7/26/2019 Bugle a 2016666666

1/7

Comparatie norme conflictuale norme de aplicatie imediata

comparam 2 institutii juridice deoarece, datorita asemanarilor existente intre acestea, ar putea exista posibilitatea de a

nu le intelege actiunile diferite. //// norma conflictuala este o norma juridica specifica DIP cu ajutorul careia se

solutioneaza conflictul de legi, in sensul in care va arata care dintre sistemele de drept susceptibile a se aplica unui raport

uridic cu element de extraneitate va fi competent a se aplica.//// norma de aplicatie imediata este acea norma materiala

care apartine sistemului de drept intern al statului forului care, datorita gradului inalt de imperativitate, se aplica imediat unui

raport juridic cu element de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un punct de legatura comun cu tara forului,

excluzandu-se astfel conflictul de legi si, totodata, aplicarea normelor conflictuale //// asemanari : apartin lui lex fori SI

vizeaza raporturile juridice cu element de extraneitate care au un punct de legatura comun cu tare forului //// deosebiri: intimp ce norma conflictuala e o norma de trimitere, norma de aplicatie imediata este o norma materiala. norma conflictuala nu

rezolva fondul cauzei, fiind o norma de trimitere, care arata sistemul de drept aplicabil respectivului raport juridic cu element

de extraneitate, pe cand norma de aplicatie imediata ofera o solutie imediata, rezolva fondul cauzei.

Recunoasterea hotararilor straine

exista 2 tipuri de recunoastere: recunoastere de plin drept si recunoastere conditionata //// In cazul recunoasterii de

plin drept, otararea va fi recunoscuta fara indeplinirea vreunei conditii atunci cand aceasta se refera la statutul personal al

cetatenilor statului unde au fost pronuntatesau daca au fost deja recunoscute in statul de cetatenie al fiecarei parti sau,

daca nu au fost recunoscute, au fost date in baza legii normal aplicabile potrivit dreptului international privatroman //// !otusi, otararile straine trebuie, totodata, sa nu incalce ordinea de DIP" si sa fi fost pronuntate cu respectarea

dreptului la aparare al fiecarei parti. //// In cazul recunoasterii unei hotarari straine care nu se incadreaza in cazurile de la

recunoasterea de drept, instantele romane vor proceda la verificarea urmatoarelor conditiipentru a vedea daca otararea

respectiva poate fi recunoscuta in "omania: //// #. otararea straina sa fie definitiva //// $. instanta care a pronuntat otararea

respectiva a fost competenta sa judece procesul //// %. trebuie sa existe reciprocitate intre "omania si tara instantei care a

pronuntat otararea //// &lte conditii sunt necesare a fi indeplinite atunci cand otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a

pierdut procesul: //// #. acestei parti i s-a respectat dreptul la aparare, precum si dreptul de a exercita o cale de atac //// $. partii

s-a inmanat in timp util atat citatia, cat si actul prin care a fost sesizata instanta respectiva. //// nstanta romana sesizata

poate refuza totusi recunoastereapentru anumite motive, precum: //// #. a fost incalcat dreptul la aparare //// $. otarareacontravine ordinii publice de DIP" //// %. instanta romana avea competenta exclusiva //// '. otararea nu este definitiva,

existand posibilitatea unei cai de atac in statul in care a fost pronuntata. //// Competentainstantei: tribunalul in circumscriptia

caruia isi are domiciliul cel care refuza recunoasterea ot.//// Cererea trebuie insotita de documente doveditoare,

legalizate.

!xecutarea hotararilor straine

(a regula, o otarare pronuntata in strainatate )stat nemembru *+, recunoscuta in "omania, trebuie sa fie executata de

bunavoie de cel care a pierdut procesul. //// Daca nu este executata de bunavoie, cel interesat se poate adresa instantei

competente )"ribunalul in circumscriptia caruia isi are domiciliul cel care refuza executarea hot. //// Instanta trebuie sa

verifice respectarea conditiilor necesar a fi indeplinite pentru ca o otarare straina sa fie recunoscuta in "omania, precum si

daca acea otarare este executorie potrivit legii statului in care a fost pronuntata.

Comparatie frauda la lege #$ frauda la lege in drept intern

n dreptul intern, frauda la lege exista atunci cand partile unui anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o

dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a fost edictata de legiuitor eludand in acest fel prevederile

unei alte legi interne imperative, care le este insa defavorabila. //// asemanari: se aseamana prin faptul ca trebuie sa

ndeplineasca aceleasi conditii : un act de vointa al partilor, un mijloc licit, un scop si un rezultat ilicit //// deosebiri:#.dpdv al

obiectului fraudei, in DIP" partile fraudeaza un sistem de drept in favoarea unui alt sistem, in dreptul intern se fraudeaza o

ege interna in favoarea unei alte legi interne $. mecanismul fraudarii difera in sensul in care in dreptul intern se modificacontinutul faptic al raportului juridic, facand astfel aplicabila o alta norma juridica, pe cand la DIP" se scimba continutul

faptic conflictual, conducand astfel la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost normal competent a se aplica.

compararea a doua institutii este necesara pentru a le intelege corect actiunile diferite si a nu exista posibilitatea

confundarii acestora datorata existentei asemenarilor dintre ele.

7/26/2019 Bugle a 2016666666

2/7

Comparatie ordinea publica de drept intern si ordinea publica #$R

ordinea publica reprezinta unul dintre cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine, in sensul in care atunci cand ne

aflam in fata unui raport juridic cu element de extraneitate caruia ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe sisteme

de drept )dintre care unul este sistemul de drept roman, iar norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain,

aceasta lege nu se va aplica totusi. //// notiunea de ordine publicareprezinta ansamblul principiilor fundamentale de drept

ale dreptului roman, ale dreptului *e, precum si ale drepturilor fundamentale ale omului. //// notiunea de ordine publica de

#$R cuprinde principiile fundamentale de drept ale statului roman aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate.

//// necesitatea compararii acestor institutii juridice rezida in faptul ca, datorita asemanarilor existente intre ele, existaposibilitatea gresitei intelegeri a actiunilor diferite ale acestora, in sensul in care exista posibilitatea de a le

confunda. //// asemanari:continutul acestora este format din principiile de drept intern ale statului %ambele cenzureaza

aplicarea unei legi. Precizarea necesara in cazul de fata este ca ordinea publica de drept intern inlatura de la aplicare legea

partilor, pe cand ordinea publica de DIP" cenzureaza actele juridice ale partilor. //// deosebiri: &. dpdv al sferelor de

aplicare //// ordinea publica de DIP" nu are o sfera diferita de ordinea publica de drept intern, ci aceasta este mai restransa,

adica nu tot ce este ordine publica in dreptul intern este de ordine publica si in DIP". //// in acest sens, fiecare stat

reglementeaza mai strict raporturile juridice de drept intern, limiteaza mai sever autonomia de vointa a partilor, pe cand in

cazul raporturilor juridice de DIP", statul forului intra in corelatie cu un alt sistem de drept, dorindu-se o corelare a acestora

si, drept urmare, nu mai reglementeaza atat de strict aceste aspecte. exemple: existenta unui termen de prescriptie este deordine publica in dreptul intern, in sensul in care partile nu pot declara drept imprescriptibile anumite drepturi pe care legea le

considera prescriptibile. pe de alta parte, existenta acestui termen de prescriptie nu este de ordine publica in DIP". //// 2. dpdv

al scopului au scopuri diferite //// ordinea publica de drept intern reprezinta, de fapt, limitarea autonomiei de vointa a

partilor in raporturile juridice de drept privat intern, avand ca scop impiedicarea producerii unor efecte ale actelor juridice

care nu sunt in conformitate cu normele de drept intern. //// ordinea publica de #$R reprezinta limitarea aplicarii legii

straine pe teritoriul statului instantei sesizate. In acest sens, ea impiedica aplicarea efectelor unei legi straine competente a se

aplica pe teritoriul statului forului. //// exemplu: potrivit ((, libertatea de a inceia o casatorie este de ordine publica. daca

exista un impediment la casatorie, el va fi inlaturat si va ramane aplicabil sist de dr roman. Daca o romanca doreste sa se

casatoreasca cu un paistanez, iar legea pai prevede un impediment la casatorie, acesta este incompatibil cu legea romana si,deci, va fi inlaturata de la aplicare, legea ro urmand a guverna acest raport.

%ferele notiunii de ordine publica de #$R

sferele notiunii de ordine publica difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. in acest sens, ordinea publica

poate fi invocata atat in cadrul unui conflict de legi in spatiu, cat si in cazul unui conflict de legi in timp si spatiu. //// confl de

legi in spatiuse creeaza la momentul nasterii, modificarii sau incetarii unui raport juridic atunci cand respectivului raport

uridic ii sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept diferite. poarta aceasta denumire deoarece

sistemele de drept susceptibile de a se aplica coexista in spatiu. //// confl de legi in timp si spatiu se creeaza atunci cand un

anumit raport juridic a luat nastere sub incidenta unui sistem de drept, iar ulterior partile cer recunoasterea efectelor intr-un alt

stat. acest conflict se considera a fi in spatiu deoarece, si in acest caz, sistemele de drept coexista in spatiu, insa exista si un

element temporal, fiind un conflict de legi si in timp, intrucat intre momentul nasterii raportului juridic si data la care se cere

recunoasterea efectelor acelui raport juridic trece o perioada de timp. //// astfel, sfera ordinii publice este diferite in cazul

celor doua tipuri de conflicte de legi. //// conflictul de legi in spatiu are mai multe situatii de aplicare decat conflictul de legi

n timp si spatiu deoarece sfera ordinii publice in primul caz este mai larga decat in cel de-al doilea, in sensul in care nu toate

principiile care sunt de ordine publica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu )la momentul

nasterii/modificarii/stingerii unui raport juridic sunt de ordine publica si atunci cand fac referira la drepturile deja dobandite

n strainatate.//// exemplu: in cazul casatoriei dintre un cetatean roman si un cetatean de sex opus al unui stat care permite

casatoria poligama, daca acesta din urma mai este casatorit in statul sau, casatoria nu se va putea inceia in "omania. In acest

caz, conflictul de legi este in spatiu, iar ofiterul de stare civila, incercand sa aplice legea romana, va constata incalcareaprincipiilor de ordine publica din "omania si va inlatura de la aplicare legea respectiva, inlocuind-o cu cea romana. Pe de alta

parte, daca aceleasi doua persoane s-au casatorit in statul care permite poligamia, iar cetateanul roman solicita apoi

recunoasterea in "omania efectelor patrimoniale si nepatrimoniale ale acestei casatorii, ele vor fi recunoscute. In acest caz,

7/26/2019 Bugle a 2016666666

3/7

conflictul de legi este in timp si spatiu, deoarece se pune problema recunoasterii unor drepturi dobandite de un cetatean roman

n strainatate.

Comparatie frauda la lege ordinea publica de #$R

frauda la lege0 acea situatie juridica care se produce atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos

sau ilicit un mijloc licit de DIP si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent a

se aplica daca nu ar fi existat frauda respectiva. //// notiunea de ordine publica de #$R cuprinde principiile fundamentale

de drept ale statului roman, princ fundam ale *+, precum si cele ale drepturilor fundamentale ale omului, aplicabileraporturilor juridice cu element de extraneitate. //// asemanari:sunt reglementate prin lege drept cazuri de inlaturare de la

aplicare a sistemelor de drept normal competente a se aplica in cauza. //// deosebiri: &. dpdv al cauzei neaplicarii legii:la

frauda la lege, cauza neaplicarii legii este de natura subiectiva si consta in activitatea frauduloasa a partilor, pe cand la ordinea

publica de DIP, cauza neaplicarii este obiectiva, legea straina incalcand principiile fundamentale de drept ale statului forului.

2. dpdv al sanctiunii aplicabile: la frauda la lege 0 inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz,

nulitatea actului juridic respectiv, la op de DIP 0 inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in locul ei a legii forului. '.

dpdv al rolului instantei judecatoresti:la frauda la lege, instanta nu trebuie sa cunoasca legea straina, intrucat legea va fi

nlaturata deoarece s-a ajuns la aplicarea ei prin frauda, la op de DIP 0 instanta trebuie sa cunoasca continutul legii straine

ntrucat doar asa isi poate da seama in ce masura aceasta incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului.

Comparatie frauda la lege simulatie

frauda la lege0 acea situatie juridica care se produce atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos

sau ilicit un mijloc licit de DIP si fac aplicabil acelui rap jur un alt sistem de dr decat cel care ar fi fost competent a se aplica

daca nu ar fi existat frauda respectiva. //// simulatia operatie juridica ce presupune inceierea unui act juridic aparent, menit

sa dea impresia crearii unei situatii juridice diferite de cea reala si inceierea simultana a unui alt act juridic, secret

)contrainscris, precizand care sunt adevaratele raporturi juridice pe care partile inteleg sa le stabileasca in realitate. ////comparam doua institutii deoarece, prezentand anumite asemanari, exista posibilitatea de a le confunda si a nu le

ntelege in mod exact actiunile diferite. //// asemanari: ambele implica un acord de vointe. prin acest acord, in ambelecazuri se creeaza artificial un conflict de legi. mijloacele folosite sunt prin ele insele licite. //// deosebiri:in cazul fraudei la

ege, exista un singur act juridic respectiv actul juridic fraudulos, simulatia presupune doua acte juridice)un act ascuns, dar

real1 contrainscrisul si un act aparent, dar mincinos. frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a

punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta unui alt sistem de drept, la simulatie operat este

fictiva, adica este exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contrainscris. la frauda la lege scopul este ilicit, la simulatie

poate fi si licit. dpdv al consecintelor pe care cele doua institutii le au: la frauda la lege 0 nulitatea actului isi va produce

efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabile nici intre parti. la simulatie 0 contrainscrisul este valabil intre

parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. //// exemplu: o societate juridica are toate elementele juridice in

"o )nationalitatea asociatilor, organele de conducere si control, dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. prin aplicarea

ui lex societatis, acelei pj ii va deveni aplicabil sistemul de drept strain, din tara unde si-a stabilit sediul, desi activitatea

societatii se desfasoara in "o. aici ne aflam in cazul fraudei la lege deoarece sediul social, desi e real, efectiv, nu e serios. pe

de alta parte, atunci cand o societate declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate, dar centrul de conducere si gestiune a

activ statutare este in "o, adica sediul respectiv este doar fictiv, sediul real fiind in "o. in acest caz, ne aflam in situatia

simulatiei prin fictivitate, fiind suficient sa se indeparteze actul aparent, dar mincinos pentru a se arata adevarata situatie

uridica si anume existenta sediului real in "2.

principiu legii statului caruia ii apartin ca urmare a principiului imunitatii statului si a bunurilor sale.

3. 4unurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat sunt supuse unui statut special prevazut de

doua conventii internationale la care romania este parte, conventii care contin si dispozitii de drept

international privat. !oate informatiile de mai sus se refera la bunuri privite ut singuli/ individual.

7/26/2019 Bugle a 2016666666

4/7

*niversalitatile de bunuri au un regim special din perspectiva dreptului international privat:-

universalitatile de bunuri mobile/ imobile apartin unei persoane fizice deoarece pot avea ca izvor

doar succesiunea, sunt supuse legii aplicabile succesiunii. - transmiterea de bunuri in universalitatea

lor )patrimoniu sau fractiune de patrimoniu intre persoane juridice deoarece opereaza ca efect al

reorganizarii, sunt supuse legii personale a persoanei juridice reorganizate.

Comparatie confl de legi in timp si spatiu confl de legi in spatiu

(iind cele mai importante conflicte de legi specifice #$, aceste doua conflicte trebuie privite in paralel pentru a se

reusi o cat mai clara departajare. //// confl de legi in spatiuse creeaza la momentul nasterii, modificarii sau incetarii unui

raport juridic atunci cand respectivului raport juridic ii sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de dreptdiferite. poarta aceasta denumire deoarece sistemele de drept susceptibile de a se aplica coexista in spatiu. //// confl de legi in

timp si spatiu se creeaza atunci cand un anumit raport juridic a luat nastere sub incidenta unui sistem de drept, iar ulterior

partile cer recunoasterea efectelor intr-un alt stat. acest conflict se considera a fi in spatiu deoarece, si in acest caz, sistemele

de drept coexista in spatiu, insa exista si un element temporal, fiind un conflict de legi si in timp, intrucat intre momentul

nasterii raportului juridic si data la care se cere recunoasterea efectelor acelui raport juridic trece o perioada de timp. ////

asemanare: ambele sunt conflicte in spatiu, in sensul ca cele doua sisteme de drept ce se afla in concurs coexista dpdv spatial.

//// deosebire: elementul temporal 0 la confl de legi in spatiu conflictul apare la mom nasterii/modif/stingerii rap jur, iar la

confl de legi in timp si spatiu acest conflict apare *5!+"I2", at cand se cere recunoasterea in tara a drepturilor dobandite in

strainatate. //// exemplu: daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in "2 se pune problema ce legeva guverna conditiile inceierii casatoriei )confl de legi in spatiu, pe cand daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu

un cetatean strain in strainatate, iar apoi vine in "2 si cere pensie de intretinere de la sot )recunoastere efectelor casatoriei,

suntem in prezenta un confl de legi in timp si spatiu.

beneficiaza de toate drepturile care decurg din legea statutului ei organic. Pe de alta parte, persoana

uridica straina recunoscuta in "omania isi desfasoara activitatea pe teritoriul tarii in conditiilestabilite de legea romana referitoare la exercitarea activitatii economice, sociale, culturale sau de alta

natura. //// #)*!+,- #! $-CR! -! %"",",-, )R+C - $!R%)+!

0,R#C!

Statutul organic intereseaza capacitatea de folosinta / exercitiu.

(apacitatea de folosinta

In domeniul legii statutului intra elementele constitutive ale persoanei juridice,

modalitatile de constituire, continutul capacitatii de folosinta, incapacitatile de folosinta,

limitele capacitatii de folosinta, incetarea persoanei juridice.

In legatura cu capacitatea de exercitiu a persoanei juridice, intereseaza aspecte

privind constituirea si atributiile organelor de conducere, relatiile intre organele de conducere

si persoana jurdica si relatiile intre organele de conducere si terti.

!ot aspecte reglementate de legea nationala a persoanei juridice sunt:

- modul de dobandire / pierdere a calitatii de asociat6

- drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de asociat6

- modul de alegere si functiile organelor de conducere6

- reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii6

- raspunderea persoanei juridice si a organelor sale fata de terti 6

- modificarea actelor constitutive6

- aspecte ce tin de dizolvarea si licidarea persoanei jur.

7/26/2019 Bugle a 2016666666

5/7

%"",",- R!- definit ca fiind ansamblul elementelor care configureaza regimul juridic

aplicabil bunurilor e supus, de regula, legii locului situarii bunului )lex rei sitae sau lex situs.

&ceasta regula este reglementata expres in art. $7#% alin )# (( conform caruia 8posesia, dreptul

de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale sunt carmuitede legea locului unde acestea sunt situate sau se afla, afara numai daca prin dispozitii speciale se

prevede altfel9. "atiunea aplicarii legii locului situarii bunului consta in faptul ca aceasta lege

asigura realizarea a cel putin trei principii fundamentale in materie: #. principiul teritorialitatii /

suveranitatii care consta in interesul statului de a guverna prin norme proprii regimul juridic al

bunurilor aflate pe teritoriul sau, avand in vedere faptul ca bunurile reprezinta valori sociale deosebit

de importante6 $. principiul generalitatii 0 legea locului situarii bunului asigura aplicarea unui regim

uridic unic pentru toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu6 %. principiul sigurantei circuitului civil

privind bunurile fata de parti / terti //// &plicarea legii situarii bunului )lex rei sitae e o solutie

traditionala in dreptul roman. ostul art $ alin # (od (iv, abrogat prin legea #;odurile si conditiile de constituire, transmitere si stingere a drepturilor

reale. )&ici trebuie facuta o distinctie. Pe de o parte, modurile specifice sau originare de transmitere

a drepturilor reale 0 uzucapiunea, traditiunea, accesiunea 0 precum si de stingere a drepturilor reale

sunt supuse legii situarii bunului. Pe de alta parte, modurile nespecifice de transmitere a bunurilor 0

contractul si testamentul 0 vor fi supuse legii locului situarii bunului sau altor legi, dupa cum estevorba de aspectele lor reale ori de alta natura decat reale. -(ontinutul drepturilor reale, adica

prerogativele pe care drepturile reale le confera titularilor lor, precum si modul de exercitare a

acestor prerogative. Sub acest aspect, lex rei sitae va guverna cel putin urmatoarele elemente: -pe de

o parte, atributele sau prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor precum si

limitele acestora. -pe de alta parte, modul de exercitare a prerogativelor pe care drepturile reale le

confera precum si dreptul de urmarire, dreptul de preferinta al creditorilor cu garantii reale. -!ot sub

incidenta acestei legi intra si mijloacele de aparare a drepturilor reale, numite si actiuni reale )spre

exemplu regimul juridic aplicabil actiunii in revendicare. -Posesia si actiunile posesorii. -2bligatiile

propter rem, acestea reprezentand un accesoriu al dreptului real. In scimb, obligatiile scriptae in

rem sunt supuse legii situarii bunului pentru aspectele reale si legii actului juridic din care izvorasc

aceste obligatii pentru celelalte aspecte care nu sunt reale. -Intra sub incidenta acestei legi modul de

urmarire si de executare silita asupra bunurilor. -Sub anumite aspecte si formele de publicitate asupra

bunului. &rt. $7$7 (( care arata ca formele de publicitate realizate in orice mod referitoare la

bunuri sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc. Dupa cum constatam,

prevederile acestui articol nu plaseaza direct formele de publicitate in sfera legii locului situarii

bunului, ci in sfera legii locului unde acele forme se intocmesc )locus regit actum. (u toate acestea

insa, practic, legea locului unde se indeplinesc formele de publicitate coincide cu cea a locului

situarii bunului despre care se face publicitatea. >ai mult decat atat, alin. )$ al art. $7$7 ((

precizeaza clar ca in ceea ce priveste formele de publicitate referitoare la un bun imobil sunt supuselegii statului unde acesta se gaseste situat, ciar daca temeiul juridic al nasterii, transmiterii,

restrangerii sau stingerii dreptului real ori garantiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi.

+xceptiile de la aplicarea statutului real pentru anumite categorii de bunuri &numite bunuri, datorita

naturii lor specifice sau a pozitiei in care se afla, nu vor fi supuse legii locului situarii lor ci unei alte

7/26/2019 Bugle a 2016666666

6/7

legi aplicabile.#. 4unurile aflate in curs de transport 0 art. $7#? ((. $. >ijloacele de transport 0

art. $7$; -$7$# ((.%. !itlurile de valoare 0 art. $7$$ 0 $7$% ((.'. Drepturile asupra creatiei

intelectuale 0 art. $7$' 0 $7$< ((.

7/26/2019 Bugle a 2016666666

7/7

persoanei juridice straine in Romania. Sub acest aspect, alin. )# arata ca persoanele juridice

straine cu scop patrimonial constituite in statul a carui nationalitate o au, sunt recunoscute de plin

drept in "omania. Iar alin. )$ arata ca persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi

recunoscute in "omania pe baza aproarii prealabile a Auvernului, prin otarare judecatoreasca

)cumulativ, sub conditia reciprocitatii daca sunt valabil constituite in statul a carui nationalitate o

au, iar scopurile statutare pe care le urmaresc nu contravin ordinii sociale si economice din

"omania.+fectul recunoasterii este acela ca o persoana juridica straina care este recunoscuta