Marian ENACHE

Bugetele statelor Uniunii Europene

Universul JuridicBucuregti

-2016 -

Ec.rprir*

INTRODUCERE

CAPITOLUL IBUGETUL $I PLANIFICAREA BUGETenA m NIVELUL UNIUNIIEUROPENE.,

1.1-. Abordiri ale bugetului in evolufia Uniunii Europene.....................131.1.1. Principalele momente in evolulia Uniunii Europene............,131.1.2. Politici de aderare la structurile Uniunii Europene................171.1.3. Cadrul financiar multianual al bugetului Uniunii

Europene pentru perioada 2014-2020.. ............20

1.1,4. Relafii institulionale in Uniunea Europeand...........,.................231.1.5. Principiile fundamentale ale bugetului Uniunii

Europene .....,............,..25

1.1.6. Bugetele gi stabilitatea financiari a statelor UniuniiEuropene in perioada crizei economico-financiare ...............26

1.1.7. Stabilitatea veniturilor guvernamentale, ocaracteristici europeani ................28

1.1.8. Direcgii de utilizare a bugetului Uniunii Europene..,..............311.2. Efectele integrdrii in Uniunea Europeanl asupra bugetului

RomAniei..... ,',,,,,341-.2.1-. Caracteristicile acordului de parteneriat dintre

Uniunea Europeani gi RomAnia.. ..........................34

1,.2.2.lmpactul preconizat al Acordului de parteneriat2014-2020 asupra RomAniei..... ........,....................37

1.2.3. Bugetul Uniunii Europene alocat RomAniei inperioada 201,4-2020..

CAPITOLUL IIPROCEDURA PARLAMENTANA OT ADOPTARE A PROIECTULUIDE BUGET iN STATTIU MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE ,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,44

2.1. Corelalia dintre structura bicamerali/unicamerali aparlamentelor gi procedura Iegislativd bugetari.............................44

2.2. Rolul Parlamentului in procesul bugetar....... .............452.3. Rolul comisiilor de buget/finanfe in procedura

39

parlamentari bugetari 57

3241 Mnrian Enache

2.4. Limite legale privind competenla Legislativuluide amendare a bugetului.. ................................62

CAPITOLUL IIIPROCEDURA PARLAMENTARA PRIVIND ADOPTAREA LEGILOR

BUGETARE ANUALE iN NOUAruM ..,.,.,,.,,.,.,,,,,,67

3.1. Reglementiri constitulionale gi legale referitoarela bugetul nalional gi la procedura bugetar5. ...........68

3.2. Procedura parlamentari de examinare, dezbatere gi

adoptare a proiectelor bugetare 73

3.3. Execulia bugetari3.4. Controlul execugiei bugetare .................80

3.5. Aprobarea execuliei bugetare....... 82

CAPITOLUL IVPROCEDURA DE ADOPTARE A PROIECTULUI DE BUGET iNPARLAMENTELE STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE..,.......84

8488

Bulgaria....... ,,,,,,,,,,,,,,,,.,,,,..,',,,,,9 2

Cehia ............... 95

Cipru ',.,,,',.,,'',,97Croalia 100

704Danemarca.

Finlanda,......

.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 707

Franfa

Irland .,',','.139,''.,,,''.,''.1.+4

LetoniaLituan 1,57

Luxemburg.

Germania.....

OlandaPolonia

115127

L621.67

,,',,',,,,.,',,1'82

Portugalia ....,....186

Bugetele statelor Llniunii Europene lnsSlovacia........SIovenia.....

.......,.......198Suedia,.,........ ......200Ungaria ..............207

CAPITOLUL VPROCEDURA DE CONTROL PARLAMENTARAL EXECUTIEIBUGETARE iN STATNIT MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE .,,.,,.,.,.,..,2L2

5.1. Conlinutul controlului parlamentar al execuliei bugetare........ 2L25.2. Comisiile parlamentare cu competenfe in domeniul

controlului execuliei bugetare........ ,,,,,,'.,2265.2.1. Clasificare generali ........................2265.2.2. Componenla comisiilor de audit $i a comisiilor de

buget............. ..............2295.2.3. Practici de lucru ale comisiilor de audit/buget.....................230

5.2.3.1,. $edin1ele...... 2305.2.3.2. Subiecte pe agenda de lucru........ ...............23L5.2.3.3. Participarea reprezentan!ilor Instituliei

supreme de control la gedinlele comisiilor deaudit/buget ..............................232

5.2.3.4. Continuitatea activitifii Comisiei de audit/buget......2335.2.3.5. Rapoartele Instituliei supreme de control

prezentate Comisiei de audit/buget ...............,..... ...........2335.2.3.6. Evaluarea activitdlii Comisiei de audit/buget..............2345.2.3.7. Rapoartele de activitate ale Comisiei de

audit/buget 2355.3. Examinarea, in comisie, a documentelor privind execulia

bugetului..... ........................2365.4. Institupiile supreme de audit........ .......251.5.5. Relafia dintre Parlament gi Institufia supremi de audit............256

5,5. 1. Numirea pregedinlilor/membrilor Institulieisupreme de audit............

5.5.2. Institufia supremi de audit gi relalia acesteia cuParlamentul

5.6. Rolul Executivului in controlul ex post al execulieibugetului..... ........................297

5.6.L. Informarea Parlamentului de citre Executiv.........................297

258

268

3261 Marian Enache

5.6.2. Relalia dintre Comisia parlamentari de audit/bugetgi Executiv

ANEXA .307

Semestrul european...... -...'.'.......'307

Calendarul Semestrului European..... .............308

8IBLIOGRAFIE............................ .................... 3 10

B capitolul I

Bugetul gi planificar e a bugetar d

la nioelul Uniunii Europene

Un stat are propriile cheltuieli gi acestea trebuie si fie acoperite de

resursele proprii. Fiecare stat adoptl o strategie macroeconomici pro-prie, stabilegte obiective pe termen scurt, mediu gi lung precum gi

direcliile de acfiune pentru a atinge aceste obiective. Toate aceste ele-

mente se vor reflecta in structura bugetului. in cazul unei uniuni politicegi economice cum este Uniunea European5, nofiunea de buget capiti o

dimensiune suprastatald. Bugetul Uniunii Europene existd separat de

bugetul statelor membre, avAnd obiective gi priorit5li independente dedorinla oriclrui stat membru individual, menite si asigure dezvoltareapielei unice.

Activitatea economici se desflgoarl in fiecare lari potrivit unuimecanism propriu, numit mecanism economic. Acesta reprezint[ unsistem de metode de conducere economicd, de obiective ce determiniconducerea gi de structuri organizatorice (institulionale, suprastructu-rale, juridiceJ prin care se efectueazi conducerea. Principala funcfie a

acestui mecanism este cea de conducere gi reglare a proceselor econo-mice, condilionate de raporturile de interese. Mecanismul financiarcuprinde sistemul de metode, obiective gi structuri de facturi financiarlprin care se efectueazi conducerea: sistemul financiar, metodele de

conducere financiari gi in domeniul financiar, cadrul institulional cu

atribulii in domeniul financiar, jurisdicfia financiari, pirghiile financiare

fin primul rAnd ale statuluiJl.Sistemul financiar al fiecirui stat include finanlele corporatiste [ale

intreprinderii), asiguririle sociale de stat, asiguririle de bunuri, de per-soane gi de rlspundere civili, creditul, piala capitalurilor, bugetul de stat,bugetele Iocale, bugetele fondurilor speciale.

Bugetul de stat este una dintre componentele majore ale sistemuluifinanciar prin ponderea mare - 30-50% in majoritatea fdrilor europenedezvoltate - pe care o reprezintl in produsul intern brut prin rolul pe

1 O.S. Vezure, Unele aspecte privind bugetul de stat, Analele Universitilii.Constantin BrAncugi", Seria Economie, nr. 3/2011, TArgu Jiu.

101 Marian Enaclrc

care il are in funcfionarea unor pArghii financiare (fiscali, vamall, acheltuielilor publice), cAt gi prin acliunile de predicfie gi planificaremacroeconomicl realizate cu ajutorul unor instrumente, cum sunt:

. programele de dezvoltare economici pe termen mediu gi lung, cudurate de cel pulin 5 ani;

o balanlele financiare de sintez5, cu durate de 3-5 ani, vizAnd re-sursele financiare gi destinalia lor, consumul public, transferurile in exte-rior etc.;

o bugetul economiei nafionale, cu orizont de 2 ani, vizdnd resurselefinanciare ale societdgii gi simularea efectelor unor misuri economico-financiare.

Bugetul de stat este o categorie fundamentali a gtiinlei finanfelor,legati de existenla statului gi a mecanismului piefei.

Sub aspect formal, bugetul de stat este o listl de venituri gi cheltuieliale statului, referitoare la un anumit interval de timp, de reguli un an.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezintl o lege careprevede gi autorizeazl veniturile gi cheltuielile statului pe durata unui an.Aceastl definire a bugetului de stat evidenliazd caracterul de actnormativ (adici necesitatea aprobdrii lui in Parlament), caracterulprevizional (fiind vorba de un interval de timp viitorJ gi caracterulobligatoriu (ca de altfel al oricirei legi).

Sub raport economic, bugetul de stat exprimd in formi bineascirelaliile economice care apar in legiturd cu formarea gi repartitia, cunivelul gi evolugia produsului intern bru! dar 9i cu indeplinirea funcgiilorstatului.

Bugetul de stat reflecti opfiunile de politicl economicl, sociald gifinanciarl ale statului referitoare la un interval de un an, Relafiileeconomice pe care le exprimd se manifestl dual, pe de o parte ca relaliide mobilizare a resurselor binegti anuale ale statului, iar pe de alti parteca relafii de repartizare a acestor resursel.

Concret un buget presupune administrarea unui capitol de veniturigi a unui capitol de cheltuieli. O dilemi esenliali este dacd raportul dintrevenituri gi cheltuieli se menline in echilibru, ceea ce, de reguli, presu-pune limitarea cheltuielilor, sau dacd se accepti ca normal un anumitdeficit. Mult timp, teoriile economice prevalente au susfinut ideea nece-sit5lii unui echilibru bugetar stric! ,,fdrl discufie", gi postulau cI orice

r R. Stroe, D.Armeanu, Finante, ed. a II-a, suportcurs on line pe http://www.biblioteca-dmaigitala.ase.ro/bibliotecaf caarte2.asp?id=286&idb=6,accesat 17.L]..ZOLs

Bugetele statelor Uniunii Europ ene t"deficit devine ,,indezirabil", deoarece determinl un dezechilibru intreeconomia realS gi cea nominalS.

Aceastd stare de fapt a durat practic pAnI la aparilia ideilor econo-mlce ale lui Keynes gi pAni Ia recunoagterea acestora pe plan economicinternafional, ceea ce a generat o repozilionare a modului economic degindire, prin aceea cI statul devine un strateg important in dezvoltareaeconomici, accentuAnd rolul interven,tionist al acestuia in economie,evoluAnd de la stadiul unui simplu pion ,,consumator", cum era definit invechea tezd clasicisti. Prin acest mod de gAndire care, de altfel, a fost pusla baza strategiei economice americane cunoscute sub denumirea de

-New Deal", se congtientizeazl,faptul cd,,orice politice bugetari, pentru a

fi eficace, trebuie sd aibd in vedere condifiile reale, concrete, ale vieliisociale (incepAnd cu economia realiJ, precum gi previziunile cu gradridicat de probabilitate asupra evoluliei social-economice. IgnorAndinformalii sau realitdli de acest tip, politicile bugetare pot frAna dezvol-tarea generand astfel recesiune gi tensiuni sociale"l. Excesele in aplicareateoriilor keynesiene, cAt gi riscurile pe care deficitele prelungite le-augenerat in ceea ce privegte competitivitatea internalionali gi sustena-bilitatea dezvoltirii economice au determinat incepAnd cu anii 1980 o

resurgenld a teoriilor care recomandi atitudini prudente in ceea ce pri-vegte limitele deficitelor bugetare acceptabile, flrd insi a nega necesi-tatea proiectlrii unor niveluri de cheltuieli publice superioare niveluluil'eniturilor bugetare.

Acest punct de vedere este valabil gi pentru RomAnia unde, deexemplu, Legea finanlelor publice flegea nr. 500/2002J2 enunld ,,nece-sitatea menlinerii unui echilibru financiar gi economic, in condiliilerecunoagterii deschise a insuficienlei resurselor bugetare in raport cu

cheltuielile proiectate. Aceastl situalie impune aprobarea ab initio, de

cdffe Parlament, a unui deficit bugetar, ce va permite, totugi, realizareaprogramelor gi politicilor guvernamentale, prin crearea resurselor dedezvoltare, dar gi a disponibilitililor de plati a datoriilor acumulate."3.Pornind de la aceste observalii s-a ajuns la o situalie de ,,normalitate",cind nivelul cheltuielilor il depigegte pe cel al veniturilor, iar faptul c5,

din cAnd in cAnd, mai constatdm un echilibru al veniturilor cu cel al

1 M. Stanciu, ,,Guvernare gi bugete publice europene in perioada de crizi", inCalitatea vie.tii, XXLll, nr. 3, 2012, p. 2, disponibil on-line pe http://www.revistacalitateavietii.ro / 2012 / CY-3-2012 / 0L.pdt - accesat 10.11.2015

, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfpfle$slatie/LEGE500.pdf,accesat17.17.2015z lbidem,p.2.

cheltuielilor, poate fi considerat mai degrabi exceplia, gi nu regula. inslin ultimii ani, din cauza aparifiei situafiilor de crizd, economicr, generatedintr-o fenomenologie diversi, constatdm cI instrumentul ,,buget public,,devine indispensabil politicilor de echilibrare gi relansare economicd,prin aceea ci ,,orice stat poate interveni in sensul miririi sau diminurriidiscrefionare a cererii de consum a populaliei, sau in sensul cregteriiinvestiliilor, chiar daci rezultatele economiei reale nu ar recomandaasemenea politici."r

In Romania, din punctul de vedere al problematicii care ne intere-seaz5, descoperim bugetul sub mai multe aspecte: buget de sta! bugetpublic; buget local gi buget general consolidat.

Bugetul de stat (8.5.) reprezintl principalul instrument financiarcare cuprinde veniturile mobilizate la dispozilia statului gi repartizareaacestora pe categorii de cheltuieli. Se prezintr sub forma unei balanleeconomice, a unui document de sintezd, elaborat gi administrat deGuvern gi autorizat prin vot de Parlamen! in care sunt prevrzuteveniturile gi cheltuielile anuale ale statului. Veniturile bugetului de statcuprind incaslrile din impozite directe, indirecte, precum gi resursenefiscale, iar cheltuielile bugetului de stat reflectr funcliile gi atribuliilestatului gi se concretizeazdin cheltuieli pentru educafie, culturi, qtiinfd,sinltate, proteclie sociald, ordine publicd, apirare nafionall, infiptuireajustifiei, suslinerea autorit5lii publice, protecfia mediului etc. politicabugetard constituie un mijloc esenfial de intervenlie a statului pentrureducerea gomajului gi suslinerea cregterii economice. in execugia s4bugetul de stat poate fi echilibral d efi citar sau excedentar.

Bugetul public (8.P.) reprezintl un document-program anual alstatului, care reflectr toate veniturile gi cheltuielile publice ale firii. Elcuprinde, in structura sa, un sistem unitar de bugete, gi anume; bugetulde stat, bugetele locale, bugetul asigurrrilor sociale de stat. Astfel, bugetulpublic oglindegte dimensiunea de ansamblu a resurselor financiarepublice gi a efortului financiar public.

Bugetele locale (8.L.) reprezintl documente, sinteze fbugeteJ aleunit5lilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridicd:comune, orage, municipii sau sectoarele Capitalei. Acestea cuprind, pe deo parte, venituri constituite din impozite, taxe etc. gi, pe de alte parte,cheltuieli dimensionate in funcgie de nevoile lor proprii 9i corelate curesursele care pot fi mobilizate. Excedentele ce pot rezulta din execulia

1lbidem,p.3.

Bugetele statelor Uniunii Europ ene t,,bugetelor Iocale rimAn la dispozilia unit5lilor administrativ-teritorialerespective. in cazul in care cheltuielile prevlzute in bugetul Iocal nu pot fiacoperite din venituri proprii, pot avea loc transferuri de fonduri binegtide Ia bugetul de stat. Bugetele locale se intocmesc de cdtre organelelocale respective, in condigii de autonomie.

Bugetul general consolidat (B.G.C,) este definit in art. 3 al LegiiresponsabilitSlii fiscal-bugetare nr. 69/201'0, republicati, ca fiindansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzdnd bugetulde stat, bugetul asigurdrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,bugetul general centrqlizqt al unitdlilor administrativ-teritoriale, bugetulTrezoreriei Statului, bugetele instituliilor publice autonome, bugeteleinstituliilor publice finanlate integral sau parlial din bugetul de stat, dinbugetul asigurdrilor sociale de stat Si din bugetele fondurilor speciale, dupdcaz, bugetele institu,tiilor publice finanlate integral din venituri proprii,bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantotede stat Si ale cdror rambursare, dobdnzi Si alte costuri se asigurd din

fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum Si alaltor entitdli clasificate tn administralia publicd, agregqte, consolidate Siajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma unintregt. Bugetul general consolidat reprezintl un instrument al politiciifiscal-bugetare prin care sunt corelate nu numai veniturile ti cheltuielilebugetului de stat [bugetul central gi bugetele locale), ci gi leglturileacestora, indeosebi a deficitului bugetar, cu soldul deficitar al contuluicurent al balanlei de pld,ti, cu decalajul dintre investifii, inclusiv celestriine gi de economisire. De pildd, deficitul B.G.C. de 3,60/o din P.l.B. pe

1998 reprezinti diferenga dintre cheltuielile bugetare cu dobAnzile ladatoria publici de 5,2o/o gi surplusul primar al B.G.C. pentru acelagi an de

7.60/o2.

1.1. Abordiri ale bugetului in evolufia Uniunii Europene

C 7.L.1. Princip alele momente in eo olu[ia Uniunii Europ ene

in cadrul Uniunii Europene, evolufia bugetului gi Politica buge-tari au reflectat transformirile succesive ale construcliei europene.

1 Republicatiin Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I, nr.330 din 14mai20L5.2 N. Dobroti (coord.), Dic[ionar de economie, Bucuregti, Ed. EconomicS, 1999,

:.-2 9i73.