Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor. Îl putem aborda din punct de vedere juridic şi economic.

Sub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi autorizează în formă legislativă cheltuielile şi resursele statului, având caracter obligatoriu fiind supus aprobării Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestuia, elaborându-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.

Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului.

Abordarea economică se referă la corelaţiile acroeconomice şi în special legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB şi măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelui indicatorilor bugetari şi constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor.

Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se mobilizează resursele băneşti iar pe de altă parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse.

Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a PIB în favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile de disponibilităţi temporar libere prin împrumuturile de stat intern. De asemenea se creează relaţii ale statului cu străinătatea concretizate în finanţări externe.

Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu. Bugetul economic este caracteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lângă un buget de stat clasic şi resursele societăţii şi destinaţia lor.

Bugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflectă pentru anul în curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. Forma care se întocmeşte diferă de la o ţară la alta.

Bugetul economiei naţionale este un instrument cu ajutorul căruia guvernul se informează asupra situaţiei economico-financiare a ţării. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat.

Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la stat în funcţie de nivelul de dezvotare economică a ţării, de condiţiile social-politice interne şi de conjunctura internaţională.

La nivelul fiecărui stat se elaboreză mai multe categorii de bugete corelate care alcătuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat: tip unitar(Franţa, Anglia, Suedia etc) şi tip federal (SUA, Canada, Elveţia etc).

2

3

BUGETUL DE STAT

Tab 1: Mobilizarea şi repartizarea resurselor prin buget

4

Servicii publice generaleAparare,

ordine publică şi siguranţă naţionalăCheltuieli

social-culturaleServicii de dezvoltare

publică, locuinţe, mediu

şi apeAcţiuni

economiceAlte acţiuni

Transferuri din bugetul de

statÎmprumuturi

acordateSocietăţi

comercialeRegii publice

Alte categ. de agenţi

economiciInstituţii publice

Populaţie

VENITURILE STATULUI

DESTINAŢIA VENITURILOR

STATULUI

Străinătate

RESURSE

Variaţia stocurilorExport

Tab 2: Bugetul economic (resurse şi utilizări)

5

UTILIZĂRI

Consum final Consum intermediar

Formare brută a capitalului fix

Produs intern brutImport

Menaje Adm. publică Întreprinderi

Administraţie publică

Menaj

6

Fondul Proprietăţii de Stat

Fondul Special pt. Sănătate

Fondul de risc şi accident pt. protecţia persoanelor handicapate

Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei

Fondul special pt dezv. Sistemului energetic

Fondul special pt. modernizarea drumurilor publice

Fondul special pentru protejarea asiguraţilor

Tab 3. Componentele bugetului de stat consolidat al României

7

Fondul pentru pensia suplimentară

Fondul pt. plata ajut. de somaj

Fondul special pt. asig soc. ale agricultorilor

BUGETUL DE STAT

BUGETUL ASIG. SOC. DE STAT

BUGETELE LOCALE

BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

Credite externe acordate Ministerelor

Bugetul este elaborat şi aprobat pentru o perioadă de 12 luni. Anul bugetar poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic.

Universalitatea este principiul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile publice trebuie să fie înscrise în buget în sumele lor totale, fară omisiuni şi fără compensări reciproce.

Bugetul de stat este cel mai important buget în cadrul sistemului unitar de bugete. La bugetul de stat se varsă majoritatea impozitelor şi o parte din taxe şi contribuţii, precum şi alte venituri specifice. Din bugetul de stat se finanţează activitatea tuturor ministerelor (inclusiv a unei părţi din instituţiile subordonate acestora), dar şi activitatea unor autorităţi publice. De la bugetul de stat se alocă sume pentru aproape toate domeniile de activitate.

Structura bugetului de stat:Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat aprobate în anii 2003-2005 au fost următoarele:

-miliarde ROL

Indicator 2003 2004 2005VENITURI - TOTAL 241.235,5 288.279,8 357.366,6Venituri curente 240.446,5 287.856,8 356.158,6

1. Venituri fiscale 223.569,3 269.306,8 336.119,6a) impozite directe 50.489,2 58.417,0 75.238,1

-impozit pe profit 39.396,0 49.210,0 60.710,0-impozitul pe salarii şi profit 59.154,0 64.921,0 76.887,0-cote şi sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale -56.582,8 -62.424,0 -69.718,9-alte impozite directe 5.942,0 5.810,0 6.540,0-contribuţii 2.300,0 900,0 820,0

b) impozite indirect 173.080,1 210.889,8 260.881,5-TVA încasată 124.572,0 156.189,0 186.094,0-sume defalcate din TVA pentru bugetele locale -34.350,9 -46.038,2 -59.401,5-accize 45.880,0 68.915,0 97.733,0-taxe vamale 8.163,0 13.824,0 16.752,0-alte impozite indirect 28.816,0 18.000,0 19.704,0

2. Venituri nefiscale 16.877,2 18.550,0 20.039,0Venituri din capital 551,0 350,0 1.133,0Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate 238,0 73,0 75,0

CHELTUIELI – TOTAL 291.045,1 351.291,8 387.955,2

8

Cheltuieli curente 231.656,9 284.128,2 322.530,9a) cheltuieli de personal 43.216,8 54.204,6 61.710,1b) cheltuieli materiale şi servicii 38.293,7 40.484,2 46.314,3c) subvenţii 13.857,9 24.680,9 26.903,4d) prime 771,1 1.760,0 1.800,0e) transferuri 84.409,1 121.732,6 150.731,5f) dobânzi aferente datoriei publice

şi alte cheltuieli 49.988,2 40.814,8 34.801,7g) rezerve 1.120,1 451,1 269,9

Cheltuieli de capital 25.413,2 29.235,2 28.837,7Împrumuturi acordate 219,8 207,7 129,2Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi alte comisioane la credite 33.755,2 37.720,7 36.457,4

Sursa:” Legile bugetare anuale”

Legea finanţelor publice prevede că bugetul de stat trebuie să fie însoţit de:-bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea-sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de repartizare a acestora-alte anexe specifice

Numărul anexelor diferă în funcţie de numărul anexelor specifice care trebuie anexate la legea bugetul de stat.În 2005, anexele care au însoţit legea bugetului de stat au fost următoarele:

Anexa 1: sinteza bugetului de stat: este o detaliere a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat. La venituri, detalierea s-a facut până la nivel de subcapitol. La cheltuieli, conform clasificaţiei economice, s-au detaliat sumele până la nivel de aliniat, iar conform clasificaţiei funcţionale, până la nivel de subcapitol.

Anexa 2: sinteza cheltuielilor pe surse de finanţare. Sursele de finanţare sunt: bugetul de stat, veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile. Cheltuielile sunt detaliate până la nivel de articol, respectiv, subcapitol.

Anexa 3: este cea mai voluminoasă, cuprinzând aproximativ 3.000 de pagini. În această anexă, sunt defalcate alocaţiile bugetare pe fiecare ordonator principal de credite.

La fiecare ordonator principal de credite, întâlnim următoarea structură:- sinteza fondurilor alocate pe surse- sumele alocate de la bugetul de stat

a)bugetul pe capitol, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole şi aliniateb)cheltuielile cu salariilec)numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază

- bugetul instituţiilor publice subordonate şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii

- sumele alocate din credite externe- sumele alocate din fonduri externe nerambursabile

9

- proiectele cu finanţare nerambursabilăa)sinteza proiectelor cu finanţare nerambursabilăb)fişa proiectelor cu finanţare nerambursabilă

- bugetul pe programea)sinteza finanţării programelorb)fişa programelor

- cheltuielile de capitala)programele de investiţii publice, pe grupe de investiţii şi surse de finanţareb)fişele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investiţii

- programele de integrare europeană

Anexa 4: sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, conform legii. Această anexă defalcă, pe fiecare judeţ în parte, suma totală prevazută cu această destinaţie în bugetul de stat.

Anexa 5: sume defalcate din impozitul pe venit pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, cultură şi culte şi echilibrarea bugtelor locale. Repartizarea pe judeţe a sumelor este prezentată pe următoarele destinaţii: susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, contribuţii pentru personalul neclerical, instituţii de cultură preluate de autorităţile locale şi sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Anexa 6: criteriul Capacitate financiară de repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor şi cotelor defacate din impozitul pe venit pentru echilibrare, potrivit art. 29 alin. (3) şi (5) din OUG nr. 45/2003, privind finanţele pubice locale. Prezintă formula de calcul care se utilizează pentru repartizarea sumelor şi cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Anexa 7: sume defalcate din TVA pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei. Această anexă prezintă împărţirea sumelor defalcate din TVA, pe fiecare judeţ în parte, pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei.

Anexa 8: sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, susţinerea sistemului de protecţie a copilului, creşelor şi centrelor judeţene şi locale de consultant Agricola. Se detaliază sumele alocate pe judeţe şi destinaţii.

Anexa 8a: detaliază sumele alocate fiecărui judeţ pentru învăţământul special, pentru produsele lactate şi de panificaţie oferite elevilor în cadrul programului “cornul şi laptele”, precum şi sumele alocate bugetelor locale municipale, orăşeneşti şi comunale pentru susţinerea sistemului de învăţământ preuniversitar.

Anexa 8b: detaliază sumele acordate fiecărui judeţ pentru finanţarea cheltuielilor de personal în învăţământul preuniversitar, precum şi sumele acordate sub formă de burse pentru elevi şi achiziţii de obiecte de inventar de către şcoli.

Anexa 9: prezintă sumele alocate fiecărui judeţ pentru drumuri judeţene şi comunale. Sumele provin din taxa pe valoare adăugată colectată la bugetul de stat.

Anexa 10: prezintă numărul maxim de posturi finanţate pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult.

10

Anexa 11: prezintă categoriile de venituri şi cheltuieli care se prevăd în bugetele locale. Sunt stabilite separat categoriile de venituri şi cheltuieli (inclusiv bugetul municipiului Bucureşti), orăşeneşti, comunale şi bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti.

Anexa 12: prezintă bugetul Fondului Naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Sumele prevăzute pentru cheltuielile bugetului de stat se repartizează pe fiecare ordonator principal de credite.

Pentru exemplificare, prezentăm repartizarea sumelor alocate în bugetul de stat pe anul 2005, pe ordonatori de credite.

Ordonator de credite Cod capitol Suma (mld. ROL)Administraţia Prezidenţială

515972

154,212,352,9

Senatul României 51 818,3Camera Deputaţilor 51 1.700,7Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

51 321,5

Curtea Constituţională 51 80,1Consiliul Legislativ 51 41,1Curtea de Conturi 51 693,1Consiliul Concurenţei 51 234,0Avocatul Poporului 51 38,0Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

51 88,6

Consiliul Naţional al Audiovizualului

51 69,2

Cancelaria Primului-Ministru

515759606971

544,1262,41.944,543,21.124,118,5

Secretariatul General al Guvernului

515972

1.592,6484,6396,4

Ministerul Afacerilor Externe5157

3.516,216,2

11

5971

132,13,3

Ministerul Integrării Europene

5169

363,4802,4

Ministerul Finanţelor Publice 5171

5.404,21.845,3

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

5859606368697172

729,270,01.254,47.046,13.715,3293,21,80,3

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

57596061

20.382,2152,07.546,05.369,0

Ministerul Sănătăţii 5869

13.298,246,8

Ministerul Culturii şi Cultelor 5759

13,03.753,8

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

6869

114,00,4

Autoritatea Naţională de Control

515972

600,014,91.327,5

Ministerul PublicParchetul Naţional Anticorupţie

5159

2.439,2572,9

Serviciul Român de Informaţii

555758606371

4.674,978,0155,61.127,617,20,8

Seviciul de Informaţii Externe

5563

1.599,20,2

Serviciul de Pază şi Protecţie 5563

649,40,5

Ministerul Justiţiei

5155586072

5.633,84.274,0198,90,914,6

51 205,1

12

Ministerul Apărării Naţionale

545557585960697172

42.627,71.700,61.822,1786,8128,47.758,73,9324,0337,7

Ministerul Muncii, Solidarităţii şi Familiei

586071728586

13,738.921,07,77,011.626,629,2

Ministerul Economiei şi Comerţului

6669717286

10.239,1483,1402,80,3100,0

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

60676971

1,322.687,8485,3225,2

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

64697172

3.339,31.095,20,40,2

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

5563

2.567,94,9

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat

69 1.260,9

Oficiul Central de Stat pentru Probleme SpecialeAcademia Română

5158596071

63,19,214,03,9874,0

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

67 3.134,3

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionatilor din Decembrie 1989

60 30,4

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor

51 72,7

13

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat

51 73,1

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

51 25,6

Agenţia Naţională de Presă Rompress

59 104,3

Institutul Cultural Român 59 109,5Societatea Naţională de Radiodifuziune

59 859,2

Societatea Română de Televiziune

59 583,5

Consiliul Superior al Magistraturii

5157

176,7110,2

Autoritatea Electorală Permanentă

51 73,2

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni generale

6972858895

12.261,72.914,91.800,034.801,7269,9

TOTAL 387.955,2

Bugetul de stat îndeplineşte, ca şi finanţele publice, doua funcţii, şi anume: funcţia de repartiţie şi funcţia de control.

Funcţia de repartiţie se realizează prin participarea bugetului de stat la distribuirea primara a produsului naţional brut, creat de către regiile autonome şi societăţilor comerciale cu capital de stat. De la aceste unităţi bugetul de stat încasează în preocesul distribuirii primareŞ impozitul pe profit, impozitul pe circulaţia mărfurilor, taxa asupra terenurilor proprietate de stat, contribuţia pentru formarea fondului de ajutor social etc. Pe de altă parte şi în acelaşi timp de la bugetul de stat se finaţează anumite acţiuni economice, sociale si cultural ale agenţilor economici cu capital de stat.

Bugetul de stat participă insă ţi la redistribuirea unei părţi din produsul naţional brut, în măsura în care încasează impozite directe, indirect, tae, contribuţii etc. de la unităţile şi organizaţiile cooperatiste, de la agenţii economici cu capitaş privat şi de categoriile de populaţie. De asemenea, în procesul redistribuirii produsului naţional brut de la bugetul de stat se finanţeaza învăţământul, cultura, arta, sănătatea, asistenţa social, alocaţia de stat pentru copii, apărarea naţionaşă, poliţia, jandarmeria etc.

Bugetul de stat participă într-o anumită măsură şi la repartiţia pe plan internaţional a unei părţi din produsul naţional brut prin încasarea diferenţelor favorabile sau acoperirea celor

14

nefavorabile din operaţiunile de import-export; de asemenea, pe calea împrumuturilor externe primite sau acordate de România.

Funcţia de control a bugetului de stat se exercită în toate etapele şi pe toată durata realizării procesului bugetar. Astfel, controlul se exercită în procesul elaborării, dezbaterii, aprobării, cu deosebire în timpul încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor, ca şi în timpul încheierii exerciţiului bugetar.

În procesul încasării veniturilor se exercită controlul asupra determinării corecte a fiecărui venit bugetar, încasarea completă şi la timp a impozitelor, taxelor etc.

Controlul este şi mai riguros în domeniul cheltuielilor bugetare, când se urmăreşte legalitatea, destinaţiile, oportunitatea şi eficienţa cu care se cheltuie banul public.

Controlul bugetar se exercită sub următoarele forme principaleŞ preventive, operativ-curent, posterior etc.

Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole,

subcapitole, titluri, articole sau alineate, după caz. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au

destinaţie precisă şi limitată. Numărul de salariaţi aprobat nu poate fi depăşit. În bugetul de stat

sunt cuprinse şi Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie care

pe parcursul unui an poate fi majorat din Fondul de rezervă. Nici o cheltuială bugetară nu poate

fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Evaluarea veniturilor şi cheltuielilor se face prin 3

metode clasice : metoda autonomă, metoda majorării (diminuării) şi cea a evaluării directe. Prin

metoda autonomă la întocmirea bugetului se iau drept bază veniturile şi cheltuielile ultimului

buget a cărui execuţie a fost încheiată şi se efectuează evaluări forfetare. Metoda majorării

(diminuării) se bazează pe rezultatele exerciţiului bugetar din ultimii 5 ani consecutivi

determinându-se ritmul anual de creştere (descreştere) a veniturilor şi cheltuielilor. Metoda

evaluării directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie

de cheltuieli.

Elaborarea proiectului de stat - reprezintă prima etapă a procesului bugetar la nivelul acestui buget, care constă în formularea propunerilor privind veniturile şi cheltuielile bugetare de către ordonatorii de credite, comunicarea acestora Ministerului Finanţelor Publice la nivelul căruia are loc centralizarea într-un document numit proiect al legii bugetului de stat;- este documentul elaborat de către Guvern şi Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum şi a proiectelor bugetelor locale. Elaborarea proiectului de buget se bazează pe:

15

- prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali din anul bugetar pentru care se întocmeşte bugetul şi ale celor pentru urmatorii trei ani;- politici fiscale şi bugetare;- prevederile memorandumurilor de finanţare, de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;- politicile şi strategiile sectoriale, priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;- propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;- programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni de ansamblu, programe ce sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program;- propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;- posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar. Aceşti indicatori sunt elaboraţi de organele abilitate, pâna la data de 31 martie a anului curent, urmând a fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar. Procesul elaborarii proiectului de buget se desfăşoară pe baza unui calendar ce stabileşte termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia.

Calendarul bugetar

Proiectele legii bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de Guvern prin Ministerul

Finanţelor Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul

bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi pentru următorii 3 ani, a politicilor fiscale

şi bugetare, a prevederilor amendamentelor de finanţare şi de înţelegere, a posibilităţilor de

finanţare a deficitului bugetar. Acestea trebuie elaborate până la 31 martie al anului curent.

Ministerul Finanţelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite până la 1 iunie o

scrisoare-cadru prin care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite

proiectele de bugete, metodologiile de elaborare a acestora şi limitele de cheltuieli aprobate de

Guvern. Ei au obligaţia transmiterii propunerilor la Ministerul Finanţelor Publice până la 15 iulie

şi care trebuie definitivate până la 1 august, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice să le

înainteze Guvernului până la 30 septembrie. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un

raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul şi

proiecţia în următorii 3 ani. După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de

buget, acesta le prezintă Parlamentului spre adoptare până la 15 octombrie.

Raportul privind situaţia macroeconomică este un document care însoţeşte proiectul legii

bugetului de stat. Acest raport cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextual

cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum şi strategia Guvernului în domeniul

investiţiilor publice. Raportul exprimă politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum şi alte

informaţii revelante în domeniu.

16

Raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2005 şi proiecţia acesteia pe anul

2006-2008 este structurat pe patru capitol:

- evoluţii macroeconomice, monetare, fiscale şi bugetare în anul 2004

- evoluţii macroeconomice, monetare şi valutare în anul 2005

- politica fiscal ţi bugetară în anul 2005

- perspective macroeconomice, monetare, fiscal şi bugetare in perioada 2006-2008

Indicatorii macroeconomici analizaţi au fost următorii:

- produsul intern brut

- cererea internă şi externă

- consumul individual efectiv al administraţiei publice

- variaţia stocurilor

- formarea brută de capital fix

- evoluţia preţurilor de consum şi deflatorul PIB

- nivelul importurilor şi exporturilor

- deficitul comercial FOB-FOB

- deficitul contului curent

- gradul de ocupare a populaţiei, numărul şomerilor şi numărul salariaţilor

- rata investiţiilor

- valoarea adăugată brută

Politica fiscal are în vedere:

- nivelul impozitelor

- nivelul contribuţiilor

17

- structura bugetului general consolidate

- reforma administraţiei publice

Politica bugetară are în vedere:

- politici sociale

- costurile datoriei publice

- structura cheltuielilor

Conform dispoziţiilor art. 65 din Constituţie, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor

sociale de stat se aprobă de către Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună. Potrivit

procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecărei Camere examinează proiectul legii şi

Raportul Guvernului, le avizează şi apoi întocmesc un raport comun asupra proiectului de lege,

împreună cu toate amendamentele tuturor comisiilor şi se transmit plenului. După dezbaterea

generală urmează dezbaterea pe articole şi aprobarea legii prin vot de ansamblu, deschis sau

secret, după care proiectul legii bugetului de stat devine lege ordinară.

Pentru a produce efecte juridice legea bugetară adoptată de Plenul celor două Camere ale

Parlamentului trebuie supusă promulgării de către seful statului conform art. 77 din Constituţie şi

totodată se dispune şi publicarea în Monitorul Oficial. Preşedintele poate emite decretul de

promulgare sau poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii după care în termen

de 10 zile este obligat să o promulge. În cazul încălcării prevederilor Constituţiei, Preşedintele

poate cere Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea acestora şi dacă se declară

constituţionalitatea legii ea trebuie promulgată de Preşedinte în cel mult 10 zile şi intră în vigoare

la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial sau la o dată prevăzută în textul ei. Conform Legii

nr. 500/2002 legea bugetară are caracter temporar. Dacă legea bugetului de stat şi cea a bugetului

asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului

bugetar, se aplică, în continuare, bugetele anului precedent până la adoptarea noilor bugete. În

18

această ipoteză bugetele exerciţiului bugetar expirat ultraactivează, în sensul că deşi şi-au încetat

valabilitatea, ele se aplică în continuare până la adoptarea noilor bugete.

Instituţiile care au competenţă legală în execuţia bugetului de stat sunt : Guvernul care

exercită conducerea generală a execuţiei bugetelor centrale, Ministerul Finanţelor Publice care

asigură echilibrul bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de credite care

dispun sau aprobă orice acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a

patrimoniului public.

Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de

stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari

de credite (conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică), care aprobă efectuarea

cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori terţiari de

credite (conducători din instituţiile publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor

principali sau secundari de credite) şi care utilizează creditele bugetare repartizate pentru

realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre şi pe ordonatori de credite.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului financiar şi pot fi folosite, la

cererea ordonatorilor principali de credite, după deschiderea sau alimentarea cu fonduri de către

Ministerul Finanţelor Publice.

Modificarea destinaţiei creditelor bugetare. Prin legea bugetară se aprobă creditele bugetare

pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi economică a

acestora. Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru

finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Tipuri de modificare a destinaţiei

iniţiale a creditelor bugetare : virările de credite între subdiviziunile clasificaţiei bugetare,

transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea şi anularea creditelor bugetare.

Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele şi orice alte venituri stabilite prin

lege. Execuţia bugetară are aceeaşi durată ca şi exerciţiul financiar.

Execuţia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinaţii, în limita

cărora se pot angaja, ordonanta şi efectua plăţi reprezintă creditele bugetare (drepturi băneşti ale

19

beneficiarilor bugetului public, nerambursabile şi nu sunt purtătoare de dobândă). Respectarea

execuţiei cheltuielilor bugetare este obligatorie, schimbarea nelegală a acestora constituie

infracţiune de deturnare de fonduri. Procedura execuţiei cheltuielilor bugetare începe cu

deschiderea creditelor bugetare, urmată de repartizarea acestora în baza “dispoziţiei bugetare”.

Controlul execuţiei bugetului de stat se realizează prin control politic efectuat de Parlament

sau la cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate

exercitat de către autorităţile puterii executive (Corpul de control al primului-ministru, Ministerul

Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat şi Garda Financiară),

controlul specializat (Curtea de Conturi a României).

Rectificarea bugetului de stat

Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de

rectificare. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale

iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.

Legile de rectificare a legilor bugetare anuale trebuie elaborate cel mai târziu până la

data de 30 noiembrie. Această limită este impusă de strânsa legătură care există între bugetul de

stat şi bugetele locale. De regulă, rectificare bugetului de stat atrage modificarea sumelor şi

cotelor defalcate destinate bugetelor locale. Astfel, legea recomandă ca bugetele locale să fie

rectificate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de

stat.

Sinteza bugetului de stat pe anul 2005 aşa cum a fost modificată cu ocazia primei

rectificări (prin OUG 66/2005):

-mld. ROL

Capitol Titlu/Art. Denumire indicator Program actualizat Influenţe Program

rectificat

001 VENITURI - TOTAL 357.377 1.220 358.597

002 I.Venituri curente 356.157 1.762 357.919

20

003 A.Venituri fiscal 336.118 1.588 337.706

004 A1.Impozite directe 75.273 13.766 89.039

1300 A2.Impozite indirect 260.845 -12.178 248.667

1900 B.Venituri neficale 20.039 174 20.213

3000 II.Venituri din capital 1.133 -530 602

4000 VII.Donaţii şi sponsorizări 12 12

4200 VIII.Încasări din

rambursarea împrumuturilor

acordate

75 -12 63

5001 CHELTUIELI – BUGET

DE STAT

387.965 -9.743 378.222

01 Cheltuieli curente 323.381 -1.612 321.769

02 -cheltuieli cu personal 61.672 3.029 64.701

20 Cheltuieli materiale si

servicii

49.190 3.483 49.673

34 -subvenţii 27.145 -464 26.681

36 -prime 1.800 1.800

38 -transferuri 151.343 -7.824 143.519

49 -dobânzi 34.752 -4.116 30.636

60 -rezerve 479 4.280 4.759

70 Cheltuieli de capital 28.498 -903 27.595

79 Împrumuturi acordate 129 -92 37

21

84 Rambursări de credite, plăţi

de dobânzi şi comisioane la

credite

35.957 -7.135 28.822

LEGISLAŢIEMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

Legea numărul 216 din 26 aprilie 2001- art 1.stabileşte eşte volumul veniturilor şi a structurii acestora pe surse şi al cheltuielilor,

pe destinaţii pentru bugetul de stat şi bugetele fondurilor speciale pentru anul 2001, regimul acestora precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul de execuţie a acestora.

- art 2. bugetul de stat autorizează fluxurile financiare publice de formare a veniturilor şi de repartizare a acestora pe destinaţii şi ordinatori principali de credite în conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-socială a ţării şi alte politici financiare specifice anului 2001

-atr 3.(1) estimarea veniturilor bugetare pentru anul 2001 a fost realizată pe baza proiecţiei indicatorilor macroeconomici

(2) sinteza bugetului de stat pe anul 2001, detaliată, la venituri, pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole precum şi alineate. (4) bugetul de stat pe anul 2001 se stabileşte la venituri în sumă de 153.092,4 mld lei, iar la cheltuieli în sumă de 194.398,2 mld lei cu un deficit de 41.305,8 mld lei.

Structura veniturilor pe anul 2001 mld.leiVenituri- TOTAL 153.092,4din care: Venituri curente 151.740,4 din acestea: a) venituri fiscale 144.668,9 - impozite directe 44.294,0 din care: -impozitul pe profit 25.367,0 -impozitul pe venit 32.130,0 -cote şi sume defalcate din impozitul pe venit (se scad) -26.284,0

- impozite indirecte 100.374,9 din care: -taxa pe valoare adăugată 49.856,2 -taxa pe valoare adăugată încasată 71.517,0 -sume defalcate din taxa pe valoare adăugată (se scad) -21.660,8 -accize 31.562,0 -taxe vamale 10.409,0

b) venituri nefiscale 7.071,5

22

Venituri din capital 146,0Donaţii şi sponsorizări 20,0Încasări din rambursarea împrumuturilor 1.186,0

Regimul şi destinaţia cheltuielilor prevăzute în bugetul de sat pe 2001 mld.lei

Cheltuieli-TOTAL 194.398,2din care:1.Cheltuieli curente 166.832,1 din acestea: a)cheltuieli de personal 28.494,8 b)cheltuieli materiale şi servicii 17.707,5 c)subvenţii 8.930,1 d)prime acordate producătorilor agricoli 701,0 e)transferuri 58.473,3 f)dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli 50.617,1 g)rezerve 1.908,32. Cheltuieli de capital 11.430,53. Împrumutiri acordate 262,54.Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite 15.873.1 din acestea: a) rambursări de credite externe 10.632,2 b) plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe 5.240,9 Bugetul de stat pe anul 2001 este egal cu total venituri 153.092,4 – cheltuieli 194.398,2 = deficit bugetar de 41.305,8 mld lei.

23

1. “Buget şi trezorerie publică”, Tatiana Moşteanu, Editura DU Style, 20002. “Buget şi trezorerie publică. Studii de caz comentate”, Tatiana Moşteanu, Editura

Universitară, 20053. “Finanţe generale”, Vol I., Gh. D. Bistriceanu, 19924. “Buget şi trezorerie publică”, Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţă, Emilia Câmpeanu,

Gyorgy Attila, Delia Vasilescu, Bianca Savelciuc, Editura Universitară, 20045. www.referat.ro

24