Buletin informativ - traditiiclujene.ro · 2019-12-19 · Concertul de colinde si obiceiuri de...

Tradiţia la "Salonul mireselor" de la Expo Transilvania

Buletin informativnr. 33, Februarie 2008

CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

CENTRUL JUDETEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE CLUJ

400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor f.n.(parterul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga")

www.traditiiclujene.ro

e-mail: ccp@cluj,astral.ro

director Tiberiu GROZA

Redactor coordonator: Colectiv redactional: Maria GOLBAN, Dana JUCAN, Consuela JUCAN, Mircea CÎMPEAN; Both JOZSEF

Grafica şi tehnoredactare: Dana JUCAN

Cuprins

Calendarul manifestãrilor culturale pe luna februarie..............................pag. 1

Prezentarea evenimentelor din luna ianuarie..........................................pag. 1

Salonul Icoanei Ardelene........................................................................pag. 1

Ni?te oameni...incursiune hibernalã în satele Escu, Ciubanca ?i Ciubãncu?a..............................................................................................pag. 3

Furatul por?ilor-obicei din pragul noului an..............................................pag .7

Antropologie urbanã................................................................................pag. 7

Jocuri tradi?ionale române?ti din jude?ul Cluj - "De-preumblat" din Tritenii de Jos...................................................................................pag. 11

Fãurar - sãrbãtori ?i credin?e..................................................................pag.12

Ordonan?a de urgen?ã 65 din 27 iunie 2007..........................................pag. 14

Legea 357 din 3 decembrie 207............................................................pag. 18

Structuri institu?ionale pentru studiul, conservarea ?i valorificarea patrimoniului cultural imaterial...............................................................pag. 21

Dana Jucan

webmaster: Nicolae Nerţan

Calendarul manifestãrilor culturale pe luna februarie

Prezentarea evenimentelor din luna ianuarie

5 februarie - curs de perfectionare profesionala a directorilor/referentilor caminelor culturale din judetul Cluj

11 februarie - Marisel programul de conservare si promovare prin spectacol „Sezatoare la Marisel”

februarie - programul de conservare si promovare prin spectacol Emisiune „Tezaur Folcloric”

18-22 februarie - vizita delegatiei din Malopolska realizarea unui parteneriat international penrtu restaurarea picturii bisericilor de lemn din judetul Cluj

29 februarie - curs de perfectionare profesionala a referentilor CJCPCT Cluj si caminelor culturale „Metodica cercetarii stiintifice”

1-15 februarie - programul de conservare si promovare prin spectacol editare CD „Cununa Transilvana”, volumul 3

SALONULUI ICOANEI ARDELENE

Editia a VIII-a a SALONULUI ICOANEI ARDELENE, gazduita între 19 decembrie 2007 si 11 ianuarie 2008 în sala de expozitii a Bibliotecii Judetene « Octavian Goga », a stat sub semnul inocentei copiilor. Copii clujeni care au o minunata pasiune, aceea de picta icoane, copii care îsi rup din timpul dedicat pentru lectii, calculator sau joaca pentru a picta. Si pentru ca efortul lor merita, editia 2007 le-a apartinut în întregime.

Noi l-am subintitulat cu drag « Salonul copiilor ». Acesta a reunit pe simeze peste 80 de icoane pe sticla si lemn, pictate de catre 55 de copii, de la “piticii” din clasa a III-a pâna la deja “cunoscatorii” de liceu (cei de la Liceul “Romul Ladea” fiind beneficiarii unui curs de pictura stil Nicula, desfasurat în organizarea Centrului Creatiei Cluj, Muzeului Astra Sibiu si a Manastirii Nicula). Este vorba de lucrari realizate în cadrul cercurilor de pictura din scoli clujene precum:

- Liceul de Arte Plastice “Romul Ladea”- Centrul de Reabilitare a Auzului si Limbajului Cluj- Scoala Speciala Nr 1

Buletin informativ, nr.33, februarie 2008

- Scoala din Nicula- Liceul Teoretic “Lucian Blaga”- Scoala “Simion Barnutiu”- Liceul pentru deficienti de auzÎn ciuda numarului mare de icoane, a multitudinii de stiluri, asocieri

cromatice, teme si a amprentei pe care fiecare profesor coordonator, inevitabil, o lasa asupra lucrarilor “discipolilor “sai, expozitia a reusit sa-si pastreze un aspect unitar si coerent. Plini de emotie, copii au adus în fata publicului icoane pline de culoare, realizate cu talent si suflet. Unii s-au remarcat prin surprinzatoare combinatii cromatice, altii printr-o remarcabila redare a fizionomiilor si detaliilor. Este surprinzator, dar minunat felul în care reuseste un copil sa înteleaga o tema religioasa, sa redea sentimentele personajelor surprinse, sa lase în acea icoana mult mai mult din proria sa viziune si astfel sa nu se limiteze doar la o simpla copiere.

Toate acestea nu pot decât sa bucure pe cei preocupati de continuarea traditiei pictarii icoanelor, fie ca vorbim despre coordonatorii acestor cercuri sau de cei implicati în salvarea culturii traditionale autentice.

Era firesc ca pâna si vernisajul sa se desfasoare sub forma unei serbari de Craciun, cu toate ingredientele sale specifice: pom împodobit, colinde, cadouri, cozonac si o atmosfera calda de sarbatoare. Concertul de colinde si obiceiuri de iarna i-a avut drept protagonisti tot pe ei, pe copii. Mai precis Grupul vocal folcloric « Românasul » al Scolii Simion Barnutiu din Cluj-Napoca, precum si colindatori de la Scoala din Maguri Racatau. Au fost urmati de colindatorii gazda, adica Orchestra « Cununa Transilvana » a Centrului Creatiei Cluj.

La final, asa cum era firesc, a venit si Mosul, (CJCPCT Cluj)

Imagini de la vernisaj: dir Tiberiu Groza, dir Bibliotecii Doina Popa, responsabil proiect ref. Consuela Jucan


care le-a incurajat pasiunea, daruindu-le pensule, tempera, albume de arta ţ i ........ciocolata.

Organizarea unui salon dedicat exclusiv micilor iconari are atât rolul de a-i promova ţi încuraja în munca lor, de a le rasplati eforturile, cât ţi de a contribui la perpetuarea unei traditii aflata în fata unui pericol evident - noncalitate sau uitarea. referent Consuela Jucan

NIŢTE OAMENI…INCURSIUNE HIBERNALA ÎN SATELE ESCU,

CIUBANCA ŢI CIUBANCUTA

La început de ianuarie, pornind pe urmele unor colinde culese la început de secol XX, de catre preotul Grigorie Craciunaş, comuna Recea Cristur, s-a încercat reconstituirea pe baza de texte literare a melodiilor acestora. Nemaiîntâlnind oameni care sa cunoasca repertoriul colindelor vechi, stând de vorba cu sateni,i s-au aflat alte lucruri importante, demne de sonsemnat.

Traditia satului exista din vremuri seculare, în ciuda modernismului infiltrat chiar ţi la tara în ultimii ani, prin mijloacele media. Traditia exista, atât în mintea oamenilor cât ţi în purtarile lor, în limbajul local ţi portul vechi pe care-l îmbraca uneori; despre vremurile trecute satenii pomenesc arareori, prinţi mereu cu problemele vietii cotidiene. Le pastreaza însa un gând curat, iar atunci când îţi aduc aminte, vorbesc despre ele cu mult suflet ţi simtire, cuprinţi de bucuria dezvelirii unei comori pe care o cinstesc, în memoria strabunilor.

Asemenea costumelor populare pastrate cu grija în lada de zestre a


Colindãtorii, oaspe?ii vernisajului

generatiilor familiei, tot asa, amintirile, înca vii, despre viata si obiceiurile de altadata ale comunitatii sunt prezentate într-o lumina placut colorata, izvorâta cu acuratete si mult farmec din adâncul fiintei lor de oameni de omenie.

Am început munca de teren în anul 2008 într-un sat îndepartat din comuna Recea Cristur, pe nume Escu. Simplu de pronuntat, însa mai greu de ajuns acolo, din cauza conditiilor impuse de vreme, ce nu de putine ori opresc accesul în localitate. Situat la extremitatea nordica a judetului Cluj, satul Escu se profileaza a fi o asezare izolata, înzapezita în ianuarie si fara prea multi vizitatori. Ca sa realizez acest reportaj ma opresc pentru început sa stau de vorba cu:

Muresan Stefan, în vârsta de 78 de ani:“Când eram io coptil, tata lumè avè iosag, câte patru diboli pa care îi

baga la jug si ducè gunoi pâna în vârvu' dealului, si-acolo samana grâu, si iera grâu ca nada, asè iera! Cu farina care-i astazi nu poti face coptatura, ca-i slaba puterea-n grâu. Populatia s-o batrânit si tinerii o plecat la oras, nu-I mai nimè p-aci. Deajeaba vad uatii mnei, ca io vad, si-as face, da' nu am putere! Mai demult uamenii erau mai buni, mai asociati oarecumva; amu' le-o bagat tate grijile în cap ca nu mai stiu pa ce carare sa marga. Tati erau neamuri, sini, nepoti si la Craciun tati umblau la colindat, unu' de la altu', pâna-i prindea dimineata. Amu' sa-ncuie-n casa si nu mai marg pân sat. Acuma nu mai ieste dragoste de nimic.

Nu sti nime: cu Europa, cu NATO, cu dracu', cu ma-sa, numa' bine nu îi!”

C o v a c i Augustin, de 78 de a n i n e s p u n e urmatoarele:“Îi greu? Nu-i greu nimnica! Numa' sa fie putere de munca. Am avut mare noroc cu nepotii, care m-o ajutat la coasa si la fân. Am si-acuma d o u a b i v o l i t e , douasprezece oi, si

am avut tri porci; ma descurc binisor si ma sâmt multumit. Mai demult am trecut pân greotati, cu cote care trabuiau achitate, ca asè iera! Dintre tati fratii mei, numa' io m-am stabilit aici, aialalti o plecat. S-o dus. Dupa ce m-am casatorit am lucrat la „Drumuri si poduri”, 30 de ani de zîle, ca sa-mi întretin familia cu trei copii. Acuma am o pensie, da' nu prea îs în clar cu ea, mai mare ar trabui sa fie dupa trizaci de ani de munca. Au trecut vremurile...în tinerete jucam Vergelul, era distrare, da' suntem batrâni amu', tat satu-i batrân! Cred ca nu ieste mai tânar ca mine, nu stiu...” Mi-aduc aminte de un cântec:


Covaci Augustin, Escu

„Drăgu? car cu patru boiMult mi-i drag mie de voi (bis)

Mi-i mai drag de cine-l mânăCă are un bici în mână ( bis)

Când pocne?te, de trăzne?te?i-a lui mândră o iube?te!”

Covaci Emilia, 68 de ani:„Via?a din satu' aiesta o fost foarte frumoasă. Cu tineret mult, până

înainte de „colectiv”, când lumea o apucat a mere la ora?. Satu' s-o distrus fiindcă tineretu' nu s-o mai întors. Mai vin pă la părin?i sau la casele rămase de bunicii lor. Pă vremuri ?eseam din mânuri, că nu erau a?è, haine. Făceam haine la bărba?i cămă?i ?i pantaloni din cânepă. Dacă o fost „colectivu'”, n-o mai sămănat nime' cânepă. Da' atunci trăbuia să ne facem, să ne-mbrăcăm.”

Mure?an Ioana, director la ?coala generală Ciubăncu?a:„Acuma nu se prea mai păstrează tradi?ia la noi. Bătrânii s-au cam dus,

costumele învechite nu le mai poartă nimeni. Când eram eu copilă mică, la ?coală se făceau programe artistice în costume na?ionale. Dar acum, popula?ie a rămas foarte pu?ină. Dacă am număra, cred că mai sunt vreo 50 de case unde există una sau două persoane. Oamenii sunt bătrâni, se mi?că doar în curtea casei, nu mai ies în sat. Astfel dispar ?i obiceiurile noastre, din nefericire!.”

Ferghete Ludovica, 64 ani, Ciubanca:„La Crăciun tăiem porcu' ?i-l preparãm.

Cioantele le punem la saramurã, carnea o punem la frigider în pungi, cealaltã o prãjim. Fiecare face cum vrè în casa lui. Io o tai, o pun în oala mare la fiert. Într-o zî avem ce lucra! Peste carnea pusã la fiert punem ni?te sare ?i o lăsăm la foc până să desprinde u?or, dar nu de tot. O stoarcem într-un vas ?i apoi o punem la prăjit. Tăt a?è facem ?i cu cărna?u'. Punem on pic de sare în oloi ca să nu ieie râncezală ?i să aibă gust bun. Apoi îl a?ezăm în oala de 10 kile, turnăm păstă el oloiu cu sarea, a?teptăm să să răcească ?i-apoi îl trecem la cămară.”

Balint Iuliana, 57 de ani, Ciubanca:„Mi-am mâncat via?a ?i sănătatea în

satu-aista! Dintre tă?i fra?ii, numa' io am rămas aici. Nu am feciorit nu ?tiu cât, că la 19 ani m-am

măritat. Ne-am năcăjit ?i noi în lumea asta, că la început am fost angaja?i numa' pă norme. Am lucrat mult, să ne cre?tem copiii. ?i-acuma ?inem doi bivoli ?i-o vacă. Greu să-ngrijesc, ?i laptele nu-i plătit! Ne bajocoresc a?è, nu


Ferghete Ludovica, Ciubãncu?a

merita sa ducem laptele la ei da' n-avem ce face! Laptele de vaca se plateste cu cinci mii cinci sute. Asta-i plata, sa ne sculam dimineata la cinci ca sa mulgem si sa h ran im an ima le l e? Oamenii nu mai tân. Daca mai sunt 70-80 de animale, cu cai, cu vaci, cu tat Dumnezau, la un loc, în tat satu'!”

Itu Andron, 83 ani, Ciubanca:

„O fost si rau mai demult. Barbatul merea

sara în padure, sa nu-l vada paduraru' taiè o ruda, si cu aiè facè foc, de astazi pa mâne. Da' astazi îi bine? Sântem aci doi batrâni, ce fericire-i asta? Mai demult erau parintii, fratii, ficiorii si fetele, muzicantii din sat; flacaii merjèu la sezatori, nu erau beutori si duceau si greul. Ar fi bine si-acuma, da' oamenii nu sa mai stiu purta!

Mai demult o fost mai bine, era veselie, erau copii multi de sarbatori, la corindat. Mama facè câte 200 de colacei pântru Craciun. Acuma o vinit 4 copii sa ne corinde. Asculta-ma, omule drag, stii care-i visul meu? Sa mai vad odata ulitele satului pline de oameni. Îi satu ' pustiu. Daca vad satu' asè gol, traiesc niste zîle de cosmar! Tara sa distruje de la tarani!”

Sa f ie oare, adevarat?

Referent Mircea Cîmpeanu


Aituri de Escu

Slãnina la fum

Ansamblul Românaşul

FURATUL PORŢILOR - OBICEI DIN PRAGUL NOULUI AN

Mergând pe urmele neamului meu, mă opresc « cale de trei cântece », din nou pe meleaguri sălăjene. Din acelaşi simplu motiv: aici e o parte din tot ce am eu drag… În Ajunul de Bobotează, noaptea, feciorii FURĂ PORŢILE de la intrarea în curţile caselor unde sunt fete de măritat. Dar numai porţile acelora „care au drăguţ” în sat. Le duc la casa feciorului cu care „voroveşte fata”. A doua zi, părinţii fetei, merg să caute porţile furate spre a le aduce acasă. Nu acelaşi lucru îl întâlnim în cazul fetelor bătrâne. Pentru că ele „n-au drăguţ” îşi vor găsi porţile duse de feciori la vale, urmând ca părinţii să le recupereze. De adăugat ar fi faptul că, obiceiul s-a pierdut în timp…A rămas însă Valea sau „Între văi”, cum îi spun bârsanii, care duce „în drumul ţării”şi ici şi acolo câte o poartă mai veche. Toate însă, ca o amintire … Dar rămâne viu o parte din cântecul ”De la Bârsa,sat cu dor” - “da până ţi-oi cânta-n prag/s-ai grija de ce-am eu drag”. Zile frumoase şi “porţile” sufletului să aibă drumul drept şi lumina fiecăruia dintre noi.

Prof.Crina Varga

ANTROPOLOGIE URBANĂ

În accepţiune particulară, antropologia urbană poate fi considerată o sub-ramură a antropologiei culturale care studiază modul de viaţă al actorilor urbani, stabilind diferenţele şi asemănările sociale şi culturale ale acestora.

Interesul pentru cercetarea acestui domeniu a apărut în urmă cu câteva decenii, antropologii dorind, în primul rând, să stabilească orientările acestei ştiinţe apărute ca urmare a dezvoltării fulminante a vieţii citadine.

Identitatea citadină este creată de clădiri, monumente, nume şi configuraţii ale străzilor, gesturi şi preocupări ale locuitorilor, modul de petrecere a timpului liber, etc.

Prin unitatea formată din material şi spiritual, oraşul se constituie într-un organism menit să transmită valorile intelectuale şi spirituale, să oglindească transformările, de orice fel, pe care le traversează societatea.

Ţinând cont de calitatea de “purtători ai unui trecut rural” a subiecţilor, iniţial, oraşul a fost studiat ca o prelungire a satului, un loc unde se desfăşurau, încă, practicile rurale. Însă viaţa urbană s-a dezvoltat cu repeziciune, apărând, astfel, moduri de existenţă diferite de cele arhaice.

MĂNĂŞTUR - o comunitate bine delimitată în mentalul colectiv urban, cu propria-i alcătuire, propriile-i poveşti, dar şi propria-i imagine de sine.


Atestat documentar înca din anul 1063, satul Manastur a început sa se formeze în secolul al IX-lea, în jurul unei ridicaturi de pamânt pe care, ulterior, în secolul al XI-lea s-a ridicat Manastirea benedictina, actuala biserica "Calvaria". Începând cu anul 1895, satul a devenit parte componenta a orasului Cluj-

Napoca. Din perioada colonizarii germane a Clujului aici începe sa se formeze un grup de tarani liberi care deserveau abatia, localitatea numindu-se si "Satul Abatelui" (germ. Abtsdorf). Pe lânga acestia, aici s-au adunat si multi români, care nu aveau dreptul de a se aseza în Cetatea Clujului.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, manasturenii si-au cautat locuri de munca, mare parte dintre barbati angajându-se la Fabrica de tutun, iar femeile la Fabrica de tesaturi „România Muncitoare”.

Unele dintre femei se ocupau doar cu cult ivarea legumelor din gradinile proprii, din vânzarea carora obtineau venituri

foarte bune. Manasturul a fost cunoscut ca fiind sat specific românesc, cu oameni

stapâniti de un spirit solidar, evident mai ales în perioada instaurarii comunismului.

În 1946, manasturenii, alaturi de cei din satele Someseni si Floresti, au sprijinit greva studentilor din Cluj, constituind unul dintre principalele puncte de rezistenta împotriva comunismului (democratiei populare), în aceasta zona.

Memorabil a ramas continutul unui text scris cu litere mari pe o pancarta mentinuta la intrarea în sat (în zona Fabricii de bere): „PÂN-ACI DEMOCRATIE, DE-ACI-NCOLO MANASTUR!”, referindu-se, desigur, la democratia populara.

Dar, ca oricarei localitati supusa planului de urbanizare fortata, a venit si rândul Manasturului, asa încât proprietarii terenurilor au fost nevoiti sa se mute în apartamente de beton, asistând neputinciosi la demolarea gospodariilor, a muncii si agoniselii fiecaruia dintre ei.

În perioada 1965-1989, casele au fost demolate, iar pe teritoriul satului a fost dezvoltat cartierul care poarta acelasi nume. Pentru popularea sa au fost adusi oameni din satele întregului judet.

Alaturi de vechii locuitori, ale caror case fusesera demolate si li se repartizasera apartamente nou-construite, gospodarii care-au scapat de

Mariş Floarea 67 ani


Satul Mănăştur în 1896

demolare si-au continuat viata de “tarani” printre blocuri, continuând sa creasca vite, porci si pasari.

Locuitorii Manasturului si-au pastrat si acum spiritul rural, în fata blocurilor existând banci de lemn pe care oamenii stau si povestesc sau joaca carti: "fiecare bloc e o ulita, iar acesti oameni care si-au pierdut sensul dupa sucombarea marilor fabrici, si-au pus o banca în fata scarii, unde joaca carti, ca la tara", spune istoricul Gheorghe Bodea.

Batrânii localnici, mai ales femeile, poarta si acum elemente ale vestimentatiei specifice satelor de unde provin.

Una dintre dovezile actuale ale apartenentei la vatra satului este si mentinerea unor obiceiuri (mult alterate, de multe ori, kitsch) din cadrul ritualurilor vietii traditionale.

Asadar, manasturenii de azi, ca si ceilalti “clujeni urbanizati”, pastreaza fragmente si din obiceiul nuntii: la “luatul miresei”, îmbraca întâi o fetita, apoi o baba si doar în cele din urma aduc adevarata mireasa, are loc “luarea iertaciunilor” (mireasa îsi cere iertare de la parinti, frati bunici, apropiati), se merge “dupa miri si nanasi, cu jinars si ceterasi”, se leaga drumul mirilor si se dezleaga doar dupa “plata”, gest care simbolizeaza o piedica ritualica. La iesirea din bloc, vecinii întâmpina nunta în aplauze, urând tinerei perechi “cale alba si noroc”, li se ofera tuica si prajituri si sunt asteptati la sala de nunti.

De Florii, si manasturenii merg la biserica sa aduca ramuri de salcie, iar de Rusalii, spice de grâu.

În ziua de Izvorul Tamaduirii, crestinii clujeni, la fel ca ceilalti români, merg la biserica pentru a aduce acasa apa, faina, sare si ulei, toate sfintite în cadrul slujbei oficiate cu ocazia acestei sarbatori.

Unii dintre ei constientizeaza rolul apotropaic al acestor gesturi, altii însa, îl perpetueaza doar pentru ca “asa l-au pomenit”.

Vechii manastureni împodobesc si astazi “pomul mortului”, pentru a-si asigura “umbra” vesnica pe cealalta lume. Pe o crenguta de prun se pun mere, bomboane si figurine din turta dulce, pe care, la groapa, dupa sluijba crestineasca, rudele le împart copiilor si oamenilor nevoiasi.

“Ramasite” ale vietii traditionale mai constituie înca si “rositul oualor” la Paste, sau “colindatul”, pe la rude si prieteni, de Craciun, obiceiuri pastrate în tot arealul românesc.

Din pacate însa, unii dintre tinerii crescuti cu “cheia la gât”, ignorând aceste încercari de pastrare a unor farâme de cultura traditionala, sunt "baieti de cartier" sau "bisnitari".

Majoritatea populatiei tinere, care locuieste azi în cartierul Manastur, se rusineaza cu titulatura de “tarani”, pe care-au detinut-o parintii si strabunii lor, straduindu-se din rasputeri sa fie “domni”.

Cartierul continua sa fie o “strânsura eterogena” de locuitori a caror pasiune, din pacate, este…maneaua.

Cei vârstnici, care îsi mai amintesc de spiritul vechilor locuitori, s-au grupat în Asociatia "Fiii Manasturului", încercând sa-si recâstige dreptul de proprietate pentru acest loc al unor vremuri…trecute.


La fel ca Manasturul si satul Someseni a fost înghitit de oras, tentaculele urbanizarii transformându-l în cartierul de est al municipiului Cluj-Napoca.

În ultimele decenii, populatia clujeana a crescut atât de mult, încât una dintre solutiile gasite a fost construirea unor cartiere în afara orasului, pe terenurile comunei Floresti zona denumita “Cetatea Fetei”, un veritabil cartier rezidential.

Daca în urma cu câtiva ani locuitorii satelor îsi doreau sa vina la oras, poate pentru o viata “mai usoara”, iata ca a venit vremea sa asistam la o dorinta, chiar o necesitate a întoarcerii în sat.

Poate nu peste multa vreme, clujeni si locuitori ai satelor învecinate, cu, sau fara voie, vom fi parte a unei arii metropolitane.

Important, dincolo de toate-acestea, ramâne interesul si respectul pentru calitatea vietii, pentru valorile intelectuale si spirituale ale fiecarui loc.

Referent, Maria Golban


Mănăştur, Biserica Calvaria azi

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 65 din 27 iunie 2007

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale

Text în vigoare începând cu data de 11 decembrie 2007

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2007, Ministerul Culturii şi Cultelor poate finanţa, din surse alocate de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile şi rambursabile, precum şi din alte surse, în condiţiile legii, un program naţional pentru construirea de sedii pentru aşezămintele culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban, având în vedere necesitatea asigurării prompte, eficiente şi transparente, începând cu anul 2007, a finanţării proiectelor prioritare de investiţii în infrastructură culturală în mediul rural şi mic urban - reabilitarea, modernizarea, dotarea aşezămintelor culturale, finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale şi construirea de noi sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile în care acestea nu există, în considerarea faptului că destinaţiile prevăzute a fi finanţate nu beneficiază de resurse bugetare suficiente, ţinând cont de faptul că Programul naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban nu poate fi demarat în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2007, deoarece: - textul actului normativ nu precizează clar posibilitatea finanţării de către Ministerul Culturii şi Cultelor a autorităţilor administraţiei publice locale; - textul actului normativ nu face referire la posibilitatea finanţării lucrărilor de finalizare a clădirilor noi aflate în curs de execuţie care au o pondere importantă în activităţile programului; - complementaritatea obiectivelor Programului naţional de dezvoltare rurală cu cele ale Programului naţional instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2007, impune clarificarea rolului Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în implementarea Programului, luând în considerare că dispoziţiile actelor normative trebuie să fie clare şi neechivoce, se consideră necesar a se preciza în mod expres în textul actului normativ următoarele aspecte:


- faptul că Programul naţional pentru construirea de sedii pentru aşezămintele culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban este un program prioritar, care poate fi finanţat din Fondul naţional de dezvoltare la dispoziţia Guvernului, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiinţarea Fondului naţional de dezvoltare; - lucrările de reabilitare, modernizare a infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural cad în responsabilitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; - finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale din mediul rural şi mic urban cad în responsabilitatea Ministerului Culturii şi Cultelor; - proiectarea şi construirea de noi sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, în mediul rural şi mic urban, cad în responsabilitatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor prin Compania Naţională de Investiţii "C.N.I." - S.A., aflată sub autoritatea acestui minister; - posibilitatea finanţării de către Ministerul Culturii şi Cultelor a proiectelor întocmite de către autorităţile administraţiei publice locale; - diversitatea obiectivelor Programului şi a surselor sale de finanţare impune proceduri distincte de evaluare şi selecţie a proiectelor şi constituirea unor comisii de evaluare şi selecţie specifice fiecărui obiectiv, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. I Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.038 din 28 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2007, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 21 (1) Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor finanţează, din sume alocate de la bugetul de stat, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile şi din alte surse, în condiţiile legii, Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban, denumit în continuare Program." 2. Alineatul (3) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Programul are ca principale obiective: a) proiectarea, construirea şi dotarea de sedii pentru aşezăminte culturale din


mediul rural şi mic urban, în localităţile unde nu există asemenea instituţii; b) reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban; c) reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural; d) finalizarea lucrărilor de construcţie şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural şi mic urban." 3. Alineatul (3^1) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3^1) Obiectivele prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) se realizează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor prin Compania Naţională de Investiţii <<C.N.I.>> - S.A., aflată sub autoritatea acestuia, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii <<C.N.I.>> - S.A., aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare." 4. După alineatul (3^1) al articolului 21 se introduc trei noi alineate, alineatele (3^2), (3^3) şi (3^4), cu următorul cuprins: "(3^2) Obiectivul prevăzut la alin. (3) lit. c) se realizează prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), având ca sursă de finanţare Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fiind autoritate de management pentru PNDR. (3^3) Obiectivul prevăzut la alin. (3) lit. d) se finanţează de către Ministerul Culturii şi Cultelor din sume alocate prin transferuri către bugetele locale. (3^4) Dotarea aşezămintelor culturale conform alin. (3) se face cu echipamentul tehnic minim necesar, stabilit prin ordin al ministrului culturii şi cultelor." 5. Alineatul (1) al articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 22 (1) Pentru a putea beneficia de finanţare în cadrul Programului, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3^1) şi (3^3), autorităţile administraţiei publice locale, singure sau în parteneriat cu alte autorităţi publice ori cu organizaţii neguvernamentale din ţară sau din străinătate, elaborează şi propun, pe baza unei documentaţii justificative, proiecte care trebuie să fie însoţite de programe şi proiecte culturale desfăşurate pe o perioadă de minimum 3 ani, precum şi de garanţia asigurării unei finanţări, din resurse proprii sau atrase, de minimum 10% din valoarea totală a proiectului pentru construcţie, reabilitare, modernizare, dotare şi/sau finalizare a lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale." 6. După alineatul (1) al articolului 22 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) În cadrul Programului, pentru proiectele finanţate conform prevederilor art. 21 alin. (3^2), beneficiarii vor respecta procedura specifică de implementare a PNDR." 7. Alineatul (2) al articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Valorile maxime ale finanţărilor alocate pentru realizarea obiectivului prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. d) se stabilesc prin Ghidul operaţional."


8. Alineatul (1) al articolului 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 23 (1) În vederea implementării obiectivelor prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. a), b) şi d) se constituie Comisia pentru evaluarea şi selecţia proiectelor, denumită în continuare Comisia, formată din câte un reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, al Asociaţiei Comunelor şi al Asociaţiei Oraşelor din România, desemnaţi prin ordine ale miniştrilor de resort sau prin decizie a preşedintelui asociaţiei, după caz." 9. După alineatul (3) al articolului 23 se introduc cinci noi alineate, alineatele (4), (5), (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins: "(4) Pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. a) şi b), Ministerul Culturii şi Cultelor împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor elaborează Ghidul operaţional, care va cuprinde: criteriile de evaluare şi selecţie, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei, aprobat prin ordin comun al ministrului culturii şi cultelor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. (5) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor elaborează norme metodologice pentru derularea obiectivului prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. a) prin Compania Naţională de Investiţii "C.N.I." - S.A. (6) Prin ordin al ministrului culturii şi cultelor se aprobă Ghidul operaţional, elaborat de Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea realizării obiectivului prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. d); Ghidul operaţional va cuprinde criteriile de evaluare şi selecţie, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei, precum şi reguli privind implementarea, monitorizarea şi raportarea activităţilor. (7) Comisia constituită potrivit alin. (1) va selecta proiectele propuse de autorităţile administraţiei publice locale care îndeplinesc condiţiile minime prevăzute la art. 22 şi aprobă finanţarea celor care întrunesc criteriile prevăzute în ghidurile operaţionale specifice fiecărui obiectiv. (8) În vederea implementării obiectivului prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. c), la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se constituie grupuri de lucru la care vor participa reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din cadrul Autorităţii de management pentru PNDR şi, respectiv, din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, precum şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Cultelor, desemnaţi prin ordin al ministrului culturii şi cultelor." 10. Articolul 24 se abrogă. 11. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 25 Monitorizarea implementării Programului se realizează de către fiecare minister în parte, în condiţiile legii." 12. Articolul 26 se abrogă. ART. II Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, publicată în



Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.038 din 28 decembrie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 143/2007, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, va fi republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, dupa aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o noua numerotare.

text cules de Dana Jucan

LEGEA NR. 357 DIN 3 DECEMBRIE 2007

privind aprobar

2. La articolul I punctul 2, alineatul (3) al articolului 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(3) Programul are ca principale obiective: a) proiectarea, construirea si dotarea de sedii pentru asezaminte culturale din mediul rural si mic urban, în localitatile unde nu exista asemenea institutii;

b) reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale si dotarea asezamintelor culturale din mediul mic urban; c) reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale si dotarea

ea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiintarea, organizarea si desfasurarea activitatii asezamintelor culturaleEMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEIPUBLICATA ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 842 din 8 decembrie 2007

Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65 din 27 iunie 2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiintarea, organizarea si desfasurarea activitatii asezamintelor culturale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 29 iunie 2007, cu urmatoarele modificari si completari: 1. La articolul I punctul 1, alineatul (1) al articolului 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "ART. 21 (1) Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor finanteaza, din sume alocate de la bugetul de stat, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile si din alte surse, în conditiile legii, Programul prioritar national pentru construirea de sedii pentru asezaminte culturale în localitatile unde nu exista asemenea institutii, precum si pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea si finalizarea lucrarilor de constructie a asezamintelor culturale de drept public din mediul rural si mic urban, denumit în continuare Program."

aşezămintelor culturale din mediul rural; d) finalizarea lucrărilor de construcţie şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural şi mic urban." 3. La articolul I punctul 3, alineatul (3^1) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3^1) Obiectivele prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) se realizează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor prin Compania Naţională de Investiţii <<C.N.I.>> - S.A., aflată sub autoritatea acestuia, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii <<C.N.I.>> - S.A., aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare." 4. La articolul I punctul 4, alineatele (3^2), (3^3) şi (3^4) ale articolului 21 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3^2) Obiectivul prevăzut la alin. (3) lit. c) se realizează prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), având ca sursă de finanţare Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fiind autoritate de management pentru PNDR. (3^3) Obiectivul prevăzut la alin. (3) lit. d) se finanţează de către Ministerul Culturii şi Cultelor din sume alocate prin transferuri către bugetele locale. (3^4) Dotarea aşezămintelor culturale conform alin. (3) se face cu echipamentul tehnic minim necesar, stabilit prin ordin al ministrului culturii şi cultelor." 5. La articolul I punctul 7, alineatul (2) al articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Valorile maxime ale finanţărilor alocate pentru realizarea obiectivului prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. d) se stabilesc prin Ghidul operaţional." 6. La articolul I punctul 8, alineatul (1) al articolului 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 23 (1) În vederea implementării obiectivelor prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. a), b) şi d) se constituie Comisia pentru evaluarea şi selecţia proiectelor, denumită în continuare Comisia, formată din câte un reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, al Asociaţiei Comunelor şi al Asociaţiei Oraşelor din România, desemnaţi prin ordine ale miniştrilor de resort sau prin decizie a preşedintelui asociaţiei, după caz." 7. La articolul I punctul 9, alineatele (4), (5), (6) şi (8) ale articolului 23 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(4) Pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. a) şi b), Ministerul Culturii şi Cultelor împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor elaborează Ghidul operaţional, care va cuprinde: criteriile de evaluare şi selecţie, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei, aprobat prin ordin comun al ministrului culturii şi cultelor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor.


(5) Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor elaboreaza norme metodologice pentru derularea obiectivului prevazut la art. 21 alin. (3) lit. a) prin Compania Nationala de Investitii <<C.N.I.>> - S.A. (6) Prin ordin al ministrului culturii si cultelor se aproba Ghidul operational, elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor în vederea realizarii obiectivului prevazut la art. 21 alin. (3) lit. d); Ghidul operational va cuprinde criteriile de evaluare si selectie, modul de organizare si functionare a Comisiei, precum si reguli privind implementarea, monitorizarea si raportarea activitatilor. .......................................................................... (8) În vederea implementarii obiectivului prevazut la art. 21 alin. (3) lit. c), la nivelul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se constituie grupuri de lucru la care vor participa reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din cadrul Autoritatii de management pentru PNDR si, respectiv, din cadrul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, precum si 2 reprezentanti ai Ministerului Culturii si Cultelor, desemnati prin ordin al ministrului culturii si cultelor." 8. La articolul I, punctul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "10. Articolul 24 se abroga." 9. La articolul I, dupa punctul 10 se introduc doua noi puncte, punctele 11 si 12, cu urmatorul cuprins: "11. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins: <<ART. 25 Monitorizarea implementarii Programului se realizeaza de catre fiecare minister în parte, în conditiile legii.>> 12. Articolul 26 se abroga."

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 3 decembrie 2007. Nr. 357.

text cules de Dana Jucan


Ansamblul Ordogtergye

STRUCTURI INSTITUTIONALE PENTRU STUDIUL,CONSERVAREA SI VALORIFICAREA

PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

Cultura traditionala este o componenta fundamentala a identitatii nationale a unui popor ceea ce da o importanta semnificativa structurilor institutionale create de-a lungul timpului pentru conservarea si promovarea ei. Regretabil este ca aceste institutii, toate infiintate inainte de anul1989, nu au strategiile, structurile si dotarile necesare indeplinirii acestui scop, situatie ce se cere foarte grabnic remediata. In materialul prezentat mai jos vom incerca o analiza a acestei situatii pentru a trage citeva concluzii privind ameliorarea grabnica si posibila a acestei situatii.

Structurile institutionale responsabile cu studiul, conservarea, transmiterea si valorifica-rea culturii traditionale din Romania sunt analizate pe patru nivele: local, judetean, regional, national.

La nivel local functioneaza urmatoarele structuri: scoala, biserica, caminul cultural si casa de cultura

Unele dintre acestea precum scoala sau biserica, neavind sarcini concrete in domeniul patrimoniului cultural imaterial, le-am considerat ca facind parte din aceaste structuri, datorita rolului important pe care l-au avut de-a lungul istoriei pentru mentinerea treaza aconstiintei valorilor culturale, patrimoniale si pentru perpetuerea spiritualitatii traditionale.

Patrimoniul cultural traditional este o componenta vasta si importanta a identitatii nationale a unui popor, iar de-a lungul istoriei biserica a avut un rol deosebit de important in crearea si apoi transmiterea acestui patrimoniu. Numeroase traditii, credinte, obiceiuri, peste care s-au grefat sarbatorile religioase importante de peste an, n-au fost estompate nici annihilate de biserica, ci li s-a dat o “fateta” noua, intr-o impletire sincreticamito-religioasa, in care filonul traditionalse pastreaza cu acuratete.

Scoala, educind si slefuind caractere, faurind constiinte, a avut un rol aproape la fel de important in conservarea si transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Daca in vremurile de demult putini oameni faceau scoala, odata cu generalizarea invatamintului si obligativitatea sa, rolul educatiei scolare a dus la conservarea, transmiterea si valorificarea culturii traditionale. In scoala am invatat cu totii primele balade, povesti, proverbe si zicatori, aici am descoperit plugusorul sau sorcova. Tot aici am descoperit lutul si am facut primele vase intr-o tehnica foarte arhaica din suluri de lut lipite intre ele. Apoi le-am pictat cum ne-am priceput mai bine si ne-am mindrit cu ele in expozitia scolii, invatind ca aceasta tehnica era proprie artei multimilenare a locuitorilor arealului nostrum carpatic.

Din pacate, in perioada de dupa revolutia din 1989, datorita incapacitatii manageriale a celor responsabili cu reformarea invatamintului, a numeroaselor tentative esuate privind aceasta strategie, rolul scolii in conservarea si transmiterea patrimoniului cultural a slabit foarte mult.



Manualele au devenit tot mai dezlinate, fara consistenta si fara structura. Corpul profesoral a devenit tot mai deprofesionalizat iar performantele tot mai rare. Lipsa spatiilor de invatamint si a dotarilor necesare, precum si penuria de cadre profesionalizate cu pasiune si vocatie pentru aceasta profesiune, au generat criza sistemului de invatamint.

Totusi inca in multe scoli mai intilnim dascali cu vocatie care se straduiesc sa transmita tinerei generatii componente importante ale culturii traditionale imateriale precum folclorul. Astfel la nivelul judetului Cluj avem in evidenta cel putin 35 de scoli in care cintecul si jocul popular, mestesugurile traditionale, obiceiurile specifice sunt predate copiilor cu rezultate remarcabile. Suntem siguri ca numarul scolilor in care se realizeaza acest lucru este mai mare dar acolo acest proces se intimpla mai mult sporadic decit programat.

Transpunerea in practica la nivelul intregii tari, a ideii directorului Muzeului “Astra” din Sibiu, profesorul Corneliu Bucur, de infiintare a asociatiilor scolilor pastratoare de traditii, ar da un nou impuls acestui proces, mult mai multa rigoare si o strategie coerenta iar in timp, mult mai bune rezultate.

Totusi o schimbare de fond, substantiala, in rolul scolii de educare si de slefuire a caracterelor, de formare a constiintei valorilor nationale, prin conservarea, transmiterea si valorificarea patrimoniului cultural imaterial in rindul tineretului, nu se va putea realiza fara introducerea studiului etnologiei in scoli.

Profitind de noua legislatie mondiala si europeana din domeniul salvgardarii patrimoniului material si imaterial, adoptata in ultimii 10 ani, precum si de legislatia nationala din domeniu, adoptata in ultimii 3 ani, CJCPCT-urile din tara pot depune eforturi comune prin intermediul nou constituitei asociatii nationale a centrelor culturale, pentru a introduce studierea etnologiei in scolile din toata tara. Tinerii romani, liberi acum sa circule, sa munceasca si sa traiasca in toata Europa, trebuie sa plece de acasa cunoscind elementele fundamentale de cultura si civilizatie care-l definesc etnic. In acest fel nu se vor mai simti niciodata cetateni de rang inferior ai Europei unite si vor simti din plin mindria de a fi romani, de a apartine unuia dintre cele mai creative popoare ale Europei.

Aparute in perioada comunismului, avind o istorie foarte recenta, caminul cultural si casa de cultura sunt institutiile create pentru valorificarea culturii traditionale a comunitatilor locale.

Ca urmare a politicii de culturalizare si acces la cultura a maselor populare, comunistii au purces la ridicarea a numeroase camine culturale si case de cultura, aproape toate fiind creatiile perioadei anilor 1950-1989. Fiecare sat mai rasarit avea camin cultural unde activau formatii artistice de amatori: coruri, trupe de teatru, ansambluri folclorice, tarafuri etc.

Toate acestea se intreceau anual in marea competitie numita “Cintarea Romaniei”. Chiar daca rolul acestei intreceri de masa era slavirea comunismului, totusi cel mai important efect al ei a fost animarea vietii culturale a satelor si oraselor. O multime de locuitori erau implicati in formatiile artistice care activau in sate si altii si mai multi participau la spectacolele si manifestarile

ce se derulau periodic in aceste localitati. Televiziunea si radioul amplificau si ele transmiterea la cit mai multi consumatori a activitatii formatiilor artistice.

In anii 60 si 70 caminele culturale erau noi, dotate corespunzator si animate de activitati culturale. Anii 80 au insemnat prabusirea activitatii caminelor culturale odata cu cea a intregii tari iar anii de dupa revolutie au fost de-a dreptul dramatici pentru aceste asezaminte. Asa cum reiese dintr-un studiu facut in ultimii ani de catre Ministerul Culturii, din cele aproximativ 6500 de camine culturale existente, in mai putin de 1/3 din ele se mai desfasoara activitati culturale si aproape nici unul nu corespunde tehnic cerintelor secolului XXI.

Situatia caselor de cultura este asemanatoare cu singura diferenta ca acestea au fost mult mai putine si, fiind situate in orase, au cunoscut un declin de activitate mai putin dramatic.

Actualmente, lipsa unor case de cultura si camine culturale moderne, concepute multifunctional si dotate in consecinta, lipsa dotarilor minimale si mai ales lipsa de fonduri si de personal (80% dintre camine neavind nici un angajat!!), reduc aceste “structuri institutionale” la rolul de forme fara continut.

Ca urmare a concluziilor studiului intreprins de Ministerul Culturii, s-a promovat in pripa la sfirsitul anului 2006, prin ordonanta de urgenta, o noua lege a asezamintelor culturale care continea si un plan ambitios de reabilitare a caminelor culturale. Ca totul a fost in pripa o dovedeste si faptul ca pina in luna mai legea a fost modificata de doua ori prin alte doua legi iar planul ambitios de a reabilita in urmatorii ani (2007 si 2008) aproximativ 4.000 de camine culturale s-a impotmolit lamentabil la intocmirea ghidului de finantare.

La nivel judetean structurile institutionale cu rol in conservarea, transmiterea si valorificarea patrimoniului cultural imaterial sunt ansamblul folcloric profesionist Scoala populara de arta si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale.

Trebuie precizat ca nu in toate judetele exista ansambluri folclorice profesioniste. Ca cele mai multe dintre aceste ansambluri “profesioniste” au acest atribut doar prin faptul ca membrii lor sunt angajati si platiti pentru activitatea pe care o desfasoara, (spre deosebire de multele ansambluri folclorice de amatori, inca existente, care fac acest lucru voluntar si din pasiune) pentru ca altfel nimic din ceea ce fac nu reflecta profesionalism. Nici calitatea artistilor, structura organizatorica, numarul de spectacole, calitatea acestora (repertoriu si prezentare scenica), modul de transmitere si de promovare a culturii traditionale nu indreptatesc a avea aceasta calitate.

Scolile populare de arta erau mai demult adevarate institutii pentru pregatirea tinerilor amatori in domeniul culturii traditionale (interpreti populari, instrumentisti, coregrafi, mesteri populari). Nu vreau sa idealizez activitatea acestor scoli care lasa si ea foarte mult de dorit. Vreau doar sa spun ca, pe linga lipsa aproape totala de rezultate a scolilor populare din prezent, cele din trecut puteau sa se numeasca pe merit scoli populare.

Primele Centre Judetene pentru Conservarea si Promovarea



Culturii Traditionale au fost infiintate in urma cu 50 de ani cu rolul de a controla politic si acest domeniu al culturii traditionale. Si pentru ca la sate se infiintasera brigazi artistice, formatii de teatru, cenacluri si coruri, structura de personal a acestor institutii (foarte restrinsa, dealtfel) era plina de scriitori, poeti, critici si mai putin cu folcloristi, etnologi sau cercetatori.

Lipsa unei optici stiintifice in structura acestor centre se reflecta si in putinatatea personalului, in calitatea acestuia si mai ales in lipsa bugetelor sau a dotarilor corespunzatoare unei asemenea misiuni.

Zeci de ani aceste centre au facut figuratie pe scena institutiilor de cultura si foarte putine dintre ele s-au ridicat la nivelul misiunii pe care o aveau.

Dupa revolutie rolul lor s-a schimbat devenind preponderent de coordonare din punct de vedere metodologic a activitatii asezamintelor culturale din judet, iar in ultimi ani s-a largit si profesionalizat prin “culegerea, cercetarea, transmiterea si promovarea faptelor de cultura traditionala”.

Dar acest rol de coordonare metodologica a activitatii asezamintelor culturale din judet si de “culegere, cercetare, transmitere si promovare a faptelor de cultura traditionala” presupune obiective si strategii clare pentru cel putin 10 ani de zile.

Din nefericire unele Centre s-au transformat in Centre culturale (institutii pe care CJCPCT-urile aveau rolul sa le coordoneze din punct de vedere metodologic!!!) altele au renuntat deliberat la aceste sarcini de coordonare a asezamintelor culturale din judet, iar cele mai multe dintre ele sufera de lipsa unor strategii viabile, a structurilor organizatorice neadaptate rolului pe care il au, al bugetelor foarte mici si al personalului de specialitate inexistent. O legislatie schioapa si un sistem de salarizare total necorespunzator au alungat profesionistii din aceste institutii facind loc amatorismului si aducind grave prejudicii misiunii institutiei si culturii traditionale imateriale.

La nivel regional structurile institutionale cu rol in salvgardarea patrimoniului cultural imaterial sunt Arhiva de folclor, universitatile si muzeele.

Arhiva de folclor, dincolo de rolul evident de arhivare a faptelor de cultura traditionala il are si pe acela de cercetare a culturii traditionale.Din pacate prea putin colaboreaza cu CJCPCT-urile in aceasta cercetare iar din turnul sau de fildes unde s-a izolat nu reuseste (poate nici nu-si doreste) sa transmita semnale utile despre starea culturii traditionale catre celelalte institutii cu rol de conservare si promovare a culturii traditionale.

Universitatile prin specialistii (etnologi, antropologi, folcloristi, etc) pe care ii pregateste in facultatile de istorie, de litere sau de muzica, contribuie si ele mai ales la cunoasterea si promovarea patrimoniului cultural imaterial. Uneori chiar si la cercetarea acestuia.

De asemenea muzeele etnografice participa la cercetarea si promovarea patrimoniului cultural traditional iar prin taberele de invatare a mestesugurilor populare isi asuma o parte consistenta din sarcina de transmitere a culturii traditionale spre tinara generatie

La nivel national identificam alte structuri institutionale cu rol in cercetarea, conservarea si promovarea patrimoniului cultural traditional: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Roman, Institutul de Etnografie si Folclor, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Muzeul Taranului Roman, Muzeul Satului Bucuresti.

Ar mai trebui amintiti aici ca vectori de promovare a patrimoniului cultural imaterial dar aflati in afara sistemului institutional, formatia traditionala, mesterii populari, asociatiile si fundatiile culturale

Din pacate toate aceste structuri institutionale prezentate mai sus functioneaza foarte deficitar si foarte individualist. Nu colaboreaza, nu se sprijina logistic, nu au o strategie si nici un obiectiv final asumat.

Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana se intensifica fenomenul de globalizare si uniformizare culturala (din pacate prin pierderea specificitatii identitatii culturale si prin disparitia dramatica a culturii traditionale imateriale). Daca in urmatorii 10 ani nu se vor adopta strategii de salvgardare a partimoniului imaterial la nivel national dar mai ales la nivel judetean sau regional, daca CJCPCT-urile nu-si vor adapta imediat structurile si bugetele la imperativul salvgardarii patrimoniului cultural imaterial atunci, peste 10 ani, nu vom mai putea decit sa constatam disparitia acestui patrimoniu inestimabil si inutilitatea timp de 60 de ani a acestor institutii.

Centrelor Judetene pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, institutii care au ca principal scop al existentei lor “culegerea, cercetarea, transmiterea si promovarea“ culturii traditionale si a patrimomiului cultural imaterial le revine sarcina de a construi la nivel national o retea functionala de structuri institutionale care sa colaboreze eficient in scopul transmiterii patrimoniului cultural imaterial si viitoarelor generatii din secolul XXII.

director Tiberiu Groza

Buletin informativ - traditiiclujene.ro · 2019-12-19 · Concertul de colinde si obiceiuri de...

Documents

Transcript of Buletin informativ - traditiiclujene.ro · 2019-12-19 · Concertul de colinde si obiceiuri de...