Buletin de Afaceri Europene nr. 12

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

EU și eu - discurs la a 25-a aniversare a Tratatului de la Maastricht

Jean -Claude Juncker, președinte Comisiei Europene Sunt emoționat să mă aflu din nou aici, la Maastricht, pentru a 25-a aniversare a ceea ce

considerăm acum a fi un moment definitoriu al istoriei moderne europene. Dar trebuie să mărturisesc că, pentru mine, această zi este una a sentimentelor contradictorii. Pe de o parte, amintirea zilei de 9 decembrie 1991, cu ceea ce a însemnat ea la momentul respectiv și ceea ce ne-a ajutat să realizăm în ultimii 25 de ani, este un motiv de mândrie profesională și personală. Pe de altă parte, în fiecare an, pe 9 decembrie, realizez că îmbătrânesc cu încă un an.

Cu 25 de aniversări în urmă eram ministru de finanțe al țării mele, într-un an în care Luxemburgul deținea Președinția Consiliului UE. Jacques Poos se ocupa de aspectele politice a ceea ce urma să devină Tratatul de la Maastricht, iar eu eram responsabil de Conferința inter-guvernamentală pentru introducerea monedei unice. Fiind unul dintre puținii supraviețuitori de după Maastricht - de fapt, mai suntem în viață doar eu și moneda euro - am fost întrebat de multe ori, până la această aniversare, care sunt amintirile mele din acea vreme. În primul și în primul rând, îmi amintesc cât de tensionate și importante au fost negocierile privind Uniunea economică și monetară, în perioada premergătoare summitului – un aspect care, așa cum s-a dovedit de-a lungul timpul, este emblematic pentru mai toate negocierile din UE.

Au existat diferențe de opinie privind independența Băncii Centrale Europene – în termeni de loc unde ar trebui să fie amplasată. Ar fi trebuit să aibă sediul la Luxemburg pentru că, în conformitate cu toate tratatele, instituțiile financiare trebuie să fie amplasate acolo; dar istoria este istorie, iar tratatele sunt tratate. Și astfel Banca și-a găsit sediul la Frankfurt. Îmi amintesc discuțiile despre cum ar trebui să se numească noua monedă, deoarece la acea vreme purta denumirea de "ECU". Cred că ne-am decis să o numim ”euro” la Madrid, în 1995. Am discutat reguli care urmau să fie adăugate tratatului, cunoscut astăzi sub numele de „Pactul de stabilitate și creștere”. Pact de stabilitate nu era de ajuns, doar pact de creștere nici atât. A fost ideea lui Jacques Chirac, la Dublin, în decembrie 1996, atunci când a declarat: „Haideți să numim acest document nu doar Pact de Stabilitate, aceasta este o denumire care nu transmite nimic oamenilor. Haideți să îl numim <Pact de stabilitate și creștere >”. OK, trebuie să recunosc – a fost o idee franceză.

Discutam toate aceste aspecte la vremea respectivă. De asemenea, îmi aduc aminte cu drag de marile personalități ale vremii. Mă gândesc la prietenii și mentorii mei, modele precum Helmut Kohl, care avea întotdeauna cel mai bun sfat în ajunul unor astfel de summit-uri. El ne-a spus, în ajunul celui de la Maastricht: "Un copil nu se botează înainte de a se fi născut". Însă, acel copil s-a născut în noaptea imediat următoare. Mă gândesc la cel mai bun președinte pe care l-a avut vreodată Comisia Europeană – excluzând, bineînțeles, persoanele de față - Jacques Delors, care a avut viziunea și curajul de se gândi la lucruri cu adevărat mari și de a-i inspira și pe alții. Dar, mai mult decât orice, îmi amintesc sentimentul din jurul acelei mese – acela că urma să deschidem un nou capitol în istoria noastră comună. Un capitol care urma să ne modeleze rolul de îndeplinit în noua lume...

Aflându-mă în fața acestui nou tratat, am simțit că aceea va fi cea mai importantă semnătură din viața mea. Am semnat acest tratat alături de prieteni: amicul meu Jacques, Mark, alții, Jorge, Francis – care și-a făcut o scurtă apariție, strict pentru a semna – dar cu toții au locul lor în istorie, pentru ca au fost aici, în acel moment.

Și am avut într-adevăr impresia că scriem istoria, poate pentru prima și ultima dată - nu pentru prima, dar poate pentru ultima oară - cei care stăteau în jurul mesei au avut sentimentul că ei nu sunt victime ale istoriei, ci actori ai ei. Și așa, până și astăzi, sunt mândru de faptul că am fost printre cei care au semnat prezentul tratat.

isan BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 12 (60)

DECEMBRIE 2016


Sunt mândru pentru că i-am deschis calea, în timpul Președinției luxemburgheze, în cadrul Conferinței interguvernamentale privind Uniunea economică și monetară – lui, Tratatului de la Maastricht. Acest lucru nu a fost deloc ușor de realizat. Trebuie să vă amintiți - așa cum explica Jorge, îmi amintesc ședința neoficială ECOFIN de la Porto - da, spiritul de Porto. Explicai colegilor că te-ai născut în nordul Portugaliei și că acesta este un lucru important. Wim Kok a fost primul care a luat cuvântul după tine, și a zis: "Trebuie să-mi cer scuze, m-am născut în sudul Olandei, iar acest fapt este mai puțin emblematic decât Porto". Spiritul de Porto, așa cum l-ai numit la acel moment. Trebuie să ne amintim că a trebuit să armonizăm diferențele enorme de viziune, în principal dintre Franța și Germania. Francezii nu își puteau imagina o Bancă Centrală independentă, iar germanii nu și-o puteau magina altfel decât independentă. Iar negociatorul-șef din partea Franței era Jean-Claude Trichet, directorul de atunci al Trezoreriei. Nu-și putea imagina că Banca Centrală ar putea fi independentă. A învățat această lecție câțiva ani mai târziu: atunci când a fost numit președinte al Băncii Centrale Europene, el i-a apărat cu înverșunare independența, lucru care pentru un francez este o surpriză, un miracol, de fapt.

Voi continua în germană. Pentru că sunt de părere că europenii ar trebui să fie obișnuiți cu ideea că limba engleză nu este singura limbă folosită în UE. Aniversările importante sunt momentul în care te uiți înapoi, pentru a vedea distanța parcursă, precum și înainte spre viitor - ambele sunt necesare la astfel de aniversări. Știu despre ce vorbesc atunci când spun că ele ne dau ocazia de a privi înapoi și, de asemenea, înainte. La vârsta mea - vârstă la care încet, dar sigur, am ajuns la maturitatea necesară pentru a fi președintele Comisiei Europene - perspectiva asupra viitorului se referă la un orizont de timp mult mai scurt decât în cazul trecutului.

Ceea ce mă deranjează foarte tare în dezbaterea actuală este că nu suntem, de fapt, suficient de mândri de realizările noastre. Când călătoresc - în Africa, Asia sau oriunde altundeva - mă bucur că sunt european, pentru că sunt primit cu inima deschisă și, foarte des, cu uimire. Pentru că în alte părți ale lumii, UE este considerată ca fiind o realizare excepțională, nu doar la nivel continental, ci și intercontinental. Mark [Eyskens] a spus că, de pe vremea lui Iulius Cezar, nu a mai existat o perioadă atât de lungă de pace ca acum. Da, Iulius Cezar știa acest lucru, însă noi probabil că nu. Și nu suntem mândri că, pe acest atât de des divizat, torturat, însângerat continent, am reușit să transformăm pacea într-un invitat permanent. Și nu ne bucurăm de ea, pentru că ni se pare că această stare evidentă - bineînțeles - nu e asociată cu beneficii particulare. Este o realizare deosebită, în special pentru generația părinților mei, faptul că toți cei care au revenit din lagărele de concentrare în satele și orașele lor distruse au transformat dezideratul universal de după conflict "Nu mai un alt război" într-un program politic. Efectele pot fi văzute și astăzi pe continentul nostru.

Istoria nu începe cu noi; istoria a început cu cei care au fost victimele ei și care au învățat pe propria piele ce înseamnă non-Europa. Și, prin urmare, ar trebui să fim mai recunoscători generației din vremea războiului decât suntem. Nu aveam, pe vremea părinților noștri, acest mare proiect și ar trebui ne aducem aminte de acest lucru.

Acum, este important să trecem în revistă alte succese pe care le-am obținut. Nu a fost, de exemplu, ușor să pornim pe drumul pieței interne europene. Este marele și îndelungatul merit al lui Jacques Delors de a fi făcut acest lucru, precum și a celor care au depus eforturi în acest sens - Frits Bolkestein, pe care îl salut în mod cordial, a avut un rol important în dezvoltarea pieței unice europene. Faptul că am devenit cea mai mare piață unică din lume nu era parte a cărților de istorie atunci când ele erau în curs de scriere, dar noi l-am transformat în realitate. Iar faptul că Uniunea economică și monetară europeană rezistă până în prezent rămâne un cvasi-miracol.

Ceea ce trebuie să avem în vedere este faptul că Uniunea economică și monetară nu era ceva, în mod evident, simplu de realizat.

Îmi voi aminti mereu de vizita la Washington, la Casa Albă, din august 1995, în calitate de tânăr prim-ministru, cu Bill Clinton care-mi spunea : "Explică-mi afacerile europene". Am început să îi povestesc despre uniunea mea economică și monetară, când el mi-a spus: ". Nu, nu sunt interesat de asta, pentru că acest lucru nu se va întâmpla vreodată, explică-mi când va deveni Turcia membru al UE ". Am avut o întâlnire și la Trezorerie. Rubin ocupa în acel moment postul de secretar al ei, adică ministru de Finanțe, și m-a întrebat: "Ce îmi poți spune despre Europa?". Am reînceput povestea mea despre Uniunea economică și monetară, însă el mi-a spus: "Să vorbim despre piața internă, pentru că acest lucru nu se va întâmpla vreodată".


Un an mai târziu, am fost din nou la Washington - întâlniri cu FMI-ul și altele asemănătoare - când am primit un telefon de la secretarul Trezoreriei, de la Rubin. Mi-a spus: "Am început o dezbatere, anul trecut, referitoare la Uniunea economică și monetară. Ne putem întoarce la ea în seara asta, să-mi explici ce progrese ați făcut?" Și, dintr-o dată, am avut senzația că sunt o persoană foarte importantă, așa că i-am replicat: "Nu, nu am timp in seara asta". Atunci m-a invitat la micul dejun, într-o dimineață de duminică. Si mi-am spus: "Dacă ministrul de finanțe american îl invită pe ministrul de finanțe luxemburghez la micul dejun într-o dimineață de duminică, atunci ei cred în proiectul nostru." Dar, la vremea respectivă, foarte mulți profesori olandezi nu credeau în reușita proiectului nostru. Și, cu toate acestea, ea s-a întâmplat. Și a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla. Însă aveam de demontat un număr covârșitor de legende și povești - povești greșite. Germanii nu au renunțat la marcă deoarece își doreau să aibă acordul tuturor celorlalți asupra reunificării țării. Acest lucru este greșit din punct de vedere istoric. La Consiliul European de la Hanovra, din 1988, - Jacques Poos a fost acolo - a fost luată decizia de a lansa sau, mai curând, de a pregăti lansarea Uniunii economice și monetare. Delors a fost rugat să prezidează o întâlnire a guvernatorilor de bănci centrale, pregătind calea spre summit-ul de la Roma din 1990, iar tot ce s-a întâmplat după, a fost gândit acolo. Am avut unele dificultăți cu guvernul olandez, cu privire la dimensiunea politică a tratatului și la cea monetară a tratatului. Ne amintim acest lucru - Jacques Poos și cu mine. Nu cred că publicul olandez își mai amintește acest lucru; motiv pentru care trebuie să spun povestea. Pregătiserăm un Tratat privind Uniunea politică. Guvernul olandez a încercat să schimbe acest tratat în esența sa, însă modificările au fost respinse de ceilalți miniștrii de externe.

Bunul meu prieten Wim Kok a fost fericit atunci când am inventat, în mai 1991, clauza de "opt-ut" ce le dădea posibilitate britanicilor de a decide să nu participe la anumite politici, pentru că trebuia să avem un mod în care să putem rezolva toate aceste lucruri, fără ca ele să afecteze mai târziu procesul politic sau monetar stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Am propus această clauză în mai 1991. Norman Lamont, ministrul de finanțe al Marii Britanii de la acel moment, a fost foarte fericit cu acest drept, însă după întâlnire a venit către mine și mi-a spus: '' Jean-Claude, acest lucru este minunat, este excelent, este pur și simplu genial, dar nu o face acum; trebuie să o facem în decembrie, la Maastricht ''. M-am dus să-l văd pe Jacques Delors și i-am spus: '' Nu spune presei că avem un acord în ceea ce privește clauza de opt-out pentru britanici". Bineînțeles, Jacques Delors fiind Jacques Delors, a început conferința de presă spunând: '' Avem ... ''. Astfel, acest angajament a devenit cunoscut sub numele de "Planul Delors". Am fost foarte gelos, pentru că era opera mea. Și a rămas așa până când Jacques și-a scris memoriile, abia atunci fiind spusă povestea reală. Și-a cerut scuze pentru uzurparea acestui moment. Dar realitatea este, adevărul este, că nu are nimic de-a face cu reunificarea Germaniei. Nimic.

Prietenul meu Wim a inventat ceva diferit: în locul posibilității de opt-out cum avea Marea Britanie, el a vrut ca toți ceilalți să aibă posibilitatea de a participa (opt-in) la Uniunea Monetară și la moneda unică. Acest lucru a fost respins de colegi și, prin urmare, ceea ce am decis sub Președinția luxemburgheză a fost în cele din urmă adoptat.

Ceea ce am vrut să spun este că nu putem pur și simplu explica Uniunea Europeană, proiectul european, doar printr-un recurs la istorie. Acesta este important, însă dacă vrem să convingem tinerii că Uniunea Europeană este o necesitate atât astăzi, cât și în anii următori, trebuie să explicăm istoria europeană în perspectivă. Ce este Europa în prezent și ce va fi Europa de mâine sau de poimâine?

Europa este cel mai mic continent. Noi nu știm asta. Uniunea Europeană are 5,5 milioane de kilometri pătrați. Rusia: 17,5 milioane de kilometri pătrați. Suntem o parte relevantă a economiei mondiale: reprezentăm 25% din PIB la nivel mondial. În 10 ani de acum încolo vom mai reprezenta doar 15%. Peste 20 de ani, nici măcar un singur stat membru al Uniunii Europene nu va mai fi un membru al G7. Și, din punct de vedere demografic, nu putem spune că dispărem, însă ne pierdem din ponderea demografică. La începutul secolului 20, europenii reprezentau 20% din specia umană. Acum, la începutul acestui secol: 7%. La sfârșitul acestui secol, vom mai fi doar 4% din 10 miliarde de oameni. Așa că toți cei care cred că a venit timpul deconstrucției, de a sparge Europa în bucăți, de a ne diviza pe criteriinaționale, se înșală profund. Nu vom exista ca națiuni individuale fără Uniunea Europeană.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Românii văd în UE un pol de stabilitate

Majoritatea românilor au încredere în

UE (52%, față de 36% media europeană) mai mult decât în propriul guvern (29% în România, față de 31% media europeană). 59% dintre români și 53% dintre europeni consideră că ar trebui luate mai multe decizii la nivelul Uniunii Europene într-o serie de domenii, cum ar fi combaterea terorismului, promovarea democrației și a păcii, protecția mediului, promovarea egalității de șansă între femei și bărbați și abordarea aspectelor privind migrația din afara UE.

50% dintre români au o percepție cu privire la UE pozitivă, 36% una neutră, iar 13% una negativă.

Pe plan european, procentele înregistrate sunt 35% pentru percepția pozitivă, 38% pentru cea neutră și 25% pentru cea negativă.

Patru din zece europeni (40%) consideră că vocea lor contează în UE, procentul înregistrat în România fiind de 47%. 67% dintre români se simt cetățeni ai UE (67% fiind și media europeană).

Românii enumeră imigrația (36%) și terorismul (34%) printre principalele preocupări cu care se confruntă Uniunea Europeană, în timp ce pe plan personal plasează pe primele locuri creșterea prețurilor și a inflației (31%) și sănătatea și securitatea socială (24%).

59% dintre români se declară în favoarea unei politici comune în domeniul migrației, 77% susțin libera circulație și 55% moneda euro, iar 54% apreciază că fondurile publice ar trebui folosite pentru stimularea investițiilor sectorului privat.

Și pe plan european, imigrația (45%) și terorismul (32%) continuă să fie

considerate provocările cele mai importante cu care se confruntă UE, deși într-o mai mică măsură decât în primăvara anului 2016.

Următoarele trei locuri sunt ocupate, în topul preocupărilor la nivel european, de situația economică (20%), starea finanțelor publice din statele membre (17%) și șomaj (16%).

Acestea sunt printre principalele rezultate ale celui mai recent sondaj Eurobarometru standard, publicat de Comisia Europeană în 22 decembrie.

Odată cu aceste prime rezultate, a fost publicat și un Eurobarometru special cu tema „Viitorul Europei”, potrivit căruia:

66% dintre europeni și 79% dintre români consideră că UE este un loc de stabilitate într-o lume tulbure;

60% dintre respondenții europeni și 69% dintre cei români apreciază că proiectul european oferă o perspectivă de viitor tineretului;

pentru 82% dintre cetățeni europeni și 79% dintre cei români existența economiei de piață libere ar trebuie să fie însoțită de un nivel ridicat de protecție socială.

Datele pentru sondajul Eurobarometru standard din toamna anului 2016 (EB 86) au fost colectate prin interviuri față-în-față, desfășurate în perioada 3–16 noiembrie 2016.

În total, au fost intervievate 32.896 de persoane din toate statele membre UE și din țările candidate.

Sondajul Eurobarometru special 451 „Viitorul Europei” a fost realizat prin interviuri față-în-față, desfășurate între 24 septembrie – 3 octombrie 2016.

Numărul total de persoane intervievate, din toate statele membre UE, a fost de 27.768 persoane. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


60 de milioane de euro pentru îmbunătățirea serviciilor judiciare

România va încheia cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) un

Acord de împrumut în valoare de 60 milioane euro, destinat sprijinirii Proiectului „Îmbunătățirea serviciilor judiciare”.

Împrumutul este destinat îmbunătățirii funcționării instanțelor și a instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Justiției precum și a infrastructurii IT la nivel național, îmbunătățirii activității Oficiului Național al Registrului Comerțului (hardware si sistem de arhivare electronică), îmbunătățirii activității parchetelor și a infrastructurii informatice la nivelul Ministerului Public.

Toate aceste activități sunt incluse în Planul de acțiune pentru implementarea strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020.

Costul total estimat al proiectului este de 65 milioane euro, din care 60 milioane euro din împrumutul acordat de BIRD şi 5 milioane euro contribuția părții române, prin bugetul Ministerului Justiției.

Proiectul este prevăzut a se implementa în 6 ani, Ministerul Justiției fiind desemnat ca agenție de implementare.

Împrumutul este acordat pe o perioadă de 10 ani, din care 6 ani perioada de grație, la o dobândă egală cu rata EURIBOR la șase luni, plus marja variabilă.

După semnarea de către părți, Acordul de împrumut va fi supus ratificării, conform legislaţiei române în vigoare.

(Sursa: www.gov.ro)

500 de milioane de euro pentru o creștere economică sustenabilă

România va beneficia de un împrumut

de 500 de milioane de euro de la Banca Mondială – BM pentru eficientizarea finanțelor publice și reformarea anumitor instituții în vederea obținerii unei creșteri economice sustenabile și îmbunătățirii standardelor de viață, pentru crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite.

În aprecierea BM, autoritățile din România au demonstrat un angajament susținut pe calea implementării unei agende de reforme care reprezintă nucleul eforturilor de reducere a sărăciei și a excluziunii, și al creării de oportunități mai bune pentru cetățenii României.

Noul program sprijină trei priorități principale, în primul rând concentrându-se pe amplificarea potențialului de creștere al României prin sporirea nivelului de performanță și de guvernanță al întreprinderilor de stat și creșterea nivelului de competitivitate la export și al performanțelor macroeconomice.

În plus, împrumutul DPL va contribui la îmbunătățirea eficienței modului în care este cheltuit banul public, prin sprijinirea achizițiilor centralizate în sectorul de sănătate.

În al doilea rând, programul va contribui la reducerea gradului de sărăcie și de excluziune socială prin sprijinirea unei

reforme cuprinzătoare a sistemului de asistență socială, urmând să scoată jumătate de milion de români din starea de sărăcie.

De asemenea, reforma cadastrului va oferi posibilitatea înregistrării gratuite și sistematice a proprietăților imobiliare, inclusiv achiziționarea, vânzarea și transferul prin moștenire al terenurilor, pentru mai mult de un milion de români, în special pentru persoanele din cadrul comunităților marginalizate și pentru romi.

Nu în ultimul rând, acest program va sprijini, la nivel global, bunurile publice prin adoptarea primei Strategii Naționale pentru Schimbările Climatice și a Planului de Acțiune privind Schimbările Climatice, care să propună măsuri care să stimuleze investițiile în sursele de energie regenerabile și fără emisii de carbon și să îmbunătățească eficiența energetică la nivelul sectoarelor rezidențial și industrial.

Banca Mondială, prin biroul din România, a furnizat, începând din 1991, împrumuturi în valoare de peste 10,6 miliarde dolari SUA, garanții și granturi în sectoare cum ar fi educația, sănătatea, agricultura, mediul, asistența socială, justiția, transportul și altele, iar în prezent portofoliul curent include împrumuturi pentru investiții, activități analitice și asistență tehnică pentru sprijinirea priorităților de reformă ale României.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Fonduri UE pentru afaceri în

domeniul pescuitului Antreprenorii din România pot să ceară

fonduri europene pentru afaceri în domeniul pescuitului și acvaculturii, în noi sesiuni în valoare de 32,1 milioane de euro, deschise în Programul Operațional Pescuit (POP).

Potrivit unui anunt emis de Autoritatea de Management POP 2014-2020, în perioada 19.12.2016-16.02.2017, ora 17.00, se depun propuneri de proiecte pentru a fi finanțate din următoarele linii de bani europeni ajunse la a doua sesiune:

MĂSURA IV.4 - PRELUCRAREA PRODUSELOR PESCĂREȘTI ȘI DE ACVACULTURĂ - fonduri totale disponibile: 45.172.000 lei

MĂSURA I.6: DIVERSIFICAREA VENITURILOR ȘI NOI FORME DE VENITURI - 4.517.200 lei

MĂSURA II. 2 - INVESTIȚII PRODUCTIVE ÎN ACVACULTURĂ - 135.516.000 lei.

Propunerile de proiecte și cererile de finanțare se depun online, în sistemul electronic MySMIS 2014.

Prin Măsura IV.4, aplicanții pot solicita

până la un milion de euro pentru făbricuțe de produse pescărești.

Afacerile care pot fi finanțate trebuie să fie in prelucrarea produselor pescărești și de acvacultură care contribuie la economia de energie și reduc impactul asupra mediului sau care privesc tratamentul deșeurilor, prelucrarea produselor pescărești și de acvacultură care îmbunătățesc siguranța, igiena și condițiile de muncă, prelucrarea subproduselor pescărești și de acvacultură care rezultă din prelucrarea principală, produse de pescărie noi sau îmbunătățite etc.

Valoarea eligibilă nerambursabilă a proiectului va fi de maximum 1 milion de

euro, iar valoarea eligibilă minimă poate fi de 5.000 de euro.

Intensitatea sprijinului nerambusabil este de 50% pentru IMM-uri, astfel că valoarea eligibilă totală a unui proiect este de maximum 2 milioane de euro.

Prim Măsura I.6, se pot acorda ajutoare nerambursabile de maximum 75.000 euro și minimum 2.500 euro, pentru microîntreprinderi și IMM, care trebuie să contribuie cu jumătate din proiect.

În cadrul acestei scheme de finantare, antreprenorii pot să facă diverse investiții la bordul ambarcațiunilor de pescuit, pentru turismul pentru pescuitul cu undița, restaurante, servicii de mediu aferente pescuitului și activități educaționale.

Prin Măsura II.2, pot fi accesate până la 2 milioane de euro pentru crescătorii de pește.

Microîntreprinderile și IMM-urile pot primi până la 50% din valoarea totală a proiectului, în timp ce firmele mari vor beneficia de fonduri europene în valoare de maximum 35% din total.

Valoarea totală a proiectului nu poate depăși 4 milioane de euro.

Finanțările acordate prin această măsură pot fi:

investiții productive în acvacultură; investiții în diversificarea producției de

acvacultură și a speciilor de cultură; investiții în modernizarea unităților de

acvacultură, inclusiv îmbunătățirea condițiilor de lucru și de siguranță a lucrătorilor din domeniul acvaculturii;

investiții în îmbunătățirea și modernizarea referitoare la sănătatea și bunăstarea animalelor, inclusiv achiziționarea de echipamente în scopul de a proteja fermele împotriva animalelor sălbatice de pradă;

investițiile care vizează sporirea calității sau a valorii produselor de acvacultură;

investiții în refacerea iazurilor sau a lagunelor existente utilizate pentru acvacultură prin îndepărtarea mâlului sau investițiile menite să prevină depunerea mâlului;

investiții în diversificarea veniturilor obținute de întreprinderile din domeniul acvaculturii prin dezvoltarea unor activități complementare (precum restaurantele pescărești sau turismul orientat spre pescuit).

(Sursa: www.euractiv.ro)


UE nu agreează vânzarea prioritară a produselor alimentare românești

Comisia Europeană nu este de acord

cu legea de comercializare a produselor alimentare, care prevede ca minimum 51% din bunurile prezente pe rafturile supermarketurilor să fie fabricate în România, fapt ce poate genera declanșarea unei proceduri de infringement.

Riscul există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare, după maximum doi ani de discuții, dacă Parlamentul nu va amenda legea și va găsi o soluție optimă.

Legea se aplică în momentul de față, dar nu funcționează integral pentru că nu sunt normele de aplicare, pe care Ministerul Agriculturii trebuie să le adopte în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.

În principiu, însă, legea nu va funcționa integral pentru că suntem în plină iarnă și nu există cantitățile de produse necesare de la producătorii români.

Legat de definiția europeană a lanțului scurt, dacă ar fi luată ca atare, ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul.

Astfel, după definiția europeană a lanțului scurt, înseamnă că trebuie înlăturată dintre consumator și producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul — și atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul.

Or, în această lege, nu se poate discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului.

De aceea, s-au forțat puțin lucrurile și, în definiția din lege, lanțul scurt este produsul realizat la nivel local și regional, situație ce creează o dificultate în relația cu Comisia Europeană și riscul de infringement.

De menționat că în momentul în care s-a adoptat legea și s-a aplicat (mai puțin măsura cu 51% produse din lanțul scurt), comercianții au delegat o firmă de avocatură pentru a redacta nemulțumirile lor.

Acestea vizau termenul de rambursare de 7 zile la produsele proaspete, de 30 de zile la celelalte produse, problema cu 51% produse românești la raft și alte două chestiuni.

Comisia Europeană a solicitat clarificări MADR, care au fost date, ele fiind acceptate, deși cu rezerve vizavi de acel 51% din lanțul scurt.

Pe de altă parte, la recentul Consiliu de la Bruxelles, în concluzii se regăsesc indicații clare prin care se recunoaște că la nivel european sunt comercianți care aplică practici comerciale neloiale.

Produsele alimentare proaspete, dar și cele congelate și procesate vor intra pe lanțul scurt de aprovizionare, care implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, potrivit proiectului de HG care stabilește normele metodologice pentru Legea 150/2016 de comercializare a produselor agricole publicat pe 12 decembrie pe site-ul MADR.

Proiectul de act normativ prevede că furnizorul din lanțul scurt de aprovizionare este, după caz: fermier, fermier și o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea produselor; fermier și o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea și procesarea produselor menționate.

Comerciantul din lanțul scurt de aprovizionare este persoana fizică sau juridică care desfășoară activitățile prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile prezentei hotărâri se aplică pentru filiera de produs carne (specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește); pentru ouă (toate categoriile); pentru filiera de produs legume (categorii: cartof, fasole boabe, fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roșii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, broccoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri și aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz); pentru fructe (categorii: camere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune); pentru mierea de albine (toate sortimentele de miere); pentru filiera de produs lapte (toate produsele lactate); pentru produse de panificație (toate tipurile de pâine și produse de panificație).



Noi oportunități prin Corpul european de solidaritate

Începând cu data de 7 decembrie 2016,

tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani se pot înscrie în Corpul european de solidaritate, o nouă structură prin care pot ei aduce o contribuție importantă în societate, în întreaga UE. Astfel, ei vor dobândi experiență și competențe valoroase la începutul carierei.

Corpul european de solidaritate va crea oportunități pentru tinerii dornici să ofere un sprijin util societății și să dea dovadă de solidaritate, aspecte de care lumea și Uniunea au nevoie tot mai mult.

Căci esența Uniunii Europene nu o repreintă tratatele sau interesele industriale ori economice, ci valorile care unesc.

Ori, tocmai cei care lucrează ca voluntari dau viață valorilor europene zi.”

Cu un buget inițial de 102 milioane de euro, Corpul european de solidaritate a fost conceput în așa fel încât să nu interfereze cu celelalte programe de voluntariat naționale sau europene, ci să completeze gama de activități puse la dispoziția tinerilor interesați în dezvoltarea de noi competențe sau găsirea unui loc de muncă.

De la data lansării (7 decembrie), s-au înscris în Corp peste 10.000 de tineri, iar obiectivul este ca, până la sfârșitul anului 2020, să se ajungă la 100.000 de tineri.

Odată cu lansarea noului Corp european de solidaritate, participanții vor avea posibilitatea de a fi voluntari într-un proiect european, să urmeze unele stagii de pregătire ori ucenicie sau să-și găsească un loc de muncă pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 12 luni, în domenii precum educația, sănătatea, integrarea socială, sprijinul pentru distribuirea de alimente, construirea de adăposturi, primirea, sprijinirea și integrarea migranților și a refugiaților, protecția mediului sau prevenirea catastrofelor naturale.

Tinerii care se înscriu în Corpul european de solidaritate vor trebui să adere la declarația de misiune și la principiile Corpului european de solidaritate.

Fiecare organizație participantă trebuie să adere la Carta Corpului european, în care se prevăd drepturile și obligațiile acestora în toate etapele activității de solidaritate.

Odată cu lansarea înscrierilor în Corpul european de solidaritate, Comisia a anunțat și alte măsuri dedicate tinerilor, și anume:

- suplimentarea cu 2 miliarde de euro a finanțării acordate Garanției pentru Tineret;

- lansarea unei noi activități specifice (ErasmusPro) în programul Erasmus+, pentru a sprijini derularea de stagii de ucenicie de lungă durată în străinătate;

- elaborarea unei propuneri privind un cadru de calitate pentru stagiile de ucenicie, în care vor fi stabilite principiile-cheie ale elaborării și furnizării de programe de ucenicie la toate nivelurile;

- lansarea, în 2017, a unui serviciu de asistență care să vină în întâmpinarea cererii de stagii de ucenicie, sprijinind țările care vor să introducă sau să își reformeze sistemele în domeniu;

- prezentarea unei serii de acțiuni destinate statelor membre, pentru asigurarea unei educații de calitate tuturor tinerilor, astfel încât aceștia să dobândească cunoștințele și competențele ce le permit integrarea pe deplin în societate.

Să reamintim faptul că în discursul

privind starea Uniunii, din 2016, președintele Comisiei Europene și-a anunțat intenția de a intensifica eforturile de sprijinire a tinerilor, prin crearea Corpului european, ca parte a unei agende mai vaste de acțiuni orientate spre integrarea tinerilor în societate.

În acest fel, Europa nu va continua să fie și să rămână continentul șomajului în rândul tinerilor, iar o generație de tineri, cea a „Mileniului”, „Generația Y”, să fie, prima dată în ultimii 70 de ani, o generație mai săracă decât cea a părinților lor.

De aceea, punerea în aplicare Garanția UE pentru tineret în întreaga Europă, trebuie să îmbunătățească competențele europenilor și să ofere sprijin regiunilor și tinerilor care au cea mai mare nevoie de acesta.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


500 de milioane de euro pentru infrastructura din România

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat fazarea a 7 proiecte

majore pentru România, iar prin aceste decizii de eșalonare a unor proiecte majore, se beneficiază de o șansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate - 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport și aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă și apă uzată - în beneficiul cetățenilor.

Proiectele de infrastructură de transport avute în vedere sunt: - drumul național Pitești-Câmpulung-Brașov: modernizarea drumului național 73 va

reduce numărul accidentelor rutiere, ajutând în același timp la dezvoltarea economiei din zonă; - autostrada Sebeș-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1

(Orăștie–Sibiu) și A3 (Gilău-Câmpia Turzii); - drumul național DN76: reabilitarea drumului național între Deva și Oradea va duce la

îmbunătățirea condițiilor de transport între cele două orașe. Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu

apă și canalizare în județele Brașov, Hunedoara, Olt și Tulcea. Cele șapte proiecte sunt cofinanțate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

sau prin Fondul de coeziune. (Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Investiții de 130 miliarde de euro în

economia reală

Comisia Europeană a publicat pentru un raport intermediar privind sprijinul financiar acordat prin fondurile structurale și de investiții europene (ESI) pentru 2014-2020.

Potrivit acestuia, până la sfârșitul anului 2015, 274.000 de întreprinderi au beneficiat de sprijin prin aceste fonduri, 2,7 milioane de persoane au primit asistență pentru a-și găsi un loc de muncă sau dezvolta competențele, iar biodiversitatea a fost îmbunătățită pe 11 milioane de hectare de teren agricol.

Un milion de proiecte au fost selectate spre finanțare, totalizând aproape 60 de miliarde de euro.

Acestea arată că lucrurile se îndreaptă spre o cale bună în ceea ce privește implementarea, chiar în condițiile unui cadru mai ambițios pentru fonduri, care a contribuit deja la sprijinirea reformelor structurale și la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor.

De aceea, este momentul ca proiectele finanțate de UE să fie lansate din plin iar statele membre să accelereze și mai mult procesul de selectare și de implementare.

Potrivit raportului Comisiei, aproximativ 130 de miliarde de euro (20% din totalul fondurilor ESI) au fost investite până în toamna anului 2016 în întreprinderi mici, cercetare, rețele în bandă largă, eficiență energetică și mii de alte proiecte axate pe

prioritățile strategiei UE pentru creștere și locuri de muncă.

În plus, obiectivul de a dubla utilizarea instrumentelor financiare în cadrul investițiilor finanțate prin fondurile ESI a fost aproape atins la sfârșitul anului 2015.

Odată cu publicarea raportului, Comisia a lansat și o versiune actualizată a Platformei de date deschise privind coeziunea, care cuprinde o nouă secțiune de monitorizare a performanțelor investițiilor făcute prin fondurile ESI și măsoară nivelul de atingere a obiectivelor.

ESI pentru perioada 2014-2020 Reaminitm faptul că fondurile și cofinanțarea națională oferă o capacitate de investiții de 638 de miliarde de euro, din care 181 de miliarde pentru „creșterea inteligentă”, cu investiții în cercetare și inovare, tehnologii digitale și sprijin direct pentru peste 2 milioane de întreprinderi mici.

Prezentul raport este primul dintr-o serie de rapoarte anuale cu privire la implementarea celor 533 de programe cu finanțare prin fondurile ESI.

Acest bilanț este efectuat în contextul modificărilor majore introduse în 2014 pentru a spori calitatea cheltuirii fondurilor, cum ar fi concentrarea pe obiective tematice, noi condiții prealabile pentru investiții și o mai mare importanță acordată rezultatelor și mecanismelor de măsurare a performanței.

(Sursă: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Apel de proiecte pentru acțiuni urbane inovatoare

Comisia Europeană a lansat al doilea apel pentru proiecte în cadrul inițiativei „Acțiuni

urbane inovatoare”. Apelul, cu un buget de 50 de milioane de euro, va răsplăti proiecte din domeniile: integrarea

migranților, mobilitatea urbană și economia circulară. Prin această inițiativă, se oferă orașelor posibilitatea să-și transforme ideile în practici

concrete, ce pot fi împărtășite apoi la nivelul UE, în condițiile în care, de regulă, soluțiile la problemele cele mai presante - șomaj, excluziune socială, schimbări climatice, pentru a menționa doar câteva dintre ele - vin veni chiar de la orașe.

Ori, obiectivul Agendei urbane este tocmai de a le oferi orașelor încredere în forțele proprii pentru a-și face auzite vocile.

Finanțarea provine din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), iar apelul are ca dată limită 15 aprilie 2017.

În primul apel de proiecte, au fost selectate 18 propuneri, dintr-un total de 378, printre care un ghișeu unic pentru serviciile publice necesare ce oferă sprijin migranților în vederea integrării la Viena și patru centre având ca scop crearea de locuri de muncă în domenii specifice în cartierele cu șomaj ridicat la Madrid.

Agenda urbană și principiile sale de bază sunt incluse în Pactul de la Amsterdam (30 mai 2016) și Concluziile Consiliului UE din 24 iunie 2016.

12 parteneriate constituie nucleul Agendei urbane, ele permițând orașelor, statelor membre, instituțiilor UE, ONG-urilor și partenerilor din mediul privat să colaboreze de pe baze egale pentru a îmbunătăți calitatea vieții în zonele urbane.

4 parteneriate-pilot s-au lansat deja în lucru, temele lor fiind integrarea migranților, calitatea aerului și sărăcia urbană.

Inițiativa „Acțiuni urbane inovatoare” pune la dispoziția orașelor din UE resurse pentru finanțarea unor proiecte inovatoare, cu un buget de 372 milioane de euro pentru 2014-2020.

Noi norme pentru reducerea

poluării atmosferice

Legislativul UE a aprobat propunerile Comisiei privind stabilirea unor limite mai stricte pentru principalii 5 poluanți atmosferici - particulele fine de materie (PM2,5), dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili nemetanici și amoniacul.

Noul act normativ, Directiva privind plafoanele naționale de emisie (PNE), intră în vigoare la data de 31 decembrie 2016 și este elementul central al unui program mai amplu - „Aer curat pentru Europa”.

Noile norme europene privind calitatea aerului constituie un punct de referință în lupta împotriva poluării atmosferice, care este un «ucigaș invizibil».

Poluarea atmosferică face anual peste 450.000 de victime în Europa, de peste 10 ori mai mult decât accidentele rutiere și este rândul guvernelor naționale să acționeze, punând în aplicare normele pentru ca cetățenii să poată respira un aer mai curat, iar starea lor de sănătate să se îmbunătățească.

Prin aplicarea ei, directiva va reduce cu 50% efectele negative ale poluării atmosferice asupra sănătății, până în 2030.

Ea aduce, de asemenea, beneficii substanțiale calității apelor dulci, solului și ecosistemelor și contribuie la combaterea efectelor particulelor nocive care generează schimbări climatice, cum ar fi negrul de fum.

Statele membre au ca termen de transpunere în legislația națională data de 30 iunie 2018 și trebuie să elaboreze, până în 2019, câte un program național de control al poluării atmosferice în care să stabilească măsurile de reducere a celor 5 poluanți, cu procentele convenite pentru 2020 și 2030.

Statele membre trebuie, de asemenea, să asigure coordonarea acestor măsuri cu cele din planurile pentru domenii cum ar fi transporturile, agricultura, energia și clima, apelând și la accesul la instrumentele de finanțare ale UE.

Ea își propune să creeze un Forum pentru aer curat, până în toamna lui 2017, care să faciliteze schimbul de experiențe și bune practici între părțile interesate.



Combaterea terorismului și criminalității transfrontaliere

Măsuri de combatere a spălării banilor,

a fluxurilor ilicite de numerar și de înghețare și confiscare a bunurilor, cuplate cu cele pentru consolidarea eficienței operaționale a Sistemului de Informații Schengen (SIS) fac parte din pachetul propus de Comisia Europeană al cărui principal scop este mai buna combatere a terorismului și a criminalității transfrontaliere.

Reamitim faptul că SIS este un sistem centralizat, de anvergură, care sprijină verificările efectuate la granițele externe Schengen și că el sprijină cooperarea polițienească și judiciară dintre 29 de țări.

Prin noile propuneri, se consolidează instrumentele legale ce permit întreruperea și blocarea surselor financiare pentru teroriști și infractori, în condițiile în care este necesar să se asigure cele mai potrivite mijloace pentru a detecta și stopa fluxurile financiare, precum și pentru a sprijini mai bună cooperare între autoritățile de aplicare a legii, pentru a proteja astfel securitatea cetățenilor europeni.

De altfel, Sistemul de Informații

Schengen este esențial pentru securitatea internă a Europei, iar măsurile propuse vor furniza îmbunătățiri majore din punct de vedere tehnic și operațional, pentru a face mai ușoară identificarea celor are doresc răul.

De asemenea, ele vor îmbunătăți cooperarea și schimbul de informații dintre statele membre și dintre acestea și agențiile europene relevante.

Propunerile referitoare la fluxurile financiare au în vedere:

stabilirea de criterii minime de definire a infracțiunilor și sancțiunilor, eliminarea obstacolelor din calea cooperării polițienești și judiciare transfrontaliere și armonizarea normelor europene cu obligațiile internaționale în domeniu;

creșterea rigurozității controalelor fluxurilor financiare de volum mare, printr-un nou regulament, ce permite autorităților,

printre altele, să acționeze și în cazul unor sume sub plafonul de 10.000 de euro, dacă există suspiciuni de activități infracționale;

înghețarea resurselor financiare ale teroriștilor și confiscarea bunurilor acestora, printr-un regulament ce se bazează pe recunoașterea mutuală a ordinelor în domeniu.

Modificările propuse la SIS vizează: îmbunătățirea securității și

accesibilității sistemului, prin cerințe uniforme de procesare a datelor;

consolidarea protecției datelor prin introducerea de condiții suplimentare;

îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării prin introducerea unei noi categorii de alerte;

mai buna combatere a terorismului prin introducerea obligației de a crea alerte în cazul incidentelor teroriste;

mai buna protecție a copiilor, prin posibilitatea de a introduce pre-alerte în cazul celor cu risc mare de a fi răpiți;

punerea în aplicare a interdicției de intrare pentru resortisanții țărilor terțe la granițele externe;

îmbunătățirea aplicării deciziilor de returnare;

mai buna utilizare a datelor de identificare facială sau prin amprente;

consolidarea sprijinului pentru prevenirea și investigarea furturilor și contrabandei, prin introducerea de alerte pentru o gamă mai largă de bunuri și documente falsificate.

De remarcat faptul că securitatea este

o temă constantă a mandatului Comisiei Juncker și că, pe baza Agendei europene de securitate din aprilie 2015, a fost adoptat, în februarie 2016, un Plan de acțiune de combatere a finanțării terorismului, pentru a garanta că statele membre au la dispoziție instrumentele necesare pentru a face față noilor amenințări. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Noi norme privind asigurările sociale ale lucrătorilor mobili

Pentru a facilita mobilitatea forței de

muncă, în condiții echitabile pentru lucrătorii mobili și pentru contribuabili, Comisia Europeană a propus revizuirea normelor privind coordonarea sistemelor naționale de asigurări sociale.

Propunerea este deosebit de relevantă pentru România, unul din statele membre cu cei mai mulți lucrători mobili (cetățeni romani care lucrează in alte state membre).

Noile normele se vor echitabile, clare și ușor de aplicat și vor stabili o legătură mai strânsă între locul în care sunt plătite contribuțiile și locul în care se solicită prestațiile, asigurând o distribuție echitabilă a sarcinii financiare între statele membre.

Libera circulație este un drept fundamental asigurat de UE și prețuit de cetățenii, care oferă avantaje pentru lucrători, angajatori și pentru economie în general, ajutând la combaterea deficitului de forță de muncă și de competențe.

Este nevoie de mobilitatea forței de muncă pentru a contribui la restabilirea creșterii economice și a competitivității.

Însă mobilitatea trebuie să se bazeze pe norme clare, echitabile și ușor de aplicat, iar scopul propunerii este tocmai de a garanta libera circulație și de a proteja drepturile cetățenilor, consolidând, în același timp, instrumentele necesare combaterii eventualelor abuzuri.

Normele ce urmează a fi actualizate sunt următoarele :

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă își vor putea exporta indemnizațiile de șomaj pe o perioadă de cel puțin 6 luni, spre deosebire de 3 luni la momentul actual.

Această măsură le va oferi cetățenilor șanse mai bune de a găsi un loc de muncă și va contribui la combaterea șomajului și la diminuarea problemelor legate de necorelarea competențelor la nivelul UE.

În cazul lucrătorilor transfrontalieri (care locuiesc într-o țară, lucrează într-o altă țară și merg acasă cel puțin o dată pe săptămână), statul membru în care au lucrat în ultimele 12 luni devine responsabil de plata indemnizațiilor de șomaj.

Statele membre pot solicita ca o persoană care își pierde locul de muncă să fi lucrat cel puțin 3 luni pe teritoriul lor înainte

să poată invoca o experiență anterioară într-un alt stat membru pentru a pretinde indemnizații de șomaj.

Pe baza jurisprudenței Curții Europene de Justiție, propunerea clarifică faptul că statele membre pot decide să nu acorde prestații sociale cetățenilor mobili care sunt inactivi din punct de vedere economic - și anume, cei care nu lucrează și nici nu caută în mod activ un loc de muncă și care nu au drept de ședere legală pe teritoriul lor.

Cetățenii inactivi din punct de vedere economic au dreptul de ședere legală doar atunci când au mijloace de subzistență suficiente și asigurare medicală completă.

Coordonarea securității sociale pentru lucrătorii detașați, prin consolidarea normelor administrative relevante și stabililirea de proceduri mai clare pentru cooperarea între autoritățile statelor membre pentru combaterea eventualelor practici incorecte sau abuzuri.

Noua propunere nu modifică normele existente privind exportul alocațiilor pentru copii, nu prevede indexarea alocațiilor pentru copii iar țara în care lucrează părintele (părinții) este în continuare responsabilă pentru plata alocațiilor pentru copii și sumele respective nu pot fi adaptate în cazul în care copiii își au reședința în altă parte.

Mai puțin de 1% din alocațiile pentru copii din UE sunt exportate dintr-un stat membru într-altul.

UE prevede norme de coordonare a sistemelor naționale de securitate socială și asigură protecția socială a cetățenilor care se deplasează în întreaga Piața unică europeană (UE-28, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

Aceste norme garantează că cetățenii nu își pierd dreptul la protecția socială atunci când se mută într-un alt stat membru.

Normele există din 1959, ele sunt modernizate periodic, astfel încât să fie adecvate scopului și să corespundă realității sociale și economice din UE.

Coordonarea sistemelor de securitate socială are scopul de a determina sub incidența cărui sistem național intră un cetățean mobil.

Normele sunt concepute pentru a garanta că cetățenii nu sunt privați de protecție socială sau că nu beneficiază, dimpotrivă, de dublă acoperire în situații transfrontaliere.



Norme fiscale mai simple pentru e-comerț Comisia Europeană a publicat o serie de măsuri menite să îmbunătățească mediul TVA

pentru întreprinderile care desfășoară activități comerciale pe internet în UE. Setul de propuneri prezintă o nouă abordare privind TVA-ul pentru comerțul electronic și

reprezintă urmarea angajamentelor luate de Comisie prin Strategia privind piața unică digitală pentru Europa și Planul de acțiune privind TVA - „Către un spațiu unic pentru TVA în UE”.

Aceste propuneri vor permite consumatorilor și întreprinderilor, în special companiilor nou-înființate și IMM-urilor, să cumpere și să vândă mai ușor bunuri și servicii on-line.

Totodată, introducerea unui portal la nivelul UE pentru plata online a TVA-ului („ghișeul unic”) va reduce cheltuielile legate de respectarea obligațiilor privind TVA-ul, ceea ce va permite întreprinderilor din UE să economisească 2,3 miliarde de euro pe an.

Noile norme vor garanta faptul că TVA-ul este plătit în statul membru al consumatorului final, permițând o distribuție mai echitabilă a veniturilor fiscale între statele membre ale UE.

Totodată noile propuneri permit statelor membre să recupereze TVA-ul neperceput asupra vânzărilor online.

Prin intermediul acestor măsuri, există perspective de a debloca comerțul electronic în Europa, căci, printre altele s-au făcut deja propuneri pentru ca livrarea coletelor să fie mai accesibilă ca preț și mai eficientă, astfel încât consumatorii să se bucure de o mai bună protecție atunci când fac cumpărături online, iar geoblocarea nejustificată să fie eliminată.

În prezent se simplifică și normele privind TVA, ultima piesă din acest demers. Propunerea nu numai că va stimula întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate și

cele de mici dimensiuni, ci va spori eficiența serviciilor publice și cooperarea transfrontalieră. Prin noul set de măsuri, Comisia propune în special: noi norme permițând întreprinderilor care vând bunuri online să își îndeplinească cu

ușurință și într-un singur loc toate obligațiile în materie de TVA în UE; simplificarea normelor privind TVA pentru întreprinderile nou-înființate și

microîntreprinderile care efectuează vânzări online; TVA-ul perceput pentru vânzările transfrontaliere sub 10.000 EUR va fi gestionat la nivel național. IMM-urile vor beneficia de proceduri mai simple pentru vânzările transfrontaliere de până la 100.000 EUR;

măsuri împotriva fraudei legate de TVA provenind din afara UE, care poate distorsiona piața și poate duce la o concurență neloială;

statele membre vor putea să-și reducă ratele TVA pentru publicațiile electronice, cum ar fi cărțile electronice și ziarele accesibile online. Rezultatele concursului Reporter și

Blogger European 2016

Ediția 2016 a concursului Reporter și Blogger European s-a încheiat, cu următorii câștigători (care au primit ca premiu câte o tabletă iPad):

Categoria 1, presă audio: Maria Pătrașcu-Cornaciu – Radio România Antena Satelor

Categoria 3, presă scrisă și online: Doru Pop – Adevărul

Categoria 4, opinie/editorial: Robert Lupițu – Calea Europeană

Categoria 5, reportaj/anchetă/interviu: Dan Lungu – Radio Reîntregirea, News.ro

Categoria 6, blog: Irina Bartolomeu - irina.bartolomeu.ro

Mențiuni speciale au primit Mădălin Necșuțu, categoria 4, Teodora Rusu Baciu

și Constantin Pescaru, categoria 5 și Tiberiu Cazacioc, categoria 6.

Pentru categoriile 2, presă video, 7, galerie și 8, social media admin, nu au fost acordate premii.

În cadrul ediției 2016 s-au înscris 45 de concurenți, cu 206 de materiale, la 8 categorii.

Juriul pentru categoriile 1-7 a fost format din Ioana Avădani (directorul Centrului pentru Jurnalism Independent) , Mihai Rădulescu (TVR), Victor Kapra (blogger), Bianca Toma (expert din partea DC Communication SRL – contractor al Reprezentanței Comisiei Europene pentru acest concurs) și Răzvan Szabo (din partea Reprezentanței Comisiei Europene).

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Progrese privind transferul și relocarea refugiaților

Potrivit celor mai recente rapoarte,

1.406 persoane au fost transferate în luna noiembrie 2016, cel mai ridicat număr înregistrat până în prezent, ajungându-se astfel la un total de 8.162 de persoane, din care 6.212 din Grecia și 1.950 din Italia.

Și numărul persoanelor relocate a înregistrat o creștere, ajungându-se în prezent la un total de 13.887 de persoane din cele peste 22 de mii convenite pentru 2015.

Abordarea europeană cuprinzătoare în materie de migrație are rezultate pozitive, ce se vede în aplicare continuă a Declarației UE-Turcia și în scăderea numărului de migranți în situație neregulamentară ajunși în Grecia.

Se constată, de asemenea, progresele înregistrate de autoritățile elene în remedierea deficiențelor din sistemul lor de azil, ceea ce a permis recomandarea de a se relua treptat transferurilor efectuate.

Acest lucru va descuraja intrarea și deplasările secundare neregulamentare și va reprezenta un pas spre revenirea la funcționarea normală a sistemului Dublin și a spațiului Schengen.

Comisia a decis și să închidă procedurile de constatare a neîndeplinirii

obligațiilor împotriva Italiei și Greciei pentru nepunerea în aplicare a Regulamentului Eurodac, după ce ambele state au reușit să asigure o rată de înregistrare a amprentelor digitale ale resortisanților de 100%.

Punerea în aplicare a declarației UE-Turcia a produs constant rezultate pozitive, numărul de traversări neregulamentare ale Mării Egee menținându-se scăzut (o medie de 92 persoane/zi, din luna martie).

Operațiunile de returnare au continuat, în perioada monitorizată fiind returnate 170 de persoane, ajungându-se astfel la un număr total de 1.187 de persoane returnate.

Comisia a accelerat și ritmul furnizării de fonduri prin Instrumentul pentru refugiații din Turcia, din cele 3 miliarde de euro prevăzute pentru perioada 2016-2017 fiind alocate deja 2,2 miliarde.

În ceea ce privește punerea în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, Turcia mai trebuie să îndeplinească încă șapte obiective de referință.

Pentru a susține eforturile depuse de Grecia, Comisia a lansat un apel tuturor statelor membre, de a-și respecta pe deplin obligațiile de transfer și de a asigura deplasarea în Grecia a unui număr suficient de experți în materie de azil.

Un sfert dintre români au salarii mici

Statele membre cu cel mai mare număr de lucrători în categoria cu salarii mici sunt Letonia

(25,5%), România (24,4%), Lituania (24%) și Polonia (23,6%). Pe ansamblul Uniunii Europene, unul din șase lucrători e inclus în această categorie, statele

membre unde acest număr este redus fiind Suedia (2,6%), Belgia (3,8%) și Finlanda (5,3%). România înregistrează una dintre cele mai mari discrepanțe pentru salarizarea brută orară,

se arată într-un studiu Eurostat - cei mai bine plătiți 10% dintre români câștigă, în medie, de 4,6 ori mai mult decât cei mai slab plătiți, la nivel european, România fiind depășită doar de Polonia, cu 4,7 ca nivel de discrepanță).

Raportul dintre cei mai bine plătiți români și salariul mediu include România tot în categoria statelor membre cu cele mai mari discrepanțe.

Media salariului brut orar este de 2,5 ori mai mică decât cea pentru salariile de top, diferență înregistrată și în Bulgaria, Cipru și Polonia, în timp ce Portugalia se clasează pe primul loc între statele membre, cu o diferență 2.8 (la polul opus se află Danemarca și Suedia, unde o oră de lucru este plătită în medie cu doar 1,7 ori mai puțin decât în categoria de vârf).

Un muncitor din România care primește o remunerație medie pentru ora de lucru câștigă doar de 1,9 ori mai mult decât salariul minim orar, disparitate care se înregistrează și în Germania, Polonia, Irlanda și Polonia (cea mai mică diferență este înregistrată în Suedia - 1.3, iar cea mai mare în Estonia - 2.0).

Referitor la nivelul mediu de salarizare raportat în euro, studiul Eurostat arată că un român câștigă brut, în medie, doi euro pe oră, ocupând astfel penultimul loc la nivel european, după bulgari, care câștigă în medie doar 1,7 euro (la polul opus se situează Danemarca, unde un muncitor primește o remunerație orară brută de 25.5 euro).



32 de proiecte pe Programul

România-Serbia Cu ocazia celei de-a treia reuniune a

Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, de la Kikinda, au fost aprobate şi propuse spre finanțare 32 de proiecte din cadrul primului apel pentru propuneri de proiecte, în valoare totală de 25,4 de milioane de euro.

Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia continuă finanțarea proiectelor de cooperare transfrontalieră în zona de graniță româno-sârbă pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul UE și al guvernelor celor două state.

Bugetul programului este de 88.124.999 de euro, din care 74.906.248 de euro reprezintă finanțare nerambursabilă UE.

În perioada 2014-2020, vor putea fi finanțate proiecte pe 4 axe prioritare:

promovarea ocupării forței de muncă și serviciilor pentru o creștere favorabilă incluziunii - 18 milioane de euro,

protecția mediului și managementului riscurilor - 21 milioane de euro,

mobilitate şi accesibilitate sustenabile - 21 milioane de euro,

atractivitate pentru turism sustenabil - 18 milioane de euro.

Aria eligibilă a Programului este constituită din județele Timiș, Caraș Severin și Mehedinți (din România) și districtele Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski, Borski, Podunavski (din Republica Serbia).

România îndeplinește rolul de Autoritate de Management (prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), iar Secretariatul Comun este organizat la Timişoara, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara.

Ajutor de minimis pentru investitorii individuali - business angels

Guvernul a stabilit instituirea unui ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali

de a realiza investiții de capital pentru sprijinirea IMM-urilor. Schema nu instituie direct măsuri de ajutor de minimis, ci prevede facilități fiscale pentru

persoanele fizice care investesc în societăți, conform Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor – business angel.

Astfel, ajutorul de minimis se acordă ca finanțare de risc, sub forma investițiilor de capital în numerar la societățile în care investitorii aleg să investească.

Investiția efectuată este asimilată cu acordarea unui ajutor de minimis întrucât este realizată în vederea acordării de facilități fiscale persoanei fizice, în calitate de investitor, implicându-se astfel resurse bugetare de stat prin renunțarea la încasarea unor venituri sub forma de impozite.

Investiția este efectuată de către o persoană fizică, într-o societate al cărei asociat devine, prin dobândirea de părți sociale prin majorarea capitalului social.

Majorarea se efectuează prin aportul de capital în numerar al persoanei fizice care devine investitor individual – business angel, iar suma investită este cuprinsă între 3.000 și 200.000 de euro, echivalent în lei la cursul BNR, limite care se aplică cumulat.

Pot beneficia de această schemă de ajutor societățile din categoria microîntreprinderi și întreprinderi mici, care întrunesc cumulativ următoarele condiții - sunt constituite ca societăți cu răspundere limitată, sunt întreprinderi autonome în sensul Legii 346/2004, nu se află în incapacitate de plată, în stare de insolvență sau faliment și nu a fost deschisă procedura concordatului preventiv sau lichidării societății; de asemenea, prin acordarea unui ajutor de minimis, prin intermediul prezentei scheme, nu depășesc plafonul de minimis calculat pe durata a trei exerciții financiare și nu există legături între structurile acționariatului solicitantului și personalul din cadrul administratorului schemei și afini și rudele acestora până la gradul II inclusiv.

Momentul acordării ajutorului de minimis este data înregistrării mențiunii privind majorarea capitalului social al societății la ONRC.

Numărul estimat de beneficiari este de 372 de microîntreprinderi și întreprinderi mici pe întreaga durată de valabilitate a schemei de minimis, respectiv până la până la 31 decembrie 2020.

(Sursa: www.gov.ro, www.mdrap.ro)


1,26 miliarde euro către UE și Banca Mondială, în 2017

România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde euro, în 2017, către UE și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, iar din această sumă, 1,15 miliarde euro reprezintă rate de capital și restul dobânzi și comisioane.

Peste 1,25 miliarde euro urmează a fi rambursate UE și 9 milioane euro către BM. În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde euro către FMI, UE și BM. Tot în 2015 a fost achitat împrumutul de la FMI (ultima tranșă, din februarie, fiind de 165

milioane euro), către această instituție rambursând peste 2,49 miliarde de euro. Anul trecut, țara noastră a rambursat UE peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde

sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane, iar către Banca Mondială 9,5 milioane euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde euro, din care peste 2,396 miliarde euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane euro către Banca Mondială.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE (spre care va merge 3,71 miliarde euro).

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar că mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019 (2017 - peste 1,2 miliarde de euro, 2018 — 1,4 miliarde și 2019 — 1 miliard de euro).

Potrivit datelor BNR, în 2009, FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de 2 ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA).

Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (11,9 miliarde euro).

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală), astfel încât deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total.

Potrivit OUG 123/27 decembrie 2011 și a Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010, cota de participare la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST.

În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg.

Reducerea garanției pe locuințele vechi la programul "Prima casă"

Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

propune modificarea legislației pentru "Prima Casă", pentru stimularea achiziției de locuințe mai noi de 5 ani.

Se propune, printre altele, introducerea unor reglementări privind garantarea de către stat în procent de 50% din valoarea creditelor destinate achiziției de locuințe (exclusiv principalul) a locuințelor noi și/sau consolidate, pentru celelalte tipuri de locuințe procentul garantat de stat urmând a fi de 40% în valoarea creditelor destinate achiziției de locuințe (exclusiv principalul).

Potrivit documentului, prin locuință nouă, în sensul programului "Prima casă", se înțelege orice imobil care respectă cerințele pentru a fi încadrată în categoria imobilelor cu

destinația de locuință, recepționată la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat.

În această categorie intră și locuințele consolidate în sensul reducerii riscului seismic cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat.

Se apreciază astfel că este necesară introducerea la nivelul legislației primare a unor reglementări prin care să fie diferențiate categoriile de locuințe care pot fi achiziționate și să se individualizeze procentele de garantare pe fiecare tip de tranzacție.

Pe de altă parte, pentru asigurarea funcționalității Programului se ca solicitările de acordare a unei finanțări garantate de până la data intrării în vigoare a noii ordonanțe să se soluționeze prin aplicarea dispozițiilor legale de la la data depunerii lor.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Certificatele de urbanism pot fi

emise și în format electronic

Guvernul a modificat o serie de reglementări în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor, cu efect asupra mediului de afaceri, sprijinind accelerarea dezvoltării investițiilor, eliminarea disfuncționalităților de la nivelul administrației responsabile și prin reducerea mecanismelor de dezvoltare necontrolată a localităților.

O modificare importantă o reprezintă introducerea posibilității de emitere a certificatului de urbanism în format electronic, documentul având aceeaşi valoare juridică cu certificatul de urbanism emis în format scriptic, cu condiția ca la emiterea sau imprimarea pe hârtie a documentului cu semnătură electronică să fie adăugată și semnătura olografă a semnatarilor autorizați prin lege.

În termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, toate autorităţile au obligația să asigure măsurile necesare primirii documentațiilor pentru emiterea certificatelor de urbanism, avizelor/acordurilor și autorizațiilor de construire/desființare în format electronic, prin intermediul portalului aferent punctului de contact unic electronic.

Guvernul a modificat și completat astfel Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, precum și Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în scopul soluţionării problemelor legislative cu caracter de urgenţă care au fost semnalate în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor.

Noile prevederi converg totodată spre respectarea exigențelor urbanistice și de calitate în domeniul construcțiilor și eliminarea riscurilor de corupție.

De exemplu, este introdusă posibilitatea ca Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) să atace direct în instanțele de contencios documentațiile de urbanism sau autorizațiile de construire ilegale (drept conferit anterior doar prefectului).

Totodată, ordonanța stabilește obligația ca ISC să oprească lucrările pentru care se constată realizarea cu încălcarea dispozițiilor legale, a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizații nelegal emise.

Odată cu dispunerea măsurii de oprire a executării lucrărilor se dispun și măsuri de conservare a lucrărilor deja executate.

A fost introdus și caracterul public pentru documentațiile de amenajarea teritoriului și de urbanism care, odată aprobate, instituie reguli cu privire la construire în sectorul public și în cel privat și la planificarea spațială a investițiilor publice.

În plus, ordonanța introduce votul motivat al consilierilor locali, pentru eliminarea posibilității ca votul pentru aprobarea documentațiilor să fie condiționat de primirea de foloase necuvenite.

Un element de noutate îl reprezintă stabilirea cuantumului amenzilor aplicate pentru faptele descrise ca fiind contravenții, între 10.000 și 50.000 de lei.

De asemenea, sunt detaliate responsabilitățile și faptele care constituie contravenție, între care inițierea sau aprobarea documentațiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții care nu au autorizație de construire sau nu respectă prevederile autorizației de construire, supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentații de urbanism incomplete, semnarea de documentații de amenajarea teritoriului și urbanism care conțin date eronate – dacă nu intră sub incidența legii penale, aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la documentațiile de urbanism aprobate, modificarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către autorităţi fără reluarea procedurilor de avizare și aprobare, cât și nerespectarea prevederilor privind informarea și consultarea populației.

Pentru evitarea conflictelor de interese, membrii comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism de la nivel local au obligația ca - la începerea mandatului - să semneze o declaraţie pe propria răspundere prin care se oblige ca, pe perioada mandatului, să nu încheie sau să nu execute contracte de achiziții publice cu autoritatea publică locală/județeană din a căror comisie fac parte și să se abțină la vot în cadrul procedurilor de avizare dacă au participat la elaborarea documentației depuse la avizare.

Pentru accelerarea investițiilor, a fost eliminat conceptul de “aviz tacit”, care este neoperațional, și înlocuit cu o sancțiune pecuniară, în situația nerespectării termenelor de către emitenții de avize care nu respectă termenul legal.


Astfel, ISC va putea amenda instituțiile care nu emit avizele în termene legale și întârzie

nejustificat investițiile, iar, pe de altă parte, Guvernul a aprobat prelungirea de la 12 luni la cel mult 24 de luni perioada de valabilitate a autorizațiilor de construire, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările (noul termen era necesar pentru corelarea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, existând cazuri în care, valabilitatea autorizației expira până la finalizarea procedurilor de achiziție publică).

La rândul său, beneficiarul/investitorul are obligația de a notifica - în legătură cu începerea lucrărilor - autoritatea administrației publice emitente a autorizației și Inspectoratul de Stat în Construcții, inclusiv prin intermediul punctului de contact unic electronic, http://www.edirect.e-guvernare.ro/.

În cazul proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport și al amenajărilor hidrotehnice, autorizațiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament își mențin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv, până la semnarea procesului-verbal de recepție finală, cu condiția începerii lucrărilor în termen de 24 de luni de la data emiterii autorizației de construire.

Planul urbanistic general și strategia de dezvoltare durabilă și integrate, parte integrantă din acesta, se corelează cu bugetul și programele de investiţii publice ale unității administrativ-teritoriale, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.

Actul normativ stabilește totodată regimul aplicat în materie de urbanism și autorizare a construcțiilor în cazul imobilelor situate în zone protejate, cu obiective specifice de conservare și reabilitare a valorilor de patrimoniu.

În acest caz, modificările și completările creează asupra acestor imobile servituți de intervenție legate de desființare, modificare, funcționalitate, distanţe, înălțime, volumetrie, expresie arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări și plantații.

În luarea acestor decizii s-a ținut cont și de problemele existente la nivel practic și legislativ semnalate în cadrul atelierelor de lucru ale structurilor asociative ale APL precum și cele ale tuturor asociaților profesionale (Arhitecții Șefi de Județe, Arhitecții Șefi de Municipii, Registrul Urbaniștilor, Ordinului Arhitecților din România, Inginerii Proiectanți de Structuri), ale mediului universitar și ale mediului economic, cât și ale societății civile.

(Sursa: www.gov.ro)

În Franța, prima stradă solară din lume în funcțiune

Prima stradă solară din lume a fost

dată în funcțiune în Normandia, în nord-estul Franței, cu o tehnologie aflată încă în fază de testare prin care un kilometru de drum a fost pavat cu panouri solare deosebit de solide.

Panouri fotovoltaice au fost lipite pe un tronson de un kilometru de șosea pe un drum la ieșirea din comuna Tourouvre.

Suprafața de 2.800 de mp de dale solare ar trebui să permită producerea echivalentului energiei electrice folosite pentru iluminarea publică a unui oraș de 5.000 de locuitori, potrivit companiei însărcinată cu acest proiect.

Proiectul a fost realizat de societatea Colas, filială a grupului francez Bouygues, în partenariat cu institutul de cercetare public CEA Tech.

Costul lucrărilor, cinci milioane de euro, a fost acoperit de o subvenție de stat.

Instalația a fost testată în ultimele luni pe patru locații pilot din Franța, în locuri de parcare sau în fața clădirilor publice, dar cu suprafața panourilor solare mult mai mici.

O idee similară a fost experimentată în Olanda, unde o pistă de ciclism solară de 70 de metri a fost dată de doi ani în funcțiune la nord de Amsterdam.

Ideea este de a lipi de-a lungul șoselei aceste dale solare protejate de o rășină pentru a produce electricitate.

Avantajul este că producerea de electricitate nu deranjează pe nimeni pe aceste suprafețe, care sunt în medie ocupate doar 20% din timp.

Există însă și inconvenientul că panourile plate produc mai puțină electricitate decât cele înclinate și costul electricității produse astfel este mult mai ridicat al celei furnizate de panourile solare instalate pe acoperișuri.



Ce au căutat românii pe Google în

2016 ?

Motorul de căutare Google a prezentat

mai multe topuri care arată subiectele ce au suscitat interesul românilor în 2016.

Alături de căutări comune, precum evenimente sportive sau rezultatele examenului de bacaluareat, lista cuprinde și fraze inedite.

Momente anuale recurente, precum bacalaureatul, evaluarea națională sau Black Friday se regăsesc în căutările populare din fiecare an, dar evenimente de mare impact precum Brexit-ul, cutremurele sau alegerile din SUA au fost de mare interes pentru internauții români.

Iubitorii pescuitului din România au vrut să afle cum se face mămăliga pentru momeala de pești, cei ai muzicii s-au întrebat cine este Carla’s Dreams, în timp ce topul căutărilor în materie de filme este condus de Suicide Squad.

Poate cea mai „delicioasă” căutare este „rețeta cocovan”, o adaptare fonetică a rețetei franțuzești „Coq au vin”:

Cele mai populare căutări: 1. Euro

2016, 2. Rezultate bac 2016, 3. Filme online 2016, 4. Rezultate evaluare națională 2016, 5. Pokemon go, 6. iPhone 7, 7. Calendar ortodox 2016, 8. Slither.io, 9. Răspunsuri Pixwords și 10. Donald Trump.

Evenimentele anului: 1. Campionatul

European de Fotbal 2016, 2. Bacalaureat, 3. Evaluare națională, 4. Jocurile olimpice de la Rio, 5. Black Friday 2016, 6. Admitere liceu, 7. România-Polonia, 8. Brexit, 9. Alegeri SUA și 10. Cutremur.

Cum se/ cum să...?: 1. Cum se

programează PC să se oprească?, 2. Cum se face mămăligă pentru momeala la pești, 3. Cum se deplastifiază o hârtie, 4. Cum să fac un împrumut la bancă, 5. Cum se trasează un teren de fotbal, 6. Cum se joacă jocul slither.io, 7. Cum se bea cafeaua verde, 8. Cum se manifestă hernia de disc, 9. Cum se cultivă șofranul și 10. Cum se face un site.

Cine este...?: 1. Cine e Carla’s

Dreams, 2. Cine este cucuveaua mov, 3. Cine e invizibil, 4. Cine este autorul tabloului Dejunul pe iarbă, 5. Cine este Donald Trump, 6. Cine este Nicușor Dan, 7. Cine este președintele SUA, 8. Cine este noul primar al Constanței, 9. Cine este Mariana Moculescu și 10. Cine este Dorian Popa.

Rețete: 1. Rețetă cocovan, 2.

Empanadas rețetă, 3. Rețetă negresă, 4. Pancakes rețetă, 5. Mini pavlova rețetă, 6. Socată rețeta bunicii, 7. Cea mai bună rețetă ketchup, 8. Suc de roșii rețetă pentru iarnă, 9. Rețetă aluat pizza pufos și 10. Rețetă griș cu lapte.

Filme: 1. Suicide squad, 2. The

revenant, 3. Deadpool, 4. Selfie 69, 5. Me before you, 6. Batman vs Superman, 7. Doctor strange, 8. Now you see me 2, 9. Fifty shades of black și 10. Dirty grandpa

Tehnologie: 1. iPhone 7, 2. Samsung

galaxy s7, 3. Samsung j5, 4. iPhone 6s, 5. Huawei p9 lite, 6. Samsung galaxy grand prime, 7. Huawei p9, 8. Huawei p8 lite, 9. Note 7 și 10. Samsung a5.

Listele au fost create utilizând combinat

mai multe servicii și instrumente care oferă o imagine detaliată asupra tendințelor de căutare la nivel global și regional.

Listele au fost realizate pe baza accesărilor de pe adrese din România, care au realizat atât căutări pe google.com, dar și pe domeniul local (google.ro) și căutările mobile.

Cea mai mare parte a datelor provin din Google Trends, un serviciu public și care prezintă volumul de căutări pe diferite regiuni geografice, perioade de timp și termeni utilizați.



Serviciile și sectorul IT au susținut creșterea PIB

Economia a crescut cu 4,4% în trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă din 2015, potrivit

datelor provizorii ale INS. Datele INS confirmă estimările privind creşterea produsului intern brut (PIB) din trimestrul III

2016 și arată o încetinire a ritmului de creștere după un avans peste așteptări în trimestrul doi. Faţă de trimestrul anterior, PIB a crescut cu 0,6% în perioada iulie-septembrie, iar avansul

pe primele nouă luni a fost de 4,9% (în trimestrul II, PIB a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent).

În trimestrul III, două sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică - activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,1% faţă de aceeași perioadă din 2015, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au urcat cu 7,8%.

Statisticile oficiale arată, însă, că toate sectoarele economiei au fost pe plus în trimestrul al treilea, cele mai mici rate de creştere faţă de trimestrul III din 2015 fiind înregistrate în activităţi de spectacole şi reparaţii de produse de uz casnic (+0,2%) şi tranzacţii imobiliare (+0,6%).

Pe seria brută, valoarea PIB - principalul indicator care arată dimensiunea economiei - din trimestrul al treilea a fost de 207,3 miliarde lei (circa 46 miliarde euro).

În primele 9 luni din 2016, economia a crescut cu 4,9%, pe seria brută, şi cu 4,8% pe serie ajustată la variaţiile sezoniere, iar valoarea PIB a fost de 532,9 miliarde lei (circa 118 miliarde euro.

Economia a fost susţinută în primele nouă luni ale acestui an în principal de consum, în principal de cheltuielile pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 8,9% (contribuind cu +5,6% la creşterea PIB).

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avansat cu 5,3% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.

Pentru întregul an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un avans economic de 5%, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP), un organism guvernamental, mizează pe un avans de 4,8%, după ce economia a primit mai mulţi stimuli din partea autorităților în ultimul an măriri de salarii, creșterea salariului minim brut pe conomie, reduceri de TVA, micșorări de impozite / accize etc. (Sursa: www.euractiv.ro)

Circa 70% dintre adulți folosesc

Internetul

Două treimi din gospodării au acces la Internet, cele mai multe conexiuni fiind fixe, în bandă largă, arată datele INS.

Aproape 70% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din România, respectiv 10,6 milioane de utilizatori, au folosit internetul în 2016, în creștere 1,2 puncte procentuale față de anul anterior.

Statistica relevă că, în anul 2016, aproape două din trei gospodării din România (65%) au acces la rețeaua de internet de acasă, în creștere cu 4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Peste 65% din totalul acestora au fost localizate în mediul urban.

Din punct de vedere al tipului de conexiune la internet de acasă, 86,8% sunt reprezentate de cele broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanță de conexiunile broadband

mobile (43,2%) și de conexiunile narrowband (10,3%).

Datele INS relevă faptul că, din totalul persoanelor cu vârsta între 16 și 74 ani, proporția celor care au folosit vreodată internetul a fost de 69,7%, din care 85,3% în ultimele trei luni.

Dintre utilizatorii curenți, 71,3% folosesc internetul cu frecvență zilnică sau aproape zilnică.

Proporția bărbaților care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puțin mai mare decât cea a femeilor, respectiv 72,2% față de 67,2%.

Ponderile persoanelor care utilizează internetul au un trend descendent la o analiză pe grupe de vârstă, în sensul că majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă.

În același timp, ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 ani a ajuns la doar 38,4%, menționează INS.

(Sursa:www.euractiv.ro)


România, sub media OECD la

testele PISA

Potrivit OECD, performanța elevilor români la matematică și lectură în anul 2015 s-a îmbunătățit semnificativ față de 2006, însă ne situăm cu mult sub media testelor PISA, fiind în regres față de anul 2012.

Raportul internațional „Excelență și echitate în educație” (vol. I), publicat pe data de de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în cadrul programului său de evaluare internațională a elevilor, indică rezultate prețioase referitoare la performanțele sistemului educațional românesc din ultimii nouă ani.

Față de 2006, țara noastră pare că și-a îmbunătățit în 2015 performanțele educaționale, însă este în regres față de acum patru ani la toate cele trei discipline testate: științe, lectură (sau citire) și matematică.

Astfel, potrivit unui comunicat al MENCS, țara noastră s-a situat sub scorul mediu la științe (domeniu principal al testării PISA 2015, datorită impactului important pe care îl are acest domeniu în viața noastră socială și economică) al țărilor OECD, care este de 493 de puncte.

Așadar, România a ocupat locul 48 din 70 de state participante și a înregistrat doar un total de 435 de puncte pe scala generală a acestui domeniu, față de prima clasată, Singapore, care a avut 556 puncte.

Totuși, față de acum zece ani, performanțele elevilor români în domeniul științelor au progresat.

Din acest punct de vedere, România face parte din grupul de 11 țări (între care Columbia, Israel, Portugalia și Qatar) a căror performanță medie la științe s-a îmbunătățit semnificativ între 2006 și 2015.

Pe scala performanțelor PISA 2015, la științe au fost definite 7 niveluri de competențe.

Nivelul doi este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învățământului obligatoriu, pentru a putea funcționa eficient în societatea cunoașterii.

La PISA 2015, 35% dintre elevii români se situează la nivelul doi, sub nivelul doi - adică la nivelurile 1a, 1b și sub nivelul 1b - se situează 38,6% dintre elevi.

Cumulat, la nivelurile superioare – III, IV și V - se plasează 27,5% di elevii români.

Însă, cu toate că punctajul slab al elevilor români ne plasează din nou la coada clasamentului internațional, alături de țări precum Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania și Turcia, trendul de îmbunătățire este evident.

Căci, înainte de orice fel de analiză empirică, o analiză cauzală, o școală care nu schimbă foarte des regulile - și nu le schimbă în timpul ciclului mare de învățământ, ciclul gimnazial și ciclul liceal – este, totuși - o școală mult mai predictibilă, în care elevii știu la ce anume să se aștepte și se pot pregăti pentru ca rezultatele să fie mai bune.

Nici la lectură și matematică (domenii secundare pentru PISA 2015), România nu stă foarte bine, elevii obținând un scor mediu de 434 puncte, respectiv 444 puncte, la egalitate cu state precum Uruguay, Bulgaria, Trinidad-Tobago, Grecia sau Argentina.

Cu toate acestea, cifrele OECD arată că în perioada 2006 — 2012 se observă o scădere ușoară a numărului de elevi cu performanțe sub nivelul doi: 46,9% în 2006, 44,4% în 2009 și 37,3% în 2012.

De cealaltă parte, procentul celor cu performanțe înalte, mai exact nivelul cinci (sau chiar peste cinci) au fluctuat, după cum urmează: 0,5% în 2006, 0,4% în 2009, 0,9% în 2012 și 0,7% anul trecut.

Din punct de vedere al statelor din Europa Centrala si de Sud-Est, elevii români au fost întrecuți de sloveni, polonezi, cehi, letoni, ungari, lituanieni, croați și bulgari.

Raportul OECD subliniază faptul că, în timp ce cheltuielile pentru fiecare elev din învățământul primar și secundar au crescut cu 20 5 în ultimii 10 ani, în țările OECD, doar 12 din cele 72 de state și economii evaluate prin programul PISA au înregistrat performanțe reale în domeniul științei.

Printre acestea se numără Singapore, Japonia, China, Estonia, Finlanda (cu un oarecare regres, din pricina noii reforme a învățământului) și Canada.

România participă la Testarea PISA de mai bine de 15 ani, fiind vorba de o evaluare internațională standardizată, desfășurată la trei ani, care acoperă 3 domenii centrale: științe; lectură/citire și matematică și care indică nivelul cunoștințelor elevilor de 15 și 16 ani (4.876 elevi din 182 de școli respondente, în 2015).



Acordarea unui venit de bază va scădea rata șomajului?

Finlanda va derula, din 2017, un proiect

pilot privind acordarea unui venit minim șomerilor, pentru a-și găsi un job, idee la care se gândesc și alte state și care are și susținători, cât și critici.

În cadrul primului proiect pilot de acest fel din lume, 2.000 de șomeri vor primi lunar 560 de euro, timp de doi ani.

Diferența față de ajutorul de șomaj clasic este aceea că nu există niciun fel de restricții sau condiții de îndeplinit.

Astfel, șomerii nu vor trebui să demonstreze că-și caută un loc de muncă, iar banii vor fi acordați indiferent de alte venituri pe care le are o persoană care nu este angajată full time.

Autoritățile speră că inițiativa va duce la îmbunătățirea calității vieții, va reduce rata șomajului și va crea noi locuri de muncă.

Guvernul finlandez intenționează să studieze modul în care proiectul îi va ajuta pe șomeri să-și găsească un loc de muncă, căci autoritățile cred că, în prezent, mulți șomeri ezită să se angajeze, deoarece ar pierde beneficiile sociale și nici nu ar duce-o mai bine din punct de vedere financiar.

Experimentul va fi derulat în 2017 și 2018, iar scopul său este arate dacă venitul de bază poate fi folosit pentru a reforma securitatea socială, respectiv .are legătură cu ocuparea forței de muncă și promovează ocuparea forței de muncă.

Cei 2.000 de șomeri vor fi selectați în mod aleatoriu, dar nu vor avea opțiunea de a alege dacă participă sau nu la proiect, ci vor primi banii lunar, odată ce vor fi selectați.

Dacă va avea succes, experimentul ar putea duce la introducerea unui venit de bază pentru mai mulți finlandezi.

În prezent, rata șomajului este relativ ridicată în Finlanda, dar puțini șomeri își caută de lucru, de teamă că își vor pierde beneficiile sociale.

Criticii proiectului susțin că nu sunt eliminate alte alocații acordate șomerilor, precum cea pentru locuință, pentru a vedea dacă venitul de bază va fi cu adevărat un stimulent pentru căutarea unui loc de muncă și așteaptă cu nerăbdare să vadă cum vor fi afectate alegerile oamenilor de către beneficiile primite necondiționat.

De asemenea, se apreciază că dacă un venit de bază, acordat fără condiții, înlocuiește alte beneficii, viața cuiva va deveni mai puțin stresantă și mai liberă, într-un anumit sens.

Potrivit unui sondaj, cei mai mulți finlandezi sprijină ideea unui venit de bază universal, dar de 1.000 de euro lunar (nu de aproape 600 de euro), ceea cea ar însemna o creștere a taxelor.

În alte opinii, introducerea unui venit de bază universal ar duce la o flexibilitate a pieței muncii, și ar oferi mai multe șanse oamenilor pentru a ajunge la un statut economic mai bun.

Venitul de bază universal nu este o idee tocmai nouă, la ea aderând, de-a lungul timpului, chiar economiști laureați ai Premiului Nobel.

În ultimul timp, ideea a câștigat teren, ca urmare a unei combinații de factori, precum creșterea inegalității, nesiguranța economică, schimbările tehnologice care au afectat forța de muncă și extremismul politic.

Discuția există în mai multe țări, fiind lansate o serie de propuneri în vederea derulării unor proiecte pilot.

În Olanda, mai multe orașe olandeze vor lua parte, timp de 2 ani, la un experiment în cadrul căruia se va testa eficiența venitului de bază universal asupra celor care își caută un loc de muncă, dar participanții vor fi împărțiți în mai multe grupuri – care vor fi scoși din proiect dacă nu dovedesc, după 6 sau 12 luni că și-au căutat loc de muncă, care vor avea anumite obligații pe parcursul perioadei experimentale sau care vor putea păstra 50% din veniturile din diverse surse, în afară de venitul de bază asigurat.

Consiliul Unitar al regiunii Fife, cel de al treilea mare teritoriu populat al Scoţiei, și autoritățile din Glasgow, cel mai mare oraș al țării, au avut mai multe discuții anul acesta privind introducerea unui venit minim.

Până în primăvara lui 2017, și Guvernul provinciei Ontario va selecta câteva comunități pentru a le include într-un proiect pilot cu un venit minim de 1.320 de dolari canadieni lunar, plus 500 de dolari canadieni pentru persoanele cu dizabilități.

În Elveția, s-a propus un venit de bază universal de 2.500 de franci elvețieni pentru fiecare adult și de 650 de franci elvețieni pentru fiecare minor, ideea respinsă în cadrul unui referendum.



Est-europenii conservatori față de egalitatea de gen

Inegalitatea de gen persistă în Europa

de Est, iar un raport BERD arată că decalajul dintre femei și bărbați se menține crescut în țările în tranziție, majoritatea statelor chestionate îmbrățișând în continuare modelul familiei tradiționale.

Egalitate de gen este al cincilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă (ODD ) inclus pe Agenda dezvoltării 2030, dar la nivelul UE, inegalitatea pe acest tip de criterii se situa în urmă cu doi ani la 16,1%, proporție îmbunătățită cu 1.6 % față de 2006.

Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor ar trebui să fie astfel un obiectiv central, în următorii 14 ani, pentru toate statele angajate în îndeplinirea celor 17 ODD-uri, dar țările est-europene se confruntă încă cu un decalaj semnificativ când vine vorba de egalitatea de gen raportată la piața muncii.

Studiul „Viața în Tranziție” / Life in Transition Survey (LiTS) este o analiză aprofundată, a ultimilor 10 ani, efectuată pe o scară largă care arată modul în care tranziția de la regimul comunist la democrație a influențat viețile cetățenilor din regiuni diferite.

Raportul este structurat în 3 părți care analizează: nivelul de satisfacție al vieții, corupția din aceste regiuni dar și egalitatea de gen în 34 de state respondente.

În ceea ce privește egalitatea de gen, documentul indică similitudini în majoritatea regiunilor analizate, subliniind menținerea unui decalaj semnificativ între femeile și bărbații din regiunea est-europeană.

În acest context, raportul atrage atenția asupra necesității reformării familiilor tradiționale precum și a legilor educaționale menite să încurajeze părinții să investească mult mai mult în educația fetelor.

De asemenea, raportul încurajarea înscrierii fetelor și femeilor la cursurile universitare, superioare, în special în ceea ce privește domeniul științific și tehnologic, și susține îmbunătățirea perspectivelor de angajare ale acestora.

În state precum Azerbaijan și Serbia, 10% dintre femei și 15% dintre bărbați au studii superioare, în timp ce diferența în Kârgâzstan, Mongolia sau Polonia se menține la 26 % în cazul femeilor și 30 % în cel al bărbaților.

Dintre respondenții români (la fel ca cei bulgari), 75% consideră că este necesar ca fetele să urmeze studii universitare (în Ungaria doar 50% împărtășesc aceeași idee).

Totodată, cifrele publicate într-un raport al World Economic Forum indică faptul că doar 48% dintre bărbații din România urmează cursuri universitare, în timp ce femeile reprezintă un 58%.

Așadar, cu toate că decalajele dintre cele două sexe, din punct de vedere al educației, sunt destul de strânse, femeile au mult mai puține șanse de angajare în câmpul muncii decât bărbații și, mai mult decât atât, sunt rare situațiile în care femeile lucrează cu normă întreagă, la fel ca bărbații.

De asemena, în raportul Global Gender Gap Index 2016, doar 14% dintre bărbați sunt inactivi în câmpul muncii, față de 44% femei inactive.

Raportul mai precizează că o zi de muncă în cazul bărbaților este de șapte ore și 47 minute, în timp ce femeile muncesc în medie opt ore și 37 de minute (astfel încât crește și volumul de muncă neplătită).

În cazul culturilor tradiționaliste, educația femeilor este din start limitată, acestea fiind de regulă obligate prin cutumă să se căsătorească și să își întemeieze familii încă de la vârste fragede.

Comparativ cu Germania și Italia (state luate ca etalon), țările din regiunea de tranziție numără puține femei de afaceri sau antreprenoare și, deși principalul impediment în înființarea propriei afaceri îl reprezintă, atât pentru femei cât și pentru bărbați, lipsa resurselor financiare, femeile care eșuează în înființarea propriei afaceri sunt mult mai numeroase decât bărbații.

În cazul României, 90% dintre femei și 86% dintre bărbații consideră că femeile sunt la fel de competente ca bărbații în funcțiile de conducere / gestionarea propriilor afaceri.

Raportul mai subliniază că un volum mare de potențial economic rămâne neexploatat în cazul femeilor, incluisv din punct de vedere al procesului decizional.

Cu toate acestea, multe femei participă activ la viața politică, la nivel local, mai ales în cadrul ONG-urilor sau ca activiști civili.

Raportul semnalează o discrepanță a egalității de gen și în cazul funcțiilor de conducere (inclusiv politice), a poziției în familie, a veniturile anuale etc., cât și rolul dominant al familiei tradiționale. (Surse: www.euractiv.ro, erbd.com, weforum.org)


Ajutor pentru ecoturism

Programul Pilot Start Up Mediu

Ecoturism stimulează conservarea naturii în contextul tranziției la economia verde, asigură o finanțare nerambursabilă – ca ajutor de minimis din Fondul pentru mediu, până în 2020 - a unor proiecte care au ca scop conservarea și dezvoltarea zonelor care au asociate arii protejate, prin implementarea conceptului de destinație de ecoturism.

Este vorba de proiecte pentru dezvoltarea de infrastructură de acces, de refugii montane cu rol de adăpost și informare turistică, de infrastructură de informare și interpretare a naturii și culturii locale și facilități pentru servicii locale de ecoturism și pentru creșterea capacității resurselor umane pentru managementul și administrarea destinației la nivelul zonelor ce au asociate arii naturale protejate.

Ariile naturale protejate dețin atuuri importante pentru dezvoltarea activităților de ecoturism, activități care pot aduce avantaje importante atât celor care le administrează, cât și comunităților locale.

Schema se adresează unităților administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestora, instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, operatorilor economici, muzeelor, instituțiilor din sistemul național de cercetare-dezvoltare și instituțiilor de învățământ superior acreditate, întreprinderilor unice, cu excepția celor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii, în producția primară a produselor agricole, în prelucrarea și comercializarea produselor agricole, desfășoară activități legate de export către state terțe / state membre sau desfășoară activități favorizând utilizarea produselor naționale în detrimentul celor importate.

Cheltuielile eligibile în cadrul schemei de ajutor sunt cheltuieli cu personalul implicat în managementul proiectului, care este realizat cu personal propriu, cu achiziționarea de aparatură profesională necesară realizării proiectului, cu elaborarea proiectului de amenajare pentru vizitare peșteri, elaborarea proiectului tehnic în cazul refugiilor montane cu rol de adăpost și informare turistică/centrelor de vizitare, elaborarea planului de interpretare a patrimoniului natural și cultural și a proiectului de

amenajare și design interior pentru centrele de vizitare sau cu cheltuieli cu lucrări de amenajare pentru centrele de vizitare destinate exclusiv informării și conștientizării.

De asemenea, sunt acoperite cheltuielile cu lucrări de construcții pentru refugii montane cu rol de adăpost și informare turistică, ca puncte de informare și educație și adăpost pentru vreme rea și pentru înnoptare, cu lucrările pentru realizarea de grădini cu caracter educativ cu exemplificarea speciilor de faună și floră autohtonă, inclusiv realizarea de mulaje de specii care au dispărut, de amenajare de infrastructură de vizitare a peșterilor (punți, podețe, căi, balustrade, platforme, sistem de iluminat, instalații de amplificare a semnalului), a celor pentru realizarea, refacerea și marcarea traseelor de drumeție, cicloturism, călărie, caiac/canoe, construcția de podețe, observatoare pentru faună, puncte de belvedere, trasee pentru persoanele cu dizabilități, pentru dotarea centrelor de vizitare cu echipamente de observare a faunei (binocluri, lunete, camere de monitorizare cu infraroșu și senzor de mișcare), semnalizarea traseelor și a obiectivelor turistice, cu instalații de interpretare a naturii și panouri informative.

Sunt susținute cheltuielile cu personalul implicat în implementarea proiectului – expertiza de specialitate – din următoarele domenii: formare și training, facilitare comunitară, marketing, dezvoltare web și web-design, turism și strategii de turism, interpretarea naturii, cercetare și studii, sociologie, cele necesare pentru realizarea de instruiri, conferințe, întâlniri pentru personalul solicitantului, participanți și lectori/invitați: transport, cazare și diurnă conform legii, consumabile, închiriere săli, programe de formare pentru personalul cu funcții de conducere din cadrul centrului de vizitare, programe de formare profesională pentru personalul cu funcții de execuție: ghid de turism (ecvestru, speologic, pentru peșteri amenajate, lucrător pensiune turistică, lucrător în gospodăria agroturistică) sau cele cu deplasarea, cazarea, diurna.

Cuantumul finanțării va fi egal cu cheltuielile eligibile ale proiectului, fără a se putea depăși, la data semnării contractului de finanțare nerambursabilă, echivalentul în lei al nivelului maxim al ajutorului de minimis de 200.000 de euro.

(Sursa: www.gov.ro)


Programul Pilot Start-Up Mediu Eco-Business

Programul Pilot Start Up Mediu Eco

Business, ca ajutor de minimis, vizează finanţarea nerambursabilă a tehnologiilor de obținere a materialelor și/sau produselor cu impact redus asupra mediului prin utilizarea de materii prime naturale și/sau materii prime reciclate, în scopul introducerii acestora în diferite sectoare ale economiei verzi.

Obiectul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă a tehnologiilor de obținere a materialelor și/sau produselor cu impact redus asupra mediului prin utilizarea de materii prime naturale și/sau materii prime reciclate, în scopul introducerii acestora în diferite sectoare ale economiei verzi.

Este vorba despre proiecte pentru reducerea impactului asupra mediului prin încurajarea obținerii de materiale și/sau produse din materii prime naturale și/sau materii prime reciclate.

Programul își propune să identifice și să susțină dezvoltarea de produse și servicii cu impact redus asupra mediului în arii-cheie în care solicitanții pot avea un impact semnificativ prin programe de re-tehnologizare și producție în sectorul materialelor și produselor cu impact redus asupra mediului, investiții în tehnologii, procese industriale și de producție care procesează în mod sustenabil resursele de mediu și stimulează deopotrivă dezvoltarea si prezența pe piață a micilor producători locali.

Schema de minimis se adresează operatorilor economici, întreprinderi unice, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, în producţia primară a produselor agricole, în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, desfăşoară activităţi legate de export către state terţe sau către state membre sau desfăşoară activităţi care favorizează utilizarea produselor naţionale în detrimentul celor importate.

Cheltuielile eligibile în cadrul schemei de ajutor de minimis sunt:

a) investiţii legate de înfiinţarea unei noi unităţi, extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi, prin realizarea de produse noi, suplimentare, sau schimbarea fundamentală a procesului de producţie al unei unităţi existente;

b) realizarea clădirilor şi/sau construcţiilor necesare amplasării şi montării utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului, cu dotările aferente - instalaţii electrice, instalaţii de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, telefonie, PSI, intranet. Sunt eligibile doar instalaţiile menţionate mai sus care sunt realizate în interiorul clădirilor şi/sau construcţiilor necesare amplasării şi montării utilajelor și nu reprezintă cheltuieli cu asigurarea utilităților;

c) achiziţia de utilaje, instalaţii, echipamente noi necesare îndeplinirii obiectivelor prezentului proiect;

d) montajul utilajelor și echipamentelor tehnologice;

e) instalare și punerea în funcțiune (pregătirea personalului de exploatare - cheltuielile necesare instruirii/şcolarizării personalului în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor și probe tehnologice şi teste - cheltuielile aferente execuţiei probelor/încercărilor, prevăzute în proiect, rodajelor, expertizelor la recepţie, omologărilor);studii de fezabilitate, proiect tehnic, în limita a 8% din cheltuielile eligibile pentru investiţia de bază.

Cheltuielile efectuate pentru achiziţia de

active corporale sunt eligibile dacă activele achiziţionate sunt noi.

Finanțarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru Mediu și se derulează în limita creditelor de angajament și bugetare prevăzute cu această destinație prin bugetul anual al Fondului pentru mediu.

Cuantumul finanțării va fi egal cu cheltuielile eligibile ale proiectului, fără a se putea depăşi, la data semnării contractului de finanțare nerambursabilă, echivalentul în lei al nivelului maxim al ajutorului de minimis de 200.000 EUR, conform legislației în vigoare.

Valoarea totală a ajutorului de minimis, care va fi acordată în cadrul schemei este de 288,45 milioane lei, în perioada 2016-2020.

(Sursa: www.gov.ro)


Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice

Sfârşitul de an 2016 aduce o nouă

lansare POR 2014-2020 – aceea a apelului de proiecte pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritatea de Management pentru POR, a lansat apelul de proiecte pentru prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, prin Operaţiunea B - Clădiri Publice.

Lansarea a fost realizată ca urmare a aprobării, prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3288/27.12.2016 - şi a publicării versiunii finale a Ghidului Solicitantului-Condiţii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte cu titlul POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI, ce poate fi descărcat de pe pagina web a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, www.adrvest.ro sau cea a programului, www.inforegio.ro.

În vederea obţinerii finanţării

nerambursabile în cadrul acestui apel de proiecte, depunerea cererilor de finanțare se poate face în perioada 28 februarie 2017 (ora 10) - 28 august 2017 (ora 10.00).

Apelul de proiecte este de tip competitiv, adica finanţarea se va face în funcţie de punctajul obţinut de fiecare proiect în cadrul etapei de evaluare tehnică și financiară şi în limita alocării financiare.

Cererile de finanţare trebuie depuse exclusiv prin aplicaţia electronică MySMIS,

disponibilă la adresa www.fonduri-ue.ro/mysmis.

Alocarea financiară aferentă Regiunii Vest pentru acest apel de proiecte este de 34,19 milioane euro, iar valoarea eligibilă a unui proiect trebuie să fie între 100.000 euro - 25.000.000 euro.

Finanţarea nerambursabilaă acordată este de maxim 98% din valoarea eligibilă a unui proiect pentru autorităţile şi instituţiile publice locale şi 85% pentru autorităţile publice centrale.

Prioritatea de investiţii 3.1/Operaţiunea B-Clădiri publice vizează creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice din mediul urban şi rural, construite până la sfârşitul anului 1999, prin lucrări de reabilitare termică a anvelopei, lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile, lucrări de instalare / reabilitare / modernizare a sistemelor de climatizare şi/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior, de reabilitare / modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri, sisteme de management energetic integrat pentru clădiri şi alte activităţi care conduc la realizarea obiectivelor proiectelor.

Prin intermediul acestei priorităţi de investiţii se acordă finanţare pentru clădirile publice de interes şi utilitate publică, civile (cu excepţia celor industriale).

Aceste clădiri trebuie să fie deţinute (aflate în proprietate publică sau în administrare) de către autorităţile publice locale sau centrale şi ocupate de acestea şi/sau de alte entităţi publice decât cele care le deţin, dar care se încadrează în aceleaşi categorii (autorităţi publice centrale, autorităților și instituțiilor publice locale).

Autorităţile publice locale sau centrale şi parteneriate dintre acestea sunt solicitanţii eligibili în cadrul acestui apel de proiecte.

Autorităţile şi instituţiile publice locale sunt: primăriile de municipii, orase, comune, dar şi consiliile judeţene; instituţiile publice şi serviciile publice organizate ca instituţii publice de interes local sau judeţean (finanţate din bugetul local) şi aflate în subordinea instituţiilor anterior menţionate; instituţia prefectului.

(Sursa: www.adrvest.ro)


Infrastructura de servicii sociale dedicată persoanelor vârstnice

Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice, a lansat apelul de proiecte

pentru prioritatea de investiţii 8.1/Obiectivul specific 8.3 – Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale, prin aprobarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3289/27.12.2016 și publicarea versiunii finale a Ghidului Solicitantului-Condiţii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte cu titlul POR/8/8.1/8.3/A/1 Grup vulnerabil persoane vârstnice. disponibil pe pagina web www.adrvest.ro sau pe cea a programului, www.inforegio.ro.

În vederea obţinerii finanţării nerambursabile în cadrul apelui de tip competitiv, depunerea cererilor se poate face în perioada 28 februarie 2017 - 29 august 2017,

Cererile de finanţare trebuie depuse exclusiv prin aplicaţia electronică MySMIS, disponibilă la adresa www.fonduri-ue.ro/mysmis.

Alocarea financiară aferentă Regiunii Vest pentru acest apel de proiecte este de 3,15 milioane euro, iar valoarea eligibilă trebuie să fie între 50.000 - 950.000 euro funcţie de obiectul investiţiei (finanţarea nerambursabilă acordată fiind de 98% din valoarea eligibilă a unui proiect).

Prioritatea de investiţii 8.1/Obiectivul specific 8.3 vizeaza reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea infrastructurii de servicii sociale, fără componenta rezidenţială, destinată persoanelor vârstnice (centre de zi și unitati de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie), în accepţiunea prezentului apel, prin infrastructură înțelegându-se clădirea cu sau fără utilităţi şi dotări.

Solicitanţii de finanţare nerambursabilă în cadrul acestui apel de proiecte pot fi unităţi administrativ-teritoriale și alte entităţi de drept public, precum și entități de drept privat - precum asociaţiile, fundaţiile (inclusiv filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute ca atare în legislaţia românească) şi unităţile de cult/structuri ale cultelor religioase sau parteneriate ale acestora, în cadrul cărora solicitantul de finanţare/fiecare membru să aibă personalitate juridică.

De asemenea, solicitantul de finanţare sau unul dintre parteneri trebuie să fie furnizor de servicii sociale acreditat în condiţiile legislaţiei naţionale aplicabile în vigoare şi să aibă o vechime de cel puţin un an de la înfiinţare la data depunerii cererii de finanţare.

(Sursa: www.adrvest.ro) Programul Europa pentru cetățeni

Comisia Europeană a adoptat

Programul de lucru anual pentru 2017. Textul acestei Decizii de implementare

a programului Europa pentru cetățeni în 2017, precum și anexa, sunt publicate pe paginile Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne (DG Migration and Home Affairs) https://ec.europa.eu/home-affairs/news/commission-adopts-europe-citizens-annual-work-programme-2017_en și pe Portalul UE dedicat Cetățeniei (EU Citizenship Portal) http://ec.europa.eu/citizenship/news-events/news/efc_awp_2017_en.htm .

Printre altele, în Programul anual de lucru sunt detaliate prioritățile multianuale ale programului Europa pentru cetățeni, cele stabilite de Comisia Europeană în 2015, și sunt explicate tipuri de acțiuni și de dezbateri care ar trebui incluse în proiectele depuse.

Pentru implementarea Programului în anul 2017 sunt alocați 23.231.000 de euro,

dintre care 4.691.441 euro pentru Componenta 1 - Memorie istorică și 17.439.559 euro pentru Componenta 2 - Implicare democratică și participare civică.

Cât despre rezultatele estimate, sunt de

așteptat să fie selectate pentru finanțare 44 de proiecte și 6 granturi operaționale la Componenta 1 - Memorie istorică europeană, 315 proiecte la Măsura 2.1 Înfrățire între localități, 45 de proiecte la Măsura 2.2 Rețele de orașe, 34 de proiecte la Măsura 2.3 Proiecte ale societății civile, 31 de granturi operaționale.

(Sursa: https://ec.europa.eu)


SUMAR EU și eu - discurs la a 25-a aniversare a Tratatului de la Maastricht – pg.1 Românii văd în UE un pol de stabilitate – pg.34 60 de milioane de euro pentru îmbunătățirea serviciilor judiciare – pg.5 500 de milioane de euro pentru o creștere economică sustenabilă – pg.5 Fonduri UE pentru afaceri în domeniul pescuitului – pg.6 UE nu agreează vânzarea prioritară a produselor alimentare românești – pg.7 Noi oportunități prin Corpul european de solidaritate – pg.8 500 de milioane de euro pentru infrastructura din România – pg.9 Investiții de 130 miliarde de euro în economia reală – pg.9 Apel de proiecte pentru acțiuni urbane inovatoare – pg.10 Noi norme pentru reducerea poluării atmosferice – pg.10 Combaterea terorismului și criminalității transfrontaliere – pg.11 Noi norme privind asigurările sociale ale lucrătorilor mobili – pg.12 Norme fiscale mai simple pentru e-comerț - pg.13 Rezultatele concursului Reporter și Blogger European 2016 – pg.13

Progrese privind transferul și relocarea refugiaților – pg.14 Un sfert dintre români au salarii mici – pg.14

32 de proiecte pe Programul România-Serbia – pg.15 Ajutor de minimis pentru investitorii individuali – business angels – pg.15 1,26 miliarde euro către UE și Banca Mondială, în 2017 – pg.16 Reducerea garanției pe locuințele vechi la programul "Prima casă" – pg.16 Certificatele de urbanism pot fi emise și în format electronic – pg.17 În Franța, prima stradă solară din lume în funcțiune – pg.18 Ce au căutat românii pe Google în 2016 ? – pg.19 Serviciile și sectorul IT au susținut creșterea PIB – pg.20 Circa 70% dintre adulți folosesc Internetul – pg.20 România, sub media OECD la testele PISA – pg.21 Acordarea unui venit de bază va scădea rata șomajului? – pg.22 Est-europenii conservatori față de egalitatea de gen – pg.23 Ajutor pentru ecoturism – pg.24 Programul Pilot Start-Up Mediu Eco-Business – pg.25 Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice – pg.26 Infrastructura de servicii sociale dedicată persoanelor vârstnice – pg.27 Programul Europa pentru cetățeni – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr

au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu www.euractiv.ro www.gov.ro www.mdrap.ro www.agerpres.ro www.adrvest.ro google.com/imagini

Buletin de Afaceri Europene nr. 12

Documents

Transcript of Buletin de Afaceri Europene nr. 12