Buletin DCDI nr.10

Buletinul Informatival Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

Nr. 10, Aprilie 2009

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare2

Un dascăl, un cercetător excelent, un om deosebit.

A plecat dintre noi, prematur, o mare personalitate a geologiei clujene. Ne vine greu să acceptăm că profesorul Petrescu nu mai este printre cei vii şi activi, el, cel care era un exemplu de acţiune şi iniţiativă.

De tănăr, profesorul Petrescu a fost un cadru didactic de mare perspectivă. Profesorii mai în vârstă vorbeau despre el cu admiraţie şi, uneori, cu o uşoară nuanţă de invidie. Si nu e de mirare, pentru că obţinuse doctoratul înaintea unora care-l depăşeau cu mult în vârstă, într-un domeniu în care tradiţia clujeană era firavă, paleobotanica, un domeniu pe care l-a dezvoltat ulterior prin studii remarcabile de paleodendrologie şi palinologie. Rezultatele deosebite în aceste direcţii l-au făcut conoscut nu numai pe plan naţional ci şi internaţional ca un specialist de primă mână. Dar nu s-a mulţumit să fie doar un cercetător de elită; ca un adevărat dascăl a creat în jurul lui o şcoală, îndeosebi în domeniul palinologiei.

Mereu activ, mereu doritor de înnoire, mereu preocupat de soarta instituţiei pe care o servea. Ce ar fi fost oare geologia clujeană de după anii ’80 fără profesorul Petrescu? Atunci când alţii ne doreau dispăruţi

instituţional, dorind să restrângă învăţământul geologic doar la Bucureşti, profesorul Petrescu şi-a pus întreaga energie în slujba supravietuirii geologiei clujene, şi prin eforturi instituţionale, dar mai ales personale, a reuşit. In aceeasi ani ’80, într-o perioadă când unii îşi doreau să fie unici în peisajul învăţământului geologic clujean, când scoaterea la concurs a unor posturi didactice era de domeniul fanteziei, profesorul Petrescu, cu o incomparabilă viziune a viitorului, a creat Centrul de Cercetări Geologice în care au fost incluşi cei mai remarcabili absolvenţi ai acelor ani şi care a devenit pepiniera de cadre didactice de după 1990.

Si încă odată, la începutul acestui mileniu, profesorul Petrescu a fost primul care a simit pulsul viitorului. A dorit, a actionat, s-a luptat si a reusit să înfiinţeze Facultatea de Mediu, pe care a condus-o în primii ani şi căreia i-a dat un important impuls spre viitor. Si iată, atunci când ne aşteptam la noi iniţiative, la noi succese, la noi remarcabile rezultate ştiinţifice, a fost oprit de o forţă căreia nici dorinţa, nici perseverenţa, nici voinţa nu i se pot opune. Am sperat cu toţii, până în ultima clipă, că va depăşi aceste momente şi ne va bucura, cu prezenţa sa activă, în următorii ani. Dar n-a fost să fie... Este o pierdere inestimabilă pentru geologia

Profesor Dr. Iustinian PetrescuIn memoriam

Nr. 10 Aprilie 2009 3

clujeană şi românească, pentru societatea în ale cărei probleme s-a implicat activ de atâtea ori, pentru familia care îi era profesorului Petrescu la fel de importantă ca profesia. Va rămâne în inima noastră, profesorul şi cercetătorul de elită, persoana activă şi inovativă, Omul deosebit care nu de puţine ori le-a întins o solidă mână de ajutor altor oameni. Vom purta mereu regretul că soarta l-a luat mult prea devreme dintre noi, că nu ne-a lăsat să beneficiem de ceea ce puterea lui de creaţie ar fi putut produce în anii care vin.

Prof. dr. Ioan I. Bucur

***

Ni-l amintim pe Profesorul Petrescu în urmă cu 25-30 de ani. Un bărbat brunet, în puterea vârstei, mereu în mişcare, căutând să folosească fiecare minut pentru activitatea didactică, pentru a căuta un articol în bibliotecă, pentru a mai scrie câteva rânduri la o carte sau pentru a mai face un pas în cercetările sale. La cursuri, avea darul de a însufleţi studenţii, vorbind cu patos despre devenirile planetei Pământ, punctând cu interpretări proprii sau descrieri şi observaţii izvorâte din experienţa personală, conceptele ce alcătuiau obiectul prelegerii.

În puţinele clipe de răgaz dintre cursuri, i se auzea vocea limpede şi convingătoare, schimbând o vorbă cu colegii, pe coridoarele facultăţii. Probabil, cea mai mare satisfacţie i-o producea munca de cercetare – putea să petreacă multe ore în şir ţintuit în faţa microscopului, schiţând cu mişcări ferme grăuncioarele de polen extrase din carote sau din probele culese cu multă trudă de pe teren.

– A, uite un nuc mai frumos decât în carte! Un pin, un molid, un stejar exotic..., reconstituia cu încântare, pornind de la minusculele granule de polen, pădurile ce în urmă cu milioane sau zeci de milioane de ani se legănau pe teritoriile actuale ale Olteniei, în Sălaj sau Valea Jiului sau în alte părţi ale ţării.

Entuziasmul său molipsitor a atras o pleiadă de discipoli, încercând fiecare să guste satisfacţia de a pătrunde în tainele lumilor de mult apuse. Alături de inţiativă generoasă şi necondiţionată, aceasta a fost baza pe care Profesorul Petrescu a clădit o şcoală. Mai mult decât atât, construcţia pe care a creat-o nu a fost orientată nuami spre domeniul pe care el însuşi l-a cultivat, ci către orice discipline de care Geologia clujeană avea nevoie şi care puteau contribui la consolidarea acesteia. Au fost momente de maximă încordare, în care era pusă sub semnul întrebării existenţa Geologiei la Cluj. Datorită abnegaţiei Profesorului Petrescu şi altor câtorva colegi, aceasta a rezistat şi a continuat să existe, pregătind specialişti şi producând ştiinţă de calitate. Colectivul de Cercetări Geologice, înfiinţat de Profesorul Petrescu în anii ’80, a reprezentat o soluţie ingenioasă şi eficientă pentru a răspunde crizei de resurse umane ce se prefigura la nivelul Departamentului. Unii dintre membrii Colectivului de atunci constituie un segment important al actualului corp didactic.

Profesorul Petrescu a fost înzestrat cu o înclinare spre chibzuinţă şi diplomaţie ce l-au ajutat să rezolve problemele curente şi să soluţioneze cu eleganţă potenţialele conflicte, mai mari sau mai mici, ce ameninţă coeziunea unei comunităţi. Aceste calităţi au fost demonstrate cu prisosinţă în

perioadele cât a îndeplinit funcţia de Decan, mai înâi la Facultatea de Biologie, Geografie şi Geologie, iar mai târziu la Ştiinţa Mediului. Activitatea ştiinţifică a Profesorului Petrescu rămâne un model, chiar dacă ceretătorii de astăzi au la dispoziţie instrumente mult mai evoluate şi mai performante decât în urmă cu 30 sau 40 de ani.

Studiile sale, în număr de peste 150, au apărut în prestigioase reviste naţionale şi internaţionale. A publicat mai mult de 20 de cărţi, unele dintre ele reprezentând premiere pentru ştiinţa românească. Amintim aici Plante fosile, Palinologie, Geologia zăcămintelor de cărbuni, Macro şi microflora oligocenă de la Corneşti-Aghireş, la acesta din urmă colaborând cu Academicianul Răzvan Givulescu, un alt mare cercetător al plantelor fosile, care ne-a părăsit nu demult. De asemenea, a căutat să facă cunoscută Geologia în rândul publicului larg, prin volume adresate unei game extinse de cititori. Între acestea se numără: Algeria – drumuri şi popasuri, Coloşi printre vieţuitoarele străvechi, Pământul – o biografie geologică. Din nefericire, Profesorul Petrescu ne-a părăsit mult prea devreme, când mai avea o mulţime de lucruri de realizat. A căzut secerat de o boală nemiloasă, căreia i-a rezistat cu îndârjire vreme de doi ani. Mereu însufleţit de optimism, făurea fără încetare planuri pentru viitor, ca şi cum fiecare zi ar fi fost necuprinsă, ca şi cum vieţile noastre ar fi fost fără de sfârşit. Să-i păstrăm vie memoria, să-i continuăm cu respect munca şi să ducem mai departe idealurile pe care le-a nutrit.

Conf. dr. Călin Baciu


Din octombrie 1984 şi pana în martie 1992 a condus Facultatea de Biologie-Geologie-Geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” în calita-te de decan. În martie 1985, în cadrul Departa-mentului de Geologie, a înfiinţat Co-lectivul de Cercetări Geologice, pe care l-a condus cu multă responsa-bilitate aproape două decenii. Acest colectiv a fost la vremea respectivă pepiniera în care, sub îndrumarea distinsului profesor, s-au format viitoare importante cadre didactice ale actualului învăţământ geologic al Universităţii “Babeş-Bolyai”.Un merit de seamă, care justifică încă o dată renumele profesorului Petrescu ca remarcabil creator de scoala, este acela de a se fi implicat în înfiinţarea unei noi facultăţi în cadrul Universităţii clujene, Faculta-tea de Stiinţa Mediului. De la 1 oc-tombrie 2002 a fost ales ca decan al acestei facultăţi pe care a condus-o cu competenţă şi demnitate, până la sfârşitul anului 2007, promovând valori autentice şi sporindu-i presti-giul.

Când vorbim despre profesorul Petrescu nu putem să nu ne adu-cem aminte de uimitorul său spirit de iniţiativă pe care l-a folosit me-reu pentru promovarea calităţii şi prestigiului învăţământului clujean.

ate treptele ierarhiei universitare: preparator (1964-1969), asistent (1969-1971), şef de lucrări (1971-1980), conferenţiar (1980-1990) si profesor din anul 1990. De-a lungul carierei, a urmat dife-rite stagii de perfecţionare: martie-iunie 1966 la Institutul de petrol din Bucureşti, aprilie-iulie 1970 în ca-drul Departamentului de Geologie al Universităţii din Lyon etc.În anii universitari 1971-1972 şi 1972-1973 a fost profesor asociat la Universitatea franceză din Constan-tine (Algeria).

Iustinian Petrescu s-a născut la data de 2 noiembrie 1941 în satul Mogoşeni, comuna Scoarţa, jud. Gorj (România). Şi-a făcut studi-ile universitare la Facultatea de Biologie-Geologie-Geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în anul 1964. In anul 1969 şi-a luat doctora-tul în geologie la Univesitatea din Bucureşti.Dupa absolvire, în anul 1964, a fost angajat în cadrul Catedrei de Geo-logie (Universitatea “Babeş-Bolyai”), trecând de-a lungul anilor prin to-

Profesorul și omul de științăIustinian PETRESCU

O imagine mereu vie în amintirea noastră: Profesorul Iustinian Petrescu – dascăl şi remarcabil om de ştiinţă


In acest sens, a iniţiat şi organizat numeroase simpozioane pe tema-tici aflate în actualitate. Iată câteva dintre contribuţiile domniei sale în acest sens:

Simpozionul naţional “Formaţiunile geologice din bazinul Transilva-niei” (ediţia 1986-Eocenul, ediţia 1988-Oligocenul, ediţia 2000-Mio-cenul), toate finalizate cu volume tipărite (în lb. engleză şi lb. franceză)

Simpozionul naţional de Paleoclima-tologie (decembrie 1989), finalizat cu un volum de comunicări (în lb. engleză şi lb. franceză)Simpozionul naţional de Paleobotanică-Palinologie (ediţia 1982, ediţia 1986 şi finalizate cu un volum de comunicări) (în lb. engleză şi lb. franceză)

Simpozionul naţional “Mediu-agresiune şi protecţie”, ediţia I-a în 1997 (finalizat cu un volum de comunicări, 328p.);

Simpozioanele naţionale “Mediul - Cercetare, Protecţie şi Gestiune”, fi-nalizate cu volume de comunicări , aparărute în Presa Universitară Clu-jeană, 2003-2006;

A avut şansa de a beneficia de mai multe perioade de specializare şi documentare în Franta (1970, 1973, 1993), Grecia (1978), Polonia (1984), Canada (1990), Spania (1993, 2001), etc. Aceste stagii au constituit şi oportunităţi pentru profesorul Pe-trescu de a stabili colaborări impor-tante cu universitaţi de prestigiu cum ar fi: Universitatea din Lyon, Montpellier, Strasbourg si Torino.

Cele peste 300 de lucrări ştiinţifice publicate (din care circa 80 în pe-riodice din Franţa, Spania, Ita-lia, Elveţia, Germania) şi 31 volume (cursuri universitare, cărţi şi tratate) fac dovada performanţelor sale ştiinţifice deosebite. Datorită aces-tor performanţe a fost ani la rând coordonatorul seriei GEOLOGICA, din colecţia Universitaria.

Rezultatele cercetărilor sale au stat la baza a numeroase studii prezen-tate în cadrul unor manifestări şti-inţifice naţionale şi internaţionale. Să amintim doar câteva din aceste manifestări: 1970 – Primul Simpo-zion Naţional de Palinologie, No-vosibirsk (Rusia), 1993 – al VIII-lea Simpozion Internaţional al Neoge-nului din Regiunile Mediteraneene, Marseille (Franta), 1993 – Simpozio-

Decanul Iustinian Petrescu alături de colegi (prof. dr. Iovanca Haiduc şi prof. dr. Dumitru Ristoiu) şi colaboratori (Corina Berkesy) la aniversarea a 5 ani de la înfiinţarea Facultăţii de Stiinta Mediului (9 martie 2007)


(252 p.), Ed. Tehnică 1990). Astăzi, studiile şi interpretările paleocli-matice sunt prioritare, antrenând cercetători din întrega lume pentru elucidarea cauzelor din trecutul ge-ologic al Pământului care au provo-cat importante modificari climatice şi care ar putea explica tendinţele climatice actuale.Meritele i-au fost recunoscute de-a lungul întregii sale cariere, obţinând diferite distincţii şi recunoaşteri. Ast-fel, două din volumele sale au primit premiul Academiei Române: Plante fosile – Introducere în Paleobotanică (470p.), Ed. Dacia 1981, Cluj-Napoca si Geologia zăcămintelor de cărbuni, vol. I (314p.), II (335p.), Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986, 1987.Una din calităţile recunoscute ale profesorului Iustinian Petrescu a fost aceea de a împărtăşii urmaşilor cât mai mult din competenţele domniei sale. In acest spirit, a format timp de câteva decenii, generaţii de geo-logi, punând o imensă încărcătură sufletească în desăvârşirea lor. Mai trebuie să subliniem faptul că, nu puţini sunt cei care şi-au pregătit şi susţinut tezele de doctorat sub coordonarea remarcabilului dascăl. Din martie 1990, sub conducerea sa au fost finalizate 13 teze de doctorat iar în momentul trecerii în nefiinţă se mai aflau sub îndrumarea sa îincă 24 de doctoranzi.Cercetarea a constituit mereu o pro-vocare pentru regretatul Iustinian Petrescu. Palinologia, paleobota-nica şi paleoclimatologia sunt, pe lângă disciplinele predate de către profesorul Petrescu şi direcţiile de cercetare dezvoltate de către omul de ştiinţă Iustinian Petrescu, cele care i-au oferit consacrarea. Pe diferite tematici aparţinând di-sciplinelor enunţate, începând

că, în anul 1989, când profesorul Petrescu a organizat primul Sim-pozion de Paleoclimatologie din România, preocupările în acest sens erau încă la început. Un an mai târ-ziu, scoate şi prima carte în care dez-bate modificările climatice surveni-te de-a lungul timpului geologic (Perioadele glaciare ale Pământului

nul Internaţional de Paleoecologie, Strasbourg (Franta), 1995 – al IX – lea Simpozion Internaţional de Palinologie de la Aix-en-Provence (Franta), etc.

A intuit mereu uimitor direcţiile de cercetare cu impact semnifi-cativ în lumea ştiinţei. Aşa se face

Un moment de repaus in mijlocul naturii. Profesorul Iustinian Petrescu alături de studenţi în aplicaţia practică

(Râpa Roşie, 7 mai 2006)

Profesorul Iustinian Petrescu în mijlocul studenţilor săi(Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Dr.T. Severin, 11 mai 2006)


un om printre oameni şi o persona-litate printre personalităţile din lu-mea academică şi ştiinţifică. Chiar dacă acum nu mai este prin-tre noi, profesorul şi omul de ştiinta Iustinian Petrescu va dăinui mereu prin opera sa ştiinţifică, prin oame-nii pe care i-a format profesional şi prin tot ceea ce a clădit în întreaga sa cariera. Vom păstra neştearsă în amintirea noastră, dăruirea pentru profesie, corectitudinea şi drago-stea de oameni care îl caracterizau.

Dumnezeu să Vă odihneasca în pace domnule Profesor!

Lector dr. Nicoleta BRISANFacultatea de Știinta Mediului

să fiu educată în acest spirit de către domnul profesor, să-i fiu alături la aplicaţii practice cu studenţii şi să învăţ multe lucruri de la dânsul. A iubit oamenii, a iubit cultura, a iubit tot ceea ce a fost frumos şi onest în viaţă. S-a dedicat cu toată puterea sa de munca şi spiri-tul creator ştiinţei şi învăţământului geologic clujean. Foşti studenţi, ac-tuali oameni de onoare ai societăţii noastre pot afirma cu mândrie, că au fost îndrumaţi sau chiar sprijiniţi, la începutul carierei, de către profesorul Petrescu. Numeroşi sunt cei care fac parte dintre cola-boratorii distinsului profesor şi om de ştiinţă, cei care, cu nostalgie, îşi aduc aminte de inegalabilul său spirit de echipă.Am avut şansa şi onoarea să mă număr printre tinerii formaţi de către profesorul Iustinian Petrescu. Este o mândrie, dar şi o mare responsabilitate pentru mine, să duc mai departe, atât cât îmi stă în putinţă, unele din dezideratele celui care, a crezut mereu că se po-ate mai bine, că numai colaborarea şi munca în echipă pot contribui substanţial la obţinerea de rezulta-te remarcabile.

A fost iubit, stimat şi apreciat, a fost

din 1995, a condus un număr de 8 granturi finanţate de catre Ministe-rul Educaţiei şi Cercetării Bucureşti. Dintre acestea menţionăm:- Evoluţia paleoclimatelor din România în timpul Terţiarului. (1996),- Evoluţia paleocli-matică în Neogenul superior şi Cuaterna-rul din România în lumina datelor paleontologice şi evaluarea paleo-mediilor generatoare de cărbuni. (1997-1999),- Evoluţia organismelor vegetale şi animale în Tertiarul din nord-vestul Transilvaniei şi bazinele adiacente din vest: studiu compa-rativ şi reconstituiri de paleomediu (1998-2000), - Paleomediile de geneza ale formatiunilor cu evaporite (sare si gips) din Tertiarul Transilvaniei (studii de paleoclimatologie, sedi-mentologie, paleogeografie, tecto-nica si modele de geneza) (2000-2002).- Schimbări climatice în Terţiar şi crize în mediul continental pe teritoriul României (argumente palinologice, paleobotanice şi sedi-mentologice) (2003)Un merit care poate fi de asemenea atribuit regretatului profesor este acela de a a fi susţinut cu convin-gere şi mult entuziasm, aplicaţiile practice ale studenţilor. Prilej de cunoaştere a realităţilor din teren şi de coagulare a colectivelor, aplicaţia studenţilor a fost una din activităţile preferate ale profesorului Petres-cu. Prezent pe teren, în mijlocul studenţilor, cu inegalabilul său har pedagogic, a constituit un adevărat simbol pentru mulţi din studenţii noştri. A crezut în eficienţa acestei activităţi şi a promovat-o ori de câte ori a avut prilejul. Am avut onoarea

Veniţi dragi studenţisă aducem un omagiu culturii româneşti!

Profesorul Iustinian Petrescu în faţa studenţilor,la un popas comemorativ în faţa statuii scriitorului

Lucian Blaga (Lancrăm, 7 mai 2006)


capacităţii sale de a interpreta vechi vegetaţii terestre prin prisma vestigiilor foliare identificate. În acest sens amintim doar doua din publicaţiile profesorului Petrescu în domeniul amintit:

• Cîteva date paleobotanice asupra Oligocenuluisuperior din nord-vestul Transilvaniei. În: Bul. Geol. Minist. Min., 1, nr. 4, 1967, p. 44-50.

•Observations concernant les feuilles deDaphnogene Unger, 1845 (Lauraceae,Magnoliophyta)de l’OligocenedeCorneşti-Aghireş(DepartmentdeCluj,Roumanie). În: Tertiary Research, 17, nr. 1-2, 1996, p. 1-4. [În colaborare cu: R. Givulescu, O. Barbu].I

S-a îndreptat apoi, asupra studiului lemnelor fosile şi, aşa cum foarte frumos preciza un alt regretat cercetător al acestui domeniu, profesorul Givulescu, „a descoperit lucruri nebănuite în pădurile fosile ale Terţiarului, păduri pe care a reuşit să le reconstituie cu migală şi măiestrie”. Publicaţiile excepţionale în acest domeniu sunt numeroase, noi amintim doar câteva dintre ele:•Studiul lemnelor fosile din Oligocenul din Nord-Vestul Transilvaniei. În: Mem. Inst. Geol. Geofiz., 27, 1978, p. 113-184;•The Occurence of the Genus Lithocarpoxylon Petrescu1978(Fagaceae) in theTeritoryofGreece. În: Ann. Géol. Pays Hellén. 1-e Ser., 30, nr. 1, 1980, p. 366-379. [În colaborare cu: E. Velitzelos, I. Stravopodis].

•Die Makroflora von Corneşti-Aghireş (Bez. Cluj-Napoca-Rumänien). II. Die Angiospermen. În: Documenta Naturae, 146, 2002, p. 1-13. [În colaborare cu: R. Givulescu, O. Barbu].

Un domeniu care i-a adus consacrarea a fost cel al palinologiei. Studiile asupra sporilor şi polenului plantelor fosile au fost cu adevărat remarcabile în cariera ştiinţifică a profesorului Petrescu. Prin acestea

Contribuții științifice de excepție ale profesoruluiIustinian PETRESCU

Profesorul Iustinian petrescu alături de alţi doi reprezentanţi ai paleobotanicii româneşti:

regretatul profesor Răzvan Givulescu (dreapta) şi profesorul Nicolae Ţicleanu (stânga)

Întreaga activitate a regretatului profesor Iustinian Petrescu poate fi considerată una de înaltă valoare. Ştiinţa românească îi datorează dezvoltarea câtorva domenii importante, pe care le-a abordat din primii ani ai activităţii sale ştiinţifice.Primele cercetări s-au îndreptat asupra frunzelor fosile. Rezultatele studiilor paleobotanice abordate în perioada de început a carierei, au pus în evidenţă măsura


a reuşit să-şi desăvârşească calităţile de cercetător al trecutului paleofloristic al Terţiarului din România. A avut uin număr impresionant de puiblicaţii în acest domeniu, atât articole în diferite reviste din ţară şi străinătate cât şi cărţi şi materiale didactice. Iată câteva din publicaţiile în acest domeniu:

• Palynologie du Sarmatien (Miocene supérieur) del’ouestdelaRoumanie. În: Paleobiologie Continentale, 14, 1984, p. 385-396. [În colaborare cu: E. Nicorici];

• Contributions to the study of the geology andpalynology Neogene Formation, with coal in theBraşov – Tîrlungeni area. În: St. Univ. Babeş-Bolyai. Geol.- Geogr., 30, 1985, p. 18-28. [În colaborare cu: R. Givulescu].

• Palynological approach to the vegetation andclimate in Romania during the upper Neogene. În: Paleont.Evol., 24-25, 1992, p. 461-464.

•TheOligocenemacro-andmicroflorafromCorneşti-Aghireş(NWofRomania)-generalview.I.Fernsandconifers. În: Rev. Paleobiol., 14, nr. 1, 1995, p. 209-219. [În colaborare cu: R. Givulescu, O. Barbu].

•PalynologicaldataconcerningthesaltfromSărăţel- Bistriţa. În: Contrib.Bot., 36, 2001, p. 163-171. [În colaborare cu: N. Bican-Brişan, C. Ciuta].

Ultima parte a activităţii de cercetare, profesorul Petrescu a dedicat-o studiilor unor aspecte de mediu, legate în primul rând de impactul unor activităţi geologice asupra factorilor de mediu. Trebuie să amintim în acest context cârteva contribuţii mai importante:

•Riscuri potenţiale legate de lucrările de explorareşi exploatare a gazului metan din Transilvania. În: Iustinian Petrescu, Alexandru Ozunu, editori. Mediul - Cercetare, Protecţie şi Gestiune. Managementul dezastrelor tehnologice = Environment - Research, Protection and Management. Technological disaster management (ELSEDIMA). Cluj-Napoca, EFES, 2004, p. 425-430. ( Environment & Progress ; 2). [În colaborare cu: V. Codrea, O. Barbu, C. Baciu etc.].

•Educaţia pentru mediul ambiant - o prioritate înparteneriatulom -natură. (Rezumat). În: Contribuţii ştiinţifice în tehnologii şi echipamente pentru evaluarea şi protecţia mediului : simpozion naţional, Bistriţa-Arcalia, 29-30 septembrie 2005. Rezumatele lucrărilor.Bistriţa, [s. n.], 2005, p. 22. [În colaborare cu: A. Fabian].

•Environmental impact of Pliocene coal mining inWestern Dacic Basin. [National Committe of theCarpathian-BalkanGeological Association. SerbianGeologicalSociety]. În : Proceedings : XVIII-th Congress of the Carpathian-Balkan Geological Association,

September 3 - 6, 2006, Belgrade, Serbia. 2006, p. 78-82. [În colaborare cu : Codrea, Vlad ; Barbu, Ovidiu ; Meilescu, Cornel].

Studiile efectuate în toate aceste domenii au dus la rezultate deosebite obţinute de-a lungul timpului în întrega sa carieră ştiinţifică De remarcat sunt numeroasele specii noi descrise de profesorul Petrescu. Exemplificăm cu câteva lucrări ale căror obiect în constituie tocmai descrierea unor astfel de specii:

•Quercus lemoignei n. sp. Dans l’Oligocéne de la Valea Almaşului (Roumanie). În: Bull. Mensuel Soc. Linn. de Lyon, 38, nr. 3, 1969, p. 78-81;

•Quercoxylonjustinienin. sp.dans l’Oligocéne de la Ticu (NO de la Roumanie). În: Bull. Mensuel Soc. Linn. de Lyon, 38, nr. 2, 1969, p. 46-50

•Nyssoxylonromanieum n. sp. în Oligocenul din NV României. În: Contr. Bot., 1970, p. 331-335

•Quercus pascui n. sp. du crétacé supérieur deRoumanie. În: Bull. Soc. Linnéenne, 43, nr. 3, 1973, p. 35-37.

•Quercoxylon intermediumn.sp. ÎnOligocenuldinTracis(GreciadeNE). În: Contrib. Bot., 1981, p. 9-16. [În colaborare cu: E. Velitzelos].

Studiile paleobotanice şi palinologice cu implicaţii profunde în stratigrafia formaţiunilor geologice i-au permis profesorului Petrescu elucidarea unor probleme de stratigrafie. Lucrări precum:

•Semnificaţia stratigrafică a prezenţei genuluiDryophyllum în flora oligocenă de la Surduc (NVTransilvaniei). În: St. Univ. Babeş-Bolyai. Geogr.-Geol., nr.2, 1968, p. 71-75.

•Âgedesdifférentsniveauxducomplexevolcaniquedes Trappes àDebré – Libanos (Province du Shoa,Éthiopie) d’après l’étude des paleoflores. În: C. R. Acad. Sci. Paris, Ser. D, 276, 1973, p. 1732. [În colaborare].

•La palynostratigraphie de dépôts néogène de lazone Caransebeş. În: Simpozionul de Paleobotanică – Palinologie, Cluj-Napoca, 12-13 septembrie, 1980.Cluj-Napoca, [s. n.], 1982. p. 64-66. (Universitatea Babeş-Bolyai. Facultatea de Biologie – Geografie – Geologie.Catedra de Geologie – Mineralogie). [În colaborare cu: E. Nicorici], au rămas în patrimoniul ştiinţific al scolii de geologie clujene.

De asemenea, rezultatele paleobotanice şi palinologice, constituindu-se în adevărate dovezi ale reconstituirilor paleoclimatologice, i-au permis regretatului profesor prezentarea unor aprecieri legate de trecutul paleoclimatic al ţinuturilor cercetate. Legat


Ovidiu Dragastan de la Universitatea din Bucureşti şi profesorul Leonard Olaru de la Universitatea din Iaşi,

•„Plante fosile, introducere în paleobotanică”, 1981, Editura Dacia, Cluj-Napoca, rod al colaborării dintre profesorul Petrescu şi profesorul Dragastan, ca de altfel şi cartea:

• „ Plante şi animale constructoare de roci”, 1982, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Aşa cum unul dintre autori, profesorul Dragastan, le caracteriza, „aceste cărţi constituie sinteza unor date referitoare la morfo-anatomia talului plantelor inferioare (Paleoalgologie), studiul impresiunilor şi compresiunilor foliare (Paleobotanică), studiul lemnelor fosile (Paleoxilologie), a sporilor-polenului (Paleopalinologie) şi a seminţelor şi fructelor plantelor superioare (Paleocarpologie)”.Printre contribuţiile de excepţie ale regretatului profesor Petrescu se numără şi cele câteva cărţi scrise pentru publicul larg, cărţi care, se constituie în adevărate transpuneri în realităţile trecute ale timpurilor geologice. Iată câteva dintre acestea:

•„Păduri împietrite”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1969;

• „Lumi dispărute”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1969 (în colaborare cu profesorul Nicolae Meszaros);

• „Algeria drumuri şi popasuri”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975;

• „Coloşi printre vieţuitoarele străvechi”, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976 (în colaborare cu profesorul Nicolae Meszaros);

•„Lumigeologicedispărute”,Editura Dacia, Cluj, 1986;•„Dinozauria”, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1995.La alte doua cărţi din acest domeniu de popularizarea ştiinţei, a fost editor coordonator:

• „Terra – Catastrofe naturale”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993;

• „Catastrofegeologice”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.

Perseverenţa şi dăruirea cu care a abordat fiecare din aceste domenii, fie că a fost vorba de frunze, lemne fosile sau spori-polen constituie o dovadă a dorinţei mereu crescânde de cunoaştere a profesorului Iustinian Petrescu, de căutare a argumentelor ştiinţifice pentru demonstrarea şi susţinerea unor opinii în ceea ce priveşte reconstituirea trecutului paleofloristic şi implicit paleoclimatic al Terrei.

Lector dr. Nicoleta BRIȘANFacultatea de Ştiinţa Mediului

de această contribuţie, trebuie să punem în evidenţă câteva lucrări ştiinţifice:

• Paleoclimatic considerations on the Oligocene ofNorth-WesternTransylvania (in the faciesofCetateLayers). În: Simpozionul de Paleobotanică – Palinologie, Cluj-Napoca, 12-13 septembrie, 1980.Cluj-Napoca, [s. n.], 1982. p. 54-55. (Universitatea Babeş-Bolyai. Facultatea de Biologie – Geografie – Geologie.Catedra de Geologie – Mineralogie). [În colaborare cu: Gh. Pop].

• Consideraţii paleoclimatice asupra vegetaţieidinCretacicul superiorde laRuscaMontană. În: St. Univ. Babeş-Bolyai. Geol.- Geogr., 28, 1983, p. 49-54. [În colaborare cu: Gh. Pop].

•AprecieripaleoclimaticeşipaleogeograficeasupraSarmaţianului de la Aştileu (Oradea) pe bazastudiului mineralelor argiloase (notă preliminară). În: Crisia, 15, 1985, p. 467-471. [În colaborare cu: L. Ghergari, D. Simuţ].

• Palynological research concerning the saltformationfromOcna-Dej(Romania).Paleoclimaticalapproach. În: Contrib.Bot., 1993-1994, p. 123-128. [În colaborare cu: M. Meseşan].

•Paleoclimaticandenvironmentalconditionsduringgenesis of evaporitic formation fromTurda - Cheiaarea(westernTransylvanianBasin,Romania)basedonPalynologicalInvestigations. În: Ioan I. Bucur, Sorin Filipescu, editori. Acta Paleontologica Romaniae. vol. 2. Proceedings of the Second Romanian Symposium on Palaeontology, 1 - 3 October 1999, Cluj-Napoca. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 361-368. [În colaborare cu: N. Bican-Brişan, O. Mera].

Cei aproape 40 de ani de cercetare în domeniul palinologiei au dus la edificarea unei importante lucrări de sinteză. Este vorba despre cartea, care, în opinia profesorul Givulescu, aşa cum a fost concepută „răspunde la două deziderate: cel ştiinţific, căci problemele abordate sunt de nivel superior (biologie, paleoclimatologie, paleomedii continentale etc.), pretinzând o cultură adecvată în domeniile respective şi cel didactic, întrucât studentul găseşte orânduite atent mai întâi exemple concludente din spaţiul european, ele fiind mai apoi prelungite cu cercetările care privesc teritoriul românesc”. În sfera contribuţiilor de valoare ale profesorului Petrescu se înscriu şi câteva publicaţii, rezultat al unor colaborări fructuoase cu profesori din alte centre universitare. Trei astfel de cărţi, elaborate în domeniul paleobotanicii, au fost considerate esenţiale pentru procesul didactic şi ştiinţific. Este vorba despre cartea:

• „Palinologiecuaplicaţiiîngeologie”, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, scrisă împreună cu profesorul


a revistei de informare generală în domeniul mediului Ecoterra. Activitatea publicistică pe care Profesorul Petrescu a desfăşurat-o la Facultatea de Ştiinţa Mediului a fost remarcabilă. A publicat numeroase studii în reviste naţionale şi internaţionale. În egală măsură, a coagulat grupuri de autori, în vederea editării unor volume colective, oferind celor mai tineri şansa de a publica propriile studii în cărţi de referinţă, cu circulaţie şi vizibilitate pe plan naţional.

Perpetuarea misiunii pe care Profesorul Petrescu a promovat-o nu este o sarcină uşoară. Cere dăruire şi entuziasm, mergând chiar până la sacrificiu uneori, însă este o îndatorire care ne onorează. Dar avem acest exemplu, avem dovada că ceea ce îţi propui poate deveni realitate, dacă dai dovadă de abnegaţie, de înţelegere, de înţelepciune.

Conf. Dr. Călin BaciuDecan,

Facultatea de Ştiinţa Mediului

promite să devină unul dintre cele mai moderne din Universitate.

Un efort deosebit a implicat dezvoltarea specializărilor ce figurează acum în oferta educaţională a facultăţii. La înfiinţare, a funcţionat o singură secţie, de Geografia mediului, preluată de la Facultatea de Geografie şi colegii aflate în teritoriu. Treptat, s-au adăgat noi specializări: Ştiinţa mediului, Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice şi Ingineria mediului. S-au înfiinţat, de asemenea, mai multe direcţii de master, cu funcţionare la Cluj şi în teritoriu. Odată cu implementarea Procesului Bologna, atât studiile de licenţă, cât şi cele de master, au fost restructurate, adoptându-se sistemul 3+2. La momentul actual, sunt acreditate de către ARACIS cinci specializări de master în sistem Bologna. Studiile doctorale au stat mereu în atenţia Profesorului Petrescu, fiind dezvoltate sub forma unei şcoli doctorale. În prezent, aici funcţionează prima şcoală doctorală (şi unica până acum) în domeniul Ştiinţa Mediului, acreditată la nivel naţional.

Profesorul Petrescu a susţinut întotdeauna că pentru a te afirma în lume sunt necesare două lucruri: să te dedici muncii de calitate, iar apoi să comunici celorlalţi rezultatele pe care le-ai obţinut. În acest spirit, a iniţiat o serie de conferinţe anuale, Mediul – cercetare, protecţie şi gestiune, care s-au bucurat de o largă participare a specialiştilor din ţară şi au avut numeroşi invitaţi de la instituţii de prestigiu din străinătate. Lucrările conferinţelor s-au publicat în volumele Environment & Progress, clasificat de CNCSIS în categoria C. O altă serie de conferinţe a fost organizată în colaborare cu ICPE Bistriţa, instituţie care contribuie substanţial la apariţia trimestrială

Existenţa Facultăţii de Ştiinţa Mediului, prima facultate cu acest profil din ţară, a început în 2002, prin reunirea competenţelor mai multor cadre didactice cu preocupări legate de problematica mediului, ce proveneau de la diferite facultăţi. În felul acesta s-a constituit nucleul iniţial al facultăţii, cuprinzând 14 cadre didactice. Profesorul Petrescu a preluat funcţia de Decan, căutând să instaureze de la început un climat colegial, de colaborare între membrii corpului didactic. Promovarea unui dialog constructiv între reprezentanţii diferitelor domenii de ştiinţă nu este o încercare uşoară. Fiecare persoană are propria percepţie asupra realităţii înconjurătoare şi cu atât mai mult asupra unui sistem atât de complex cum este mediul în care trăim. Fiecare latură a ştiinţei priveşte lumea dintr-un anumit unghi, iar raţiunea existenţei acestei facultăţi este de a armoniza şi a realiza o sinergie a eforturilor educaţionale şi de cercetare dedicate mediului.

Începuturile au fost dificile. Spaţiul insuficient pe care Facultatea l-a avut la dispoziţie în primul an de funcţionare a trebuit să fie suplimentat cu ajutorul altor facultăţi, care au oferit săli de curs şi laborator, un sprijin real pentru desfăşurarea activităţii didactice în condiţii corespunzătoare. Pe măsură ce numărul de studenţi a crescut, a devenit necesară o soluţie adecvată, iar clădirea din P-ţa Ştefan cel Mare nr. 4 a găzduit timp de patru ani Facultatea de Ştiinţa Mediului. În tot acest timp, Profesorul Petrescu, cu sprijinul conducerii Universităţii, a continuat să caute un amplasament potrivit pentru facultate, care a fost atribuit, relativ recent, în str. Fântânele nr. 30. Un efort uriaş s-a desfăşurat până acum şi continuă încă, pentru amenajarea acestui spaţiu, ce

Profesorul Iustinian PETRESCUPrimul Decan al Facultăţii de Ştiinţa Mediului


Cluj-Napoca, Universității 7-9, cam. 204, 201, Tel: 0264-405300, int. 5110, 5114, 5123Tel: 0264-405374, Fax: 0264-591906m e-mail: [email protected]

http://cercetare.ubbcluj.ro

Redactor şefProf. dr. Ioan Bucur

Colectiv de redacţieAlin David, Oana Draga, Nicolae Marina,Mihaela Neamț, Augusta Sabău, Gabriela Timiş

Colectiv consultativAcad. prof. dr. Ionel Haiduc, Prof. dr. ing. Paul Şerban AgachiProf. dr. Luminița Silaghi-Dumitrescu, Prof. dr. Daniel DavidConf. dr. Ioan Cristian Chifu, Prof. dr. Ionel Cătălin PopescuProf. dr. Octavian Popescu, Prof. dr. Traian Rotariu

Buletin DCDI nr.10

Documents

Transcript of Buletin DCDI nr.10