BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Cea mai mare încredere în Uniunea Europeană

74% dintre români se declară

optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene (față de 56% media UE), cu 11% mai mulți în 2014 față de 2013, conform ultimului Eurobarometru publicat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

60% dintre români au încredere în UE, procent mult superior celui referitor la instituțiile naționale.

68% dintre români se simt cetățeni europeni (în creștere față de 56% în 2013) și jumătate din cei intervievați consideră că își cunosc drepturile de cetățeni europeni.

Majoritatea românilor (55%) consideră că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția cea bună și 59% dintre ei au o imagine pozitivă asupra UE, ceea ce îi plasează pe locul al doilea în UE, după polonezi.

Pentru oficiali, optimismul românilor este încurajator, atunci când vine vorba de viitorul UE și încrederea lor în Comisie și Parlamentul European.

Comparativ cu datele culese în noiembrie 2013, este îmbucurător și faptul că tot mai mulți români se simt cetățeni europeni, își cunosc drepturile și se consideră bine informați în legătură cu politicile europene.

La nivel național, Românii sunt preocupați, de șomaj și inflație, precum și de starea sistemului sanitar și de asistență socială, dar consideră că situația economiei europene este una bună (54%) și sprijină moneda unică (65%).

Românii susțin, într-o mai mare măsură decât ceilalți europeni, atât cele șapte inițiative ale strategiei "Europa

2020" (procente cuprinse între 66% și 89%), cât și prioritățile Comisiei Juncker în materie de migrație (74%), energie (75%), securitate și apărare (78%).

Politica de extindere a Uniunii Europene se bucură, în rândul românilor, de un sprijin de două ori mai ridicat decât media europeană (72% față de 39%).

Toate aceste date sunt cuprinse în raportul naţional al ediţiei de toamnă 2014 a Eurobarometrului de Opinie Publică, realizat la cererea Comisiei Europene.

Sondajul a avut în vedere, pentru analiză, datele culese între 8 - 17 noiembrie 2014.

Sondajul a fost realizat la doar o

săptămână de la începerea mandatului noii Comisii Europene și include întrebări referitoare la prioritățile politice prezentate de președintele Jean-Claude Juncker în data de 15 iulie 2014.

De asemenea, colectarea datelor a fost făcută la puțin timp de la prezentarea de către Comisia Europeană a previziunilor economice de toamnă, ce arătau o creștere economică ușoară pe ansamblul celor 28 de state membre și o rată a șomajului în scădere față de 2013, precum și în contextul unui an electoral într-o serie de state membre, inclusiv România. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI

EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 333 (((333999)))

MARTIE 2015

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

EXTINDEREA UE

Aderarea Muntenegrului

Uniunea Europeană a anunțat recent deschiderea unor noi runde de negocieri privind aderarea Muntenegrului, în ciuda sistării procesului de extindere anunțată de noua Comisie, respectiv de Jean-Claude Juncker, la începutul mandatului său.

Cu toate acestea, Bruxelles-ul a redeschis negocierile privind aderarea Muntenegrului, pe două noi capitole (16 și 30) referitoare la sistemul fiscal și, respectiv, relațiile externe.

Momentan, dintr-un total de 35 de capitole care trebuie negociate, părțile au discutat în jur de 18.

Din punct de vedere fiscal, Muntenegru va fi nevoit să înregisteze "progrese semnificative” și să ofere un "calendar general” care să faciliteze alinierea cu legislația UE în ceea ce privește "TVA-ul, impozitarea directă și problema accizelor”.

Referitor la relațiile externe, Podgorica va trebui să prezinte un "plan de acțiune" care să garanteze respectarea acordurilor internaționale, în conformitate cu acquis-ul european.

În luna octombrie a anului trecut, Muntenegru a decis aplicarea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, adoptate de UE în urma crizei din Ucraina, aliniindu-se astfel politicilor europene, pe care Serbia – o altă candidată la aderarea UE - nu le-a respectat.

Următorul pas al negocierilor îl reprezintă organizarea unei reuniuni ministeriale, planificată pentru luna iunie a acestui an.

Negocierile de aderare la UE au fost inițiate de Muntenegru în anul 2012, însă ele au fost întârziate de retardul înregistrat de această regiune în domenii precum independența justiției și lupta împotriva crimei organizate și a corupției.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

Progresele Republicii Moldova

Comisia Europeană consideră că,

pentru Republica Moldova, anul 2014 a fost stabil din punct de vedere politic și menționează constanța cu care Guvernul de la Chișinău acționează în favoarea agendei europene a țării.

Aprecierile apar în Raportul de țară al CE, în cadrul exercițiului anual privind politica de vecinătate.

În baza acestui raport, Comisia Europeană a formulat un set de recomandări de care Republica Moldova ar trebui să țină cont în 2015:

• intensificarea luptei împotriva corupției și concentrarea eforturilor asupra prevenirii acesteia.

• continuarea reformării justiției și a sistemului de aplicare a legii.

• luarea de măsuri pentru îmbunătățirea guvernanței corporative și a supravegherii în sectorul financiar, prin consolidarea transparenței acționariatului și a competențelor de supraveghere a băncii naționale în sectorul bancar.

• prevenirea reapariției blocajelor instituționale prin revizuirea Constituției, proces ce ar trebui să se desfășoare într-o manieră cuprinzătoare și în colaborare cu Comisia de la Veneția din cadrul Consiliului Europei.

• colaborarea pro-activă cu partea transnistreană în vederea promovării unei viziuni reciproc acceptabile asupra unui viitor comun, precum și pentru a permite operatorilor economici transnistreni să se bucure pe deplin de beneficiile Acordului de Asociere/Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/DCFTA).

Rapoartele de progres publicate de Comisia Europeană analizează gradul de implementare al politicii de vecinătate a Uniuni în cele 16 țări partenere din estul și sudul continentului.

În 2014, UE a semnat acorduri de asociere cu Moldova, Georgia și Ucraina.

De asemenea, în Tunisia a fost realizată o tranziție democratică, iar relațiile cu Marocul au fost consolidate.

În aceeași perioadă, UE a mobilizat resursele necesare pentru a sprijini Libanul și Iordania în gestionarea efectelor crizei din Siria.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

EURO-FISCALITATE

Noi norme UE de transparență

Evaziunea în rândul întreprinderilor va fi mai dificilă, în România și celelalte state membre, grație pachetului legislativ privind transparența fiscală, propus de Comisia Europeană în 18 martie 2015.

Pachetul garantează că toate statele membre dețin informațiile de care au nevoie pentru a-și proteja bazele de impozitare și pentru a lupta în mod eficient împotriva întreprinderilor care evită plata taxelor.

Un element-cheie al acestui pachet

este propunerea de introducere a schimbului de informații între statele membre, automat și obligatoriu, cu privire la deciziile fiscale transfrontaliere.

Comisia propune stabilirea unui calendar strict: la fiecare trei luni, autoritățile fiscale naționale vor trimite un scurt raport tuturor celorlalte state membre cu privire la toate deciziile fiscale transfrontaliere emise.

Ulterior raportului, statele membre vor putea solicita mai multe detalii cu privire la una dintre aceste decizii.

Alte inițiative din pachetul privind transparența fiscală se referă la:

- evaluarea impactului introducerii de noi cerințe privind transparența pentru companiile multinaționale – Comisia va examina fezabilitatea introducerii de noi cerințe, cum ar fi publicarea anumitor informații fiscale de către acestea.

- revizuirea codului de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor – Comisia, în colaborare cu statele membre, va revizui atât codul,

cât și mandatul grupului de lucru pe această temă, astfel încât acestea să devină mai eficiente și să garanteze o concurență fiscală echitabilă și transparentă în UE.

- Cuantificarea amplorii fraudei și evaziunii fiscale - Comisia, împreună cu Eurostat, va colabora cu statele membre pentru a stabili cum poate fi obținută o estimare realistă a nivelului fraudei și evaziunii fiscale.

- Abrogarea directivei privind impozitarea veniturilor din economii - Comisia propune abrogarea directivei privind impozitarea veniturilor din economii. Directiva este depășită de noile norme din domeniu, mai ambițioase.

Următorii pași

Cele două propuneri legislative din acest pachet vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.

Statele membre ar trebui să se pună de acord asupra propunerii privind deciziile fiscale până la sfârșitul anului 2015, astfel încât aceasta să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Următoarea etapă va fi un plan de acțiune privind impozitarea întreprinderilor, prezentat înainte de începutul verii.

Acest al doilea plan de acțiune se va concentra pe măsurile necesare pentru ca impozitarea întreprinderilor în cadrul pieței unice să devină mai eficientă și mai echitabilă.

Măsurile prevăzute includ relansarea bazei fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB) și idei pentru integrarea noilor acțiuni OCDE/G20 având ca scop combaterea erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor la nivelul UE.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

EURO-FONDURI

74 milioane de euro pentru îmbunătățirea politicilor urbane

Programul Urbact III, lansat recent la Bruxelles, în prezența comisarului european pentru politici regionale, dna Corina Crețu, își propune, pentru perioada 2014 – 2020, să sprijine cooperarea și schimburile de experiență dintre orașe în ce privește cercetarea-inovarea, protecția mediului, crearea de locuri de muncă și incluziunea socială.

Domnia sa aprecia faptul că dimensiunea urbană se află în centrul politicii de coeziune, iar crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață, sporirea eficienței energetice a locuințelor sau dezvoltarea unui transport durabil reprezintă aspecte care trebuie abordate la nivelul orașelor europene.

În acest context, acțiunile URBACT privind schimbul de cunoștințe și consolidarea capacității urbane devin mai importante ca niciodată.

Pentru următorii 7 ani, programul beneficiază de o contribuție de peste 74 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR).

Întrucât peste două treimi din populația Europei trăiește la oraș, redresarea economică va depinde de capacitatea orașelor de a rezolva probleme precum șomajul, combaterea sărăciei sau utilizarea eficientă a resurselor.

Pentru a răspunde acestor necesități, cel puțin 50% din resursele FEDR vor fi investite în zonele urbane.

URBACT III va permite orașelor europene să colaboreze pentru a găsi răspunsuri comune la problemele urbane și a face schimb de bune practici și soluții.

Programul acoperă toate cele 28 de state membre, precum și două țări partenere, Norvegia și Elveția.

Programul are la bază patru obiective principale: • îmbunătățirea capacității de punere în aplicare a politicilor; • elaborarea politicilor; • implementarea politicilor; • consolidarea și schimbul de cunoștințe.

100 de milioane de euro pentru infrastructura energetică

Proiectele pentru dezvoltarea

infrastructurii energetice propuse de România vor primi finanțare prin Facilitatea pentru Conectarea Europei (FCE), în cadrul primului apel pe 2015.

Suma alocată acestui apel este de 100 milioane de euro, ea funcționând drept catalizator pentru atragerea finanțărilor publice sau private adiționale.

Proiectele avute în vedere își propun să pună capăt izolării energetice, să elimine blocajele din acest sector și să finalizeze piața energetică europeană.

Termenul-limită pentru depunerea cererilor de finanțare este 29 aprilie 2015, iar proiectele selectate vor fi anunțate în luna iulie.

Rețelele energetice fiabile și bine conectate sunt vitale pentru realizarea unei Uniuni Energetice europene flexibile și, de aceea, este nevoie de investiții majore pentru a realiza o grilă energetică adaptată pentru viitor.

Ori, acest gen de finanțare reprezintă o oportunitate de investiții în construirea unei piețe energetice competitive, durabile și sigure și, în cele din urmă, de obținere de beneficii pentru familii și pentru întreprinderi.

Baza legală a apelului este regulamentul privind Facilitatea pentru Conectarea Europei (Regulament 1316/2013), iar condițiile de eligibilitate pentru finanțare sunt incluse în regulamentul privind orientările referitoare la infrastructura energetică trans-europeană - Regulamentul 347/2013. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

O mai bună utilizare a antibioticelor

Comisia Europeană va acorda un

premiu de 1 milion de euro cercetătorilor care vor dezvolta un test cu ajutorul căruia medicii vor deosebi pacienții ce au nevoie de un tratament cu antibiotice de cei care pot fi tratați fără ele.

Concursul a fost lansat la finalul lunii

februarie, anul curent, și se va încheia la finalul anului 2016.

Participanții vor putea să-și înregistreze proiectele în perioada 10 martie 2015 - 17 martie 2016.

Scopul principal al acestui concurs este evitarea abuzului de antibiotice, fenomen ce a dus la înmulțirea cazurilor de rezistență anti-microbiană.

Premiul va fi acordat unui test de identificare, în timp real, a pacienților ce pot fi tratați în siguranță fără antibiotice în cazul afecțiunilor tractului respirator superior, test

care trebuie să fie ieftin, rapid, ușor de folosit de către medici și sigur pentru pacienți.

Regulile concursului specifică standardele ce trebuie îndeplinite de acest test, dar nu prestabilesc metodologia de obținere sau detaliile tehnice, în acest fel participanții - oameni de știință consacrați sau cercetători debutanți - putându-se bucura de libertate totală în ceea ce privește elaborarea unor soluții inovatoare.

Prin reducerea consumului nejustificat de antibiotice, vor fi prevenite efectele secundare asupra pacienților, reducerea dramatică a costurilor de medicație, cât și, cel mai important, rezistența microbiană la acest tratament.

De la inventarea lor, acum 70 de ani, antibioticele au redus considerabil numărul deceselor cauzate de infecții, ra folosirea lor abuzivă sau greșită poate genera rezistența micro-organismelor.

Se estimează că, anual, "rezistența anti-microbiană" este responsabilă, în Europa, de moartea a 25.000 de oameni și cheltuirea a 1,5 miliarde de euro.

Afecțiunile tractului respirator superior (răceli, bronșite și infecții ale sinusurilor, gâtului sau urechii interne) sunt principalul generator de prescripții medicale bazate pe antibiotice, deși multe dintre aceste afecțiuni sunt cauzate de viruși, total imuni la acest tip de medicație. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Fructe în școli în valoare 7 milioane de

euro Programul prin care elevii români sunt

încurajați să aibă un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație variată, ce include legume și fructe, va fi finanțat printr-un program, "Fructe în școli", aprobat recent de către Comisia Europeană, în valoare totală de 6.869.985 euro (suma reprezentând 89% din totalul necesar, restul de bani urmând să vină din partea statului sau a mediului privat).

Programul "Fructe în școli" oferă zilnic, încă din 2009, câte un fruct pentru 12 milioane de elevi europeni, finanțarea Comisiei ridicându-se la 150 de milioane de euro, toate statele membre ale Uniunii, cu excepția Finlandei, Marii Britanii și Suediei, participând, în 2015/2016, la acest program.

Programul își propune combaterea tendinței generale de consum, din ce în ce mai redus, al legumelor și fructelor de către copii și adolescenți.

Nutriția este un factor cheie în

combaterea problemelor de sănătate asociate unei alimentații sărăcăcioase, astfel că inițiativa CE de susținere a consumului de legume și fructe în rândul tinerilor contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos, motiv ca, începând cu 2014, această schemă să sprijine și anumite măsuri educative, ce explică potențialele beneficii ale acestui stil de viață. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

Recuperarea ajutoarelor de stat

incompatibile acordate drept despăgubiri

În urma unei investigații amănunțite,

Comisia Europeană a ajuns la concluzia că suma plătită de România către doi investitori suedezi drept despăgubiri, ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiții, încalcă normele UE privind ajutoarele de stat.

Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.

Printr-o hotărâre arbitrală pronunțată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiții dintre România și Suedia.

Instanța de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanți, doi investitori cu cetățenie suedeză, pentru că ei nu au beneficiat în întregime de schemă.

Schema de încurajare a investițiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiți investitori și, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-a acordat acestora avantaje echivalente cu cele din schema de ajutoare anulată.

Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil și trebuie să fie rambursate de către beneficiari.

Reamintim faptul că, la 1 februarie 1993 România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România și Comunitățile Europene și statele sale membre, în temeiul acestuia țara noastră fiind obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat, chiar înainte de aderarea sa la UE.

În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiții în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale și scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime, schemă care trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată.

Ca parte a procesului de aderare la UE și în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul ei au fost considerate un ajutor incompatibil pentru funcționare.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA. 38517 în Registrul ajutoarelor de stat, pe pagina dedicată politicii din domeniul concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

State Aid Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoarele de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Lux, modă și identitate socială în Europa de Sud-Est (sec. XVII-XIX) Dr. Constanța Vintilă-Ghițulescu, cercetătoare în cadrul Fundației Noua Europă, este unul

dintre beneficiarii finanțărilor acordate în urma apelului de propuneri "Consolidator Grant", în cadrul căreia va explora impactul luxului asupra modelării gusturilor și a valorilor în Europa de sud-est, în perioada modernă timpurie.

Proiectul "Lux, modă și identitate socială în Europa de Sud-Est (sec. XVII-XIX)" se va concentra pe ceea ce a însemnat luxul pentru elitele creștine ale Europei, dominate de otomani în perioada modernă timpurie, cu scopul de a explica "europenizarea" acestei părți a continentului.

Potrivit juriului de selecție, cercetarea aduce o nouă abordare deoarece analizează luxul din punct de vedere economic, considerându-l o forță ce conduce la progres, și nu o formă de decadență, așa cum este văzut în mod tradițional de abordările morale sau filozofice.

România este pentru prima dată pe lista statelor membre UE ce găzduiesc un proiect de cercetare "Consolidator Grant", proiect înscris în categoria "Științe sociale și umaniste".

El face parte din cele 372 de proiecte ce vor beneficia de finanțare în cadrul apelului "Consolidator Grant", ediția a 2-a, cercetătorii implicați – provenind din 38 de naționalități, ce își desfășoară cercetarea în 24 de țări europene (28% din beneficiari fiind femei) - urmând a primi în total 713 milioane de euro prin programul Orizont 2020 (finanțarea maximă pentru un proiect a fost de 2,75 milioane de euro, iar cea medie a fost de1,91 milioane).

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

Legături mai bune de transport în

apropierea Bucureștiului Programul TEN-T al UE va cofinanța,

cu aproape 1 milion de euro, studii pentru dezvoltarea de legături mai bune pentru transportul de marfă și de pasageri între aeroportul București, principalele linii de cale ferată și rețeaua de autostrăzi din România.

Proiectul cuprinde studii de

fezabilitate, juridice și de mediu în vederea proiectării unei noi legături între aeroportul Henri Coandă București, linia de CF Brașov-București-Slobozia-Constanța și rețeaua de autostrăzi.

Studiile fac parte dintr-un proiect mai mare, care cuprinde construcția unui terminal multimodal pentru transport de marfă și pasageri, în regiunea București-Ilfov, lângă orașul Otopeni, la intersecția dintre autostrada care leagă Constanța (România) de Budapesta (Ungaria) și calea ferată dintre Constanța și Nürnberg/Dresda (Germania).

Proiectul a fost selectat pentru finanțare din partea UE, cu ajutorul experților externi, în cadrul Cererii anuale de propuneri TEN-T 2013, secțiunea de proiecte prioritare. Implementarea sa va fi monitorizată de INEA - Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele a Comisiei Europene.

Proiectul trebuie încheiat până în luna decembrie 2015.

Reaminitm faptul că Programul TEN-T a fost creat de Comisia Europeană pentru a sprijini construcția și îmbunătățirea infrastructurii de transport din Uniunea Europeană și că INEA gestionează implementarea tehnică și financiară a programului TEN-T.

Premii pentru soluții în domeniul tehnologiilor digitale

Comisia Europeană a lansat două noi concursuri în cadrul "Orizont 2020", ambele dotate cu premii în valoare de câte 500.000 de euro și oferite cercetătorilor ce vor propune soluții pentru depășirea limitelor actuale în ce privește transmisiile optice și pentru partajarea spectrului de colaborare.

Termenele-limită pentru depunerea proiectelor sunt: 17 decembrie 2015 și, respectiv, 15 martie 2016.

Premiul Orizont pentru "Depășirea limitelor în ce privește transmisia optică" va fi acordat pentru o soluție de maximizare a capacității fibrei optice per canal, gamă de spectre și/sau eficiență și rază de acțiune spectrale, având ca scop îmbunătățirea sistemelor de transmisiune prin fibră optică pe distanțe lungi.

Soluția propusă trebuie să fie eficientă energetic, viabilă din punct de vedere economic, dar și ușor de instalat și utilizat. Totodată, ea trebuie să aibă un potențial ridicat de preluare în viitoarele produse de sisteme optice.

Premiul Orizont pentru "Partajarea spectrului de colaborare" este destinat unei

abordări inovatoare ce va permite o creștere semnificativă a gradului de partajare și reutilizare a spectrului, dincolo de metodele aplicabile și tehnicile centralizate actuale.

Soluția câștigătoare trebuie să fie un mare pas înainte în domeniu din punctul de vedere al indicatorilor de utilizare și să fie viabilă din punct de vedere economic.

Reaminitm faptul că, în 2015 în cadrul programului "Orizont 2020, sunt planificate 5 concursuri.

Trei dintre ele sunt destinate cercetătorilor din domeniul IT: (i) depășirea limitelor existente în domeniul transmisiei optice, (ii) partajarea spectrului de colaborare și (iii) dezvoltarea unui scaner pentru produsele alimentare.

Celelalte două concursuri programate pentru acest an se referă la: (i) mai buna utilizare a antibioticelor și (ii) materialele pentru un aer mai curat.

Fiecare dintre aceste provocări are un obiectiv bine stabilit, iar cercetătorii ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate pot propune soluții eficiente de realizare a acestuia.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Accesul fermierilor la credite

Comisia Europeană (CE) și Banca

Europeană de Investiții (BEI) au prezentat recent un instrument model de garantare pentru agricultură, primul nou produs conceput în cadrul memorandumului de înțelegere semnat de cele două părți în luna iulie 2014 pentru cooperare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, informează un comunicat al Executivului Comunitar.

Foto: (c) Constantin DUMA / AGERPRES

Instrumentul de garantare este

destinat să faciliteze accesul la finanțare pentru fermieri și antreprenori din mediul rural.

Statele membre și regiunile pot adapta și utiliza modelul pentru a pune la punct instrumente financiare pentru finanțarea programelor lor de dezvoltare rurală.

Instrumentul este însoțit de un program de lucru, care stabilește detaliile cooperării CE și BEI în conformitate cu memorandumul lor de înțelegere.

Instrumentele financiare pot ajuta la obținerea de mai multă valoare din politica de dezvoltare rurală, cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune.

Prin facilitarea fluxurilor de creditare se pot obține mai multe credite împrumuturi pentru fermieri noștri, în special pentru fermierii tineri, și alți antreprenori rurali care să creeze locuri de muncă.

Necesarul de investiții în economia rurală din UE este imens, iar suportul public este constrâns de lipsa de resurse financiare.

De aceea este nevoie de un mod inteligent de a utiliza banii publici, pentru a atrage bani de la investitori privați și a debloca investițiile.

Instrumentele financiare sprijinite de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală reprezintă o modificare de paradigmă, iar utilizarea acestor instrumente este în interesul beneficiarilor de fonduri din partea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Potrivit regulilor care guvernează Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, statele membre și regiunile pot include instrumente financiare (de genul fonduri de garantare și fonduri de equity) în programele lor pe șapte ani de dezvoltare rurală atunci când utilitatea acestor instrumente este demonstrată anterior.

Cu toate acestea, în programele

de dezvoltare rurală prezentate până acum gradul de utilizare a instrumentelor financiare este unul modest, unul din motive fiind și lipsa de familiaritate cu aceste instrumente.

Banca Europeană de Investiții, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma, din 1958.

Acționarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităților de creditare ale BEI este pus pe finanțarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată și coeziunea economică și socială într-o Uniune Europeană extinsă.

(Sursa: www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Funcţionarii din zona fondurilor europene vor avea un Cod de

Conduită

Funcţionarii care lucrează cu fonduri europene vor primi salarii mărite, în urma unei evaluări bianuale, conform unor criterii propuse de Banca Mondială.

În plus, va exista un Cod de Conduită, care va presupune inclusiv supravegherea prin GPS a maşinilor Ministerului Fondurilor Europene.

Măsurile fac parte dintr-un un pachet supus aprobării guvernului, prin care să se prevină apariția unor astfel de situaţii.

Codul de Conduită va acoperi tot ce înseamnă zona de fonduri europene.

Printre alte măsuri este vorba și de achiziția unor maşini pentru minister, în toate structurile de management (pentru că e nevoie de astfel de maşini), care vor fi branduite cu tot ce înseamnă Minister al Fondurilor Europene (cu sigla MFE) și se va crea chiar şi o linie verde de telefon.

Toate vor fi dotate cu GPS, ca să se știe clar, în fiecare moment, unde călătoreşte acea maşină, în ce zonă, iar dacă ea se duce într-o anumită zonă, nu ştiu, alta decât cea normală în care trebuie să circule, se poate

notifica ministerului că ea se află la nu ştiu ce adresă- tocmai pentru a descuraja chiar şi utilizarea acestor maşini publice în interes personal.

Fiind vorba de proceduri foarte clare,

nu pot apare abuzuri și greșeli. Sunt reguli propuse și de către

Comisie, dar multă lume nu ține la respectarea literei legii, ci doar a spiritului ei.

Ministrul Fondurilor Europene anunţă și faptul că funcţionarii din sistem vor fi evaluaţi de două ori pe an, astfel încât salariile mărite ale celor aproximativ 2.500 de oameni din sistem să aibă la bază evaluări pe bază de performanţă, după o metodologie clară, furnizată de Banca Mondială.

Nivelul neregulilor și al fraudelor privind achizițiile publice este ridicat

În cadrul unei rezoluții referitoare la raportul anual al Comisiei Europene pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei, adoptata la finalul lunii trecute, europarlamentarii se declară „preocupați de faptul că, în 2013, rata de recuperare în cazurile de fraudă se menține la doar 23,74 %, cifra care este mai mică decât rata medie de 33,5 % pentru perioada 2008-2012”.

Parlamentul European a constatat că, „deși impactul financiar total al neregulilor nefrauduloase raportate în 2013 a scăzut până la aproape 1,84 miliarde EUR, cu 36 % mai puțin decât în 2012, numărul acestor nereguli a crescut, de fapt, cu 17 % față de exercițiul precedent”.

Europarlamentarii au constatat „că numărul neregulilor frauduloase raportate în 2013 a crescut cu 30% față de 2012, deși impactul lor financiar a scăzut cu 21%, cifrându-se la 309 milioane EUR fonduri UE”.

De aceea, în cadrul rezolutiei, PE “insistă asupra consolidării cooperării dintre statele membre și Comisie pentru asigurarea de măsuri și mijloace relevante și adecvate pentru evitarea și remedierea neregulilor nefrauduloase și combaterea fraudei”.

Parlamentul a admis “faptul că neregulile care nu sunt de natură frauduloasă sunt adesea cauzate de lipsa unor cunoștințe suficiente în materie de norme, cerințe complexe și reglementări” și a îndemnat “statele membre și Comisia, în acest sens(n.r. al simplificarii normelor), să coordoneze mai bine interpretarea cadrului juridic și aplicarea strictă a acestuia, să aplice măsuri țintite și prompte pentru consolidarea capacităților administrative, atât în administrațiile publice, cât și în rândul părților interesate, inclusiv a organizațiilor societății civile, de exemplu prin orientări și formare și prin introducerea de sisteme de fidelizare a personalului calificat și competent”.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Finalizarea Strategiei naționale de achiziții publice

Strategia națională de achiziții

publice va fi finalizată până în luna iunie 2015, termen agreat de România cu Comisia Europeană, împreună cu alte patru proiecte de legi în domeniu, de la 1 ianuarie 2016 dorindu-se aplicarea noului cadru legislativ în domeniu.

În achizițiile publice, luna iunie reprezintă termenul la care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să pună pe masa Guvernului strategia națională de achiziții publice, document esențial fără de care Comisia chiar poate să oprească toți banii în România, toți banii pe toate programele operaționale.

În același timp, se va prezenta și acel pachet de acte normative, ca și proiect, care va fi trimis Parlamentului pentru o primă analiză.

Vor fi patru proiecte de legi foarte simple - cum ar trebui să fie făcute legile în România, nu stufoase și absolute prevederile la nivel de lege cum, din păcate, este meteahna la nivelul administrației publice.

Vor fi patru acte normative foarte simple, exact cum spune și directiva, nimic mai mult, iar restul se va pune în secundar și în terțiar dacă este cazul.

Până la sfârșitul anului 2015 cele patru proiecte vor fi supuse dezbaterilor publice, vor fi trecute prin Parlament, astfel încât, de la 1 ianuarie 2016,

România să aplice noul cadru legislativ în achizițiile publice.

Cele patru proiecte reprezintă implementarea celor 3 noi directive europene care schimbă legislația pe achiziții publice.

Primul va fi legat de achizițiile clasice, al doilea de concesiuni, al treilea de utilități și al patrulea pentru a remedia contestațiile.

La rândul lor, cele patru acte normative care vor avea în secundar alte prevederi.

Partea cea mai importantă a acestui pachet legislativ este un îndrumar solicitat de foarte mulți ani de Comisia Europeană, care va ajuta aplicanții să înțeleagă textul de lege.

Adică, fiecare articol în parte spart, detaliat și explicat cu ce a fost în intenția legiuitorului atunci când a făcut fiecare articol în parte, pentru ca fiecare aplicant să înțeleagă exact la ce se referă acel text de lege.

La fel de important ca legislația este și profesionalismul celor care lucrează în domeniul achizițiilor publice (au existat și licitații la care au existat 2.500 de clarificări).

Contestațiile, de care toată lumea vorbește, vin doar dintr-o legislație foarte neclară sau prost aplicată.

Pe de o parte, este important să existe o legislație clară, pentru ca oricine să o înțeleagă și să o aplice, dar, pe de altă parte, este nevoie de oamenii care să știe să facă lucrurile.

Căci, când ai peste 2.500 de clarificări la o documentație de atribuire, este clar că e și contestată și întârziată și cu alte hibe în ea.

Deci, cei care fac documentația să zbârnâie, să înțeleagă exact, iar cei care fac evaluarea, la fel, căci se poate ajunge la luni de zile de evaluare pe fiecare contract în parte.

Pe de altă parte, dacă cineva nu este competent, îi este teamă să își asume răspunderea.

(Sursa: www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

Peste 90.000 de persoane își vor dezvolta abilitățile prin POCA 2014-2020

Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020 a fost lansat oficial la

sediul Guvernului, în prezența comisarului european pentru Politica Regională, a prim-ministrului si a ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

Pentru perioada 2014-2020, POCA are un buget de 658,29 de milioane de euro, din care 553,19 milioane de euro reprezintă alocarea din Fondul Social European (FSE), restul fiind asigurat din contribuția națională a României.

Este un buget de 2,7 ori mai mare decât cel alocat pentru perioada de programare anterioară, ceea ce confirmă performanța programului precedent. PODCA 2007-2013 se apropie de 80% grad de absorbție.

Programul va contribui la consolidarea capacității administrative a autorităților și instituțiilor publice din România și va sprijini participarea societății civile și a mediului academic la procesul decizional din administrația publică.

În esență, programul va finanța acele proiecte ale administrației publice care vor duce la servicii publice mai bune, la investiții și reglementări de calitate, la perfecționarea funcționarilor, la un management eficient și transparent și la proceduri clare, simple și predictibile de funcționare.

Se estimează că programul va contribui la dezvoltarea abilităților și competențelor pentru aproximativ 90.000 de persoane din autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, ONG-uri și parteneri sociali, din instituțiile sistemului judiciar și va sprijini în mod direct, 250 de autorități, instituții publice și instituții din sistemul judiciar.

(Sursa: www.mdrap.ro)

Lucrări intense pentru reabilitarea Centrului Timișoarei

În centrul istoric al Timişoarei s-ar

putea lucra și noaptea pentru a se termina la timp lucrările de reabilitare începute pe fonduri europene, care ar trebui finalizate în vara acestui an, conform proiectului, sau cel târziu până la sfârşitul anului.

Centrul istoric al Timişoarei s-a transformat într-un mare şantier după ce patru pieţe şi zece străzi au intrat în reabilitare, printr-un proiect pe fonduri europene al primăriei - Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe, Piaţa General Traian Doda (fostă Ţarcului) şi străzile Sergent Constantin Muşat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Grisellini, Strada Fără Nume, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu şi Enrico Carusso.

Proiectul ar trebui să fie finalizat, conform termenului iniţial, la sfârşitul lunii iulie, dar oficialii municipalităţii şi-au asumat întârzieri, mai ales că - în anumite zone - nu s-a putut lucra deoarecere a fost necesară revizuirea proiectului, în urma descoperirilor.

Deocamdată, promisiunea este ca lucrările din centru să fie gata până la finele anului 2015, data limită pentru implementarea proiectelor europene pe actualul exerciţiu financiar.

În acest sens, se speră ca până la sfârşitul lui iulie să fie gata Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Mercy, Strada Fără Nume, Praporgescu.

Nu vor fi gata, până atunci, Eugeniu

de Savoya şi Piaţa Unirii… Când va veni vremea bună, se va

lucra în schimburi prelungite şi inclusiv noaptea, mai ales la pavaj, pentru a se avansa cât mai repede.

Primăria Timişoara a lansat recent şi o nouă licitaţie pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în centrul istoric, pentru o serie de lucrări care nu au fost cuprinse în proiectul iniţial – contract estimat la peste 3 milioane de euro.

Pentru lucrările vechi, autorităţile locale nu au prezentat încă soluţiile finale de punere în valoare a vestigiilor.

(Sursă: www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Procurorii străini vor face anchete în Romania

Potrivit unui raport aprobat de

Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European, procurorii din alte state ale Uniunii Europene vor putea desfășura anchete în România, privind fraudele cu fonduri europene, mai ales în cazurile transfrontaliere.

Raportul, elaborat de europarlamentarul român Monica Macovei (independent/PPE), a primit un vot pozitiv în comisia LIBE.

Raportul se referă la o propunere de regulament a Comisiei Europene privind înființarea unei noi instituții la nivel comunitar - Procurorul European.

Potrivit lui Macovei, în forma ieșită din Comisia LIBE, în cadrul instituției Procurorului European vor activa 25 de procurori europeni - câte unul din fiecare stat membru UE, cu excepția Marii Britanii, Irlandei și Danemarcei (care nu au dorit să implementeze sistemul).

Cei 25 de procurori vor alege, din rândul lor, un procuror-șef european, care va fi audiat în Parlamentul European și validat ulterior de plen și de Consiliul UE, în format Justiție și Afaceri Interne (care reunește ministrii justiției și de interne din UE).

Ca o noutate, până în acest moment, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, cei 25 de procurori europeni – trimiși de fiecare stat membru - vor fi grupați câte 5 pe camere decizionale ale Procurorului European, potrivit discuțiilor curente.

Cum va ancheta procurorul

european fraudele românești UE Potrivit raportului adoptat de LIBE,

pe lângă cei 25 de procuriri europeni de la nivelul central al UE, în fiecare stat membru va fi trimis câte un procuror european delegat, care ar urma să aibă un aparat propriu de lucru în țara respectivă și va putea prelua diverse cazuri de fraude cu fonduri europene.

Aplicând sistemul în România, parchetele din țară - în primul rând, Direcția Națională Anticorupție - vor trebui, de exemplu, să raporteze toate cazurile de fraude cu fonduri europene la procurorul european delegat, care va fi tot un magistrat român.

Acest procuror european delegat va putea fie să lase dosarele la unitățile naționale de parchet, fie săle dea în lucru altor procurori din România, fie să le preia el și să le lucreze la nivelul inistituției Procuroului European, dacă se va constata că dosarele stagnau în țară.

Aceste decizii vor aparține, însă, camerelor decizionale ale Procurorului European, formate din cate 5 procurori europeni din statele UE.

Aceste camere vor lua decizii în mai multe privințe:

• Vor aproba deciziile de începere a investigațiilor intr-un caz anume.

• Vor închide un dosar. • Vor aproba acordurile de

vinovăție pe care le obține procurorul european delegat cu persoanele cercetate.

• Vor putea decide realocarea cazurilor (dacă nu se face treabă în țară, cazul se poate aloca fie la alt procuror din țara respectivă, fie îl preia procurorul european și-l rezolvă la sediu).

• Vor decide instanța competentă unde va fi trimis în judecată un dosar specific (dacă toate fraudele sunt într-o singură țară, instanța va fi din țara respectivă).

Toate aceste decizii vor putea fi contestate.

O posibilitate discutată este ca deciziile camerei procurorului european să fie atacate la Curtea de Justiție a UE, dar, în prezent, această instanță nu are competențe penale.

Viitorul regulament european ar urma să stipuleze că procurorul european va prelua automat cazurile de fraude transfrontaliere care aduc prejudicii bugetului Uniunii Europene.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

Astfel, vor fi cazuri în care

procurori din alte state UE vor veni în România și vor desfășura proceduri judiciare, cum ar fi reținerea unor suspecți sau percheziții.

De asemenea, procurorii europeni - fie români, fie străini - vor lucra direct cu Serviciul Român de Informații, căruia îi vor solicita interceptări telefonice sau ascultări ambientale și vor primi informații de la SRI privind aria lor de competență.

Procurorul european delegat va trebui să urmeze procedura penală a țării în care ia anumite măsuri.

De exemplu, procedurile de percheziții se fac cu poliția din țara respectivă.

Apoi, când se ajunge la instanță în care se judecă cazul, acea instanță va trebui să recunoască toate aceste acte de investigație recunoscute de alte state membre, fără alte proceduri.

Și în prezent, procurorii din alte state membre pot face investigații în România, însă au nevoie să acceseze procedurile de cooperare judiciară prin intermediul unor comisii rogatorii sau prin așa-numitul act de investigare europeană, procedură destul de greoaie.

Proiectul actual propune chiar ca procurorul european să facă aceste proceduri – dacă vrea să facă o percheziție în Italia, cere mandat de cercetare sau de percheziție la instanță, potrivit legislației acelei țări.

Din 2016, noul sistem va putea fi funcțional, deși proiectul de regulement european privind Procurorul European a fost inițiat de Comisie încă din anul 2013, pe vremea Comisiei Barroso II.

Dar, pașii până la adoptarea și aplicarea sistemului sunt iîncă greoi.

Raportul aprobat recent de Comisia LIBE a Parlamentului European va ajunge în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, unde, miniștrii de resort din statele membre iau o decizie privind proiectul de regulament.

Ulterior, se intră într-o procedură de negociere tripartita - Parlamentul

European - Consiliul JAI (statele membre) - Comisia Europeană.

Dupa ce se convine o formă agreată de toate părțile, plenul Parlamentului European votează asupra proiectului, iar apoi Consiliul JAI ia decizia finală.

Teoretic, regulamentul european privind Procurorul European ar putea fi gata la sfârșitul anului 2015, după care - cel târziu pâna la finele anlui 2016 - ar urma să fie operaționalizat de statele membre.

Fiecare dintre cele 25 de state membre care ar urma să aplice sistemul, inclusiv Romania, va trebui să desemneze un procuror european, prin procedură internă.

O comisie independentă, formată din magistrați și juriști de prestigiu, constituită la nivel european, va audia și va selecta procurorii europeni delegați.

Cei 25 de procurori europeni își vor alege, din rândul lor, un procur-șef european, care va fi audiat în Parlamentul European.

Ulterior, noua structură a Procurorului European va fi votată în plenul PE și în Consiliul JAI.

Nici miza salarială nu este de neglijat - în prezent, judecătorii Curții de Justiție ai UE au salarii de 20.000 de euro pe lună, iar membrii Curții de Conturi Europene, de circa 16.000 de euro.

Ca atare, în această zonă ar urma să fie remunerat și viitorul procuror român, care va face parte din insituția Procurorului European.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

IFN-urile vor putea cofinanţa

proiectele din agricultură

Instituţiile financiare nebancare, inclusiv companiile de leasing, vor putea să acorde cofinanţări pentru proiectele din domeniul agriculturii care beneficiază de fonduri europene în programul 2014-2020, după ce Ministerul Agriculturii va semna zilele următoare un protocol cu asociaţia ALB România.

S-a reușit astfel reunirea la masa de

negocieri a tututor părților implicate în recunoaşterea IFN-urilor, în general, şi a leasingului, în special, ca sursă de cofinanţare pe programul fondurilor europene pentru agricultură pentru exerciţiul financiar 2014-2020. (...).

În acest context, membrii ALB care doresc vor adera la acest protocol, fiind recunoscuţi ca instituţii de cofinanţare, care urmează a fi recomandate mai departe de către Ministerul Agriculturii ca sursă de cofinanţare celor care vor să atragă fonduri europene.

Experţii juridici ai asociaţiei ALB au lucrat împreună cu reprezentanţii ministerului pe textul de directivă care trebuie implementată şi la proiectul de protocol între cele două entităţi.

Pe datele actuale, cofinanţarea în sistem leasing prezintă dezavantajul unei durate scurte a contractului, de maxim doi ani, cât reprezintă faza de implementare a proiectului, reprezentanţii ALB solicitând ministerului ca perioada contractuală să fie extinsă şi pe durata monitorizării, astfel încât dreptul de proprietate să fie transferat la finalul acesteia.

Până acum, leasingul era recunoscut doar pe perioada de implementare.

Finanţarea este recunoscută distinct pe două perioade, cea de implementare şi cea de monitorizare.

Prima merge până la maxim doi ani, leasingul fiind recunoscut ca sursă de cofinanţare, cu impunerea transferului de proprietate cu 60 de zile înainte de termenul de implementare, ceea ce face leasingul neatractiv din cauza perioadei mai scurte, condiţii în care rata de plată va fi destul de mare pentru client.

În schimb, perioada de monitorizare ajunge până la 4-5 ani, astfel că asociaţia a propus ca transferul de proprietate să se realizeze cu 60 de zile înainte de încheierea ei.

A rămas în textul protocolului, care trebuie semnat de minister, ca acest aspect să devină text renegociabil în faza a doua a instrumentului.

Se va porni, în formula care este acum, cu recunoaşterea IFN-urilor - din Registrul Special al BNR - ca parteneri în cofinanţare de către minister, iar pentru leasing maxim 2 ani perioada de implementare, urmând ca în viitorul apropiat să se lucreze cu MADR la o soluţie de prelungire a contractelor de leasing până la finele perioadei de monitorizare.

Ministerul Agriculturii le-a transmis celor de la ALB că impunerea perioadei pentru contractul de leasing provine din textul de directivă, aspect analizat ulterior de asociaţie, care nu a regăsit această impunere, urmând să solicite în perioada următoare un punct de vedere de la Comisia Europeană.

IFN-urile sunt pregătite să înceapă derularea programului încă din martie, dar ministerul mai trebuie să lucreze la proceduri.

Firmele de leasing au mai participat la programele de cofinanţare până în 2009, când au fost excluse.

Piaţa de leasing financiar a înregistrat anul trecut un avans de 7% faţă de 2013, la 1,32 miliarde euro (susţinută de avansul segmentului auto cu 14%), în timp ce leasingul de echipamente a avut o scădere de 11%, la 282 milioane euro.

Segmentul de echipamente destinate agriculturii a înregistrat o creştere a ponderii în totalul finanţărilor de echipamente, de la 23% la 26%.

Preşedintele ALB afirmă că finanţarea agriculturii prezintă potenţial mare pentru firmele de leasing, mai ales pe sectoarele de silozuri, irigaţii şi cereale. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

Comisia Europeană și Transparency International

pentru o mai bună utilizare a fondurilor europene

Comisarul european pentru politici

regionale, Corina Crețu, a prezentat recent, la Berlin, proiectul-pilot intitulat "Acorduri de integritate", elaborat împreună cu organizația Transparency International.

Proiectul își propune să garanteze buna utilizare a fondurilor europene și face parte dintr-o serie de măsuri noi, luate de Comisie cu scopul de a ajuta statele membre, regiunile și orașele să gestioneze eficient investițiile Uniunii Europene."Acordul de integritate" a fost elaborat de Transparency International pentru a sprijini guvernele, firmele si societatea civilă în îmbunătățirea transparenței activității și creșterea încrederii în procedurile de achiziții publice.

Comisia vizează concluzionarea acordurilor de integritate pentru mai multe proiecte co-finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.

Crețu apreciază că prin intermediul proiectului se intensifică eforturile care vizează protejarea fondurilor Uniunii împotriva fraudei și corupției.

Fondurile europene constituie o adevărată sursă de investiții publice în statele membre și de aceea nu trebuie tolerată risipa.

Parteneriatul cu Transparency International este o ocazie excelentă de a trata această problemă într-o manieră pro-activă și preventivă.

O opinie asemănătoare o au cei de la Transparency International care consideră că Acordurile de integritate pot juca un rol important în protecția fondurilor UE împotriva fraudei și a corupției, deoarece sporesc transparența, încrederea și gradul de responsabilizare, contribuie la buna reputație a autorităților contractante, reduc costurile și stimulează concurența prin proceduri mai bune de achiziții publice.

Un acord de integritate poate constitui un document juridic între autoritatea contractantă si ofertanți, prin care părțile se angajează să respecte o procedură de atribuire transparentă și eficace.

Pentru a garanta un grad ridicat de responsabilitate, acordurile de integritate vor avea în componență și un sistem de

monitorizare derulat de o organizație a societății civile.

Statele membre sunt puternic încurajate să profite de această inițiativă, răspunzând apelului de manifestare a interesului, care va fi lansat în mai 2015.

În data de 5 mai, Transparency International va organiza o conferință la Bruxelles pentru promovarea acordurilor de integritate.

Experiența acumulată prin aceste proiecte pilot va fi ulterior împărtășită administrațiilor publice din Europa.

Facem precizarea că Acordurile de integritate sunt un instrument dezvoltat de Transparency International în anii '90 pentru a sprijini guvernele, firmele și societatea civilă care se angajează în combaterea corupției în domeniul achizițiilor publice, ele fiind puse în aplicare în întreaga lume.

Acordurile promovează rentabilitatea economică și buna guvernare, dar pot, de asemenea, încuraja schimbări instituționale, precum folosirea sistemelor de achiziții publice electronice, simplificarea procedurilor administrative, îmbunătățirea cadrului legislativ și promovarea bunei guvernări.

Proiectul pentru protecția fondurilor UE este împărțit în două etape.

Prima va începe la 1 iunie 2015 și se va desfășura pe durata a nouă luni.

Este o fază pregătitoare care vizează asigurarea participării autorităților naționale și a organizațiilor societății civile din statele membre, precum și identificarea proiectelor potențiale pentru punerea în aplicare a mecanismului de integritate.

De asemenea, în cadrul proiectului va fi dezvoltat un mecanism de monitorizare pentru a măsura eficiența acordurilor de integritate în ceea ce privește îmbunătățirea transparenței și creșterea gradului de responsabilitate.

Cu mai mult de 100 de reprezentanțe în lume și un secretariat internațional la Berlin, Transparency International a devenit principala organizație a societății civile specializată în lupta împotriva corupției.

Transparency International dispune de expertiză și experiență considerabile în materie de coordonare a proiectelor multinaționale complexe și de elaborare a instrumentelor de cercetare aplicată, precum și a politicilor și inițiativelor de sensibilizare bazate pe date concrete. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

EURO - ITC

CE propune soluții pentru o adevărată piață unică digitală

Începând de la frecventarea de cursuri on-line, accesul la conținuturi audio-video și până la gestionarea unei afaceri bazate pe comerțul electronic, românii și ceilalți cetățeni europeni se confruntă cu o serie de obstacole, cum ar fi: blocarea pe criterii geografice a anumitor domenii internet (geo-blocare), ineficiența livrării transfrontaliere a coletelor sau imposibilitatea conectării la o serie de servicii disponibile online, precum consultațiile medicale, achizițiile de produse și servicii sau vizionarea de filme.

Plecând de la aceste obstacole, Comisia Europeană va elabora o strategie de realizare a unei piețe unice digitale, transfrontaliere și interconectate, armonizate legislativ la nivel european.

Colegiul comisarilor europeni a avut recent o primă discuție pe tema acestei strategii, în care a stabilit principalele trei domenii de acțiune:

1 – Acces mai bun al consumatorilor și întreprinderilor la bunurile și serviciile digitale, prin facilitarea comerțului electronic transfrontalier, găsirea de soluții pentru problema geo-blocării, modernizarea legislației privind drepturile de autor și simplificarea regimurilor TVA;

2 – Rețele și servicii digitale prospere, prin revizuirea normelor privind telecomunicațiile și mass-media pentru a încuraja investițiile, îmbunătățirea coordonării statelor membre în relație cu spectrul de frecvențe, măsuri de creștere a încrederii în serviciile online și de eliminare imediată a conținutului ilegal, precum și prin adoptarea rapidă a normelor privind protecția datelor cu conținut personal;

3 – O economie și o societate digitale cu potențial de creștere pe termen lung, prin tranziția la un sistem industrial inteligent („industrie 4.0”) și la standarde adecvate, măsuri pentru utilizarea eficientă a beneficiilor oferite de economia bazată pe date („big data”) și de tehnologiile de tip „cloud computing” și, nu în ultimul rând, dezvoltarea competențelor digitale în rândul cetățenilor europeni.

Reamintim faptul că discuțiile din cadrul Comisiei au stabilit domeniile prioritare de acțiune asupra cărora se va concentra strategia privind piața unică digitală, care va fi prezentată în luna mai.

De asemenea, mai mulți comisari fac parte din echipa de proiect privind piața unică digitală și sunt implicați în mod activ în această activitate.

Comisia implică, de asemenea, o gamă largă de părți interesate în etapa premergătoare publicării strategiei (a se vedea raportul privind participarea părților interesate).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Securitatea cibernetică

Un acord privind stabilirea normelor europene referitoare la securitatea cibernetică a fost amânat din cauza punctelor de vedere diferite ale statelor membre.

Totuși, experții atrag atenția asupra pericolului transformării internetului într-un "Vest Sălbatic”.

La cererea Letoniei, aflată la președinția UE, începând cu 2015, negocierile pe Directiva Comisiei Europene privind securitatea rețelelor și a

informației (NIS) sunt programate să aibă loc abia la sfârșitul lunii aprilie 2015.

Directiva prevede că orice furnizor de infrastructură de internet este obligat să raporteze atacurile cibernetice extrem de grave.

Totuși, inițiativa europeană rămâne în continuare extrem de controversată, deoarece nu a fost specificat în mod clar care companii ar trebui să fie acoperite de această notificare obligatorie prevăzută în directiva europeană.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

O problemă majoră este în ce măsură giganții tehnologiei cibernetice din SUA, precum Google, Amazon sau Facebook pot fi acoperiți de această directivă și, în consecință, vor fi la rândul lor obligați să raporteze orice atacuri cibernetice.

Potrivit diplomaților UE, marile companii americane au numeroase sedii în Europa.

Astfel, state precum Irlanda, Suedia și Marea Britanie încearcă să respecte pe cât posibil aplicarea normelor cuprinse în directivă și să includă acești giganți pe lista companiilor acoperite de noua legislație europeană.

Există însă și sucursale precum cele din Franța, Germania și Spania, care resping categoric prevederile.

Până la sfârșitul președinției sale europene, Letonia își propune însă să ajungă la un compromis.

În acest sens, a fixat data de 30 aprilie 2015 ca start al negocierilor tripartite între Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European, pe baza acestei Directive.

Pentru alte negocieri însă, Letonia nu a stabilit încă niciun termen limită.

Amânările negocierilor vin însă într-un moment nepotrivit, după cum consideră experții cibernetici care avertizează că Europa se confruntă cu lipsa unor măsuri de protecție privind atacurile cibernetice tot mai frecvente.

Udo Helmbrecht, directorul executiv al Agenției Uniunii Europene privind Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA) i-a avertizat recent pe deputații europeni cu privire la

pericolul unui "Vest Sălbatic" în mediul virtual:

Când vorbim astăzi despre internet, avem de-a face cu un Vest Sălbatic.

Oricine poate face ce își dorește. Nu există nici un control, nici un regulament! - a declarat acesta pe 16 martie 2015, în cadrul unui schimb de opinii în cadrul Subcomisiei pentru Securitate și Apărare, motivând că singura cauză a acestui haos este lipsa oricărei structuri de control.

ENISA își dorește sprijinirea UE și a statelor membre în vederea îmbunătățirii și consolidării potențialului de salvgardare privind prevenirea și detectarea incidentelor de securitate cibernetică.

Peter Round, directorul upgrade-urilor de performanță și tehnologiei din cadrul Agenției Europene de Apărare (EDA), a menționat existența unor anumite probleme de încredere între statele membre.

De asemenea, au existat ample rapoarte potrivit cărora statele membre ascund detalii importante privind dezvoltarea capacităților ofensive privind securitatea cibernetică.

Peter Round afirmă că una din problemele cibernetice este că acesta este într-un fel noul praf de pușcă. Atunci când un stat membru descoperă ceva nou, păstrează pentru sine și nu dorește să împărtășească acel lucru cu ceilalți membri (…) deoarece privesc totul ca pe o chestiune de suveranitate națională. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

Ce este participarea mobilă?

Titi este din Reşiţa.... Acum este la Universitatea din Turku,

Finlanda şi se ocupă cu cercetare şi inovare la nivel local şi regional cu ajutorul tehnologiei.

Dacă sunteţi curioşi să vedeţi cum se implică cetăţenii în luarea deciziilor la nivel local în societăţiile cu grad ridicat de digitalizare dezvoltate şi cum se implică constructiv în rezolvarea problemelor comunității în care trăiesc urmăriți postul următor.

Ce este participarea mobilă? Participarea mobilă se referă la

participarea cetățenilor la diferite aspecte de guvernare urbană folosind tehnologia mobilă, telefoane mobile sau tablete.

Cetățenii participă cu ajutorul aplicațiilor pe care le pot instala pe propriul telefon/tabletă, aceasta reprezentând o inovație a participării electronice.

Participarea mobilă are la bază o combinație de componente: in acest caz, participarea cetățenilor şi telefoanele mobile (smartphones).

Participarea cetățenilor în guvernarea urbană a luat amploare la sfârșitul anilor 1960.

Ideea fundamentală în participarea cetățenilor este că cei care sunt direct afectați de o decizie trebuie incluși în formularea şi implementarea ei.

În practică, o mulțime de studii de caz relevă că metodele folosite implică un angajament superficial.

Prea des, opiniile cetățenilor sunt colectate prea târziu, când planul este în stadiul final şi când ideile de îmbunătățire a planului pot avea doar un rol marginal.

În numeroase ţări, responsabilii pentru planificare urbană (autoritățile locale) sunt mandatați prin lege a-i include pe cetățeni.

Participarea civică poate îmbunătăți considerabil un plan atunci când cetățenii (cei cu experiență informală dobândită) şi planificatorii urbani (cei cu experiență formală în domeniu) colaborează, schimbă idei şi învață reciproc, planul devine mai diversificat pentru a acomoda cerințele şi dorințele unui număr mai larg de cetățeni.

Planificatorii urbani au folosit metode precum consultările publice, paneluri de

cetățeni, conferințe, cu scopul de a ajunge la un consens, sau chestionare pentru a solicita opiniile cetățenilor.

Aceste metode au o serie de dezavantaje: de exemplu reprezentativitatea, metodele nu sunt considerate atractive de către cetățeni, lipsa de interes, bariere organizatorice (cetățenii nu ajung la o anumită locație, la momentul când se desfășoară o consultare publică) sau durata lunga de colectare a inputului .

Odată cu introducerea tehnologiilor de informare şi comunicare, planificatorii urbani au la îndemână un set mai detaliat de instrumente.

Primele încercări de a utiliza sisteme informatice geografice GIS pentru participare urbană au eșuat, deși prezentau un potențial ridicat.

Aceste sisteme au avut un grad ridicat de complexitate, ele fiind inițiate şi utilizate în primul rând pentru experții in domeniu.

În primă fază, cetățenii nu dețineau aptitudinile digitale de a utiliza GIS.

Treptat însă, aceste aptitudini s-au dezvoltat când tot mai mulți cetățeni au avut acces la computer şi internet.

Majoritatea informațiilor erau deja existente în GIS, iar cetățenii le puteau accesa pentru a se informa și pentru a-şi forma opinii bazate pe date concrete.

Următorul pas a fost crearea informațiilor de către cetățeni, de cele mai multe ori acestea fiind compatibile cu unele date deja existente.

Participarea mobilă a pornit de la SeeClickFix, o aplicație de mobil care sprijină colaborarea dintre primării şi cetățeni.

După ce descarcă şi instalează aplicația pe mobil, orice cetățean poate trimite o solicitare primăriilor partenere.

Solicitările constau, de exemplu, în poze etichetate cu informații geografice transmise in sistemul back-office al primăriei.

Astfel, resursele primăriei sunt direcționate pentru a repara șosele, stâlpi de electricitate, coșuri de gunoi, ori graffiti, răspunzând astfel la solicitările publicului.

Participarea mobilă completează setul de metode de participare civică, fără intenţia de a le înlocui pe cele existente.

În special pentru tinerii adulți, participarea mobilă este considerată ca fiind atractivă, mai ales dat fiind faptul că acestia sunt subreprezentați în metode tradiționale de participare, cum ar fi consultările publice.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

Participarea mobilă aduce cu sine o

transformare majoră în relațiile dintre autorități şi cetățeni, şi anume accesibilitatea: fiindcă telefonul e mereu cu noi, avem acum posibilitatea de a contribui la măsuri concrete pentru comunitate “din mers”.

Nu trebuie sa participăm la dezbateri publice într-un anumit loc si moment, ci fiecare poate participa în funcție de timpul liber pe care îl are fiecare.

Participarea mobilă ajută la argumentarea ideilor cetățenilor cu date concrete.

Dacă pană nu de mult cetățenii puteau exprima opinii, acum aceștia pot susține aceste opinii cu date concrete.

Smartphonurile au o serie de senzori precum camera, microfonul, GPS sau, accelerometru.

Există şi o serie de senzori care pot fi atașați telefonului, astfel capacitățile sale se extind pentru a măsura, printre altele, aerosolii din aer.

Următoarele exemple arată cum diferite aplicații includ publicul in guvernarea urbană:

– CycleTracks – colectează, prin utilizarea GPS-ului, rutele bicicliștilor în San Francisco, folosindu-le în modele de simulare pentru planificarea transportului.

– VTT Centrul Tehnic de Cercetare din Finlanda – a realizat obiecte 3D pe baza planurilor arhitecturale ale clădirilor propuse. Câand cetățenii se află in locația respectivă, aceștia pot vedea prin camera mobilului cum clădirea propusă se potrivește cu mediul înconjurător.

– Zoner – este o aplicație folosită în Statele Unite. Pentru orice perimetru din New York, aplicația redă codul de zona valabil, astfel ca cetățenii sunt informați asupra ce poate fi construit.

- WideNoise – colectează probe de poluare fonică din mediul înconjurător, pe care le ilustrează pe o hartă interactivă. Probele de sunet sunt colectate cu ajutorul microfonului.

- StreetBump – este o aplicație care, odată instalată, detectează automat diferenta de înălțime. Când loveşti maşina într-o groapă, aplicația înregistrează datele cu ajutorul accelerometrului şi GPS-ului. Aplicația trimite înregistrarea departamentului de întreținere, necesitând efort minim din partea utilizatorului.

– iSPEX – monitorizează aerosolii în Olanda, iar datele sunt folosite, printre alții, de Institutul National de Sănătate Publică şi Mediu. Datele sunt colectate cu ajutorul unui dispozitiv auxiliar atașat telefonului.

Participarea mobilă trebuie dezvoltată ținând cont de incluziune: toți cetățenii trebuie să primească șansa de a participa.

Planificatorii urbani au la îndemână un set de mijloace de participare, folosindu-le în funcție de situație şi tipul de input al cetățenilor.

De exemplu, Textizen este un serviciu SMS implementat în Philadelphia cu scopul realizării planului master pentru 2035 .

Afișe amplasate în stațiile de transport în comun îndeamnă cetățenii să trimită un SMS prin care să răspundă la o întrebare de pe afiș.

Planificatorii urbani trimit întrebări

suplimentare cetățenilor, creând astfel un dialog substanțial care contribuie la rezolvarea nevoilor cetăţenilor din urba respectivă.

În perspectivă, participarea mobilă precum şi alte servicii digitale fac parte dintr-o viziune a viitorului urban „oraşului inteligent” (smart city) : orașe inteligente cele care folosesc tehnologia pentru confortul cetățenilor şi pentru promovarea competitivității orașelor.

M-aş bucura să vă aud părerile despre participarea mobilă.

Ați participa dacă o asemenea aplicație ar fi disponibilă?

Titi Ertiö este geograf, doctorand în

sociologie economică şi cercetător de proiect pasionat de potențialul tehnologiei de a rezolva probleme complexe. Tweets @TitiErtio

(Sursa: http://gratieluimihailescu.ro/ce-

este-participarea-mobila)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

EURO-MEDIU

Calitatea aerului și apei, printre prioritățile în 2015

România respectă normele UE în

ceea ce privește îmbunătățirea calității aerului și gestionarea sustenabilă a apei, afirmă cel mai recent raport al Agenției Europene pentru Mediu.

Potrivit celui mai recent raport privind situația și perspectivele mediului înconjurător în 2015, elaborat de Agenția Europeană pentru Mediu, România are în vedere îmbunătățirea calității aerului, precum și gestionarea sustenabilă a apei, în conformitate cu normele UE.

Raportul subliniază faptul că strategia națională în domeniul biodiversității prevede realizarea de studii de impact înainte de aprobarea oricăror planuri de dezvoltare în ariile naturale protejate.

De asemenea, strategia stabilește și indicatorii necesari evaluării stării de sănătate a speciilor și habitatelor din aceste arii.

În domeniul gestionării deșeurilor, raportul face referire la

adoptarea strategiei naționale și a planului de gestiune aferent, ambele documente fiind în linie cu cele mai noi norme ale Uniunii Europene.

Raportul arată în mod clar că politicile de mediu ale UE produc rezultate pozitive și locuri de muncă.

Creșterea spectaculoasă a economiei ecologice, chiar și în cei mai dificili ani ai recesiunii, este de bun augur pentru competitivitatea Europei.

Raportul din 2015, intitulat „Mediul european — stare și perspective”, oferă o evaluare completă a stării, tendințelor și perspectivelor mediului înconjurător în Europa, prin plasarea acestuia în contextul mondial.

Raportul a fost elaborat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), în colaborare cu Rețeaua europeană de informare și observare a mediului (Eionet) și cu serviciile Comisiei Europene.

În raport sunt analizate următoarele domenii - calitatea aerului; apă; utilizarea terenurilor; protecția naturii și a biodiversității; gestionarea deșeurilor; schimbările climatice; sănătate; calitatea vieții.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

Aproape de energia regenerabilă

România se află la doar 0,1% de îndeplinirea obiectivului privind folosirea energiei din surse regenerabile, respectiv 24% din consumul intern să fie asigurat din aceste surse până în 2020.

Potrivit datelor Eurostat, volumul de energie obținut din surse regenerabile în România ajunsese la 23,9% din total în 2013, procent ce clasează România în rândul statelor membre UE foarte aproape de îndeplinirea obiectivului național stabilit, alături de Lituania și Italia.

Trei state membre - Suedia, Estonia și Bulgaria – și-au îndeplinit sau chiar depășit obiectivele naționale.

România face parte, de asemenea, dintre cele 11 statele membre ce și-au stabilit obiective naționale mai

ambițioase decât cel stabilit pe plan european (24% în cazul României vs 20% la nivelul UE). Statele membre care și-au stabilit cele mai ambițioase obiective naționale sunt Suedia (49%), Letonia (40%) și Finlanda (38%).

În 2013, ponderea energiei din

surse regenerabile în consumul final brut a ajuns la 15% pe ansamblul Uniunii Europene, în comparație cu 8,3% în 2004, primul an pentru care datele sunt disponibile.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

EURO-PROTECT

Produse periculoase retrase de pe piață

România se clasează în rândul statelor europene cu cele mai puține alerte rapide emise în legătură cu existența pe piață a unor produse nealimentare periculoase.

În 2014, din totalul de 2.341 de alerte transmise, doar 21 au provenit din România. Spre comparație, în același interval de timp, Ungaria a emis 291 de alerte rapide,

Germania 273 și Spania 272. Aproape 2.500 de produse, de la jucării la autovehicule, au fost eliminate de pe piețe sau

le-a fost interzisă introducerea în UE, deoarece erau periculoase pentru consumatori. China rămâne principala țară de origine a produselor semnalate în sistemul de alertă, 64%

din numărul de notificări din 2014 făcând referire la produse din această țară. Fiecare produs din Europa trebuie să fie sigur pentru cetățeni, iar produsele care pot avea

efecte nocive trebuie să fie retrase de pe piață cât mai repede posibil. Acesta este motivul pentru care s-a creat Sistemul de alertă rapidă, care, de-a lungul

anilor, s-a dovedit a fi foarte eficient în menținerea siguranței consumatorilor europeni. Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare

periculoase retrase de pe piață și/sau rechemate, oriunde în Europa, circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană.

În acest fel, se iau ulterior măsuri adecvate peste tot în UE (interzicerea/oprirea vânzărilor, retragerea, rechemarea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale), iar consumatorii sunt informați.

În 2014, s-au înregistrat în sistem 2.755 de astfel de măsuri. Pagina de internet a Sistemului de alertă rapidă a atras aproximativ 2 milioane de vizitatori

în 2014, iar noile instrumente de căutare permit consumatorilor și întreprinderilor să fie mai bine informați cu privire la detectarea produselor periculoase și la rechemarea lor.

Treizeci și una de țări (statele membre UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia) sunt în prezent incluse în sistem.

Siguranța rutieră - sunt necesare eforturi suplimentare

România se clasează printre statele

membre UE cu cea mai mare rată a accidentelor rutiere fatale în anul 2014, înregistrând 91 de decese la fiecare milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană (51 decese / 1 milion locuitori).

Datele statistice arată însă că România a înregistrat progrese în domeniu, reușind să reducă numărul deceselor survenite în urma accidentelor rutiere cu 24% în ultimii 4 ani (semnificativ peste media UE de 18%).

Comparativ cu anul 2013, reducerea numărului de accidente rutiere mortale a continuat, deși într-un ritm mult mai scăzut, de doar 2%, apropiat de media UE (1%).

România, alături de Letonia, înregistrează și cel mai ridicat procent al deceselor în rândul pietonilor din numărul total de victime al accidentelor rutiere (39% față de media UE de 22%).

În ceea ce îi privește pe cicliști, procentul deceselor înregistrate în România este aproape de media europeană (9% vs. 8%), în timp ce în cazul motocicliștilor indicatorul este mult sub această medie (3% vs. 15%).

În cele 28 de state membre ale Uniunii s-au înregistrat, în 2014, 25.700 de accidente rutiere mortale.

Din totalul victimelor, 22% erau pietoni, 8% cicliști, 15% motocicliști, 3% conducători de motorete, restul de 52% fiind reprezentat de șoferi /pasageri.

De aceea, este foarte trist și greu de

acceptat faptul că aproape 70 de europeni mor pe drumuri în fiecare zi, cu mult mai mulți fiind și ei răniți grav. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

EURO-MESAJ

Europa și egalitatea între femei și bărbați - o poveste încă neterminată

- VĚRA JOUROVÁ, comisarul european pentru justiție,

consumatori și egalitate de gen

Aș dori să profit de ocazia Zilei Internaționale a Femeii (8 martie) pentru a sărbători progresele realizate în ultimele decenii în ceea ce privește îmbunătățirea egalității între femei și bărbați.

Consider că Europa este „un loc prielnic” pentru femei, dar trebuie să depunem toate eforturile pentru a ne asigura că situația nu se va schimba decât în bine.

Ar trebui să ne propunem să eliminăm inegalitățile de gen în anii următori: nicio femeie din Europa nu ar trebui să pună vreodată la îndoială faptul că dispune de aceleași șanse ca un bărbat.

Obiectivul meu în acest domeniu nu este ca toată lumea să fie la fel, ci aș dori să mă asigur că bărbații și femeile dispun de aceleași șanse în viață și se bucură de aceleași drepturi și libertăți.

Egalitatea de gen, o valoare

fundamentală a societăților europene Nouă din zece europeni consideră

că egalitatea între femei și bărbați este o

valoare fundamentală pentru o societate mai echitabilă.

Două treimi dintre europeni consideră că, în țara lor, există acum mai puține inegalități între femei și bărbați decât cu zece ani în urmă.

Putem fi mândri de progresele realizate în Europa în ultimele decenii.

Modelele sociale au evoluat. În prezent, femeile au o prezență

puternică pe piața muncii și au devenit independente din punct de vedere financiar.

Mă bucur să constat că bărbații doresc să participe mai activ la activități care au fost considerate mult timp „numai pentru femei”.

În prezent, tinerii tați sunt bucuroși să beneficieze de concediul parental, spre deosebire de majoritatea taților lor, care nici nu s-ar fi gândit vreodată la așa ceva.

Însă inegalitățile persistă. Aproximativ trei din cinci europeni

consideră că inegalitățile dintre femei și bărbați sunt în continuare răspândite în țara lor.

În România, 57% dintre respondenții unui studiu Eurobarometru sunt de această părere.

Sunt de acord cu concetățenii mei europeni: egalitatea între femei și bărbați nu este un lucru dobândit, mai sunt încă multe de făcut pentru a garanta că femeile beneficiază de aceleași oportunități sau de aceeași recunoaștere ca și bărbații.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Eliminarea inegalităților rămase și combaterea violenței împotriva femeilor

Femeile ar trebui să fie participanți cu drepturi egale în toate aspectele societății, inclusiv în pozițiile de conducere din cadrul întreprinderilor sau din sectorul public.

Rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor se situează în prezent la 62,5 %, față de 74,3 % pentru bărbați.

Femeile tinere încă se confruntă cu mai multe dificultăți decât bărbații tineri în ceea ce privește intrarea pe piața muncii.

Cu toate acestea, economia europeană are nevoie de întregul potențial și de toate talentele pe care femeile le pot oferi; aceste talente nu ar trebui irosite.

În plus, femeile sunt încă plătite, în medie, cu 16 % mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă.

În România procentul acest procent este de 8%, astfel încât femeile câştigă, în medie, un salariu lunar net de 1.509 lei pe lună.

Femeile sunt mai susceptibile

decât bărbații să ocupe posturi cu normă parțială sau să își întrerupă cariera pentru a se ocupa de copii sau de un părinte bolnav.

Această inegalitate se repercutează și asupra pensiilor femeilor, care sunt, în medie, cu 39 % mai mici decât cele ale bărbaților.

„Plafonul de sticlă” nu a dispărut: sunt încă prea puține femei care ocupă posturi de conducere.

Astăzi, femeile reprezintă în medie 20,2 % dintre membrii consiliilor de administrație ale celor mai mari întreprinderi și doar 3 % devin directori executivi.

Progresele înregistrate sunt concentrate în cele câteva țări care au introdus măsuri legislative.

Parlamentele naționale nu lasă suficient loc femeilor, bărbații reprezentând încă peste două treimi din totalul membrilor.

În sfârșit, aș dori să atrag atenția asupra celui mai alarmant fenomen: violența împotriva femeilor.

Una din trei femei din Uniunea Europeană este victima violenței fizice sau sexuale la un moment dat din viață.

Această situație este inacceptabilă.

Angajamentul meu în calitate de comisar pentru egalitatea de gen

În calitate de comisar european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, egalitatea dintre femei și bărbați reprezintă una dintre prioritățile mele cheie.

În lunile următoare, voi stabili

modalități pentru a facilita accesul sporit al femeilor la piața muncii, precum și la pozițiile de conducere.

Comisia Europeană va promova, de asemenea, asigurarea unor sisteme suficiente și de bună calitate pentru îngrijirea copiilor și pentru îngrijirea după programul școlar, precum și acordarea de sprijin pentru femeile și bărbații care îngrijesc alte persoane aflate în întreținere.

Intenționăm, de asemenea, să facem presiuni puternice prin intermediul unor măsuri concrete pentru eradicarea violenței împotriva femeilor.

Trebuie să depășim dificultățile rămase pentru ca egalitatea între femei și bărbați să devină o realitate.

Mă angajez să abordez aceste provocări și să obțin rezultate concrete.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

EURO-CIRCULAȚIE

O agendă europeană pentru migrație

România și celelalte state membre UE vor trebui să își concentreze, în viitor, eforturile din

domeniul migrației pe: 1) realizarea unui sistem comun de azil, 2) a unei politici la nivel european privind migrația legală, 3) pe combaterea fermă a migrației ilegale și a traficului de persoane, 4) pe securizarea frontierelor externe ale Europei. Aceste patru domenii au fost stabilite în cadrul primei dezbateri orientative organizate de

colegiul comisarilor europeni, pentru a identifica acțiunile necesare în vederea intensificării eforturilor UE de gestionare a fluxurilor migratorii din țările terțe.

Dintre aceste acțiuni fac parte: - pentru sistemul comun de azil: eliminarea diferențelor existente între practicile

naționale; aprofundarea cooperării cu țările terțe; intensificarea eforturilor în domeniul transferului și relocării refugiaților;

- pentru politica europeană privind migrația legală: revizuirea normelor privind cardul albastru (Blue card)

- pentru combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane: elaborarea unui pachet de acțiuni împotriva introducerii ilegale de migranți pe teritoriul UE; continuarea dezvoltării unor instrumente concrete precum acordurile de readmisie sau cele de cooperare cu țările terțe;

- pentru securizarea frontierelor externe: organizarea unei dezbateri privind consolidarea activității Agenției europene de cooperare la frontiere (Frontex).

Buna gestionare a migrației reprezintă o prioritate a Comisiei Europene, ea fiind inclusă în orientările politice ale președintelui Juncker.

Migrația reprezintă o problemă care implică diferite domenii de politică și diverși actori, atât din interiorul, cât și din afara UE.

Azil și migrație

Programul multianual 2014-2020 al României pentru azil, migrație și integrare a fost adoptat și va beneficia de o alocare de aproximativ 24 de milioane de euro din partea UE.

Cea mai mare parte a acestor fonduri, respectiv 21,9 milioane de euro, provin din Fondul pentru azil, migrație și integrare - AMIF.

Pe lângă alocația AMIF, România va beneficia și de o serie de sume suplimentare - 580.000 euro vor fi folosiți pentru acțiunile de relocare, iar peste 1,9 milioane de euro vor fi destinați proiectelor de returnare și reintegrare a migranților în țările de origine.

O politică în domeniul migrației, care să funcționeze în mod adecvat în toate aspectele sale, este esențială pentru asigurarea succesului societăților.

Obiectivul este asigurarea asigurăm prosperitatea și siguranța cetățenilor, însă nu toate statele membre pot garanta singure acest lucru.

De aceea, Comisia Europeană a oferit (și va oferi), în mod constant, statelor membre un sprijin concret.

Programul României face parte dintre cele 22 de programe naționale multianuale aprobate de Comisia Europeană.

Un număr de alte 36 de programe naționale urmează a fi aprobate în cursul anului 2015.

AMIF acordă sprijin statelor membre

în eforturile lor de a consolida capacitățile de primire, de a îmbunătăți calitatea procedurilor de azil în conformitate cu standardele Uniunii, de a integra migranții la nivel local și regional, precum și de a spori viabilitatea programelor de returnare. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

EURO-RURAL

Garantarea investițiilor private în mediul rural Accesul agricultorilor români la finanțare va fi îmbunătățit printr-un nou instrument de

garantare pentru agricultură, prezentat de Comisa Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI).

Instrumentul propus are scopul de a facilita accesul la finanțări pentru agricultori și alți întreprinzători din mediul rural.

Autoritățile române, la nivel național, regional și local, pot adapta conceptul propus pentru ca finanțările obținute prin programul de dezvoltare rurală (PNDR) să răspundă realităților din teren.

Scopul principal este de a garanta obținerea de împrumuturi pentru investițiile în exploatările agricole și în noi IMM-uri.

Instrumentele financiare pot ajuta la valorificarea politicii de dezvoltare rurală, al doilea pilon al politicii agricole comune.

Prin flexibilizarea accesului la credite, un euro din bani publici poate deveni doi, trei euro sau chiar mai mult în termeni de împrumuturi garantate pentru sprijinul fermierilor, în special a celor tineri, dar și ai altor antreprenori din mediul rural.

Cooperarea dintre Comisie și BEI reprezintă un important pas înainte în crearea de locuri de muncă și creștere economică.

Reaminitm faptul că, în conformitate cu normele care reglementează Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR), statele membre pot include diverse instrumente financiare (cum ar fi fondurile de garantare, fonduri de tip revolving și fondurile de capital) în planurile lor de dezvoltare rurală, dacă utilitatea acestora și impactul pozitiv asupra programului pot fi demonstrate.

Instrumentul lansat reprezintă primul produs dezvoltat în cadrul Memorandumului de înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, semnat în iulie 2014 între cele doua instituții.

Cota de lapte, eliminată

Regimul cotelor de lapte, aplicabil

producătorilor europeni, se va încheia la sfârșitul lunii martie, ceea ce, în termeni practici, înseamnă simplificarea, din punct de vedere administrativ, a monitorizării producției zilnice de lapte, precum și adaptarea acesteia la fluctuațiile pieței.

Eliminarea regimului cotelor de lapte reprezintă o provocare și o oportunitate pentru Uniune.

Este o provocare pentru că generații întregi de agricultori din sectorul produselor lactate vor trebui să facă față unor situații complet noi și unui climat de instabilitate.

Însă, în termeni de creștere și de creare de locuri de muncă, schimbarea reprezintă cu certitudine o oportunitate.

Prin punerea unui accent mai puternic pe produsele cu valoare adăugată și pe ingredientele pentru alimente funcționale, sectorul produselor lactate poate deveni un factor economic determinant pentru UE.

Pentru zonele mai vulnerabile, în care

eliminarea regimului cotelor poate fi privită ca o amenințare, sunt prevăzute o serie de măsuri de dezvoltare rurală, conforme cu principiul subsidiarității.

De menționat faptul că regimul cotelor de lapte se referă strict la laptele de vacă.

Introdus pentru prima dată în 1984, pentru că producția din UE depășea cu mult cererea, regimul cotelor a fost unul dintre instrumentele care au vizat eliminarea acestor surplusuri. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Reformele succesive ale politicii agricole comune europene (PAC) au sporit orientarea

sectorului către piață și, în paralel, au furnizat o serie de noi instrumente, mai specializate, pentru sprijinirea producătorilor din zonele vulnerabile, cum sunt zonele montane, unde costurile de producție sunt mai ridicate.

Termenul limită pentru eliminarea cotelor a fost stabilit pentru prima dată de reforma PAC din 2003, pentru a permite producătorilor din UE să răspundă într-un mod mai flexibil cererii tot mai mari, în special de pe piața mondială, decizie reconfirmată în 2008, printr-o serie de măsuri vizând realizarea unei „tranziții line”.

EURO-ENERGIE

Uniunea energetică - energie sigură, durabilă, competitivă și la

prețuri accesibile pentru toți cetățenii europeni

Energia este utilizată la încălzirea și la

răcirea locuințelor, la transportul mărfurilor și ca motor al economiei.

Însă din cauza infrastructurii învechite, a piețelor slab integrate și a politicilor necoordonate, consumatorii, gospodăriile și întreprinderile nu beneficiază de o gamă mai variată de opțiuni sau de prețuri mai scăzute la energia electrică – ceea ce impune finalizarea pieței unice a energiei în Europa.

Acționând în temeiul acestei priorități prevăzute în orientările politice, Comisia Europeană stabilește strategia sa privind realizarea unei Uniuni energetice robuste, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor.

Uniunea energetică înseamnă: • Clauza de solidaritate: reducerea

dependenței de furnizori unici și sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile încheiate de țările UE în vederea achiziționării de energie electrică sau de gaze naturale din țările terțe;

• Fluxurile de energie echivalente unei a cincea libertăți: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere - aplicând cu strictețe normele actuale în domenii precum disocierea activităților în sectorul energetic și independența autorităților de reglementare, dacă este necesar prin introducerea unor acțiuni în justiție. redefinirea pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să devină mai interconectată, mai regenerabilă și mai reactivă; revizuirea dramatică a intervențiilor statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului.

• Eficiența energetică pe primul loc: redefinirea fundamentală a eficienței energetice și considerarea acesteia ca sursă de energie în sine, ca să poată concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție;

• Tranziția către o societate cu emisii scăzute de carbon care este făcută să dureze: asigurarea faptului că energia produsă pe plan local - inclusiv din surse regenerabile - poate fi absorbită cu ușurință și cu eficacitate în rețea; promovarea supremației tehnologice a UE, prin dezvoltarea următoarei generații de tehnologii regenerabile și transformarea UE într-un lider în domeniul electromobilității, în timp ce întreprinderile europene cresc nivelul exporturilor și dau dovadă de competitivitate la nivel mondial.

Cetățenii reprezintă nucleul unei Uniuni energetice, motiv ca prețurile plătite să fie accesibile și competitive.

Energia ar trebui să fie sigură și durabilă, caracterizată de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru fiecare consumator.

Aceste angajamente fac parte dintr-un plan de acțiune menit să îndeplinească obiectivele ambițioase ale politicii în materie de energie și climă.

Evenimentele curente ilustrează ceea ce este în joc: mulți europeni se tem că nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-și încălzi locuințele.

Este vorba despre o acțiune comună și pe termen lung pentru Europa, în care energia să stea la baza unei economii care să fie robustă, fiabilă, sigură și din ce în ce mai regenerabilă și mai durabilă.

Proiectul lansat este cel mai ambițios proiect european în domeniul energiei de la Comunitatea cărbunelui și a oțelului încoace.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

Un proiect care va integra cele 28 de piețe europene ale energiei într-o singură Uniune energetică, pentru ca Europa să devină mai puțin dependentă de energie și pentru a oferi investitorilor previzibilitatea de a crea locuri de muncă și de a realiza creșterea economică.

S-a demarat astfel o tranziție fundamentală către o economie ecologică, cu emisii scăzute de carbon și către o Uniune energetică ce pune pe primul loc cetățenii, oferindu-le o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă.

S-a pregătit astfel terenul și pentru o piață a energiei conectată, integrată și sigură, pentru consolidarea pieței comune a energiei, îmbunătățirea economiilor de energie, dezvoltarea surselor regenerabile de energie și diversificarea resurselor noastre energetice – adică tot atâtea șanse de a construi o Uniune energetică.

Cifre principale • UE este cel mai mare importator

de energie din lume - importă 53 % din energia sa, la un cost anual de aproximativ 400 de miliarde de euro.

• 12 state membre ale UE nu îndeplinesc obiectivul minim de interconectare al UE, și anume ca cel puțin 10 % din capacitatea de producție de energie electrică instalată să poată „depăși frontierele” (UE a identificat 137 proiecte privind energia electrică, dintre care 35 sunt legate de interconectarea electrică: împreună, aceste proiecte ar putea reduce numărul statelor în cauză de la 12 la 2).

• O rețea energetică europeană interconectată în mod adecvat ar putea aduce consumatorilor economii de până la 40 de miliarde de euro pe an.

• 6 state membre ale UE sunt dependente de un furnizor extern unic pentru toate importurile lor de gaze.

• 75 % din locuințe sunt ineficiente din punct de vedere energetic; 94 % din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90 % sunt importate.

• Până în 2020, peste 1 miliard de euro trebuie investit numai în sectorul energetic al UE.

• Întreprinderile europene din sectorul energiei regenerabile au împreună o cifră de afaceri anuală de 129 miliarde de euro și peste un milion de angajați.

• În Europa, prețurile angro pentru energia electrică sunt cu 30 %, iar cele pentru gaze, cu peste 100 % mai mari decât în SUA.

• Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 18 % între 1990-2011.

• Până în 2030, UE intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 %, să impulsioneze generarea de energie din surse regenerabile cu cel puțin 27 %, precum și să îmbunătățească eficiența energetică cu cel puțin 27 %.

Măsurile adoptate • O strategie-cadru pentru o Uniune

energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor, care stabilește, în cinci dimensiuni de politică interconectate, obiectivele unei Uniuni energetice, precum și etapele detaliate ce vor fi întreprinse pentru a atinge acest obiectiv, inclusiv adoptarea unei noi legislații menite să redefinească și să reformeze piața energiei electrice, asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește contractele pentru gaze, dezvoltarea substanțială a cooperării regionale ca un pas important în vederea creării unei piețe integrate, cu un cadru mai strict reglementat, adoptarea de noi acte legislative pentru a asigura furnizarea de energie electrică și gaze naturale, majorarea finanțării din partea UE pentru eficiența energetică sau stabilirea unui nou pachet privind energia din surse regenerabile, orientarea strategiei europene de cercetare și inovare în domeniul energiei, raportarea anuală privind „starea Uniunii energetice”.

• O Comunicare privind interconectarea, care stabilește măsurile necesare pentru a atinge obiectivul de 10 % privind interconexiunile de energie electrică până în 2020, adică minimul necesar pentru ca energia electrică să poată circula și să poată fi comercializată între statele membre.

• O comunicare care stabilește o viziune pentru un acord global privind clima. Viziunea este cea a unui acord transparent, dinamic și obligatoriu din punct de vedere juridic, cu angajamente ambițioase și echitabile din partea tuturor părților; ea traduce, de asemenea, deciziile luate cu ocazia summitului european din octombrie 2014 în obiectivul propus al UE de reducere a emisiilor (așa-numita contribuție preconizată stabilită la nivel național sau INDC) pentru noul acord.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

IN SUMAR

• Cea mai mare încredere în Uniunea Europeană - pg.1 • Aderarea Muntenegrului – pg.2 • Progresele Republicii Moldova – pg.2 • Noi norme UE de transparență – pg.3 • 74 milioane de euro pentru îmbunătățirea politicilor urbane – pg.4 • 100 de milioana de euro pentru infrastructura energetică – pg.4 • O mai bună utilizare a antibioticelor – pg.5 • Fructe în școli în valoare de 7 milioane de euro – pg.5 • Recuperarea ajutoarelor de stat incompatibile acordate drept despăgubiri – pg.6 • Lux, modă și identitate socială în Europa de Sud - Est (sec. XVII - XIX) – pg.6 • Legături mai bune de transport în apropierea Bucureștiului – pg.7 • Premii pentru soluții în domeniul tehnologiilor digitale – pg.7 • Accesul fermierilor la credite – pg.8 • Funcţionarii din zona fondurilor europene vor avea un Cod de Conduită – pg.9 • Nivelul neregulilor și al fraudelor privind achizițiile publice este ridicat – pg.9 • Finalizarea Strategiei naționale de achiziții publice – pg.10 • Peste 90.000 de persoane își vor dezvolta abilitățile prin POCA 2014-2020 – pg.11

• Lucrări intense pentru reabilitarea Centrului Timișoarei – pg.11 • Procurorii străini vor face anchete în Romania – pg.12 • IFN - urile vor putea cofinanţa proiectele din agricultură – pg.14 • Comisia Europeană și Transparency International pentru o mai bună utilizare a fondurilor europene – pg.15 • CE propune soluții pentru o adevărată piață unică digitală – pg.16 • Securitate cibernetică – pg.16 • Ce este participarea mobilă? – pg.18 • Calitatea aerului și apei, printre prioritățile în 2015 – pg.20 • Aproape de energia regenerabilă – pg.20 • Produse periculoase retrase de pe piață – pg. 21 • Siguranța rutieră – sunt necesare eforturi suplimentare – pg.21 • Europa și egalitatea între femei și bărbați - o

poveste încă neterminată – pg.22 • O agendă europeană pentru migrație – pg.24 • Azil și migrație – pg.24 • Garantarea investițiilor private în mediul rural – pg.25 • Cota de lapte, eliminată – pg.25 • Uniunea energetică - energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii europeni – pg.26

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/, www.fonduri-structurale.ro www.agerpres.ro www.mdrap.ro google.com/imagini