Buletin Informativ nr.16

of 8 /8
noiembrie 2012, nr 15 (16) Pardul Democrat a lansat Strategia polică şi instuţională a organizaţiei municipale Chişinău. Printre scopurile propuse sunt câşgarea a 15% din mandatele din Consiliul Municipal, precum şi administrarea a 30 % din primării- le suburbane. “O parte din obiecve trebuie să fie realizate de către organizaţiile de sector, mai departe, la rândul lor, de către organizaţiile primare”, a men- ţionat preşedintele organizaţiei mu- nicipale Chişinău a PDM, Pavel Filip. Preşedintele pardului, Marian Lupu, a subliniat că strategia face PDM a lansat Strategia polică pentru Chişinău parte din planul de guvernare, iar în următorii doi ani formaţiunea trebuie să depună eforturi atât pentru aşi forfica rândurile, cât şi pentru a consolida societatea, care, în prezent, este scindată pe diverse principii, inclusiv cel iden- tar.

Embed Size (px)

description

Buletin Informativ nr.16

Transcript of Buletin Informativ nr.16

  • noiembrie 2012, nr 15 (16)

    Partidul Democrat a lansat Strategia politic i instituional a organizaiei municipale Chiinu. Printre scopurile propuse sunt ctigarea a 15% din mandatele din Consiliul Municipal, precum i administrarea a 30 % din primrii-le suburbane.

    O parte din obiective trebuie s fie realizate de ctre organizaiile de sector, mai departe, la rndul lor, de ctre organizaiile primare, a men-ionat preedintele organizaiei mu-nicipale Chiinu a PDM, Pavel Filip.

    Preedintele partidului, Marian Lupu, a subliniat c strategia face

    PDM a lansat Strategia politic pentru Chiinu

    parte din planul de guvernare, iar n urmtorii doi ani formaiunea trebuie s depun eforturi att pentru ai fortifica rndurile, ct i pentru a consolida societatea, care, n prezent, este scindat pe diverse principii, inclusiv cel iden-titar.

  • 2Democraii din Chiinu i pro-pun s obin cel puin 15 % la Consiliul municipal Chiinu i cir-ca 30 % din primriile suburbane ale capitalei dup alegerile locale generale din 2015. Despre aceasta a anunat preedintele PDM Chi-inu, Pavel Filip, care a prezentat Strategia politic i instituional a organizaiei municipale pn n anul 2015 cu denumirea 15 pen-tru Chiinu.

    Pentru atingerea acestor obiec-tive, potrivit lui Pavel Filip, n ur-mtorii doi ani vor fi paaportiza-te toate organizaiile primare ale PDM Chiinu i refcut pe baze realiste i credibile lista membrilor PDM. Concomitent, va fi perfeci-onat i eficientizat sistemul de co-municare ntre membrii de partid din municipiu.

    Preedintele PDM Chiinu a subliniat, totodat, importana identificrii din timp, cel trziu pn n iunie 2013, a candidatu-lui partidului la funcia de primar general al municipiului Chiinu i

    desemnat, n interiorul OM Chi-inu, lista candidailor din partea partidului la funcia de consilieri municipali, pentru a contribui la formarea politic, promovarea i mediatizarea viitoarei echipe PDM ctre alegerile locale din 2015.

    Trebuie s deschidem organi-zaia municipal de partid spre noi tipuri de cooperare cu persoane sau structuri din zone profesionale i civice, care pot aduce un plus de valoare partidului, a adugat Pa-vel Filip.

    Preedintele Partidului Demo-crat, Marian Lupu, a subliniat c, n urmtorii doi ani, formaiunea trebuie s depun eforturi att pentru ai-fortifica rndurile, ct i pentru a consolida societatea, care, n prezent, este scindat pe diverse principii, inclusiv cel iden-titar. Noi trebuie deja de pe acum s ne pregtim de urmtoarele alegeri. Societatea este n stare de deziluzionare, fapt care are la baz mai multe motive. Criza economi-c mondial ne-a afectat i pe noi,

    ceea ce nu ne-a permis n deplin msur s realizm ceea ce ne-am propus. Avem ns i situaii cnd reforme bune n principiu sunt implementate mai puin eficient, n acest mod compromindu-le, cum este n cazul reformei din sis-temul de nvmnt. Mai persist i factorul de destabilizare impus n societate de aciunile partidelor de extrem, a spus Marian Lupu, care a subliniat c PDM va adop-ta i continuare un comportament constructiv i flexibil att n Parla-ment, ct i n Guvern.

    Am explicat partenerilor din Alian c avem program de guver-nare, pe care trebuie s-l urmm i avem de gnd s promovm iniiative necesare i ateptate de oameni. Deja am fcut pai impor-tani n aceast direcie, promo-vnd n Parlament aa iniiative legislative precum introducerea impozitului unic n agricultur, de modificare a sistemului de indexa-re a pensiilor etc., a adugat lide-rul partidului.

    n cadrul Forumului, Marian Lupu a salutat circa 500 de noi membri ai organizaiei municipale Chiinu, crora le-a nmnat carnetele de partid i i-a felicitat cu alegerea de a se altura la formaiune.

    Membrii Partidului Democrat spun c au de muncit mult pentru realizarea acestor obiective. Va fi foarte greu de obinut voturi, de-oarece noi suntem un partid de centru i nu lucrm n dependen de emoiile oamenilor, dar pe ne-legerea intelectual a situaiei de astzi din Republica Moldova, a spus un membru de partid.

    15 pentru Chiinu

  • 3Organizaia raional a Parti-dului Democrat din Cahul a salu-tat n rndurile sale aproximativ 1800 de noi membri. Prim-vice-preedintele Partidului Demo-crat din Moldova, Vlad Plahot-niuc, care le-a nmnat carnetele de partid noilor membri n cadrul Forumului organizaiei raiona-le, a menionat c venirea unui numr impuntor de oameni n partid vorbete despre ncrede-rea tot mai mare pe care o au oa-menii n formaiune.

    Atunci cnd aproape 1800 de persoane ader la o organizaie a PDM, este motiv de satisfacie nu doar pentru Dumneavoastr, ci i pentru noi, cei din conducerea partidului. Acestor oameni, care au venit cu toat ncrederea spre

    PDM partid cu obiective ndrznee

    noi, le oferim cadrul n care s se simt parte a echipei noastre, a spus prim-vicepreedintele PDM.

    Vlad Plahotniuc a subliniat c PDM devine un partid cu obiecti-ve ndrznee, n care nimeni nu este marginalizat i i poate gsi locul, avnd posibilitate real de a se afirma. De asemenea, prim-vicepreedintele PDM a dat asigu-rri c formaiunea democrat va propune n continuare noi proiec-te ateptate de populaie.

    La Cahul, preedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a reiterat

    ndemnul la consolidare, principiu care, potrivit lui, este caracteristic PDM i trebuie aplicat n ntreaga societate moldoveneasc.

    Avem ncredere n voina membrilor PDM, cu ajutorul cro-ra vom edifica o ar din care copii notri nu vor vrea s plece, a spus, la rndul su, Elena Bacalu, pree-dintele ORP PDM Cahul. De ase-menea, noii membri ai organizaiei din Cahul au fost ndemnai s fie activi i ndrznei de ctre mini-trii democrai Marcel Rducan i Valentina Buliga.

  • 4Statul promite c va acorda aju-tor celor care au nevoie de el. To-tui. reforma n domeniul asistenei sociale este perceput de muli ca un program de reducere a ndem-nizaiilor i alocaiilor din partea statului. Aflai de la doamna mi-nistru al Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, Valentina Buliga, cine i n ce condiii va beneficia de ajutor social.

    Decizia de a nu acorda ajutor so-cial rudelor migranilor muncitori a provocat un val de panic. Sunt jus-tificate asemenea reacii?

    Panica este nejustificat. Prin mo-dificarea hotrrii de guvern privind Sistemul Informaional Automatizat Asistena Social ne-am asigurat accesul la baza de date a Poliiei de Frontier, astfel nct s putem veri-fica dac anumite persoane au ieit sau nu din ar. Aceast msur nu nseamn c ajutorul social pentru familiile emigranilor va fi sistat. Ce-teanul care a plecat n strintate n cutarea unui loc de munc, dar nu s-a angajat i, respectiv, nu a fost remunerat, bineneles c nu va fi ex-clus automat din lista beneficiarilor. Cei care ns au avut posibilitatea de a se angaja peste hotare i de a primi salariu pentru munca prestat trebu-ie s-i declare venitul.

    Cine i n ce condiii va beneficia de ajutor social n continuare?

    Legea 133 rmne n vigoare, dar ea va fi modificat astfel nct pensi-onarii deintori de cote de pmnt s aib acces la sistemul social. n prezent, din cauza cotelor pe care le au n proprietate muli pensionari, dei au pensii mici, nu beneficiaz de ajutor. n rest, conform condiii-lor stabilite n aceast lege, pentru familia care are un venit mai mic de-ct cel pe care l garanteaz statul, n dependen de structura familiei i veniturile ei, se calculeaz valoa-rea ajutorului social i se stabilete i eligibilitatea familiei pentru acest ajutor.

    ndemn familiile care consider c au un venit mic s depun ce-

    rere la asistentul social. Ajutorul se va acorda n funcie de dosarul depus. n plus, veteranii celui de-al Doilea Rzboi Mondial, participan-ii conflictului de pe Nistru i din Afganistan i victimele represiuni-lor politice, categorii de persoane care pn acum nu au primit aloca-ii sociale, vor primi cte o sut de lei lunar. Pentru aceasta ei trebuie s depun, pn la finele lunii no-iembrie, o cerere la Casa Naional de Asigurri Sociale din localitatea n care i au domiciliul. Ajutorul va fi alocat retroactiv ncepnd cu 3 august 2012.

    Ce presupune Reforma n do-meniul asistenei sociale i la ce etap de implementare suntei?

    Ajutorul social a fost conceput ca un program de baz al Guver-nului cu scopul de a ajuta persoa-nele srace, de a lupta cu srcia i de a ridica nivelul de bunstare. Acest sistem are dou componente i anume ajutorul social i ajuto-rul pentru perioada rece a anului. Suma prestaiei este echivalent cu diferena dintre venitul lunar mi-nim garantat i venitul lunar al unei familii, prestaia fiind corelat cu structura familiei.

    Statul vine s ajute pe cei nevo-iai o perioad determinat. La rn-dul lor, cei care sunt sntoi i pot s lucreze, trebuie s contribuie i ei. Statul te ajut, implic-te i tu

    este sloganul din spotul publicitar pe care l promovm. Considerm c familia trebuie i ea s depun eforturi, s accepte locul de mun-c care i se ofer, s-i prelucreze terenurile de pe lng cas, s ca-ute posibiliti de a se reintegra n circuitul economic. Persoanelor n etate, bineneles, c nu le putem cere s se rentoarc n circuitul economic, de aceea statul le ajut. Practic, aceti oameni sunt prizoni-erii pensiilor mici i ai salariilor mici pe care le-au avut n tineree.

    n prezent, suntem ntr-un pro-ces de modernizare a sistemului in-tegrat de servicii sociale. Conform strategiei de dezvoltare a acestui sistem, autoritile locale sunt res-ponsabile de dezvoltarea serviciilor n dependen de nevoile comuni-tii i de tendinele din aceste co-muniti.

    Au mai rmas cteva luni din Anul european al mbtrnirii acti-ve i solidaritii ntre generaii. Ce ai reuit s realizai pn acum n susinerea pensionarilor cu ambi-ii de antreprenori?

    Implementm n continuare planul de aciuni preconizat. Eu consider c este foarte important s schimbm atitudinea care exist vizavi de mbtrnire, s nu privim mbtrnirea ca pe o povar, ci ca pe o oportunitate, o provocare. Pentru aceasta ne-am propus s organizm un ir de mese rotunde, aciuni, ntlniri cu persoane n eta-te. Pensionarea nu este un impedi-ment n calea participrii active n serviciu i n comunitate.

    ncercm s nlturm bariere-le existente, mai ales c mai multe ONG-uri ne-au ieit n ntmpina-re. Cu bncile nu a putea spune c am reuit s purtm discuii intense deoarece ele vd o ade-vrat provocare n a gsi moda-liti de ajutor. Oricum, m bucur c persoanele n etate vin singure cu iniiativa de a face ceva, de a produce, de a dezvolta meteug-ritul. Noi trebuie doar s-i ajutam i s-i ncurajm.

    Valentina Buliga:

    Persoanele n etate sunt prizonierii pensiilor mici

  • 5Preedintele Parlamentului, Marian Lupu, efectueaz o serie de vizite lucru n raioanele rii pentru a se documenta referitor la implementarea legilor adopta-te de ctre Legislativ i a discuta cu cetenii cum sunt promovate reformele, obieciile i sugestiile din teritoriu fiind comunicate de ctre spicher instituiilor abilitate ale statului, care s intervin ope-rativ i eficient.

    n cadrul ntrevederii cu pedago-gii i cu asistenii sociali din raionul Rezina, Marian Lupu a menionat importana unui dialog la direct n-tre reprezentanii autoritilor statu-lui cu cetenii, ceea ce permite de a afla opiniile i sugestiile acestora i de a proceda corect n promovarea reformelor. n alt caz, a specificat eful Legislativului, uneori se pro-cedeaz n necunotin de cauz i apar riscuri de compromitere a reformelor. n acest context, Marian Lupu a adus un exemplu din dome-niul nvmntului naional, cnd, printr-o directiv de la ministerul de resort, n care se stipula numrul obligatoriu de elevi n clasele licea-le, n unele raioane ar fi fost nchise toate aceste clase, pe motivul lipsei numrului de elevi stipulat n direc-tiva ministerului. Preedintele Par-lamentului a menionat c, urmare a unor noi abordri, situaia este luat la control, nu va degenera i nu se va proceda la nchiderea masi-v a claselor liceale.

    Aflat n vizit n raionul Leo-va, Marian Lupu a specificat c, n contextul crizei economice mondiale, accentele n economia naional trebuie s fie puse pe dezvoltare. Dac e s ne aprm

    doar de efectele crizei, a menio-nat eful legislativului, aceasta ar nsemna s intrm n stagnare, de aici se cer aciuni pentru a asigura o dezvoltare durabil pe toate do-meniile economiei naionale

    n Leova, Marian Lupu a vizitat In-cubatorul de Afaceri din Leova (IAL), lansat pe 4 octombrie 2012. Incuba-torul va gzdui 17 companii, care vor oferi 52 locuri noi de munc, speci-alizate n producerea i repararea mobilei, custorie i confecionarea

    dat n favoarea promovrii unor politici de stat, n favoarea crerii de condiii i oportuniti pentru dezvoltarea afacerilor mici i mij-locii n Republica Moldova.

    n aceeai zi, preedintele Par-lamentului a avut ntrevederi cu reprezentani ai corpului pedago-gic din raion, cu medici i asisteni sociali. La aceste ntrevederi, asistena a apreciat iniiativele legislative ale deputailor PDM privind introducerea impozitului

    Marian Lupu pledeaz pentru un dialog permanent ntre

    autoritile centrale i cele locale

    hainelor, prestarea serviciilor juridi-ce, de arhitectur, de contabilitate, organizare a evenimentelor i festi-vitilor, oferire de servicii fotografi-ce i de publicitate etc.

    Marian Lupu a apreciat lansa-rea Incubatorului de afaceri din Leova i a menionat c sectorul IMM-urilor joac un rol extrem de important ntr-o economie moder-n, dovedindu-se a fi cel mai activ sector al economiei i, totodat, un formidabil sistem inovativ. Marian Lupu a menionat c contribuia vital a IMM-urilor la creterea economiei naionale este o reali-tate unanim recunoscut i a ple-

    unic n agricultur i proiectul de indexare a pensiilor, care prevede un randament de cretere mai nalt al pensiilor mai mici de 1500 de lei.

    Pe finalul vizitei, preedintele raionului Leova, Efrosinia Greu, a menionat importana vizitei preedintelui Parlamentului, Ma-rian Lupu, i a pledat pentru insti-tuirea unui dialog permanent ntre autoritile locale i cele centrale. Efrosinia Greu a specificat c doar pe aceast cale, printr-o conlucra-re eficient i permanent, se pot realiza cu succes reformele de des-centralizare i obiectivul de dezvol-tare a democraiilor locale.

  • 6Prim-vicepreedintele Parla-mentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc, care a condus delega-ia parlamentar n vizit oficial n rile Baltice, a discutat despre sprijinul acordat de Estonia rii noastre pe cale parlamentar i diplomatic n vederea aderrii la Uniunea European.

    Prim-vicepreedintele Legisla-tivului a menionat c ara noastr este privit ca o poveste de succes n cadrul Parteneriatului Estic, subliniind c , n continuare, pes-te un an, cnd la Vilnius va avea loc Summit-ul Parteneriatului Es-tic, Moldova trebuie s fie preg-tit s depun cererea de aderare la Uniunea European.

    Primele ntrevederi ale par-lamentarilor moldoveni au fost cu Preedintele Comisiei de po-litic extern din Legislativul es-ton, Marko Mihkelson, dar i cu efii a trei instituii importante, inclusiv, prin suportul acordat Moldovei: coala Diplomatic, Centrul pentru Parteneriatul Estic i Academia de Guvernare Electronic.

    nainte de aderarea Estoniei la UE, noi am intensificat contactele diplomatice i politice pentru a ne asigura suportul din exterior. Este foarte bine c i dumneavoastr utilizai aceeai practic. Sfatul meu este ca reformele ntreprinse s fie att politice, dar i s adu-c beneficii populaiei. Practic, cel mai important aspect al integrrii europene const n dezvoltare din punct de vedere social, eco-nomic, a fost sfatul dat de pre-edintele Comisiei parlamentare estone de politic extern, Marko Mihkelson. La rndul su, Vlad Plahotniuc a declarat c Estonia este, de fapt, unul dintre cele mai bune exemple de urmat. Noi am avut un trecut similar. Din discui-ile de pn acum, ne-am convins c avem tot sprijinul Estoniei pe calea asumat, a aderrii la Uni-unea European, a spus prim-vi-cepreedintele Parlamentului din Moldova.

    Delegaia Parlamentului Re-publicii Moldova, aflat n vizit oficial n Letonia, a primit asigu-rri c statele baltice vor sprijini n

    continuare ara noastr n vederea aderrii la Uniunea European.

    Declaraii n acest sens au fost fcute de preedintele Parlamen-tului Republicii Letonia, Solvita Aboltina, de preedinii Comisiilor parlamentare pentru Relaii inter-naionale (Ojars Eriks Kalnius) i pentru Relaii europene (Zanda Kalnina Lukasevica), precum i de membrii Grupului parlamentar de prietenie moldo-leton, condus de Karlis Engelis.

    n cadrul ntrevederii cu pre-edintele Parlamentului Letoniei, Solvita Aboltina, Vlad Plahotniuc, a propus intensificarea colabo-rrii dintre cele dou Legislative: "Dialogul inter-parlamentar este un element cheie n meninerea relaiilor diplomatice, dar i instru-mentul prin care putem menine o colaborare extrem de eficient. Consider c Letonia are o experi-en vast n realizarea reformelor necesare procesului de aderare la UE, iar aceast experien poate fi de ajutor Moldovei. Dvs. ai dep-it cu succes probleme similare cu cele din ara noastr".

    Moldova trebuie s fie gata, peste un an, s depun cererea

    de aderare la Uniunea European

  • 7Preedintele Parlamentului i al Partidului Democrat, Marian Lupu, nsoit de deputai democrai i funcionari din cadrul Secretari-atului Parlamentului, a sdit, de Ziua nverzirii plaiului, arbori n Scuarul de lng Muzeul de istorie din oraul Rcani.

    Marian Lupu a menionat c planta-rea copacilor e important pentru noi, deoarece ne reamintete importana naturii i a proteciei mediului. Marian Lupu a specificat c, pentru Republi-ca Moldova, plantarea de noi fii forestiere este de o importan deosebit, innd cont de schimbrile climatice i varietii ecosis-temelor, i a opinat n favoarea implicrii ct mai masiv a cetenilor n aciunile de-dicate Zilei Naionale de nverzire a Plaiului Un arbore pentru dinuirea noastr.

    i tinerii democrai au desfurat o aciu-ne dedicat nverzirii plaiului, cu genericul Un trandafir un zmbet. Tinerii susinui de vi-cepreedintele organizaiei municipale PDM

    Un trandafir un zmbet

    Circa 130 de tineri din raionul Leova au fost implicai ntr-o serie de activiti care au avut ca scop consolidarea spiritului de echip i promovarea modului sntos de via, n cadrul Forumului Organi-zaiilor de Tineret, care a avut loc n perioada 6-7 octombrie n loca-litatea Iargara. Pentru participare la reuniune, fiecare organizaie teritoriala a selectat cei mai activi i energici tineri, astfel fiind repre-zentate toate 25 de primarii din ra-ionul Leova.

    Fiind divizai n 4 echipe, repre-zentnd astfel 4 zone ale raionului Leova, tinerei democrai au de-monstrat abilitile de team buil-ding i liderism i au dat dovad de mobilizarea la maxim pentru atingerea scopului comun. Pe du-rata acestor dou zile, tinerii au practicat mai multe probe de sport precum fotbal, volei, ridicarea gre-utilor, trnta, tenis de mas, etc.

    De asemenea, tinerii au avut po-sibilitatea s discute cu personaliti din conducerea partidului - Valenti-na Buliga, ministru al Muncii, Pro-

    teciei Sociale i Familiei, Pavel Filip, ministrul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor, Oleg ulea, deputat n Parlament, Eufrosinia Greu, pre-edintele raionului Leova, Victor Zubcu, preedintele Organizaiei de Tineret PDM etc.

    Asemenea ntlniri, la care ti-nerii au posibilitatea s adreseze ntrebri liderilor democrai, au devenit deja o tradiie n PDM, des-furndu-se n mai multe raioane ale rii i reunind sute de membri ai organizaiilor de tineret. Astfel, i circa 150 de tineri democrai din raionul tefan Vod i invitaii din

    raionul Cueni au avut parte de o discuie ntr-o atmosfer cald cu liderii Partidului Democrat din Moldova, n cadrul Forumului lo-cal al tinerilor. Tinerii au petrecut week-end-ul n tabra din raionul tefan Vod alturi de Adrian Can-du, Valentina Stratan, Igor Corman, Constantin Botnari, Andrei Popov .a.

    Secretarul general al PDM, Con-stantin Botnari, n adresarea sa c-tre tineri, a menionat c ei trebuie s fie activi i ambiioi, deoarece lor le revine un rol important n dezvoltarea partidului.

    Tinerii democrai redescoper spiritul de echip i modul sntos de via

    Chiinu, Liviu Oboroc, au plantat circa 200 de trandafiri n curtea colii Internat nr. 3 din capital. Lor li s-au alturat elevii i pedagogii de la coala Internat. La sfritul aciunii, tinerii au oferit jucrii i dulciuri pentru copii.

  • 8Ministerul Tehnologiei Infor-maiei i Comunicaiilor a prezen-tat portalul www.implicare.md un sistem inovativ de interaciu-ne online ntre autoriti i cet-eni, bazat pe tehnologia informa-iei.

    Ministrul Tehnologiei Infor-maiei i Comunicaiilor, Pavel Filip, a menionat c scopul pro-iectului este de a educa o pozi-ie social-civic activ a cete-nilor. Sistemul permite sesizarea online a organelor de drept prin plasarea nregistrrilor video sau foto ce surprind diverse ca-zuri de nclcare a ordinii publi-ce. Autoritile se oblig s ia atitudine i s-i pedepseasc pe rufctori.

    Tradiional, Guvernul i cet-enii se plaseaz n tabere diferite, noi propunem ca n lupta cu fr-delegile autoritile i oamenii s fie pe aceeai baricad. Aa cum oricine va putea filma i plasa ima-gini pe site, funcionarii de stat vor trebui s rspund n faa legii ca i cetenii de rnd, a accentuat Pavel Filip.

    Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor a lansat portalul www.implicare.md

    Sportiva moldovean Ana-Ma-ria Ciobanu s-a plasat pe locul 5 la Campionatul mondial de sam-bo, la categoria 56 kg, care a avut loc n perioada 11-15 octombrie la Sofia, Bulgaria. Participarea tinerii sportive la competiie a devenit posibil graie suportului oferit de Partidul Democrat, care a finanat plecarea sa.

    Ana-Maria, la vrsta de 19 ani, este multipl campioan a Moldo-vei la sambo i judo, avnd per-formane i n cadrul competiiilor internaionale.

    Tnra, recent revenit din Bulgaria, spune c este pasiona-

    PDM susine sportivii de performan

    O condiie esenial a proiectu-lui - nu se va accepta anonimatul: fiecare autor al imaginilor va trebui s se identifice i s fie contient c poate fi citat ca martor n instan. De asemenea, se propune ca auto-rii imaginilor s fie remunerai din contul amenzilor aplicate.

    Reprezentanii Ministerului de Interne i al Justiiei, partenerii Ministerului Tehnologiei Informa-iei i Comunicaiilor n realizarea acestui proiect, au salutat ideea lansrii portalului, menionnd c posibilitatea expedierii petiiilor online vine n susinerea cete-nilor i a procesului de e-transfor-mare n general.

    n finalul discuiilor s-a decis crearea unui grup de lucru din re-prezentani ai Ministerului Tehno-logiei Informaiei i Comunicaiilor, Afacerilor Interne, Justiiei, Finan-elor i ai societii civile, care va elabora regulamentul de activitate a portalului. Documentul urmeaz s fie examinat i aprobat n edin- de Guvern.

    Portalul www.implicare.md va fi funcional n regim de testare nce-pnd cu 1 noiembrie. Remunerarea persoanelor pentru materialele pu-blicate va fi posibil dup aproba-rea Regulamentului de funcionare a site-lui de Guvern.

    t din copilrie de acest sport i este mndr s reprezinte la competiiile internaionale R.Moldova, ns multe ori par-ticiparea la campionatele inter-naionale este dificil din cauza c implic costuri semnificative. Ajutorul oferit de PDM a fost foarte binevenit, deoarece nu aveam la dispoziie suma necesa-r pentru a participa la mondiale. Provin dintr-o familie de sportivi i nu am de gnd s m opresc la rezultatele obinute. Am planuri mari pe viitor, iar acum m pre-gtesc pentru campionatul nai-onal, a spus Ana-Maria.