BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

O absorbție a fondurilor UE de 5-10% în 2015, pe noul cadru financiar

Ați încheiat anul trecut cu o absorbție de peste 50%, pe vechiul cadru financiar.

Pentru anul acesta aveți preconizat un grad 80%. Credeți că veți atinge ținta?

Eugen Teodorovici: Sunt convins de asta și, poate chiar mai mult, putem depăși procentul de 80%.

Aveți decontări în prima parte a anului?

Eugen Teodorovici: Da. Este o sumă încă la Comisie trimisă de anul trecut spre decontare, undeva la 1,3 miliarde euro care urmează să vină în România în următoarele săptămâni.

Anul trecut ați lansat apeluri de proiecte pe noul cadru financiar 2014 — 2020. Vor mai urma anul acesta altele noi?

Eugen Teodorovici: E adevărat. Anul trecut am lansat primele ghiduri de proiecte pentru următorul cadru financiar 2014 — 2020.

Primul a fost cel de capital uman adresat tinerilor pentru primele 2 axe din acest program operațional.

Acest ghid urmează să fie definitivat în parteneriat cu cei interesați în mod direct.

O să fie lansat în luna februarie2015 în mod oficial pentru depunerea de proiecte, iar cea de-a doua parte a fost adresată programului de competitivitate, unde, la fel, în februarie 2015 vor fi lansate ghidurile spre depunere de proiecte.

La final de martie 2015 se va lansa masiv din tot ce înseamnă cadru financiar următor.

Ceea ce lansăm acum este pentru a răspunde cerințelor ambelor cicluri financiare. Ideea este să facem o absorbție cât mai mare pe actualul cadru financiar.

Sunt programe operaționale care pot atinge 100%, respectiv cel de capital uman și cel de competitivitate.

Lansarea se va face în așa fel încât să răspundă ambelor cicluri financiare.

Umplem, practic, cu cereri de rambursare, actualul cadru financiar, iar ceea ce rămâne se transferă pe următorul ciclu financiar.

Pe noul ciclu financiar ce absorbție preconizați pentru finalul anului 2015?

Eugen Teodorovici: Pentru 2014 — 2020 obiectivul este 100%.

În primul an, dacă la asta vă referiți, undeva între 5 și 10%, ceea ce este foarte mult comparativ cu ceea ce a fost la începutul actualei perioade de programare.

Unde veți mai avea apeluri noi pe vechiul cadru financiar ca să atingeți 80%?

Eugen Teodorovici: Vor mai fi apeluri noi în special pe zona de capital uman, unde chiar am lansat zilele trecute un apel destinat românilor care trăiesc în afara granițelor țării noastre.

Proiectul este în consultare publică și se va lansa, sperăm noi, până la finalul lunii februarie 2015 spre depunere de proiecte.

Vor mai fi astfel de lansări de proiecte în funcție de nevoile de finanțare,

BULETIN DE AFACERI

EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 111 (((333777)))

IANUARIE 2015

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

de închidere cât mai sus a actualului cadru financiar.

Puteți da mai multe detalii despre

proiectele destinate românilor din diaspora?

Eugen Teodorovici: Este o idee de anul trecut, de prin iunie, și atacă trei zone.

Prima prin care dorim să pregătim românii care trăiesc în afară, care fie sunt șomeri, fie sunt absolvenți ai unei programe de învățământ acolo unde ei trăiesc, în dorința de a-i ajuta să-și găsească un loc de muncă mai bine plătit.

O a doua finanțare este aceea pentru deschiderea unei afaceri, o afacere deschisă în România pentru ca statul român să impoziteze acele activități, dar activități care se vor derula în statele membre în care românii noștri trăiesc.

O a treia zonă, foarte sensibilă, este cea care se adresează copiilor celor care au plecat la lucru în afară, copii care rămân acasă fie singuri, fie, în cazuri mai fericite, cu rude, bunici.

Este o idee de școală după școală, un fel de after school, prin care încercăm să evităm această părăsire timpurie a școlii de către copiii ai căror părinți sunt plecați în afară.

Este pentru prima oară când se face ceva pragmatic pentru cei care locuiesc în afara României.

În legătură cu aceste proiecte, ați consultat românii din diaspora?

Eugen Teodorovici: Anul trecut, undeva prin vară, în România am organizat o acțiune cu românii din diaspora unde am prezentat aceste idei.

Au fost discuții foarte intense vizavi de interesul față de astfel de proiecte.

În ceea ce privește modificările legislative, ce pregătiți pentru perioada următoare?

Eugen Teodorovici: Sunt discuții avansate pentru crearea acelei bănci de dezvoltare, bancă pe care eu cred și sper să o putem vedea înființată în primul semestru al acestui an, înființată în sensul de a funcționa.

Se merge pe discuția cu cele două bănci de stat, Eximbank sau CEC Bank, mai mult pe partea de Eximbank.

Împreună cu domnul ministru Vâlcov lucrăm la această idee și sper ca undeva în primul semestru al acestui an să putem să vorbim de o astfel de instituție financiar-bancară în România.

Va fi foarte utilă pentru că, pe de o parte, statul poate să lucreze în mod direct cu această instituție, pe de altă parte beneficiarii vor avea cu adevărat un vehicul util în tot ceea ce înseamnă plăți, împrumuturi, absolut tot ce ține de partea de finanțare a unui beneficiar fie public, fie privat.

Cea de-a doua zonă este de a crea la nivelul administrației un cont unic, să nu mai punem banii necesari derulării proiectelor europene prin diverse ministere.

Creăm un singur cont la nivelul MFE și care se debitează de cele trei structuri cu rol de management, MFE, cel al Dezvoltării și cel al Agriculturii - acolo fiind practic toate sumele trecute, inclusiv zona de TVA, de cofinanțare.

Pe măsură ce el se utilizează, se micșorează, noi intrăm aproape lunar în Guvern cu împrumuturi din trezorerie pentru a realimenta acest cont.

Este o simplificare radicală a acestui sistem.

Cea de-a treia zonă este cea a achizițiilor publice.

Noi, până la final de iunie 2015, în calitatea noastră de coordonator al acestui proces de reformă la nivel național, avem ca sarcină să punem pe masa Guvernului un pachet al unui prim draft de acte normative care transpun directivele pe achiziții publice.

S-a decis că vom avea patru acte normative distincte, respectiv o lege care se va adresa achizițiilor clasice, a doua pe partea de concesiuni, a treia pe utilități publice și a patra remedii.

Vor fi patru acte distincte, nu unul singur cum este, din păcate, astăzi, greu de înțeles și de aplicat de mai toți cei care sunt implicați în achiziții publice.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

Iunie 2015 ar fi momentul în care avem un prim draft, iar până la final de an trebuie să fie o consultare publică la nivelul întregii societăți, atât cu partenerii noștri din piață, ONG-uri, structuri asociative, cei care sunt implicați în această zonă, Comisia Europeană, Parlament, astfel încât la finalul acestui an să putem promova de către Parlament aceste patru acte normative prin lege și nu prin Ordonanță de Urgență, astfel încât să putem aplica de la 1 ianuarie 2016 noua legislație pe achiziții publice.

Lucrăm la unirea celor două entități ANRMAP (Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice) și UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice).

Cele două nu își mai justifică separat activitatea, ci ele trebuie unite într-o structură nouă, modernă, europeană și mult mai suplă ca și activități.

Undeva prin februarie acest lucru să fie trecut prin Guvern, iar după aceea să vedem exact care sunt atribuțiile care se vor stabili pentru noua entitate.

Având în vedere aceste modificări legislative, dacă nu veți mai fi ministru, credeți că cei care vor veni vor umbla la ele?

Eugen Teodorovici: Sunt convins de asta.

Oricât aș dori eu, oricât ar dori alții să fiu ministru, lucrurile astea ajung la un final.

Sper ca în cazul meu să fie un final fericit. După ce nu am mai fost într-o anumită funcție, fost director general sau secretar de stat, au fost schimbate multe lucruri care au produs efecte extrem de negative în piață.

Vă dau un exemplu, regulile de contract FIDIC (Federația internațională a inginerilor constructori — n.r.).

Sunt reguli pe care o lume întreagă le știe, le cunoaște și le aplică, reguli care creează un mediu corect, egal, între autoritatea contractantă și contractor.

Este o experiență de 100 de ani la nivel mondial.

Nu-s făcute de noi. Noi n-am făcut decât, în 2008,

când m-am ocupat personal de acest lucru, să armonizez aceste clauze și să le fac obligatorii la nivel național pentru orice autoritate contractantă din România.

Din păcate, în primăvara anului 2009, aceste reguli au fost abrogate de o persoană, nici nu are sens să-i dau numele, pentru că e atât de slabă că nu merită să îi dau numele, dar un fost ministru al Transporturilor, care nu a făcut decât să abroge acest lucru pentru că, vezi Doamne, Teodorovici le-a făcut în 2008.

Eu nu am făcut decât să le armonizez cu ceea ce era în acel moment în România.

A lăsat un haos în tot ceea ce înseamnă relație contractuală între un contractor și statul român prin autoritățile contractante.

Din cauza asta au venit foarte multe corecții financiare, din cauza asta au fost și foarte multe întârzieri în proiectele derulate în România.

A slăbit foarte mult sistemul. Din păcate, avem această

meteahnă de a strica sau distruge ce au făcut alții pentru că este un orgoliu exacerbat și nejustificat în acest sens.

Trebuie să ne uităm la ceea ce ne-am fixat ca țintă — 80% minim pe acest an.

Se poate chiar mai mult de 80%, asta pentru a câștiga pariul cu domnul președinte Iohannis, care spunea că dacă facem 75% în acest an suntem o țară de campioni.

O să-i demonstrez că suntem toți campioni de la primul, până la ultimul din această țară.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

EURO-FONDURI Nu este oportună participarea la "Inițiativa pentru IMM-uri" a UE

"Inițiativa pentru IMM-uri" a UE nu

a fost dorită de autoritățile române, după ce au analizat implicatiile.

Aceasta în condițiile în care comisarul european Corina Cretu a declarat că încurajează statele membre să dubleze investițiile direcționate prin instrumente financiare, în noua perioadă de programare, deoarece - prin efectul de multiplicare - acestea pot aduce 26 miliarde de euro suplimentar la bugetul politicii regionale în urmatorii 3 ani.

Astfel, prin noile regulamente

europene, pentru IMM-uri ar fi permisă înființarea unui fond care să atragă până la 7% din suma alocată prin finanțările UE, motiv pentru care Romania ar fi trebuit deja să propună concret modalitatea de aplicare.

Și Ministerul Fondurilor Europene (la solicitarea EurActiv.ro) consideră că măsura propusă a reprezentat o nouă inițiativă comună (joint instrument) de finanțare pentru IMM-uri care combină alocările naționale ale statelor membre în cadrul fondurilor europene structurale și investiții (FESI) cu resursele bugetare ale UE gestionate la nivel central în cadrul programelor Orizont 2020 si COSME și cu resursele proprii ale FEI si BEI.

În acest sens, s-a făcut, de altfel, o analiză a argumentelor pro și contra privind oportunitatea participării României la Inițiativa pentru IMM-uri și au avut loc consultări cu Autoritățile de Management, care ar fi putut contribui, pe baze

voluntare - din alocarea FEDR si FEADR - la finanțarea inițiativei pentru IMM-uri.

În urma consultărilor cu Autoritățile de Management, s-a ajuns, însă, la concluzia că resursele financiare sunt prea limitate pentru a putea utiliza alte instrumente financiare în afara celor absolut necesare sprijinirii directe a IMM-urilor inovative.

În plus, din cele 28 de state membre, la nivelul lunii aprilie 2014, 22 state membre și-au declinat participarea la această inițiativă.

Utilizarea instrumentelor financiare

(de tip garanții, fonduri cu capital de risc) în cadrul noilor programe cu fonduri europene 2014-2020 este, de altfel, un subiect intens dezbatut, în condițiile în care noile regulamente europene încurajează utilizarea acestor mecanisme, cu ajutorul instituțiilor financiare, precum Banca Europeană de Investiții.

Deocamdată, însă, singura decizie concretă pe care Ministerul Fondurilor Europene a făcut-o publică a fost includerea Fondului Național de Garantare pentru IMM în schema gestionării fondurilor UE, pe post de organism intermediar pentru instrumentele financiare.

Cu toate acestea, UE sprijină acest gen de finanțări, concludentă fiind poziția Comisarului pentru politică regională, Corina Crețu, care sublinia recent că 450 de miliarde euro sunt disponibile pentru statele membre in urmatorii 7 ani.

Aceasta întrucât instrumentele financiare au puterea să crească impactul fiecărui euro investit, iar utilizarea acestor fonduri va aduce, numai în următorii 3 ani, o creștere de 26 miliarde de euro în cadrul politicii regionale.

(Sursa:www. euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

Harta priorităților pe infrastructura socială, pre-

condiție a accesării fondurilor UE

Comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu a atras atenția Guvernului Ponta că nu a elaborat încă o hartă a priorităților pe infrastructura socială, considerată ca o pre-condiție pentru ca România să poată atrage banii europeni în domeniu, în perioada 2014-2020.

Faptul că nu există o asemenea hartă a prioritățlor pe infrastructura socială este o problemă, ceea ce impune o mai bună colaborare între Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltarii și Ministerul Fondurilor Europene, pentru ca această pre-condiție să fie îndeplinită.

Tocmai de aceea, comisarul european s-a angajat că va "veghea personal" ca Guvernul României să-și respecte angajamentul de a nu mai finanța din fonduri europene vechile orfelinate, pentru a direcționa, în schimb, investițiile către case de tip familial pentru copiii abandonați.

Cu atât mai mult cu cât, pentru perioada 2014 – 2020, România și-a luat angajamentul - prin semnarea Acordului de

Parteneriat - de a nu mai finanța construcția acestor centre de tip vechi.

În context, Comisia Europeană atrage atenția că România este țara cu cei mai multi copii abandonați din Europa (în fiecare zi, în România este abandondat un copil), motiv pentru care executivul comunitar urmărește cu mare atenție această problemă.

În legătură cu acești copii, Comisia Europeană are o politică foarte fermă de încurajare a trecerii la creșterea copiilor în case de tip familial.

Ori, cu toate acestea, în România, în perioada 2007 - 2013 a continuat să se finanțeze din bani europeni construcția de centre de tip vechi, ceea ce este regretabil.

La întâlnirea cu ministrul roman al Muncii, comisarul european pentru politica regională a subliniat că România trebuie să gestioneze "o problemă sociala foarte gravă", având 40% din populație la limita sărăciei și a excluderii sociale, motiv pentru ca fondurile de dezvoltare regională să fie folosite cu prioritate pentru rezolvarea acestei probleme, care, în opinia oficialului european, sunt la fel de importante ca autostrăzile.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

100% din fondurile elvețiene alocate

Fondurile alocate României în cadrul asistenței financiare neramburabile elvețiene, în

valoare de 181 milioane de franci elvețieni (CHF), au fost angajate în proporție de 100%, cu respectarea termenului prevăzut de acordul bilateral în acest sens.

Contribuția financiară pentru România a fost aprobată de către Parlamentul elvețian în anul 2009, ca parte a participării Confederației Elvețiene la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene.

În data de 7 septembrie 2010, a fost semnat la Berna „Acordul-cadru între Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian privind implementarea Programului de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse”.

Fondurile au avut ca termen de angajare finalul anului 2014, iar plățle pot fi efectuate până la sfârșitul anului 2019.

Angajarea întregii contribuții elvețiene reprezintă baza pentru asigurarea unui grad înalt de absorbție, iar factorul decisiv în reușita angajării totale a fondurilor consta în cooperarea excelentă dintre autoritățile române și cele elvețiene, precum și între autorități și sectorul nonguvernamental.

Autoritățile române și elvețiene vor urmări în continuare respectarea angajamentelor asumate prin proiecte, astfel încât etapa de implementare să aducă progrese concrete pentru dezvoltarea domeniilor care beneficiază de finanțare.

Peste 250 de proiecte au fost aprobate în perioada de angajare. Domeniile și proiectele au fost selectate din perspectiva relevanței lor pentru dezvoltarea

României: promovarea creșterii economice și susținerea mediului de afaceri, îmbunătățirea condițiilor de muncă, promovarea gestionării durabile a energiei, îmbunătățirea siguranței și securitaății publice, educație, cercetare și susținerea societății civile.

(Sursa: www.mfinante.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

Propunere legislativă privind Fondul european pentru investiții

strategice

Ca o consecință a crizei economice și financiare, nivelul investițiilor din UE a scăzut cu aproximativ 15 % față de perioada de vârf din 2007.

Există lichiditate financiară, dar nivelul de incertitudine în ceea ce privește perspectivele economice și nivelul ridicat al datoriei publice și private în unele părți ale UE frânează investițiile.

Din acest motiv, Planul de investiții pentru Europa poate să contribuie la remedierea situației, prin corelarea proiectelor cu lichiditățile existente și direcționarea fondurilor unde e necesar.

Planul de investiții pentru Europa reprezintă prioritatea numărul 1 pentru președintele Junker, care l-a prezentat la doar trei săptămâni de la preluarea funcției, la data de 26 noiembrie 2014.

La doar 50 de zile de la anunțarea

ambițiosului său Plan de investiții pentru Europa, care are ca obiectiv stimularea ocupării forței de muncă și a creșterii economice, Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă privind Fondul european pentru investiții strategice, care va fi instituit în parteneriat strâns cu Banca Europeană de Investiții (BEI).

Acest fond, care va mobiliza cel puțin 315 miliarde EUR0 în investiții private și publice în întreaga UE, se află în centrul Ofensivei investițiilor, prezentată de președintele Junker.

Fondul va susține în special investițiile strategice, precum cele în bandă largă și în rețelele de energie, în intreprinderile de dimensiuni mai mici, cu mai puțin de 3 000 de angajați.

Propunerea instituie, de asemenea, o platformă europeană de consiliere în materie de investiții care este menită să contribuie la identificarea, elaborarea și dezvoltarea proiectelor în întreaga Uniune.

În fine, un portofoliu de proiecte europene de investiții va îmbunătăți informațiile aflate la dispoziția investitorilor cu privire la proiectele existente / viitoare.

Prin prezentarea propunerii privind Fondul european pentru investiții strategice, se îndeplinește, împreună cu BEI,

angajamentul asumat în noiembrie în plenul Parlamentului European.

Se face astfel un pas important către reîncadrarea în muncă a europenilor și revitalizarea economiei Uniunii.

Se contează pe asumarea conducerii politice de către colegiuitori, Parlamentul European și Consiliu, pentru adoptarea rapidă a propunerii, astfel încât fondul să fie operațional până în luna iunie și să înceapă generarea de noi fluxuri de investiții.

Se instituie, în acest mod, elementul central al Planului pentru Europa, căci Fondul va sprijini proiectele cu un profil de risc mai ridicat, astfel încât investițiile să înceapă să înregistreze progrese în țările și în sectoarele în care crearea de locuri de muncă și creșterea economică sunt cele mai necesare.

Propunerea Comisiei conține mai multe elemente:

1. Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)

FEIS este principalul canal de mobilizare a cel puțin 315 miliarde EUR0 în investiții suplimentare în economia reală în următorii trei ani.

Acesta va finanța proiecte cu un profil de risc mai ridicat, maximizând astfel impactul cheltuielilor publice și deblocând investițiile private.

Fondul va fi instituit în cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI), care va lucra în calitate de partener strategic.

Statele membre pot să participe la FEIS, participarea fiind deschisă și părților terțe, cum ar fi băncile naționale de promovare economică sau agențiile publice deținute ori controlate de statele membre, entitățile din sectorul privat și entitățile din afara Uniunii, sub rezerva aprobării respectivei participări de către contribuitorii existenți.

Comisia a precizat deja în luna noiembrie faptul că va asigura un tratament favorabil în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere pentru contribuțiile nationale la FEIS.

Orientări suplimentare privind acest aspect se furnizează într-o comunicare distinctă a Comisiei, având ca obiect utilizarea flexibilității în cadrul normelor existente ale pactului.

Comunicarea precizează în mod clar faptul că respectivele contribuții ale statelor membre la FEIS nu vor fi luate în considerare în cadrul evaluării privind ajustarea fiscală.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

Această regulă se va aplica tuturor statelor membre, indiferent dacă fac obiectul componentei preventive sau a celei corective.

În cazul țărilor care se încadrează în domeniul de aplicare al așa-numitei „clauze privind investițiile”, cofinanțarea împreună cu FEIS a proiectelor sau a platformelor de investiții va beneficia, de asemenea, de un tratament favorabil în cadrul pactului.

Un Comitet director va decide cu privire la orientarea globală, liniile directoare în materie de investiții, profilul de risc, politicile strategice și alocarea activelor fondului, în conformitate cu Orientările politice ale Comisiei.

Atâta timp cât BEI și Comisia sunt singurii contribuitori la FEIS, numărul de membri și de voturi se va aloca în funcție de cuantumul contributiilor si toate deciziile se vor adopta prin consens.

Atunci când alți contribuitori vor participa la fond, numărul de membri / voturi va fi proporțional cu respectivele contribuții și deciziile se vor adopta cu majoritate simplă, dacă nu exista consens, cu condiția ca BEI sau Comisia să nu voteze împotrivă.

Se va institui un Comitet de investiții care va fi raspunzător în fața Comitetului director, va analiza proiecte specifice și va decide care dintre acestea vor beneficia de sprijin din partea FEIS, fără nici o cotă geografică sau sectorială.

Comitetul de investiții va fi alcătuit din șase experți independenți în domeniul pieței și un director general, care va fi responsabil de gestionarea activității curente a FEIS.

Directorul general și adjunctul acestuia vor fi numiți de Comitetul director, pe baza propunerii comune a Comisiei și a BEI.

2. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții

Valorificând cunoștințele de specialitate existente, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții va fi ghișeul unic la nivelul UE care va contribui la identificarea, elaborarea, dezvoltarea și finanțarea proiectelor.

De asemenea, va furniza servicii de consiliere privind modul de utilizare a instrumentelor financiare inovatoare și a parteneriatelor public-privat.

3. Un portofoliu transparent de proiecte europene

Un portofoliu transparent de proiecte europene va informa investitorii cu privire la

proiectele existente disponibile și la potențialele proiecte viitoare.

Acum, lipsa de informații reprezintă un obstacol major în calea investițiilor.

Portofoliul va fi actualizat periodic, astfel încât investitorii să aibă la dispoziție informații fiabile și actuale pentru a lua decizii privind investițiile.

Un grup operativ comun al Comisiei și al BEI a identificat deja aproximativ 2.000 de proiecte potențiale, în valoare de 1,3 mii de miliarde EUR0.

4. Un Fond de garantare al UE și efectele asupra bugetului UE

Propunerea instituie un Fond de garantare al UE care va furniza o rezervă de lichidități pentru bugetul Uniunii în cazul unor eventuale pierderi suportate de FEIS în cadrul activității de sprijin pentru proiecte.

Până în 2020, acest fond va ajunge treptat la 8 miliarde EUR0, prin plăți de la bugetul UE.

În acest scop, este necesar să se aducă o modificare bugetului UE pentru 2015 pentru a crea noile linii bugetare necesare și a transfera către acestea credite de angajament în valoare de 1,36 miliarde EUR0 și credite de plată de 10 milioane EUR0.

Impactul global asupra bugetului UE pentru 2015 este neutru.

Suma de 10 milioane EUR0 în credite de plată va contribui la acoperirea costurilor administrative ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții.

Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată în cadrul „procedurii legislative ordinare” (codecizie) de către legiuitorii Uniunii - Parlamentul European și Consiliul.

Cu ocazia Consiliului European din decembrie , șefii de stat sau de guvern au îndemnat „legiuitorii Uniunii […] să aprobe [propunerea] până în luna iunie, astfel încât noile investiții să poata fi activate încă de la jumătatea anului 2015.”

Ca un element suplimentar al Planului de investiții, Comisia depune eforturi pentru eliminarea în continuare a obstacolelor în materie de reglementare din calea investițiilor și pentru consolidarea pieței unice.

Un prim set de acțiuni este prevazut în cadrul Programului de lucru al Comisiei pentru 2015.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Implementarea strategiei de incluziune a romilor va costa

430,5 milioane de lei în 2015-2016 Recent s-a aprobat Strategia de

incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, pentru perioada 2015-2020, document ce include recomandările europene în domeniu și este în concordanță cu Strategiile aprobate anterior.

Cheltuielile estimate pentru implementarea acțiunilor cuprinse în acest document în perioada 2015-2016 sunt de 430,5 milioane de lei, urmând ca efortul național de finanțare să fie completat din Fondul Social European în domeniile educației și ocupării.

De asemenea, pentru finanțarea Strategiei în perioada 2015-2020 vor fi accesate și fonduri europene structurale și de investiții din cadrul financiar multi-anual al UE.

Obiectivul principal al Strategiei este incluziunea socio-economică a cetățenilor români aparținând minoritații rome la un nivel similar celui al populației majoritare.

Principalele domenii de intervenție sunt accesul la educație, locuri de muncă, sănătate și locuințe, în complementaritate cu serviciile sociale și infrastructura, cultura și combaterea discriminării.

În domeniul educației, principalele obiective vizează reducerea discrepanțelor dintre copiii romi și cei care nu aparțin acestei minorități în ceea ce priveste participarea școlară, nivelul de performanța scolară, condiții socio-

economice și reducerea numărului de cazuri de discriminare din școli.

Principalele măsuri pentru atingerea acestor obiective vizează derularea unor programe naționale distincte care au scopul de a conduce la creșterea accesului la educație timpurie a copiilor vulnerabili, inclusiv a celor romi, prin acordarea de consiliere parentală, de hrană și prin extinderea facilităților existente de îngrijire pentru copii (grădinițe, creșe, centre de îngrijire de zi).

De exemplu, se are în vedere inițierea unui program național, prin colaborarea între nivelul central și local al administrației publice, în vederea furnizării de sprijin pentru 10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) și în risc de abandon scolar, pentru îmbunătățirea situației socio-economice în aspectele care le blochează incluziunea educațională (hrană, haine, condiții de locuire, stare de sănătate etc).

În identificarea beneficiarilor se va păstra, pe cât posibil, echilibrul de gen.

Totodată, se are în vedere încadrarea de mediatori școlari în toate cele 1680 de unități de învățământ în care numărul de copii și elevi romi este de minim 15% (procentul se revalidează de unitățile școlare numai împreună cu organizațiile rome, cu reprezentanții romi, cu structurile rome locale și judetene).

Mediatorii școlari vor fi cooptați de către unitățile de învățământ în activitățile de prevenire continuă a segregării.

Strategia include și alte măsuri: • Dezvoltarea programelor de tip

"Școala dupa școală" în comunitățile rome, prin includerea a minimum 10.000 de copii romi de la nivel primar și gimnazial din scoli cu ponderea elevilor romi de peste 10%;

• Continuarea programelor "A doua șansă" pentru cei care au abandonat școala;

• Continuarea măsurilor de acțiune prin care sunt alocate locuri special pentru romi în instituțiile de învățământ superior, în școlile profesionale și liceale, etc.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

În sectorul ocupării, principalul obiectiv urmărește îmbunătățirea participării la piața muncii a cetățenilor aparținând minorității rome prin:

• Campanii de informare pentru asigurarea legăturii dintre angajatori și romii care nu au de lucru (servicii gratuite de informare, mediere și consiliere a celor în căutarea unui loc de muncă);

• Facilitarea mobilității forței de muncă și antreprenorialului pentru romi (prin acordarea unor prime de angajare, oferire de consultanță gratuită întreprinzătorilor începători);

• Acordarea de facilități pentru agenții economici care angajează candidați din grupuri defavorizate.

În domeniul sănătății, se urmărește îmbunătățirea accesului cetățenilor romi la servicii de sănătate de bază, preventive și curative, reducerea riscurilor și prevenirea îmbolnăvirilor, prevenirea discriminării romilor care accesează servicii de sănătate, prin măsuri precum:

• Susținerea programelor de burse pentru tinerii romi care vor să urmeze studii postliceale și universitare din domeniul serviciilor de sănătate;

• Angajarea cu prioritate în comunitățile de romi rurale a asistentului medical comunitar rom și a mediatorului sanitar;

• Consilierea populației rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și monitorizarea accesului acestora;

• Înscrierea populației rome pe listele medicilor de familie;

• Informarea și consilierea femeilor și fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei și copilului, prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de persoane;

• Înființarea unei linii verzi de sesizare a discriminării pacienților romi care accesează serviciile de sănătate, de către fiecare consiliu județean.

În sectorul locuirii, obiectivul este asigurarea unor condiții decente de viață

și asigurarea de servicii publice și de infrastructură.

Printre măsuri amintim: • Construirea de locuințe sociale

pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu romilor cu venituri mici;

• Reabilitarea clădirilor în zone locuite de populație roma vulnerabilă;

• Sprijinirea activității de cadastru și intabulare a proprietăților imobiliare.

Pe lângă sectoarele menționate, care se regăsesc și în recomandările europene, Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020 se adresează domeniilor cultural, protecția copiilor, justiție, ordine publică, administrație și dezvoltare comunitară.

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei se va face de către un comitet interministerial, iar un Punct Național de Contact va fi desemnat de către primul-ministru, conform recomandărilor UE.

La nivel județean vor fi înființate grupuri de lucru formate din reprezentanți ai autorităților locale și ai Birourilor județene pentru romi, iar primăriile vor angaja experți în problematica romilor, care să lucreze la implementarea strategiei, alături de reprezentanți locali.

Analiza punerii în aplicare a planurilor de acțiune, conform indicatorilor stabiliți, se va face de două ori pe an, iar în cazul în care va fi nevoie, vor fi luate măsuri de remediere.

Un raport anual privind implementarea Strategiei va fi trimis Guvernului și, ulterior, Comisiei Europene, prin intermediul unui Punct Național de Contact.

(Sursa:www.gov.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Dezvoltarea rețelei TEN-T până în

2030

Îmbunătățirea navigației pe segmentul românesc al Dunării, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad – Constanța și realizarea conexiunilor între porturi, aeroporturi și rețelele feroviare și rutiere sunt prioritățile pentru România identificate de Comisia Europeană într-o serie de studii privind dezvoltarea și finanțarea rețelei TEN-T până în anul 2030.

Două dintre studii, coridoarele Rin - Dunăre și Orient - Mediterana de est, prezintă un portofoliu de proiecte de pe teritoriul României eligibile pentru finanțare.

Proiectele identificate au ca obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad – Constanța, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă si Fetești; tronsonul Timișoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova / Calafat – București), infrastructura fluvială (segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre - Marea Neagră) și conexiunile dintre rețele (conectarea aeroporturilor (Otopeni și Traian Vuia) și a

porturilor (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanța) cu infrastructura feroviaraă și rutieră.

Pentru oficialii europeni, este important ca rețeaua centrală, esențială pentru fluxurile de mărfuri și pasageri în întreaga UE, să fie complet operațională până în anul 2030.

În acest context, este esențial să se investească în proiectele TEN-T, maximizând beneficiile facilității "Conectarea Europei" și ale Planului de investiții lansat de Comisie, rețeaua TEN-T fiind esențială pentru o Uniune ce luptă pentru dezvoltare, noi locuri de muncă și competitivitate, o Uniune conectată, fără bariere, cu o piață unică prosperă.

Cele nouă studii, câte unul pentru fiecare coridor de transport trans-european, analizează starea infrastructurii actuale, problemele care împiedică fluxurile de pasageri și marfă și identifică acțiunile care trebuie realizate până în 2030.

Rezultatele studiilor includ liste cu proiecte care vizează completarea transportului transfrontalier, eliminarea blocajelor și sporirea interoperabilității.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

Trei apeluri de proiecte care sprijină și românii din diaspora

Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management a POS DRU lanseaza, spre

consultare, documentele pentru lansarea a 3 apeluri, care vor sprijini și românii din diaspora. Ele se adresează milioanelor de români care trăiesc în afara granițelor țării - dintre care mulți

au devenit cetățeni ai altor state – pentru care naționalitatea va ramâne, pentru totdeauna, parte a identității lor și care vor rămâne români pentru tot restul vieții.

De aceea, statul român are obligația legală și morală să guverneze și în numele lor, motiv pentru care aceștia trebuie să beneficieze de fondurile europene, prin intermediul a 3 apeluri, care pot să-i sprijine pe 3 căi distincte - prin cursuri de formare profesională continuă (pentru adaptarea mai bună și mai rapidă la specificitățile culturii și economiei statelor de rezidență), prin sprijin financiar pentru lansarea în antreprenoriat în afara țării și printr-un program de tipul „școala după școală”, pentru copiii cu cel puțin un părinte plecat în străinătate.

Conform ghidurilor supuse consultării publice, în cadrul viitorului apel „Formare profesională continuă pentru angajați”, va fi acordat sprijin pentru participarea la cursuri de formare profesională continuă în vederea obținerii unei calificări sau pentru creșterea nivelului de calificare, inclusiv asigurarea costurilor de transport, hrană pe durata desfaășurării formării, dar și stimulente menite să îmbunătățească participarea eficientă a acestora.

Prin intermediul apelului „Români antreprenori în Europa” vor fi finanțate proiecte care vor sprijini activități de asistență pentru ca românii din afara țării să înceapă o afacere pe cont propriu.

În acelașii timp, în cadrul apelului „Prevenirea și corectarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii” vor fi sprijinite, în primul rând, activități de tipul „școala după școală” (în special cursuri de alfabetizare și de formare a abilităților numerice etc.), dar și furnizarea de programe flexibile de educație de tip „a doua șansă”, care urmăresc dobândirea competențelor de bază și dezvoltarea abilităților personale pentru cei care părăsesc timpuriu sau abandonează școala.

Copiii cu părinti plecați la muncă iîn străinatate trebuie săreprezinte minimum 50% din totalul grupului țintă asumat la nivel de proiect.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

EURO-JOB

Factorii-cheie care stau la baza rezilienței în fața crizei

Țările care oferă locuri de muncă de

calitate și măsuri eficiente de protecție socială și care investesc în capitalul uman sunt mai reziliente în fața crizei economice.

Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Analizei privind ocuparea forței de muncă și situația socială în Europa, ediția 2014, care a analizat consecințele recesiunii.

Documentul subliniază, de asemenea, necesitatea de a investi în dobândirea și menținerea de către lucrători a unor competențe adecvate care să le sporească productivitatea, precum și dificultatea de a restabili convergența între statele membre.

Analiza a examinat învățămintele desprinse în urma recesiunii și a constatat că impactul negativ al acesteia asupra ocupării forței de muncă și asupra veniturilor a fost mai mic în țările cu piețe ale muncii mai deschise și mai puțin fragmentate și care au investit mai mult în învățarea pe tot parcursul vieții.

În aceste țări, indemnizațiile de șomaj sunt oferite unui număr mare de șomeri, sunt însoțite de măsuri de activare și țin cont de ciclurile economice.

Pentru forurile europene, crearea de locuri de muncă reprezintă o misiune urgentă, iar consecințele crizei îngreunează și mai mult situația, motiv pentru care este necesar să se pună în aplicare reforme structurale și măsuri de sprijinire a consumului și a cererii.

Este nevoie de investiții suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăți educația, cursurile de formare și măsurile de activare destinate cetățenilor europeni, astfel încât aceștia să fie mai pregătiți pentru piața muncii si, de aceea, ofensiva privind investițiile a Comisiei Juncker va permite obținerea unor progrese reale și substanțiale.

Analiza constată că o serie de state membre se îndreaptă, în mod treptat, către un model de investiții sociale care promovează potențialul cetățenilor de-a lungul întregii lor vieți și care sprijină o participare mai largă pe piața muncii.

Actiunile din trecut - care au vizat sporirea ocupării forței de muncă în rândul

femeilor și al lucrătorilor mai în vârstă - au permis menținerea ratelor de activitate în Europa, fapt ce confirmă necesitatea de a continua reformele pieței muncii și modernizarea sistemului de protecție socială.

Îmbunătățirea competențelor în vederea obținerii unor locuri de muncă mai bune

Având în vedere scăderea și îmbătrânirea populației din UE, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru a sprijini productivitatea și pentru a asigura o creștere generatoare de locuri de muncă și favorabilă incluziunii în viitor.

Analiza subliniază faptul că investițiile

eficiente în capitalul uman presupun nu numai cursuri de educație și de formare pentru obținerea competențelor necesare, ci și cadre adecvate pentru a permite cetățenilor să își mențină, să își actualizeze și să folosească competențele respective de-a lungul întregii lor vieți profesionale.

De aceea, sunt necesare politici adecvate pentru a evita risipirea capitalului uman prin inactivitate sau prin utilizarea insuficientă a potențialului lui de muncă.

Într-un alt context, creșterea ofertei de capital uman cu înaltă calificare trebuie să fie însoțită de o creștere a ofertei de locuri de muncă de calitate, pentru a spori productivitatea forței de muncă.

În ceea ce privește provocările și oportunitățile viitoare, se observă faptul că, în contextul actual al schimbărilor legate de progresele tehnologice, globalizare, evoluția demografică și trecerea la o economie mai ecologică, pot apărea oportunități de creare a unor locuri de muncă de calitate.

Pe de altă parte, unele competențe și locuri de muncă pot să nu mai fie de actualitate și pot apărea polarizări în ceea ce privește salariile.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Prin urmare, sunt necesare politici proactive pentru a sprijini formarea pe tot parcursul vieții,

îmbunătățirea asistenței pentru căutarea unui loc de muncă și a dialogului social, în vederea conceperii și punerii în aplicare a inovațiilor.

Restabilirea convergenței În fine, analiza subliniază, de asemenea, faptul că restabilirea convergenței socioeconomice

reprezintă o altă sarcină importantă după perioada de criză, în special în statele membre din sudul și de la periferia UE-15.

Divergența cauzată de criză s-a datorat nu numai șocului economic considerabil, ci și dezechilibrelor structurale care erau deja prezente înaintea crizei în statele cele mai afectate, cum ar fi productivitatea slabă, lipsa investițiilor în capitalul uman, deficiențe în sectorul bancar și în sistemele de asigurări sociale și apariția de bule imobiliare.

Analiza contribuie la dezbaterea care are loc în prezent privind cele mai potrivite metode de a restabili convergența, de a consolida uniunea economică și monetară și de a întări dimensiunea sa socială.

Analiza privind ocuparea forței de muncă și situația socială în Europa Aceasta este cea de-a patra ediție a Analizei anuale privind ocuparea forței de muncă și

situația socială în Europa, document prin care Comisia oferă un raport privind cele mai recente tendințe legate de ocuparea forței de muncă și situația socială și analizează viitoarele provocări și posibilele răspunsuri în ceea ce privește politicile.

Această analiză permite, de asemenea, Comisiei să își îndeplinească obligația înscrisă în tratat de a prezenta rapoarte privind situația socială în UE.

Analiza anuală privind ocuparea forței de muncă și situația socială în Europa este rezultatul unui studiu analitic pertinent al serviciilor Comisiei, bazat pe cele mai recente date și lucrări de specialitate disponibile.

Principalele sale concluzii stau la baza inițiativelor Comisiei în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale.

O ușoară, dar continuă, creștere a ocupării forței de muncă

Redresarea economică, care a

început în UE în primăvara anului 2013, rămâne insuficientă, iar recentele previziuni vizând PIB-ul UE au fost revizuite în scădere.

Totuși, în pofida contextului macroeconomic nefavorabil, nivelul de ocupare a forței de muncă în UE manifestă o creștere ușoară continuă, de la mijlocul lui 2013, conform recentului Buletin trimestrial privind ocuparea forței de muncă și situația socială.

Nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut în marea majoritate a statelor membre ale UE, inclusiv în țările cu un nivel al șomajului foarte înalt, cum ar fi Grecia, Spania și Portugalia.

De asemenea, el s-a ameliorat în marea majoritate a sectoarelor, crescând semnificativ în sectorul serviciilor.

Analiza relevă o creștere a tuturor tipurilor de ocupare a forței de muncă, nu

doar locurile de muncă temporare și cu fracțiune de normă, dar și cele pe termen indefinit și cu normă întreagă.

Totuși, revenirea la nivelurile de șomaj dinaintea crizei este mai puțin rapidă decât s-a sperat.

Cu toate că se asistă la o creștere a nivelului de ocupare a forței de muncă, ea este prea mică și prea lentă.

În special șomajul de lungă durată rămâne o provocare majoră pentru UE.

Prin intermediul ofensivei investițiilor, în valoare de 315 miliarde EURO, lansată de Comisie, se constata o ambitie de a stimula creșterea economică și crearea de mai multe locuri de muncă.

În plus, este nevoie si de acțiuni țintite pentru a ajuta persoanele care au fost în șomaj o perioadă îndelungată.

Multe probleme își așteaptă soluționarea, în special șomajul de lungă durată și oportunitățile puține de angajare a tinerilor (15 – 24 ani) și a adulților tineri cu vârste cuprinse între 25 și 39 de ani.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

Nivelul șomajului în rândul tinerilor a scăzut semnificativ în UE, dar rămâne la un nivel foarte înalt.

În UE, șomajul de lungă durată este o problemă tot mai mare.

În al doilea trimestru al anului 2014, un total de 12,4 milioane de persoane (5,1 % din forța de muncă) au fost în șomaj timp de peste un an, iar mai mult de jumătate dintre acestea au fost în șomaj timp de peste doi ani. În Grecia și Cipru, nivelurile șomajului de lungă durată au atins cote istorice.

În UE, creșterea veniturilor brute disponibile ale gospodăriilor populației a continuat, dar într-un ritm mai lent.

Redresarea economică fragilă și provocările de pe piața forței de muncă au avut un impact asupra modestei evoluții a situației gospodăriilor și a persoanelor fizice.

Ușurarea situației financiare dificile a

gospodăriilor cu venituri mici, observată în prima jumătate a anului 2014, pare să se fi oprit în ultimele luni.

Reformele fiscale ca instrument de a reconcilia preocupările legate de eficiență și echitate

Reducerea sarcinii fiscale asupra forței de muncă a reprezentat o parte esențială a recomandărilor din 2014 specifice țărilor.

În contextul consolidării fiscale, opțiunile de politică recomandate în cazul mai multor state membre sunt reducerea sarcinii fiscale asupra forței de muncă și recurgerea la surse care afectează mai puțin creșterea economică, precum și combaterea evaziunii fiscale și a evitării îndeplinirii obligațiilor fiscale.

Analiza arată că, până în 2012 (cele mai recente date disponibile), în mai puțin de jumătate dintre statele membre,

sarcina fiscală asupra forței de muncă a scăzut, în timp ce doar în câteva țări ea a fost însoțită de o creștere a sarcinii fiscale aferente consumului.

Lupta împotriva evaziunii fiscale și a evitării îndeplinirii obligațiilor fiscale poate contribui în mod pozitiv la atingerea obiectivele bugetare și de ocupare a forței de muncă, îndeplinind, în același timp, obiective sociale.

Ocuparea forței de muncă în sectorul serviciilor sociale și medicale

Sectorul serviciilor sociale și medicale este caracterizat de o forță de muncă mai calificată decât în restul economiei, de o mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați, de condiții de muncă mai dificile și de o pondere mai mare a muncii cu fracțiune de normă, ceea ce ar putea genera dificultăți în atragerea de noi lucrători.

Cu toate acestea, sectorul va genera o creștere a numărului de locuri de muncă ca urmare a îmbătrânirii forței de muncă din acest sector, a creșterii cererii determinate de apariția unor noi necesități generate de schimbările demografice, a consecințelor economice și sociale ale crizei, a agravării inegalităților, a progreselor tehnologice sau a modelelor sociale în schimbare.

Criza economică și financiară a jucat un rol dublu în ceea ce privește serviciile medicale și sociale: pe de o parte, criza a arătat că aceste servicii îi pot atenua impactul; pe de altă parte, constrângerile bugetare au avut un impact asupra finanțării serviciilor medicale și sociale, prin reduceri semnificative ale cheltuielilor cu prestațiile în natură.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

EURO-TRANSPORT

Dezvoltarea de sisteme comune de transport inteligent

Programul TEN-T al UE va sprijini

cu 2 milioane de euro inițiativa României și altor 11 state membre de a ajunge la un consens european cu privire la sistemele comune de transport inteligent (ITS).

Proiectul vine în completarea Platformei europene ITS în curs și va continua activitățile în vederea armonizării ITS pe întregul continent.

Operatorii și autoritățile europene de

transport rutier cooperează cu Comisia Europeană în cadrul inițiativei EasyWay pentru a încuraja armonizarea și interoperabilitatea europeană a sistemelor de transport inteligent printr-o serie de proiecte cu privire la standarde și proceduri comune.

Proiectul EIP+ va monitoriza liniile directoare EasyWay, va evalua impactul la scară europeană a proiectelor ITS și va disemina bunele practici.

În cadrul proiectului se vor pune, de asemenea, la dispoziție un birou de asistență tehnică și o unitate de asistență

pentru utilizatori pentru a promova inițiativa EasyWay.

Se preconizează că proiectul va contribui la cooperarea internațională cu privire la ITS, în special în ceea ce privește lucrările din domeniu finanțate prin intermediul Cererii multianuale de propuneri TEN-T 2013.

La această inițiativă iau parte Germania, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, România, Suedia și Marea Britanie.

Proiectul a fost selectat pentru finanțare din partea UE cu ajutorul experților externi din cadrul Cererii multianuale de propuneri TEN-T 2013, prioritatea „Sisteme de transport inteligent”.

Implementarea sa va fi monitorizată de INEA, Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele a Comisiei Europene.

Proiectul trebuie să fie finalizat până în decembrie 2015.

Platforma online fi-compas pentru identificarea instrumentelor financiare

România are posibilitatea să identifice surse de finanțare pentru acele proiecte care au fost ignorate de investitori, fiind considerate prea riscante, prin intermediul noii platforme on-line fi-compass, lansată în data de 19 ianuarie 2015 de Comisia Europeană (CE), în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI).

Proiectele avute în vedere pot fi în domenii variate, cum ar fi transport, energie sau internet în bandă largă. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Platforma on-line Fi-compass

Platforma oferă tuturor cetățenilor europeni interesați de oportunitățile oferite de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) despre instrumentele financiare disponibile, precum și alte informații relevante.

Fi-compass care va funcționa ca un bazin comun de know-how și va avea rolul de a maximiza impactul real al acestui plan de investiții.

El va furniza exemple excelente pentru alte țări, în special pentru cele care se luptă să atragă finanțare europeană, și să asigure o utilizare eficientă a acesteia.

Odata cu lansarea platformei fi-compass, CE și BEI lucrează la cel de-al doilea pilon al Planului de Investiții, astfel încât efectele acestuia să înceapă să apară în economia europeană.

Acest al doilea pilon vizează sporirea asistenței tehnice (cu un hub consultativ pentru a oferi sprijin financiar și tehnic pentru promotorii publici și privați) și asigurarea transparenței investițiilor.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

EURO-BUSINESS .

Noile norme pentru hotărârile transfrontaliere

Noi norme europene, aplicabile de mâine, dau posibilitatea agenților economici și consumatorilor din România să își soluționeze mai ușor litigiile transfrontaliere, ceea ce se așteaptă să conducă la economii anuale de 48 de milioane EUR0 în întreaga UE.

Noile măsuri duc la îndeplinire promisiunea UE de a reduce procedurile birocratice și de a consolida piața unică a UE pentru a stimula creșterea economică durabilă.

Iată ameliorările concrete care vor intra în vigoare: • O hotărâre în materie civilă și comercială care are titlu executoriu în România va fi

automat executorie în toate statele UE – în termeni practici, acest lucru înseamnă că agenții economici și cetățenii vor putea să își recupereze pierderile mai repede, mai ușor și fără costuri suplimentare.

• Consumatorii și angajații din România vor fi mai bine protejați în litigiile în instanță care implică state din afara UE, pentru că, în cazul oricărui litigiu de acest gen, ei vor putea recurge la instanțele din țara unde își au reședința.

• Va crește securitatea juridică în ceea ce privește acordurile de alegere a forului între societăți comerciale, alegerea acestora nemaiputând fi folosită pentru a întârzia soluționarea litigiului.

Aceste noi norme ar putea genera economii variind între 2 000 și 12 000 EUR pentru fiecare caz și reprezintă îndeplinirea cu succes a promisiunii Comisiei Europene de a reduce procedurile birocratice și de a consolida piața unică a UE. EURO-DIALOG

Întâlniri cu cetățenii

Comisia Europeană a lansat o nouă serie de dialoguri cu cetățenii, oferindu-le tuturor europenilor posibilitatea de a intra în dialog direct cu membrii acesteia.

Noua serie face parte din angajamentul clar al Comisiei de a îmbunătăți pe mai departe comunicarea sa cu cetățenii.

De altfel, în scrisorile sale adresate comisarilor, în septembrie 2014, președintele Juncker a cerut întregului colegiu să fie "activi din punct de vedere politic în statele membre și în dialogul cu cetățenii europeni."

În acest sens, cetățenii din Letonia,

Estonia și Lituania au fost invitați să participe la o dezbatere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, vicepreședintele Valdis Dombrovskis și comisarul european Corina Crețu, la Riga.

Comisarii au discutat despre aspecte importante pentru Europa și zona Baltică, cum ar fi crearea de noi locuri de muncă, creșterea economică, noul plan de investiții al

UE, responsabilitatea fiscală, reformele structurale și dialogul social.

Întrucât UE nu înseamnă doar Bruxelles, era important ca fiecare comisar european să petreacă mai mult timp alături de cetățenii din statele membre, pentru a le asculta preocupările și ideile lor despre cum îi poate ajuta Europa.

De altfel, acest dialog a reprezentat si o oportunitate de a înțelege mai bine cetățenii statelor baltice, de a le afla gândurile, sentimentele și așteptările lor în ceea ce privește Uniunea Europeană.

Cetățenii au putut participa în mod direct la această dezbatere, înregistrându-se în prealabil la adresa http://www.eiropasnakotne.lv/, sau au putut urmări online și comenta, în timpul evenimentului, în pagina: http://ec.europa.eu/citizens-dialogues/index_en.htm.

Dezbaterea a fost tradusă simultan în limbile engleză, letonă și română.

Simultan, comentariile au putut fi trimise pe Twitter, folosindu-se hashtag-ul #EUdialogues.

Evenimentul a fost moderat de către Edijs Boss, jurnalist și prezentator TV3, dezbaterea beneficind de interpretare în limbile engleză, estonă, lituaniană, suedeză, daneză, finlandeză, franceză și germană. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

EURO-REFORMA

Orientări pentru încurajarea reformelor structurale și a

investițiilor

Comisia Europeană a prezentat noi orientări detaliate privind modul în care va aplica normele existente din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere pentru a consolida legătura dintre reformele structurale, investiții și responsabilitatea bugetară, în vederea sprijinirii locurilor de muncă și a creșterii economice.

Orientările pe care Comisia le va aplica de acum înainte urmăresc trei obiective principale:

1. încurajarea punerii în aplicare eficace a reformelor structurale;

2. promovarea investițiilor, în special în contextul noului Fond european pentru investiții strategice (FEIS);

3. luarea în considerare mai atentă a ciclului economic din fiecare stat membru.

Aceste orientări vizează, de asemenea, dezvoltarea unei strategii bugetare mai favorabile creșterii economice în zona euro.

Comunicarea urmează angajamentul exprimat de președintele Jean-Claude Juncker în cadrul orientărilor sale politice, pe baza cărora Comisia a fost aleasă de Parlamentul European.

Respectarea pactului, în paralel cu utilizarea optimă a flexibilității prevăzute în normele acestuia, a făcut, de asemenea, obiectul discuțiilor din cadrul Consiliului European din iunie 2014.

În prezent, Comisia oferă statelor membre mai multă siguranță cu privire la modul în care va aplica pactul.

Tratamentul egal al statelor membre și previzibilitatea normelor reprezintă elementele fundamentale ale pactului.

Pactul de stabilitate și de creștere este piatra de temelie a guvernanței economice europene, motiv pentru care trebuie aplicat într-un mod inteligent, eficace și credibil.

Obiectivul orientărilor privind utilizarea flexibilității din cadrul pactului este de a facilita reformele structurale și investițiile atât de necesare pentru stimularea creșterii și pentru crearea mai multor locuri de muncă în Europa.

Pe de alta parte, responsabilitatea bugetară reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă pentru locuri de muncă și creștere economică.

De aceea, trebuie continuate reformele structurale și intensificate investițiile, pentru a se realiza progrese mai decisive pe toate cele trei fronturi:

1. Clarificări privind reformele

structurale Comisia va analiza impactul bugetar

pozitiv al reformelor structurale. Acest lucru este valabil atât pentru

statele membre care respectă valorile de referință stabilite în Tratat, și anume un deficit de 3 % din PIB și o datorie de 60 % din PIB (componenta preventivă a pactului), cât și pentru statele membre care nu respectă aceste valori (componenta corectivă a pactului, cu alte cuvinte țările care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitului excesiv).

Pentru statele membre vizate de componenta preventivă a pactului, Comisia va ține seama de impactul reformelor (așa-numita „clauză privind reformele structurale”), cu condiția ca acestea să fie majore, să aibă efecte bugetare pozitive pe termen lung verificabile (inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă) și să fie puse în aplicare.

Măsurile de reformă pot fi eligibile și „ex-ante”, cu condiția ca statele membre să prezinte un plan de reformă structurală specific care să conțină măsuri bine definite și termene credibile pentru adoptarea și punerea în aplicare.

Comisia va evalua reformele înainte de a recomanda Consiliului să autorizeze eventualele abateri temporare de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) sau de la traiectoria de ajustare bugetară în vederea atingerii acestuia.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

Abaterile respective ar trebui să nu depășească 0,5 % din PIB.

Trebuie să se păstreze o marjă de siguranță adecvată care să asigure respectarea valorii de referință de 3 % din PIB a deficitului.

OTM ar trebui să fie realizat în termen de patru ani de la activarea clauzei.

La inițierea unei proceduri aplicabile deficitului excesiv, Comisia poate recomanda un termen mai lung pentru corectarea deficitului excesiv, cu condiția să existe un plan de reformă structurală specific, astfel cum este descris anterior.

Pentru țările care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitului excesiv și care au depus eforturile bugetare necesare, dar care au nevoie de mai mult timp pentru a atinge valoarea de referință de 3 %,

Comisia poate recomanda prelungirea cu o durată mai lungă a termenului-limită pentru corectare, cu condiția să existe un plan de reformă structurală specific, astfel cum este descris anterior.

Ea va monitoriza îndeaproape reformele și va propune măsurile necesare în cazul în care statele membre nu reușesc să le pună în aplicare.

2. Clarificări privind investițiile Un tratament favorabil aplicat

contribuțiilor naționale la FEIS. În cadrul Planului de investiții pentru

Europa, publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia a precizat deja că va acorda, în cadrul pactului, un tratament favorabil pentru contribuțiile naționale la FEIS, în legătură cu care a adoptat o propunere legislativă.

Comisia își respectă angajamentul, de a nu lua în considerare contribuțiile statelor membre la FEIS atunci când se stabilește ajustarea bugetară în cadrul componentei preventive sau al componentei corective a pactului.

În cazul în care nu se respectă valoarea de referință de 3 % a deficitului, Comisia nu va lansa o procedură aplicabilă deficitelor excesive dacă

depășirea acestei valori este generată de contribuție, cu condiția ca aceasta să fie redusă și să se preconizeze că va fi temporară.

Contribuțiile la FEIS nu vor fi luate în considerare atunci când se evaluează respectarea criteriului privind datoria.

O „clauză privind investițiile” mai accesibilă și clar definită

În trecut, Comisia a furnizat orientări privind modul în care investițiile publice trebuie luate în considerare în cadrul pactului.

Comunicarea oferă precizări și un cadru oficial pentru aceste orientări (cunoscute în mod curent sub denumirea de „clauza privind investițiile”).

Aceasta clarifică faptul că statele membre care fac obiectul componentei preventive a pactului pot să se abată temporar de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare bugetară convenită în vederea atingerii acestui obiectiv, pentru a favoriza investițiile, în următoarele condiții:

1. creșterea PIB-ului lor este negativă sau PIB-ul rămâne cu mult sub nivelul său potențial (având drept rezultat o deviație a PIB-ului de peste - 1,5 %);

2. abaterea nu duce la nerespectarea valorii de referință de 3 % a deficitului și se păstrează o marjă de siguranță adecvată;

3. abaterea are drept rezultat o creștere efectivă a nivelurilor investițiilor;

4. investițiile eligibile sunt cheltuielile naționale cu proiectele cofinanțate de UE în cadrul politicii structurale și de coeziune (inclusiv proiectele cofinanțate prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”), al rețelelor transeuropene și al Mecanismului pentru interconectarea Europei, precum și cofinanțarea proiectelor care beneficiază de cofinanțare și din partea FEIS;

5. abaterea este compensată în termenul prevăzut în programul de stabilitate sau de convergență al statului membru în cauză (planurile bugetare pe termen mediu ale statelor membre).

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

3. Clarificări privind condițiile ciclice

Pentru a ține seama mai bine de fluctuațiile ciclului economic, Comisia va utiliza o matrice care precizează ajustarea bugetară adecvată pe care țările vizate de componenta preventivă a pactului ar trebui să o realizeze.

Acest lucru înseamnă că statele membre vor trebui să depună eforturi bugetare mai importante în perioadele mai favorabile și eforturi bugetare mai reduse în perioadele dificile din punct de vedere economic.

Pentru țările care sunt vizate de componenta corectivă și care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive, Comisia a dezvoltat o nouă abordare pentru evaluarea rezultatelor obținute în urma eforturilor bugetare structurale solicitate, abordare care a fost aprobată de Consiliul ECOFIN în iunie 2014.

Acest lucru contribuie la diferențierea, pe cât posibil, a evoluțiilor bugetare care pot fi considerate ca fiind sub controlul guvernului de evoluțiile legate de o scădere neașteptată a activității economice.

Următoarele etape Comisia nu propune nicio modificare a normelor existente. Prin urmare, nu sunt necesare măsuri legislative, iar Comisia va aplica noile orientări

imediat. Comisia va purta un dialog cu statele membre și cu Consiliul pentru a oferi explicațiile

necesare înaintea următoarelor etape importante, în special prezentarea programelor de stabilitate/convergență și a programelor naționale de reformă, care sunt așteptate în primăvara anului 2015.

Comisia va prezenta, de asemenea, comunicarea Parlamentului European si va implica părțile interesate de la toate nivelurile pentru a stabili măsurile următoare în vederea aprofundării uniunii economice și monetare.

În cadrul Summitului Euro din 24 octombrie, președintele Comisiei a fost invitat să pregătească, în strânsă cooperare cu președintele Summitului Euro, cu președintele Eurogrupului și cu președintele Băncii Centrale Europene, următoarele măsuri de îmbunătățire a guvernanței economice în zona euro.

Astfel cum s-a convenit în cadrul Consiliului European din decembrie 2015, un raport cu privire la aceste aspecte ar trebui să fie prezentat șefilor de stat și de guvern până în iunie 2015, cel mai târziu.

În cadrul programului său de lucru pentru 2015, Comisia s-a angajat să ia noi măsuri care să asigure suveranitatea comună în materie de guvernanță economică. EURO-PROTECT

Protecție pentru victimele violenței oriunde în UE

Regulamentul privind recunoașterea

reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă, care completează Directiva privind ordinul european de protecție adoptată în decembrie 2011, a primit sprijinul Parlamentului European în mai 2013 și al miniștrilor de resort în cadrul Consiliului „Justiție” în iunie 2013.

Ambele instrumente au intrat în vigoare la 11 ianuarie 2015 și, în conformitate cu

Tratatul de la Lisabona, Danemarca nu participă la acest demers.

Pentru a consolida măsurile existente la nivel național și la nivelul UE cu privire la drepturile victimelor, Comisia Europeană a propus, la 18 mai 2011, un pachet de măsuri menite să asigure un nivel minim de drepturi, sprijin și protecție pentru victimele de pe întreg teritoriul UE.

Acest pachet cuprindea Directiva privind drepturile victimelor, Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă și o comunicare în care se prezentau măsuri prezente și viitoare întreprinse de Comisie în privința victimelor.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

Începând din luna ianuarie 2015, victimele violenței - în special cele care au fost afectate de violența domestică sau de hărțuire - își vor putea asigura o protecție mai bună în orice stat membru al UE.

Datorită noilor norme, ordinele de restricție, de protecție și de interdicție emise într-un stat membru pot fi de acum recunoscute rapid și ușor în UE, prin simpla certificare.

Drepturile victimelor violenței vor fi garantate și în afara țării, oriunde în Europa, cu atat mai mult, cu cât se estimează că, în UE, o femeie din trei se confruntă cu violența într-un anumit moment al vieții sale și, din păcate, cel mai adesea această violență fizică provine de la o persoană apropiată, cum ar fi partenerul acesteia.”

Un cetățean care a suferit de pe urma violenței în familie va putea de acum să se simtă în siguranță atunci când călătorește în afara țării sale de origine, prin simpla transferare a ordinului care îl protejează împotriva autorului infracțiunii.

Anterior, pentru a obține recunoașterea în alte state membre ale UE protecției, victimele erau nevoite să treacă prin proceduri complexe și să inițieze o procedură de certificare separată în fiecare țară.

În prezent, aceste ordine de protecție vor fi recunoscute cu ușurință în orice stat membru al UE, ceea ce înseamnă că un cetățean care a fost victima violenței poate călători fără a fi nevoit să parcurgă proceduri împovărătoare.

Datorită noii proceduri, femeile sau bărbații care sunt victime ale violenței vor putea beneficia de protecția pe care o merită și își vor putea continua viața.

Aceștia vor putea să trăiască într-un alt stat membru sau să călătorească în vacanță fără a avea teama siguranței lor.

Noul mecanism este alcătuit din două instrumente distincte: Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă și Directiva privind ordinul european de protecție.

Împreună, cele două instrumente vor garanta că toate victimele violenței au posibilitatea de obține recunoașterea în orice stat membru al UE a ordinelor de protecție de care beneficiază.

Mecanismele reflectă diferențele dintre măsurile de protecție naționale ale statelor membre, care pot fi de natură civilă, penală sau administrativă.

Normele vor asigura, împreună, libera circulație a celor mai comune tipuri de măsuri de protecție din UE.

Este nevoie de mai mult sprijin pentru victime

Necesitatea de a sprijini și proteja victimele este susținută de un raport publicat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), care arată că în UE sunt necesare servicii cu orientare precisă, de sprijinire a victimelor

În pofida progreselor înregistrate, în multe state serviciile de sprijinire a victimelor se confruntă cu provocări.

Printre propunerile concrete de îmbunătățire se numără asigurarea accesului victimelor la servicii de sprijin precis orientate - inclusiv sprijin și consiliere în cazul traumelor, eliminarea obstacolelor birocratice din calea obținerii de asistență juridică pentru victime și asigurarea faptului că persoanele au informații despre drepturile de care beneficiază și serviciile aflate la dispoziție.

Comisia Europeană se angajează să îmbunătățească drepturile celor 75 de milioane de persoane care cad victimă infracțiunilor în fiecare an.

În 2012 a fost adoptată o directivă a UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității în întreaga UE, obligatorie de la 16 noiembrie 2015.

Prin măsuri precum ordinele de protecție la nivelul întregii UE, precum și prin drepturile minime pentru victime, Comisia Europeană acționează pentru consolidarea drepturilor persoanelor care cad victimă infracțiunilor, indiferent de unde ar proveni acestea și de locul din UE în care ar fi săvârșită infracțiunea.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

EURO-JUSTITIE

Progresele înregistrate de România în cadrul MCV

De ce se prezintă un raport privind

progresele realizate în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției?

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Europene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE.

Prin urmare, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), care îi permite să sprijine România în eforturile sale de remediere a acestor deficiențe și să verifice periodic progresele înregistrate de aceasta în raport cu patru obiective de referință stabilite în acest scop.

Aceste obiective de referință sunt interconectate și ar trebui să fie privite în mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic pe termen lung.

Cum raportează Comisia cu privire la

progresele înregistrate de România? Începând din 2007, Comisia publică

periodic rapoarte privind progresele înregistrate în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare.

Aceste rapoarte se bazează pe contribuții din partea Guvernului României, precum și din partea serviciilor Comisiei, a statelor membre, a ONG-urilor și a altor părți interesate.

Ultimele rapoarte, din ianuarie 2013 și ianuarie 2014, au analizat evoluțiile legislative, instituționale și politice relevante pentru reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

Rapoartele respective, metodologia utilizată la elaborarea lor și concluziile

formulate au fost, de asemenea, aprobate de Consiliul de Miniștri în concluziile acestuia.

Cum întocmește Comisia rapoartele

MCV anuale și cum sunt măsurate progresele realizate?

Comisia organizează misiuni de experți care călătoresc în România de trei ori pe an, iar la una dintre aceste misiuni participă și practicieni în domeniul dreptului (judecători, procurori) din alte state membre, ale căror observații completează observațiile Comisiei.

În cadrul misiunilor au loc reuniuni cu principalii interlocutori din București și din alte orașe, pentru a evalua modul în care funcționează autoritățile locale și regionale.

În cursul acestor misiuni, Comisia organizează consultări cu un spectru larg de părți interesate de la fața locului.

De asemenea, Comisia beneficiază de expertiza Reprezentanței sale de la București, care are responsabilitatea de a monitoriza constant progresele realizate și a menține legătura cu părțile interesate.

Ce se spune în ultimul raport? În concluziile ultimului raport se

arată că, în perioada scursă de la rapoartele MCV anterioare, România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor.

Astfel, acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă și s-au reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în special.

Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel sporit de profesionalism al întregului corp judiciar, inclusiv prin disponibilitatea de a apăra cu mai multă consecvență independența sistemului judiciar și prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere.

În același timp, există în continuare un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure.

Deși punerea în aplicare a Codului penal și a Codului civil a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluționate.

Există în continuare o lipsă surprinzătoare de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare.

Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil.

Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale, aceasta fiind, de altfel, o problemă întâlnită pe scară mai largă.

De asemenea, cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.

Raportul conține o serie de recomandări specifice în ceea ce privește independența sistemului judiciar; reforma judiciară; integritatea și combaterea corupției.

Care sunt etapele următoare? Comisia consideră că procesul de

monitorizare în cadrul MCV, oportunitățile oferite de fondurile UE și dialogul constructiv cu Comisia și cu numeroase state membre continuă să reprezinte un sprijin valoros pentru consolidarea reformelor în România.

Consensul cu privire la necesitatea reformelor și convingerea că progresele sunt tot mai solide câștigă din ce în ce

mai mult teren, iar această tendință trebuie acum menținută.

Comisia speră să continue să colaboreze îndeaproape cu România pentru a asigura atingerea obiectivelor MCV.

Următorul raport va fi prezentat în aproximativ un an, pentru a oferi României răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor Comisiei și a evalua rezultatele tangibile obținute.

Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape și pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și printr-un dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre.

MCV se bucură de susținerea

cetățenilor români? Înaintea publicării rapoartele MCV,

au aparut rezultatele sondajului Eurobarometru Flash.

Acest sondaj, realizat în noiembrie 2014, arată că 73 % dintre români consideră că UE a avut un impact pozitiv în ceea ce privește remedierea deficiențelor sistemului judiciar al României, iar 67 % cred că implicarea UE a avut un impact pozitiv asupra combaterii corupției.

Mai multe informații sunt disponibile aici - http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/flash_arch_420_405_en.htm#406

Comisia furnizează asistență

financiară în sprijinul reformelor? România a beneficiat de sume

considerabile din fondurile UE destinate sprijinirii de măsuri în sectorul justiției și al afacerilor interne, atât în perioada de preaderare, cât și după aceea.

Au fost finanțate astfel numeroase proiecte și investiții.

În cadrul perioadei de programare 2007-2013 a Comisiei, România a beneficiat de fonduri structurale care au fost utilizate pentru a pune în practică recomandările MCV. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

A fost astfel sprijinită, printre altele, funcționarea principalelor instituții, dar au beneficiat de sprijin și o serie de proiecte care sunt în prezent în etapa finală (sistemul PREVENT de la ANI, N-Lex).

În noua perioadă de programare, resursele alocate reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției au fost suplimentate și mai mult.

Pentru perioada 2014-2020, fondurile structurale și de investiții europene vor finanța măsuri legate de:

o consolidarea capacității organizaționale și administrative a sistemului judiciar (instanțe, parchete și principalele organisme centrale ale sistemului judiciar: Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) și dezvoltarea resurselor umane;

o îmbunătățirea accesului la justiție și a calității serviciilor judiciare, asigurându-se totodată transparența și integritatea în cadrul sistemului judiciar (prin punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și a măsurilor complementare în acest domeniu);

o asigurarea unor servicii de înregistrare funciară îmbunătățite - integrarea datelor existente și asigurarea pe o scară mai mare a înregistrării sistematice a terenurilor în zonele rurale.

Comisia consultă guvernul cu privire la raport înainte de a-l da publicității?

MCV este un proces complet independent: rapoartele sunt responsabilitatea exclusivă a Comisiei.

Dar, desigur, primim regulat documente și contribuții din partea guvernului României referitoare la progresele înregistrate de reforme și de procesele juridice și încercăm să fim la curent cu ultimele evoluții.

De asemenea, primim contribuții din partea multor altor observatori și actori din ambele țări.

Când va lua sfârșit procesul MCV? MCV va fi încheiat atunci când

obiectivele de referință vor fi îndeplinite în mod satisfăcător.

Președintele Juncker și-a exprimat speranța că România va continua pe calea reformelor și va putea ieși din program în mandatul actualei Comisii.

EURO-CONSULT

Orientări privind vânzarea în comun de ulei de măsline, bovine și culturi

arabile

Evaluarea de impact a Comisiei referitoare la reforma PAC a evidențiat nevoia de a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente și de a crea condiții propice pentru ca sectorul agricol să devină competitiv și inovator.

Concret, aceasta presupune încurajarea cooperării dintre agricultori și, în același timp, asigurarea concurenței din acest sector.

Reforma PAC din 2013 modifică normele antitrust în sectorul agricol, în special în ceea ce privește uleiul de măsline, bovinele și culturile arabile.

Noile norme sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole („Regulamentul unic OCP”).

În iunie 2014, Comisia a anunțat că va prezenta orientări cu privire la anumite probleme legate de dreptul concurenței care ar putea decurge din punerea în aplicare a acestui nou regim.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

În plus, Parlamentul a solicitat să se asigure o aplicare unitară a reformei PAC din 2013 la nivelul statelor membre ale UE, iar articolul 206 din Regulamentul unic OCP prevede obligația Comisiei de a adopta orientări în acest sens.

Comisia Europeană invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la noul proiect de orientări în ceea ce privește aplicarea normelor antitrust ale UE în sectorul agricol.

După reforma politicii agricole a UE, noi norme antitrust specifice se aplică vânzării de ulei de măsline, bovine și culturi arabile.

În special, noile norme permit producătorilor să comercializeze în comun aceste produse dacă sunt îndeplinite anumite condiții, între care aceea ca prin cooperarea lor să crească în mod semnificativ eficiența.

Orientările Comisiei vor contribui la garantarea faptului că punerea în aplicare a reformei PAC îmbunătățește funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente și asigură în mod eficace concurența și inovarea pe piețele produselor agricole.

Răspunsurile la consultarea publică

pot fi transmise până la 5 mai 2015. În lumina observațiilor primite,

Comisia își va revizui propunerea în vederea adoptării orientărilor finale până la sfârșitul anului 2015.

La 1 ianuarie 2014, a intrat în vigoare noua politică agricolă a UE (PAC), care include un regim specific al concurenței pentru anumite produse agricole.

În special, reforma permite producătorilor să comercializeze în comun ulei de măsline, bovine și culturi arabile, prin intermediul organizațiilor de

producători sau al asociațiilor de organizații, în următoarele condiții:

o Aceste organizații ar trebui să asigure îmbunătățirea eficienței agricultorilor prin furnizarea de servicii de sprijin, cum ar fi depozitarea, distribuția și serviciile de transport.

o De asemenea, cantitatea comercializată de organizație nu ar trebui să depășească un anumit prag.

În prezent, Comisia oferă orientări cu privire la modul optim de utilizare a acestor norme pentru a stimula investițiile și creșterea economică, menținând, în același timp, condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii de pe piața unică.

Mai precis, orientările cuprind: o exemple privind modul în care

organizațiile de producători pot presta servicii care generează creșteri semnificative ale eficienței agricultorilor;

o îndrumări privind modul în care se poate verifica dacă volumul comercializat de organizațiile de producători nu depășește anumite limite de volum de producție; precum și

o situațiile în care autoritățile de concurență pot aplica o clauză de salvgardare și pot redeschide sau anula contractele de comercializare în comun ale unei organizații de producători.

Autoritățile naționale de concurență și ministerele agriculturii au fost deja consultate cu privire la această propunere.

Comisia invită acum părțile interesate să își prezinte punctele de vedere asupra orientărilor.

Contribuțiile pot fi trimise până la data de 5 mai 2015.

Comisia va prezenta aceste propuneri părților interesate, autorităților naționale de concurență și ministerelor agriculturii, în cadrul unei conferințe care se va desfășura la 4 martie 2015.

Textul integral al propunerilor este disponibil aici:

http://ec.europa.eu/competition/consultations/2015_cmo_regulation/index_en.html

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

CE a lansat competiția RegioStars 2015!

Comisia Europeană a lansat în luna decembrie 2014, ediția 2015 a Premiilor RegioStars, care vor aduce în atenția publicului cele mai bune și mai inovatoare proiecte cofinanțate prin politica de coeziune a Uniunii Europene.

Proiectele vor fi selectate de un juriu independent, managerii proiectelor finaliste și reprezentanții Autoritățlor de Management urmând să participe la ceremonia RegioStars 2015 din Săptămâna Europeană a Regiunilor și Oraselor, în ziua de 13 octombrie 2015, la Bruxelles.

Categoriile pentru anul 2015 sunt: Creștere SMART: dezvoltarea IMM-urilor pentru susținerea unei economii digitale; Creștere sustenabilă: susținerea investițiilor în eficiența energetică în beneficiul cetățenilor și a societății; Creștere incluzivă: integrarea în societate a celor asupra cărora planează riscul excluderii sociale; Citystar: transformarea orașelor pentru a face față viitoarelor provocări.

Aplicațiile pot fi depuse în limbile engleză, franceză sau germană, termenul limită fiind 28 februarie 2015, iar proiectele pot fi înscrise în competiție de către autoritățile de management sau direct de către municipalități (doar cu acceptul autorității de management relevante).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

EURO - YOUNG

Agenție pentru antreprenoriat pentru fondurile destinate tinerilor Înființarea Agenției Naționale pentru Antreprenoriat și Implementarea Programelor pentru

Tineri face obiectul unui memorandum discutat deja în Guvern, noua instituție urmând să preia gestionarea celor două componente din viitorul Program Operațional Capital Uman destinate tinerilor care nu sunt angajați, nici în educație sau training (NEET).

Ea va ave rolul de "administrator de global grant" pentru aceste linii de finanțare care însumează peste 600 milioane de euro în următorii 7 ani și va prelua oficiile teritoriale pentru IMM-uri și Directia de programe din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de afaceri.

Agentia ar urma să funcționeze ca un parteneriat public-privat "prin implicarea patronatelor și a sindicatelor, a organizațiilor de tineret, liceelor, universitatilor, angajatorilor și a comunităților locale, asigurând astfel o modalitate modernă de lucru în care toate părțile implicate să contribuie la atingerea obiectivului final: angajarea tinerilor."

Ca sursă de finanțare pentru înființarea și desfășurarea activității Agenției [...] poate fi utilizată Axa Prioritară 4 din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020".

În motivația acestei decizii, Guvernul arată că pentru a putea implementa programul european destinat integrării tinerilor pe piața muncii trebuie rezolvate o serie de probleme precum:

- capacitatea administrativă insuficientă a Serviciului Public de Ocupare (SPO), prevăzut a fi principalul furnizor de servicii în cadrul garanției pentru tineret

- lipsa unor activități suficiente de informare destinate tinerilor neînregistrați (NEET), în special al tinerilor rromi

- lipsa unei implicări reale a sectorului privat în stagii de ucenicie și stagii de formare profesională

Prin Axele 1 si 2 ale Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 ar urma să fie finanțate cu peste 600 milioane de euro măsuri destinate tinerilor "NEET".

Axa 1: Circa 210 milioane euro. - Programul "Inițiativa de ocupare pentru tineri" (Youth employment initiative), dedicat tinerilor care nu sunt în educație, training sau angajați (categoria denumită la nivel european NEET – Not in education, employment or training, tineri între 16 si 25 de ani, prin care România primește 106 milioane euro, suma trebuind să fie dublată din FSE.

Axa 2: Circa 420 milioane euro Scheme similare de finanțare, create de Guvern, pentru celelalte 5 regiuni ale țării. Conform informațiilor incluse în varianta actuală existentă a POCU 2014-2020, se vor

finanța măsuri precum participarea la cursuri de formare profesională dar și stimulente financiare pentru angajatori sau sprijinirea înființării de firme de către tineri.

(Sursa:www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

EURO-MONDO

Japonizarea economică - o posibilă lecție pentru zona euro ?

După două decenii de stagnare și

deflație, Japonia încearcă să-și revigoreze economia, printr-un program specific numit "abenomics". Mai multe voci, printre care și cea a președintelui Băncii Centrale Europene, spun astăzi că nu se exclude riscul deflației în zona euro, urmând oarecum traseul "japonizării economice". Există oare o lecție japoneză pe care ar trebui să o învețe europenii pentru a eluda cele două decenii de stagnare și deflație, după modelul nefericit al arhipelagului nipon? – o întrebare la care încearcă să dea răspuns Radu Șerban, într-un articol preluat selectiv de pe euroactiv.ro:

Ce este "japonizarea economică"? Termenul generic de „japonizare” a

apărut pentru a defini un proces în care cultura japoneză ajunge să domine alte culturi, să le asimileze sau măcar să le influențeze.

Un alt înțeles este cel dat, în penultimul deceniu al secolului trecut, practicilor nipone de gestionare a resurselor umane, prin strânsa legătură între angajat și angajator, fidelizarea lucrătorului față de firmă, uneori chiar cu contracte de muncă pe viață.

În continuare ne vom referi la un al treilea înțeles al „japonizării”, apărut mai recent, cu conotație peiorativă, anume cel al stagnării economice prelungite, însoțită de deflație, pe fundalul unei populații îmbătrânite și în scădere, imediat după o criză financiară.

Am putea numi procesul „stagdeflație”. În studenție, la începutul anilor 70,

învățasem despre combinația nefericită între stagnare și inflație denumită „stagflație”, dar nimeni nu ne vorbise despre cocktailul de stagnare și deflație, care a anesteziat economia Japoniei în ultimele două decenii.

Un asemenea cocktail amar au ingerat și alte economii, sau sunt pe cale să o facă.

Pare a fi feblețea la care sunt predispuse doar societățile bogate, puternic industrializate, societăți care și-au construit infrastructura unei vieți îndestulate, dar care continuă să câștige din belșug, fără grija zilei de mâine, dar fără a gândi clar cum să cheltuiască „cheagul” care se acumulează.

Sau societăți convinse că e de preferat acum să economisească, decât să cheltuiască sau să investească, după ce unele persoane tocmai și-au subțiat averea în timpul recentei crize financiare.

Deci, societăți bogate, economii maturizate, dar prudente.

Bogate, dar nepredispuse să cheltuiască, să-și risipească bogăția.

Numai că, prea multă prudență strică! Odată trecută prin acest proces,

Japonia ar putea oferi o lecție economiilor aflate în pericolul „stagdeflației”.

Va reuși metoda „abenomics”? Daca da, ea ar putea deveni rețeta

economiilor avansate, însă o rețetă parțială, incertă, deoarece fiecare pacient are specificul său, fiecare economie reacționează diferit la stimulii fiscali, la infuzia de bani pe piață, sau chiar la reformele structurale.

O preluare integrală a „abenomics” este imposibilă în orice altă economie, măcar dacă ținem cont de faptul că singura țară care nu s-a frânt sub povara unei datorii publice de peste 200 % este Japonia.

Sigur, statul nipon are creditorii săi fideli - Banca Japoniei și populația locală, ceea ce nu se întâmplă în alte economii.

Pe de altă parte, rezultatele „abenomics” sunt perturbate de factori exogeni imprevizibili, cum ar fi și scăderea bruscă a prețului petrolului, care afectează ținta inflaționistă a guvernului, de 2 %.

O nereușită a programului „abenomics” ar da un semnal negativ zonei euro, care nu va ști cum să iasa din posibila „stagdeflație”, sub puternica presiune deflaționistă.

Prin ce se distinge „japonizarea”? Teoretic, am putea decela următoarele

caracteristici ale sale: • O lungă perioadă de stagnare a PIB

(în cazul Japoniei se vorbește de „două decenii pierdute”);

• Deflație, respectiv scăderea prețurilor atât la mărfuri, cât și la servicii și la valorile mobiliare;

• O activitate economică de ansamblu scăzută;

• O cerere slabă de credit, atât din partea persoanelor fizice, cât și a celor juridice;

• O escaladare periculoasă a datoriei publice;

• Dobânzi apropiate de zero; • O decuplare a activității financiare

de cea productivă; • Într-o fază mai avansată, intervenția

băncii centrale prin relaxare monetară (tipărire de bani), pentru a aduce lichidități pe piață.

În cazul Japoniei, consumul în scădere și lipsa cererii de credite au fost accentuate prin declinul demografic.

În ce condiții se produce japonizarea?

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Printre factorii care au contribuit la acest fenomen, s-ar putea regăsi:

• Un sector bancar nerestructurat, încărcat de credite neperformante;

• Teama populației și firmelor de a mai investi sau a consuma, după ce au trecut printr-o criză financiară;

• Preocuparea de a plăti orice datorii (deleveraging) și a nu mai angaja alte împrumuturi;

• Măsuri neadecvate de răspuns la criza financiară care a produs o explozie a prețurilor imobiliare și a unor titluri de valoare; măsurile greșite au condus la deflație și supraevaluarea yenului;

• Lipsa competitivității industriale, cauzată de reglementare excesivă, rigiditate economică, ineficienta și insuficienta transparență;

• Populație îmbătrânită și o piață a muncii în contracție.

Unii din acești factori s-au antrenat reciproc în Japonia deceniilor 1990 și 2000, într-o spirală descendentă.

Perspectiva clară a deflației a îndemnat populația să nu cheltuiască, iar firmele să nu investească în speranța că prețurile scad în continuare.

Salariile nominale au rămas neschimbate, descurajând pe mai departe consumul casnic.

Un yen puternic, mai ales în prima decadă la care ne referim, a descurajat exporturile și intrările de turiști.

În faza preliminară, creditele bancare exagerate, bazate pe garanții imobiliare „umflate” ca preț, au condus în cele din urmă la prăbușirea pieței activelor și la spargerea „bulei imobiliare”.

Prea tolerant, sistemul japonez de supraveghere a permis băncilor să-și mențină în contabilitate creditele neperformante, cu speranța că, în final, se vor rezolva. În felul acesta au fost încurajate firmele ineficiente, inhibându-le pe cele mai performante.

Ca exemplu, a devenit de notorietate cazul Olympus, firma care a „ascuns” în contabilitate timp de aproape două decenii, pierderi de peste 1 miliard de dolari.

Rigiditățile structurale au impietat asupra realocării resurselor spre sectoarele mai productive.

Dacă programul economic „abenomics” va reuși în cea de a treia componentă a sa, reforma structurală, atunci acest neajuns va fi înlăturat.

Programul are în vedere, printre altele, revitalizarea industriei, rentabilizarea agriculturii și încheierea de acorduri de liber schimb cu alte economii mari ale lumii.

În modestia lor, japonezii nu prea amintesc o realitate care poate justifica în parte cele două „decenii pierdute”.

Este vorba de indicatorul PIB/locuitor. Dacă luăm în calcul declinul constant al

populației în ultimele două decenii, atunci acel PIB stagnant devine ceva mai dinamic.

Pericolul japonizării zonei euro Succesiunea fazelor care au precedat

japonizarea s-a repetat oarecum și în eurozonă, circa cincisprezece ani mai târziu: o inflamare a prețurilor imobiliare urmată de căderea bruscă a pieței, apoi de o imensă criză bancară, determinând încetinirea creșterii PIB sau chiar scăderea acestuia, contracția dobânzilor pe termen lung, lipsa interesului pentru creditare și o substanțială majorare a datoriei suverane, respectiv a ponderii datoriei publice în PIB.

Există, oare, pericolul molipsirii altor zone, sau chiar a economiei globale, cu molima japonizării? – evident cu trimitere la zona euro, a cărei evoluție de după 2008 continuă să creeze îngrijorare.

A înțelege cum și de ce a avut loc japonizarea la ea acasă, în perioada post – criză financiară, poate folosi altor economii, cum este cea a zonei euro, pentru a evita un traseu asemănător, al stagnării prelungite, respectiv al „deceniilor pierdute”.

Desigur, cea mai simplă lecție ar fi aceea a prevenirii bulei imobiliare, respectiv a nu permite creditarea excesivă, mai ales prin împrumuturi neperformante, bazate pe ipoteci supraevaluate.

Măsurile macroprudențiale aplicate la timp pot evita asemenea crize.

Dar aici vorbim deja de situația post-criza financiară.

Tot ce se poate face este minimizarea impactului negativ asupra sistemului bancar, a economiei pe ansamblul ei și asupra populației.

Atât de pregnantă în Europa ultimilor 7 ani, criza datoriilor suverane nu a avut loc în Japonia, din cauza specificului datoriei ei.

Statul se împrumută de la proprii cetățeni, de la comunitatea de afaceri locală și de la banca centrală și, de aceea, dacă am aplica Japoniei criteriile de la Maastricht, rezultatul ar fi dezastruos.

Limita de 60 % a îndatorării publice este depășită cu prisosință, ajungând la 200 % din PIB, iar deficitul bugetar a depășit adesea 3% (în anul 2013 a atins 9,2 %) și yenul s-a devalorizat în doi ani cu circa 25 %.

Cine greșește? Cel care își impune criteriile stricte de la

Maastricht (și oricum nu le respectă), sau cel ce aplică o politică mai flexibilă, cu riscul îndatorării periculoase.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

Ca să nu mai vorbim de inflație, criteriu

la care Japonia ar fi premiantă, dar... cu efecte devastatoare.

Poate evita eurozona cele două „decenii pierdute” ale Japoniei?

Ce exemplu dăprogramul „abenomics”? Cu o consistentă politică de relaxare

monetară cantitativă și calitativă și cu stimulente fiscale solide, Japonia a făcut doi pași importanți.

Rămâne cel de al treilea și cel mai important: reforma structurală. În ce ar consta ea - în dereglementare, diminuarea fiscalității, liberalizarea comerțului și investițiilor, flexibilizarea pieței muncii etc.

Reforma pieței muncii este dificilă și aici, mai ales din cauza declinului demografic natural, a îmbătrânirii populației și a rezistenței în fața imigrației forței de muncă.

La finele anului 2014, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat că nu poate exclude riscul deflației în eurozonă, în 2015.

Relaxarea monetară cantitativă, respectiv tipărirea de bani, va fi , probabil, una din măsurile ce ar urma exemplul Japoniei, în condițiile unei dobânzi de referință de doar 0,05 % și ale unei inflații în zona euro de doar 0,3 %.

Desigur, un stat îndatorat nu își dorește dobânzi mari, ca să îl coste mai puțin serviciul datoriei, dar lipsa dobânzii, pe de altă parte, descurajează și face nerentabile activitățile bancare.

Un bun exemplu oferă Japonia în gestionarea datoriei publice, împrumutându-se de la propriii operatori economici, care au încredere în stat, un mare creditor al statului fiind fondul de pensii al funcționarilor, cel mai mare din lume.

Guvernele europene ar putea să-i urmeze exemplul, să se împrumute mai mult de la sectorul particular, pentru a putea continua stimulentele economice.

În general, în U.E., economiile sectorului particular sunt mai mari decât deficitele bugetare, ca de exemplu în Italia, unde economiile sectorului privat însumează 6,72 % din PIB, la un deficit bugetar de numai 2,8 %, oferind pe ansamblu o anumită încredere, un anumit echilibru.

Din păcate, randamentul titlurilor de stat este mult mai mare în Europa, în raport cu Japonia, scumpind datoria publică.

Indiferent cât ar învăța eurozona din lecția „abenomics”, realitatea arată că, atât Japonia cât și Uniunea Europeană au scăzut constant ca pondere în economia globală, în ultimii ani.

Deși U.E. rămâne cel mai mare bloc

economic al lumii, ponderea sa se erodează, din cauza dinamicii scăzute a PIB în raport cu media mondială.

Prezumția că modelul economic anglo-saxon ar fi inferior celui din Europa continentală, mai etatist și mai social, nu s-a adeverit, așa cum nu s-a adeverit nici prezumția că, sub povara datoriei, economia niponă va claca.

Dincolo de lecții, de modele sau teorii, rămâne realitatea destul de imprevizibilă, ieșită din tipare care fac predicțiile imposibile.

România imună România nu se confruntă cu spectrul

combinației stagnării cu deflația, deoarece scăderea prețurilor este improbabilă în condițiile în care economia, nematurizată încă pe deplin, are nevoie de ritmuri înalte de creștere pentru a recupera decalajul față de media U.E.

În plus, statul nu are forța să pompeze bani adevărați pe piață, iar populația nu dispune de bani pe care să-i economisească.

Cea mai la îndemână modalitate de a produce bani este inflația.

La polul opus, deflația nu are de unde să apară, în contextul unei dobânzi de referință de 2,75%.

O dobândă mai mică de atât ar face leul mai puțin atractiv pentru investitorii străini, conducând la devalorizarea sa.

Oricum, o devalorizare ar produce, la rândul ei, mai multă inflație. În căutarea standardului de viață din U.E., oamenii vor salarii mai mari, angajatorii - ca să le dea iluzia că le satisfac dorințele - majorează salariile, însă doar pe măsura creșterii costului vieții.

Spirala inflaționistă elimină pericolul deflației, la noi în țară.

Pericolul japonizării nu paște statele în proces de recuperare a decalajelor economice.

Cea care se prefigurase drept o nouă superputere mondială a trecut de pe locul 2 pe locul 3 între economiile lumii, mai ales sub impactul declinului demografic.

Multe lucruri se cer explicate. Se simte o criză a teoriei economice, în

fața crizelor succesive ce au lovit lumea ultimului deceniu.

Deocamdată, ceea ce sugereaza acest eseu, este învățarea unei lecții, din experiența altora, iar aceasta include îndemnul la rabdare: „Cu rabdarea treci... criza!”

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

.IN SUMAR

• O absorbție a fondurilor UE de 5-10% în 2015, pe noul cadru financiar – pg.1

• Nu este oportună participarea la "Inițiativa pentru IMM-uri" a UE – pg.4

• Harta priorităților pe infrastructura socială, pre-condiție a accesării fondurilor UE – pg.5

• 100% din fondurile elvețiene alocate – pg.5

• Propunere legislativă privind Fondul european pentru investiții strategice – pg.6

• Implementarea strategiei de incluziune a romilor va costa 430,5 milioane de lei în 2015-2016 – pg.8

• Dezvoltarea rețelei TEN-T până în 2030 – pg.10

• Trei apeluri de proiecte care sprijină și românii din diaspora – pg.10

• Factorii-cheie care stau la baza rezilienței în fața crizei – pg.11

• O ușoară, dar continuă, creștere a ocupării forței de muncă – pg.12

• Dezvoltarea de sisteme comune de transport inteligent – pg.14

• Platforma on line Fi – compass – pg.14

• Noile norme pentru hotărârile transfrontaliere – pg.15

• Întâlniri cu cetățenii – pg.15 • Orientări pentru încurajarea reformelor

structurale și a investițiilor – pg.16 • Protecție pentru victimele violenței

oriunde în UE – pg.18 • Progresele înregistrate de România în

cadrul MCV – pg.20 • Orientări privind vânzarea în comun

de ulei de măsline, bovine și culturi arabile – pg.22

• CE a lansat competiția RegioStars 2015! – pg.24

• Agenție pentru antreprenoriat pentru fondurile destinate tinerilor – pg.24

• Japonizarea economică - o posibilă lecție pentru zona euro ? – pg.25

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/, www.gov.ro www.mfinante.ro www.agerpres.ro www.euractiv.ro www.fonduri-structurale.ro google.com/imagini