevoie de sali de spectacole moderne. De scene în aer liber. De festivaluri internationale de anvergura în care sa-si etaleze acest potential

unic din domeniul culturii populare.Initiativelor mai vechi ale lui Ioan Buciu de infiintare la Baia Mare a

ansamblului folcloric national “Transilvania”, sau celei mai recente a lui Gheorghe Zamfir de realizare a “Orchestrei nationale de muzica populara”, trebuie sa le raspundem pe masura ambitiilor Clujului de capitala culturala a Transilvaniei, prin realizarea celei mai performante orchestre de muzica populara din aceasta parte a tarii.

Numai asa vom onora blazonul Clujului de citadela a culturii şi vom respecta munca eroica a atitor generatii de artisti de-a lungul celor 50 de ani. Numai asa vom contribui fundamental la conservarea şi promovarea identitatii noastre nationale în Europa natiunilor.

Director CJCPCT Cluj, Tiberiu Groza

SPECTACOL INTERETNIC LA GILĂU21 OCTOMBRIE 2007

Duminica, 21 octombrie a fost ziua spectacolului interetnic realizat la Casa de Cultură din comuna Gilău de către două tarafuri şi două ansambluri de etnii diferite: taraful de muzică populară maghiară „Sóvirág” din Gherla, ansamblul studenţesc maghiar Ördögtérgye din Cluj-Napoca respectiv taraful şi ansamblul românesc Cununa Apusenilor din Gilău, cel din urmă fiind gazda manifestării.

Spectacolul de gală organizată de către Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale-Cluj şi de către Casa de Cultură Gilău a început la ora 19,15 şi a fost deschis de către gazde, ei prezentând următoarele coregrafii:

1. Dansul socăciţelor din zona Huedin2. Dans fecioresc din zona Gilăului3. Dansul fecioresc al fetelor din Crihalma, zona Făgăraş4. Suită de la Zona Codru5. Suită de pe Someş.

Ansamblul s-a fondat în anul 1983, dar de atunci s-au schimbat multe generaţii, tinerii de aztăzi fiind în mare parte copiii primei g e n e r a ţ i i . C o r e g r a f u l l o r , Vasile Salanţă le-a încurajat pe toată d u r a t a spectacolului.



Ansamblul Ordogtergye

Au dansat cu mult entusiasm, cu toate ca trebuie sa joace acelasi coregrafii ani în sir, fara a le modifica. Orchestra lor condusa de catre Mazanec Iacob a cântat si ea cu voie buna.

Pe modul cum i-au acompaniat pe dansatori se simtea ca le place meseria lor.

A doua partea spectacolului a fost sustinuta de catre a n s a m b l u l s t u d e n t e s c Ördögtérgye din Cluj-Napoca pe care l-am fondat eu în anul 1999 împreuna cu sotia mea Both

Zsuzsa. Noi folosim jocurile populare într-un mod cât mai autentic, punându-le pe scena în forma lor naturala, principiul fiind aratarea puterii dansurilor, diferentierea între stilurile diferitelor zone etnografice. Am fost acompaniati de catre taraful „Sóvirág” din Gherla, alcatuit din patru tineri talentati, calitatea si cantitatea pieselor cântate de ei fiind în plina dezvoltare. Împreuna am realizat în Gilau urmatorul program:

1. Coregrafie din zona Calata2. Muzica din satul Lacu, Câmpia Transilvaniei3. Coregrafie cu dansuri din Rascruci4. Suita din Haranglab5. Dansuri din Gheorgheni6. Suita din Voivodeni7. Coregrafie din MihchericGazdele evenimentului, doamna directoar a casei de cultura Marcela

Vele împreuna cu ajutoarele ei si membrii ansamblului Cununa Apusenilor ne-au primit cu foarte mare caldura, asigurându-ne conditii foarte bune pentru sustinerea spectacolului. Fata de marimea comunei si a salii de spectacole foarte frumos finisate publicul de aproape de 100 de persoane ni s-a parut foarte putin la numar si a fost constituit în mare parte din români. Cu toate ca ei sunt obisnuiti cu altfel de spectacole decât cel prezentat, l-au apreciat cu multe aplauze, dovedind, ca sunt un public sensibil, cunoscator.

Referent Both József


TRADIŢII ÎN “BRUMAR” SAU “PROMORAR”

Pentru că în această perioadă se intensifică bruma şi promoroaca, în tradiţia populară, noiembrie este numită „brumar” sau „promorar” şi pentru că acum se limpezeşte vinul în butoaie, se mai numeşte şi „luna vinurilor”.

Deoarece acum se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru primăvară, prima săptămână din noiembrie se numeşte Săptămâna Miriştei.

A doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, cei cu puteri ocrotitoare asupra gospodarilor şi a turmelor de oi.

Cea de-a treia săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă (acum începe împerecheatul lupilor).

Săptămâna a patra este Săptămâna Ovideniei (în noaptea de Ovidenie se deschid cerurile şi vorbesc animalele).

Ultima săptămână a lui „brumar” este Săptămâna Andreiului de Iarnă care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, despre care se spune că îngheaţă apa şi coase răul.

1 Noiembrie: Vracevul; Sf. Cosma şi DamianDenumirea „Vracevul” vine din slavonă, de la verbul „a vindeca”.

Sfinţii Cosma şi Damian sunt întâlniţi şi în calendarul lunii iulie şi suntnumiţi „doctorii fără arginţi”. Ziua se ţine pentru tămăduirea bolilor. Această zi este favorabilă practicilor din medicina p o p u l a r ă .

Încă din vechime, Zilei Tuturor Sfinţilor i s-a acordat cea mai mare importanţă, celţii considerând că aceasta este ziua în care începe anul. În insula Man (locul unde limba şi civilizaţia celtică

au rezistat cel mai mult), ziua de 1 noiembrie a fost considerată până în timpurile din urmă, ziua Anului Nou „…în Man, cete de oameni mascaţi colindau în Ziua Tuturor Sfinţilor, stil vechi, cântând un anumit cântec „Hogmany”, care începea cu cuvintele: „Noaptea asta este noaptea Anului nou, Hogunaaa” - J.G. Frazer, 1980, vol V.

8 Noiembrie: Năpustitul berbecilor; Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil; În această zi se amestecă berbecii cu oile pentru împerechere.

„Prin Transilvania se obişnuieşte ca în această zi să se facă turta arieţilor, arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi. Acum arieţii se amestecă din nou cu oile şi cu acest prilej se face o turtă de făină de cucuruz ori de grâu, care, după ce se coace, se aruncă între oi. Dacă această turtă cade cu faţa în sus, este semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă turta va cădea cu faţa în jos, se zice că le va merge rău. Ziua aceasta se socoteşte ca o sărbătoare mare; deci se sărbează cu desăvârşit nelucru.” „Sărbătorile la români” Tudor Pamfile


Sfintii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt îngerii care conduc sufletele celor care mor, în funcţie de păcatele acestora, în rai, sau iad.

Sf. Arhanghel Gavriil este cunoscut şi ca fiind vestitorul Naşterii Mântuitorului Iisus. Ca şi Sf. Haralambie şi Sf Gavriil stăpâneşte ciuma.

În tradiţiile româneşti, Sf. Arhanghel Mihail este cel care ia sufletele oamenilor, care stă la capul bolnavului dacă acesta va muri, şi la picioarele lui, dacă acesta va continua să

trăiască. Se spune că, Sfântul Mihail nu stă în Rai decât de Vinerea Mare şi de în rest, fiind plecat. În Transilvania, sfântului i se spune Sânmihai.Într-o legendă, aflăm despre Sf. Mihail că ar fi fost un om simplu, chiar

căsătorit cu o fată frumoasă, pe nume Stăncuţa, care după căsătorie s-a transformat într-o femeie rea. Pentru că Mihail a dat dovadă de multă răbdare şi înţelegere, Dumnezeu l-a făcut sfânt.

Această sărbătoare se ţine pentru ca fiecare creştin să aibă o moarte uşoară.

Sf. Mihail este şi patronul ţiganilor. 11 Noiembrie: Sf. Mina; Sărbătoarea tâlharilorSf. Mina este protectorul păgubiţilor, celor cărora le-au fost furate

diverse lucruri. În această zi fetele şi femeile se duc la biserică, unde aprind lumânări (la capătul celălalt) pentru ca, în acest fel, să determine întoarcerea lucrurilor pierdute, sau a dragostei flăcăilor.

Sf. Mina este cel care îi apără pe călători de hoţi.12-14 Noiembrie: Martinii de ToamnăLa fel ca Martinii de Iarnă, Martinii de Toamnă se sărbătoresc trei zile.

Sunt consideraţi patroni ai urşilor, dar se ţin şi pentru protecţia vitelor împotriva lupilor.

Cele două sărbători au loc cu 40 de zile înaintea Crăciunului şi respectiv, 40 zile după această sărbătoare.

13 Noiembrie: Lăsatul Secului de CrăciunÎn această zi nu se lucrează pentru a se proteja vitele de lupi şi şerpi.Aceasta e ziua în care se poate prezice vremea după pieptul găinii

tăiate, care, dacă e gros, semnifică o iarnă grea.14 Noiembrie: Lăsatul secului; Filipii de ToamnăAcum încep şezătorile, singurele petreceri care mai au loc până la

Crăciun.„Lăsatul secului, sărbătoare nocturnă (13/14 noiembrie) care deschide

Postul Crăciunului de şase săptămâni (15 noiembrie-24 decembrie), ocaziona petreceri familiale cu mâncare şi băutură din abundenţă. În unele zone, Lăsatul Secului de Crăciun este precedat de Ajun (13 noiembrie) şi urmat de rituri de purificare (ziua de Spolocanie, 15 noiembrie).

Paste,


În aceste zile celebrau Filipii de Toamnă prin alungarea spiritelor rele prin zgomote şi împuşcături, ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi ferestrelor, îmbunarea păsărilor, în special a vrăbiilor, cu resturile alimentare rămase de la ospăţul nocturn, ca să nu strice roadele recoltelor, întoarcerea vaselor din casă cu gura în jos ca să nu se ascundă în ele spiritele malefice, aflarea ursitei, preziceri despre rodul holdelor” - Ion Ghinoiu despre ritualuri de purificare şi reînnoire a timpului.

Această zi este ţinută doar de către femei, nefiind permis să lucreze altceva, decât să gătească.

De-acum până la de Iarnă are loc perioada de împerechere a lupilor. În luna noiembrie avem un grup de mai multe zile închinate lupului, care poartă genericul nume de Filipii de Toamnă. Acestea încep cu ,,Ziua lupului" (13 noiembrie), continuă cu Gadineţii (12-16 noiembrie), cu Filipul cel Şchiop (21 noiembrie) şi se termină cu Sf Andrei (30 noiembrie).

Acceptând corespondenţa celor două perechi de date, din calendarul celtic şi calendarul popular românesc, J.G. Frazer scria: „dacă aceste termene au relativ puţină însemnătate pentru agricultorul european, ele sunt deosebit de importante pentru crescătorul de vite căci, la apropierea verii, el îşi scoate vitele pe câmp să pască iarba fragedă, iar când se apropie iarna le aduce înapoi, în adăpostul şi căldura grajdurilor. În consecinţă, nu pare lipsit de temei că împărţirea celtică a anului în două semestre, la începutul lunii mai şi la începutul lunii noiembrie, să-şi fi avut originea în vremurile când celţii erau în primul rând un popor de păstori, a cărui hrană depindea de cirezile sale, şi, ca urmare, marile epoci ale anului erau legate pentru el de momentul când vitele ieşeau din gospodării la începutul verii şi când se întorceau din nou în grajduri, o dată cu sosirea iernii. Chiar în Europa centrală, departe de regiunile ocupate acum de celţi, se pot regăsi clar urmele unei împărţiri similare a anului...Dintre cele două sărbători, Ziua Tuturor Sfinţilor era cea mai importantă încă din vechime deoarece celţii par a fi considerat că anul începe mai degrabă din această zi decât de la data sărbătorii beltane” - Frazer, 1980, vol. V.

21 Noiembrie: Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia; Intrarea în biserică a Maicii Domnului

Ovidenia împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei şi Sânnicoară, între 13 noiembrie şi 6 decembrie, formează un scenariu ritual de înnoire a timpului.

Bătrânii spun că de Ovidenie se deschid cerurile şi animalele vorbesc. Se fac pomeni pentru morţi, iar celor care au murit fără lumânare, li se aprinde acum.

Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se pot efectua observaţii şi previziuni meteorologice.

Crezându-se că în această noapte bântuie strigoii, gospodarii ung tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi.

Începând de acum şi până la femeile nu mai spală rufe la râu. În această zi sărbătorim Intrarea în biserică a Fecioarei Maria.25 Noiembrie: Sf. Ecaterina

Filipii

Sângiorz,

Se spune ca Sf. Ecateriana apara de boli, nebunie, chiar si de foc. Sarbatoarea este celebrata în special de catre femeile care poarta numele sfintei.

29 Noiembrie: Ajunul Sf. AndreiAceasta noapte este numita „noaptea strigoilor” si este considerata una

dintre cele mai importante din calendarul popular. Despre strigoi se crede ca „joaca la rascruci”, sau în preajma caselor

parasite, ca iau coasele si limbile de melita gasite pe-afara si se bat cu ele la hotare, motiv pentru care gospodarii au grija de cu seara sa nu lase pe-afara aceste unelte.

În noaptea Sf. Andrei se spune ca "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor", fortele malefice interfereaza cu cele benefice, vazutul cu nevazutul, toate-acestea având o influenta profunda asupra existentei omului în matca ei fireasca.

Taranul român foloseste împotriva acestor forte, ca principal element apotropaic, usturoiul.Pentru a opri patrunderea duhurilor rele la oameni si animale, se ung cu usturoi pisat, atât usile si ferestrele caselor, cât si ale grajdurilor.

Cea mai importanta actiune din aceasta noapte este "pazitul usturoiului", obicei prin care se presupune ca usturoiul va fi înzestrat cu calitati necesare alungarii fortelor malefice.

30 Noiembrie: Sf. Andrei; Gadinetul schiopNumit în traditia populara „Andrei Cap de Iarna”, Sfântul Andrei este

patronul spiritual al românilor, sub obladuirea caruia, taranii nostri au pus o serie de obiceiuri care sa asigure protectia gospodariilor.

Sf. Andrei îi apara pe oameni de lupi si este socotit stapânul acestora. Sarbatoarea se celebreaza pentru oamenii care pleaca în lungi calatorii si pentru ca lupii sa nu se apropie de gospodarii.

Tot cu rol apotropaic, în aceasta zi mai au loc o serie de gesturi: nu se scoate gunoiul afara dupa ce s-a maturat, nu se rânesc grajdurile, femeile nu se piaptana, nu se da de pomana si nici cu împrumut.

Tinerii în pragul casatoriei pun grâu la încoltit, iar cei carora le va creste mai frumos, vor fi norocosi.

În ziua de Sf. Andrei, copiii pun ramuri de mar, par sau prun la înflorit, pe care, de Sf. Vasile, le folosesc drept sorcova.

În Ziua Sf. Andrei, lupul devine primejdios atât pentru vite, cât si pentru oameni.

În aceasta luna sunt mai multe zile închinate lupului sub numele generic „Filipii de Toamna”. Acestea încep cu ,,Ziua lupului”, continua cu „Gadinetii”, cu „Filipul cel Schiop” si se încheie cu „Sf. Andrei”, caruia i se mai spune si „stâpânul oilor”.

Pentru a-si apara gospodaria de lupi, taranii nostri obisnuiau sa unga stâlpii portilor, ferestrele si pragul usilor cu usturoi.

Din aceasta zi pâna la Craciun, fetele si femeile nu mai torc sau tes, pentru a nu o supara pe Maica Domnului. referent Maria Golban

Buletin informativ - traditiiclujene.ro · de Ansamblul folcloric Doina Muresului si Formatia de...

Documents

Transcript of Buletin informativ - traditiiclujene.ro · de Ansamblul folcloric Doina Muresului si Formatia de...