Bufnita final.qxd 12/18/2006 6:00 PM Page 1 · cete merg pe la casele oamenilor si rostesc colinde...

Bufnita final.qxd 12/18/2006 6:00 PM

ECHIPA REDACØIONALÃ:Redactor sef :Clucerescu ElviraRedactor limba si literatura romana: ClucerescuElvira, Vaum Ecaterina; Redactor limbi straine :Adarov Adina, Caruntu Monica; Redactormatematica ~ ; Redactor fizica: Radoi Elisabeta;Redactor chimie ~ ; Redactor biologie ~ ; Redactorgeografie ~ ; Redactor istorie: Daniela Dumitrescu;Redactor religie ~ ;

Redactor arte vizuale: Gica Monica; Redactormuzica: Iacob Aurelia; Redactor sport : DanielTatole; Redactor tehnologie: Vasile Martac; Redactor extrascolare: Parfeni GeorgetaConcept grafic: Gica MonicaTehnordactare : elevii scolii nr.45 "Titu Maiorescu"Analist - programator: Ionita Monica

DTP ši Producøie: HIPARIONwww. h i p a r i o n . c om


Bufnita final.qxd 12.02.2007 11:48

Poem într-un vers

De Ion Pillat

"Un singur nai, dar câte ecouri în pãduri"

Ion Pillat este poetul care are un întregciclu intitulat "Poeme într-un vers", dintre care aceastã"poezie" m-a impresionat cel mai mult.

Un singur nai, dar câte ecouri in pãduri..Un profesor, în toøi anii în care îi predã unui elev, defaptîl educã. Vorbim aici de un profesor model, cãci cu toøiištim cã existã mai multe tipuri de profesori si mã voiopri aici în a comenta, deoarece acele "ecouri din pãduri"au început sa mã plictiseascã. "Profesorul nostru"trezešte emoøii, mãcar o singurã datã în decursul anilor,în elevii ce încã mai au o umbrã de inocenøã. Un profesorbun nu numai cã poate schimba o omenire, dar o šischimbã. Defapt, totalitatea evenimentelor ce au loc înera noastrã sunt foarte logice. Ele sunt de fapt o evoluøie,o dilatare a educaøiei oferite de profesorii generaøieianterioare elevilor. Privind în esenøã, putem observafaptul cã lumea este plinã doar de copii : copii bãtrâni,copii imaturi sau copii maturizaøi înainte de vreme;Astfel, un profesor care nu este capabil sã schimbeomenirea este un copil imatur. Fiind rãu nu schimbiomenirea, ci doar înlesnešti evoluøia ei. Un profesor carealinã suferinøele unui copil face viitorul mai bun, cãci cutoøii štim cã noi suntem baza generaøiei noastre.Rãzboaiele, crimele, suferinøele sunt de fapt rãzbunãrileunui copil ce cândva fusese inocent dar a rãmas frustrat.

Fiecare dintre noi este ecoul a ceea cetrãiešte. în altã ordine de idei, fiecare dintre noi vede siinterpreteazã în felul lui "cântecul naiului".Numai depãšindu-ti limitele poøi cãpãta alte limite. . .Ecoul nu poate echivala niciodatã sunetul iniøial alnaiului. El scade din ce în ce mai mult, dar nu se terminãniciodatã, regenerându-se în urmãtorul ecou. Echilibrulpsihic înseamnã tocmai inversul cursului unui ecou.Doar depãšindu-ti limitele poøi afla care este limita tadefapt.

Fiecare om este unic, ca toøi ceilaløi dealtfel. Dar acest lucru nu îl face "mai puøin unic". Fiecaredintre noi duce un ecou mai departe si perfecøiunea laacest capitol înseamnã producerea unui ecou maiputernic decât sursa sa.

Acum sã privim într-un plan care nu arenicio dreaptã comunã cu cel anterior. Totuši, ambeleplanuri sunt cu siguranøã incluse într-un plan mai mare.Iarãši, aceste douã ecouri se contrazic, cãci aša cum dacãešti unic ca ši toøi ceilaløi ar însemna sã nu mai fii unic siecoul nu poate fi teoretic mai puternic decât sursa sa,planurile sunt infinite si, teoretic, nu poate fi un plan maimare ca altul.

Regenerare, evoluøie, schimbare-3cuvinte ce caracterizeazã lumea. Atmosfera lumii în caretrãim provine din întâmplãri ce au avut loc in eraanterioarã. Astfel, lumea este într-o continuã schimbare.Poate cã suferinøele lumii contemporane provin toate din

urma unui fapt fãcut din rãutate: un om a ucis o furnicã.Pentru a fi pe înøelesul tuturor, vã voi da si un exempludespre cursul infinit al ecourilor. Sã presupunem cã ofatã a venit încãløatã în papuci de casã la šcoalã.. Primulecou, în cazul în care gardienii, mã scuzaøi, "agenøii depazã" nu observã, îl reprezintã grupul de bãieøii ce joacãfotbal în curtea scolii. Astfel, fata nici nu ajunge la etajultrei, cã dã de cel de-al doilea ecou. Prietena ei deja aflasede papuci. Intrã in clasã si pânã si profesoara aflaseînainte de a observa. Ecourile întâmplãrii vor fi simøitemereu si vor exista pentru eternitate, undeva, inmemoria fetei. Astfel, de la un singur nai s-a ajuns la oinfinitate de ecouri. Totuši, citez, "prea multa teoriepentru propagarea bârfei"…

Prezentul se trage din trecut. Tot ce putemschimba noi este viitorul.

Barta Iulia, cls a VIII A

Zâna Iarna

Iarna este ca o zana capricioasa: cand da navalapeste noi cu suflarea ei inghetata si ne acopera cu opufoaica groasa de omat, cand se imblanzeste si ne lasacerul senin si soarele caldut. Uneori isi scutura incetpletele si cerne din ele fulgi usor ca o matreatafina.(poate ramane uneori si ea fara Head & Shoulders!)

Gheata se intinde cat vezi cu ochii in toate baltilesi urca incet, incet de la degete si glezne pana-n varfulnasului… Acolo se topeste si incepe sa se prelinga sprebuze…ca e pacat sa strici frumusete de serveteleimpachetate frumos, iar batista nu se mai poarta de pevremea mamei.

Oamenii sunt fie posomorati, fie inghetati , fienerabdatori sa se calce pe bombeuri prin magazinele decadouri. Asta daca nu cumva s-au umplut de vanataialunecand pe ghetusurile de pe trotuarele care ar fitrebuit curatate., dar n-au fost.

Copiii sunt singurii care asteaptanerabdatori iarna, pentru ca, optimisti fiind, vad infiecare baltoaca un ghetus si in fiecare panta un derdelus.Pe ei nu o sa-i vezi niciodata bodoganind ca patinonarule aglomerat sau ca-s prea multe saniute pe derdelus.Cum n-au claxon, striga din toti plamanii "partieeeee" sise tavalesc de ras, ori de cate ori vreo sanie isiabandoneaza pasagerii cu nasul in zapada.

Dar sa n-o mai lungesc! Desi e frig, desi imiingheata si nasul si degetele, iar mama vrea sa mainfofoleasca ca pe baba Dochia, mie tare-mi mai placeiarna!

Cracana Ioana- clasa a V-a A


In Ajunul Craciunului

Este Ajunul Craciunului si pregatirile sunt in toi.Intr-unorasel, doi frati, Stefan si Marius, se pregatesc sa-lintampine pe Mos Craciun.Ei au impodobit un bradut custelute argintii si globulete multicolore.Mama a facutprajiturele.

La Polul Nord, spiridusii incarca sania mosului cucadouri pentru copiii cuminti.Un ren de-ai mosului,Rudolf, s-a pierdut prin nameti.Dupa un ceas de cautari,Mos Craciun l-a gasit speriat.L-a luat, l-a inhamat lasanioara si au pornit la drum spre casele copiilor.

Prima casa pe care a vizitat-o a fost casa celor doi fraticuminti. Mos Craciun a coborat pe horn si langa bradulimpodobit a gasit o farfurie cu prajituri si un pahar culapte cald. Toate erau pregatite pentru Mos. El s-abucurat foarte mult. Dupa ce s-a ospatat, a pus cadourilesub bradul impodobit si a plecat la alti copii.

Dimineata, Marius si Stefan au descoperit frumoaselecadouri.- Ce cadouri frumoase am primit! zice Marius.- Se vede ca Mos Craciun ne iubeste mult!- Ati fost cuminti si le-ati meritat! spuse mama lor.

A fost cel mai frumos Craciun din viata copiilor caresi-au dat seama ca daca sunt cuminti si ascultatori potavea multe de castigat.

Ionescu Markus Clasa a III- a A

Iarna- In asteptarea sarbatorilor

Iarna sunt foarte multe traditii si obiceiuri. Maiintai cele care vestesc nasterea lui Iisus. Colindatorii incete merg pe la casele oamenilor si rostesc colinde desprecopilasul Iisus:

" O , ce veste minunata!"" In seara de Ajun""Hristos se naste…"

Dupa ce se intorc acasa si linistea noptii coboara,e momentul de taina, cand vine Mos Craciun, cu daruri,ca si cei trei magi la ieslea lui Iisus.

Crestinii se bucura de toate darurile primite, iar insufletul lor se naste Hristos, daca devin buni si iubitori.

Negru Mihai SorinClasa a III-a A

Magia Craciunului

Craciunul este o sarbatoare care "prinde viata"alaturi de parinti si de cei dragi.Parca este acoperita intr-un val auriu si magic,care o deosebeste de toate celelaltesarbatori,invaluind-o ca intr-un mister, pe care nureusesc sa-l deslusesc.

Bradul este mai frumos ca un curcubeu ,toateglobuletele stralucitoare asezate pe crengute, betealaorbitoare, impreuna, parca formeaza un labirint , in carete ratacesti,dar in acelasi timp nu ai mai vrea sa iesi deacolo.Parada globurilor este nemaipomenita.Fiecaredintre acestea este pictat si decorat atat de sofisticat sisclipitor,incat nu reusesti sa premiezi vreo-unul.Romburile si cerculetele de pe acestea sunt asortatein culori rosii si verzi,care parca iti zambesc si iti aprindin suflet o flacara de fericire si un sentiment unic pe careil putem avea numai de Craciun.Are un anume farmec:te duce in lumea viselor si a povestilor ,reusind cu greusa te desparti de aceste minunate momente. Strazileacoperite cu o plapuma de "zahar" pe care se oglindescluminitele multicolore si vitrinele frumos decorate ne facmai veseli si mai fericiti. Cadourile imbracate in hainutecolorate isi asteapta si ele momentul in care, copiiinerabdatori le vor sfasia cu mare placere. Masa este la felde frumoasa si incarcata de bunatati precum bradulMosului . Lumanarile pudrate cu sclipici incalzescatmosfera Craciunului, sufletelele noastre parca topindu-se de bucurie alaturi de ele.

Toate aceste lucruri iti aprind sentimente foartediferite fata de cele obisnuite si foarte puternice totodata,ele unindu-se si formand un singur suflet ,care apartinesarbatorii de Craciun, aceasta fiind in cele din urmaMagia Craciunului .

Rothstein Andreea, cls a-VI-a A


Albert Einstein

Albert Einstein (14martie 1879 - 18 aprilie1955) s-a nãscut în Ulm,Germania, la 14 martie,ši ši-a petrecut tinereøeala München, undefamilia sa deøinea unmic atelier de produseelectrice. A început sãvorbeascã abia la vârstade 3 ani, dar încã de miccopil a arãtat interespentru naturã precum šiabilitate în a înøelegeconcepte matematicedificile. La vârsta de 12ani a învãøat geometriaeuclidianã. Einstein uraplictiseala ši lipsa deimaginaøie din šcoala de

la München. Când ešecurile repetate ale afacerilor familiei audus la pãrãsirea Germaniei cu destinaøia Milano, Italia,Einstein a rãmas la München pânã la sfâršitul anului šcolar.Dupã ce a petrecut un an cu pãrinøii în Milano, s-a hotãrât sã-ši creeze singur drumul în viaøã ši s-a înscris la liceul cantonaldin Aargau, Elveøia, dupã care, în 1896, a intrat la Politehnicadin Zürich. Lui nu îi plãceau metodele de instruire de aici,lipsea des de la ore ši folosea acest timp pentru a studiasingur fizica ši pentru a cânta la vioarã. A trecut totušiexamenele ši a absolvit Politehnica în 1900, studiind notiøeleunui coleg. Profesorii nu aveau o pãrere foarte bunã despre elši nu i-au recomandat nici continuarea studiilor. În acelaši ana cãpãtat cetãøenia elveøianã.Timp de 2 ani Einstein a lucrat ca tutor ši profesor. În 1902 afost angajat ca examinator la Institutul Elveøian de Patentarede la Berna. În 1903 s-a cãsãtorit cu Mileva Mariç, care îifusese colegã la politehnicã. Au avut doi fii, dar în cele dinurma au divorøat. Einstein s-a recãsãtorit mai târziu.

În anul 1905, Einstein a publicat dintr-o loviturã rezultatelemai multor studii teoretice, care l-au fãcut deodatã cunoscut šicare aveau sã revoluøioneze fizica.

Primul ši cel mai important studiu cuprinde prima expunerecompletã a teoriei relativitãøii restrânse, în care demonstreazãcã teoretic nu este posibil sã se decidã dacã douã evenimentecare se petrec în locuri diferite, au loc în acelaši moment saunu.Altã lucrare, asupra efectului fotoelectric, conøine ipoteza

revoluøionarã asupra naturii luminii. Einstein afirmã cã, înanumite circumstanøe determinate, radiaøia electromagneticãare o naturã corpuscularã (materialã), sugerând cã energiatransportatã de fiecare particulã a razei luminoase, denumitãfoton, ar fi proporøionalã cu frecvenøa acelei radiaøii. Aceastãipotezã avea sã fie confirmatã experimental zece ani maitârziu de cãtre Robert Andrews Millikan. Într-un alt studiuasupra electrodinamicii corpurilor în mišcare, expunemodalitatea interacøiunii între radiaøie ši materie šicaracteristicile fenomenelor fizice observate în sistemele demišcare brownianã a moleculelor. Einstein susøine cãfascicolele luminoase se curbeazã când se propagã învecinãtatea unui corp ceresc cu mare forøã de gravitaøie, deunde reprezentarea mai greu de înøeles, cum cã spaøiul însušiar fi curb. În 1916 publicã memoriul privitor la bazele teorieirelativitãøii generale, rod al zece ani de studiu. Aceastã lucrarese înscrie în linia demonstraøiilor sale ale geometrizãrii fizicei.Celebrã este ecuaøia care exprimã cantitatea enormã deenergie ascunsã într-un corp: E=mc2, cantitatea de energie (E)este egalã cu produsul între masã (m) ši pãtratul vitezeiluminii (c). Aceastã cantitate imensã de energie poate fieliberatã în procesul de desintegrare nuclearã, proces care stã la baza funcøionãrii bombei atomice cu fisiune.

Dupã ce în 1905 a obøinut titlul de Doctor în Fizicã laUniversitatea din Zürich, în urma unei dizertaøii privinddeterminarea dimensiunilor moleculare, este numit în 1909profesor de Fizicã teoreticã la aceiaši universitate. În 1914,fizicianul german Max Planck îl aduce la Berlin, unde Einsteinpreia conducerea unei secøii de cercetare în cadrul AcademieiPrusiene de Štiinøã ("Preußische Akademie der Wissenschaft")ši în 1917 devine director al Institutului de Fizicã "KaiserWilhelm", nou înfiinøat.

Dupã 1919 meritele lui Einstein au fost recunoscute pe planmondial. A primit numeroase premii ši distincøii de la diferitesocietãøi de fizicã de pe intreg globul, printre care ši PremiulNobel pentru fizicã în 1921, pentru explicarea efectuluifotoelectric (deci nu pentru teoria relativitãøii). Vizitele sale înorice parte a Terrei au devenit evenimente naøionale; fotografiiši reporterii îl urmãreau peste tot. Deši regreta pierderea sfereisale intime, Einstein ši-a folosit renumele pentru a-ši propagapropriile sale vederi politice ši sociale.Cele douã mišcãrisociale care au fost pe deplin susøinute de el au fostPacifismul ši Zionismul. În timpul Primului Rãzboi MondialEinstein a fost unul din numerošii academicieni germani careau condamnat public implicarea Germaniei în rãzboi. Dupãrãzboi, el ši-a continuat suportul public pentru øelurilepacifiste ši zioniste, iar aceasta l-a fãcut øinta unor numeroaseatacuri din partea unor grupãri antisemitice ši extremiste dinGermania. Chiar ši teoriile sale štiinøifice au fost ridiculizateîn public, pe nedrept, inclusiv Teoria relativitãøii.

Când Hitler a venit la putere in Germania în 1933, Einstein s-adecis imediat sã emigreze în Statele Unite. A primit o funcøiela Institute for Advanced Study, în Princeton, New Jersey.Continuându-ši activitatea în favoarea Zionismului, Einstein arenunøat la poziøia sa pacifistã în faøa imensei ameninøãri laadresa umanitãøii venitã din partea regimului nazist dinGermania.

În 1939 Einstein a contribuit împreunã cu aløi numerošifizicieni la scrisoarea cãtre prešedintele Americii FranklinDelano Roosevelt, insistând asupra necesitãøii fabricãriibombei atomice, întru cât exista posibilitatea ca ši guvernulgerman sã urmeze aceastã cale. Scrisoarea, care purta numaisemnãtura lui Einstein, a ajutat la grãbirea eforturilor pentruobøinerea bombei atomice în Statele Unite, dar Einstein nu aavut nici un rol direct sau personal în fabricarea acesteia.Dupã rãzboi, Einstein s-a angajat pentru cauza dezarmãriiinternaøionale ši a unei guvernãri mondiale. A continuatsuportul sãu activ pentru zionism, dar a refuzat oferta facutãde cãtre conducãtorii Israelului de a deveni prešedinte. ÎnStatele Unite, la sfâršitul anilor 1940 ši începutul anilor 1950, asusøinut ideea de a face orice sacrificiu necesar pentru aconserva libertatea politicã alãturi de aløi intelectuali.

Einstein a murit la Princeton, la 18 aprilie 1955.

În Germania, anul 2005 a fost decretat "Anul Einstein": seîmplinesc 100 de ani de la lansarea teoriei relativitãøii precumši 50 de ani de la moarte. În acest an sunt prevãzute o serie demanifestãri štiinøifice ši de popularizare a teoriilor sale.

Este foarte important de štiut despre Einstein cã nu a fostNICIODATÃ de acord cu mecanica cuanticã. A purtat discuøiiaprinse cu marele fizician Niels Bohr în legãturã cu principiulde nedeterminare ši s-a stins din viaøã fãrã sã accepte metodaacestei teorii.

Andreea Perminov a VI-a C


ROBOTII…

Una dintre pasiunile mele este legatã de roboøi . Estefascinant sã-i poøi proiecta,construi ši apoi sã-i vezimiscându-se. Pentru construirea unui robot aveøi nevoie decunoštinøe minime în electronicã , mecanicã ši programare.Unrobot este compus dintr-o parte mecanicã (šasiu, roøi ,reductoare de turaøie) , o parte electronicã ( senzori , motoare,afisaj,controler ) ši o parte de logicã ( programul care decidemodul în care robotul acøioneazã motoarele în funcøie dedatele returnate de senzori ).Totuši cea mai simplã cale de-aajunge sã construiešti un robot este sã cumperi un kiteducational. Eu am ales robotul Escape. El funcøioneazã ca un robot cu inteligenøã artificialã ši vareuši intotdeauna sã gãseascã calea de iešire dintr-un labirint. Pentru a face acest lucru folosešte 3 diode pentru emisie ininfrarošu ši o diodã pentru recepøia semnalului reflectat dediferite obstacole. Informaøia primitã de la senzori esteanalizatã cu ajutorul unui program din microcontrolor ši apoisunt comandate cele 2 motoare astfel încãt obstacolul sã fieevitat. Modul de acøiune este foarte bine reflectat deimaginea urmãtoare :

Robotul poate folosi pentru deplasare roøi , picioare saucombinaøii dintre acestea ..

Componentele folosite pentru acest robot sunt prezentate înimaginea urmãtoare :

PPentru realizare trebuie un ciocan de lipit . Acesta estenecesar pentru a lipi componentele electronice pe placa cucircuit imprimat si pentru a conecta motoarele la parteaelectronicã.Un alt kit înteresant este ši LEGO Mindstorms Robotics

Invention System Kit. La acesta partea mecanicã este formatãnumai din piese Lego , iar partea electronicã este comandatãde cãtre un microprocesor. Robotul poate fi programat prinintermediul unui calculator cu ajutorul unui limbaj special .Acest robot este folosit în universitãøi pentru predareacursului de inteligenøã artificialã. Imaginea urmãtoare aratãun astfel de robot programat sã deseneze anumite curbematematice.

Cu aceleaši piese ši cu alt program se poate construi un braøce poate fi folosit pentru ridicarea diferitelor obiecte.

În final vã propun sã construiøi cel mai simplu robot posibil.Acesta aratã ca în imaginea urmãtoare ši este capabil sãîntoarcã atunci cãnd lovešte cu una din antene un obstacol.

Pentru realizarea lui avem nevoie de 2 motoare de 1.5 V, 4agrafe , 2 baterii , un suport pentru acestea , 2 comutatoare šiaproximativ un metru de cablu .

Modul în care aceste se construiešte poate fi gãsit peinternet la urmãtorul link :http://www.gorobotics.net/Articles/Robots/How-to-Build-a-Simple-Robot-%11-Beetle-Robot/

Andrei Pintilii a VI-a B


Prof.Dumitrescu Daniela

In ziua de 12 octombrie 2006, incabinetul de istorie al scolii, s-adesfasurat o activitate omagialainchinata celor care au fost victimeale Holocaustului in cel de-aldoilea razboi mondial.Au participat elevi de la clasele aIV-a B, a VIII-a A si a VIII-a C.Activitatile au fost multiple,pornind de la vizionarea unui filmdocumentar. Elevii cls. a IV-a auelaborat desene inspirate dinevenimentele povestite, iar eleviiclaselor a VIII-a au dezbatut pelarg diverse aspecte legate de temain discutie.

IMPRESII…

" Am vizionat un documentar in care o supravietuitoare aacelor evenimente povesteste cum a asistat la o scenacutremuratoare, in care un soldat a ucis o fetita nevinovata,doar pentru a-i lua paltonasul rosu…. "

" In filmul prezentat m-a impresionat cata rautate a avut ininima acel soldat, ca sa omoare un copil nevinovat pentrupaltonul rosu purtat de fetita infrigurata, ca sa-l ofere copiluluilui. "

Holocaustul

Holocaustul reprezenta iniøial un ritual religios prin care oofrandã adusã zeilor era arsã in întregime. În zilele noastrecuvântul face legãturã mai ales cu exterminarea aproape intotalitate a evreilor din Europa de cãtre Germania nazista.Între 1933 ši 1939 s-au fãcut eforturi deosebite din parteaPartidului Nazist, agentiilor guvernamentale, bancilor si alumii afacerilor, pentru eliminarea evreilor din viaøaeconomicã. Non-arienii erau eliberaøi din posturile publice, iaravocaøii si medicii evrei iši pierdeau aproape toøi clienøii.Firmele evreiešti fie erau lichidate si patrimoniul lor eraconfiscat, fie erau cumpãrate la preøuri mult mai mici decâtadevãrata lor valoare de cãtre companii care nu aparøineau saunu erau conduse de evrei.La inceperea celui de-al doilea rãzboi mondial in septembrie1939, armata nazistã a ocupat jumatatea vesticã a Polonieiadãugand aproape 2 milioane de evreii la sfera de puteregermanã. Restricøiile impuse asupra evreimii poloneze eraumult mai dure decãt cele din Germania. Evreii polonezi au fostforøaøi sã se mute in ghetouri înconjurate de ziduri si sârmãghimpatã. Acestea erau asemenea unor oraše-stat captive.La scurt timp dupã începerea operaøiunilor mobile în URSS,omul numãrul doi de la conducerea Germaniei naziste, atrimis o directivã cãtre šeful Serviciului de Securitate alReichului, prin care acesta era însãrcinat cu organizarea"soluøiei finale la problema evreiascã" în toatã Europa aflatãsub ocupaøie germanã. Pânã in septembrie 1941 evreii dinGermania au fost forøaøi sã poarte insigne sau banderolemarcate cu o stea galbenã - "steaua lui David". În lunileurmãtoare zecii de mii de oameni au fost deportaøi înghetourile din Polonia ši în orašele capturate din URSS. Pecând aceastã operaøiune era în plinã desfãšurare era pregãtitã :lagãrul morøii.

Lagãrele ocupate cu facilitãøi pentru gazarea oamenilor au fostconstruite pe teritoriul Poloniei ocupate. Majoritateaeventualelor victime urmau sa fie deportate din ghetourileaflate in apropiere. Numai din ghetoul Varšovia au fostdeplasate peste 300.000 de persoane. Primele transporturi eraude obicei formate de femei, copi sau bãrbaøi mai bãtrâni carenu puteau munci ; evreii capabili de lucru erau opriøi înmagazine sau în uzine, dar ši aceštia erau pânã la urmã ucišii.Cele mai mari deportãri au avut loc în vara si toamna anului1942. Destinaøiile transporturilor nu erau dezvãluitecomunitãøilor evreešti, dar zvonuri despre uciderile in masãajungeau în cele din urmã la supravieøuitori, precum ši laguvernele din Statele Unite ši din Marea Britanie. În aprilie1943 cei 65,000 de evrei rãmaši in Varšovia s-au opus poliøieigermane care a intrase in ghetou pentru o ultimã adunare.Luptele au durat 3 sãptãmâni.Transportarea victimelor cãtre lagãre se fãcea in general cutrenul, poliøia trebuind sã plateascã cãilor ferate germane cãteun bilet de pasager la clasa a 3 pentru fiecare deportat. Cândintr-un tren se încãrcau 1000 de persoane, era permisaachitarea unor taxe de grup la jumãtatea tarifului normal.Trenurile, alcãtuite din vagoane de marfã, se deplasau încet cuun orar special cãtre destinaøia lor. Adesea cei bolnavi šibãtrâni mureau pe drum.Punctele de sosire din Polonia erau Kulmhof, Bel?ec, Sobibór,Treblinka, Majdanek si Auschwitz. Kulmof, aflat la nord-vestde ghetoul Lód?, era aprovizionat cu gaz, aici având sã moarã150.000 de oameni. Bel?ec avea camere de gazare cu monoxidde carbon în care au fost omorâøi circa 600.000 de evrei. LaSobibór au murit 250.000 de oameni, iar la Treblinka între700.000 si 800.000. La Majdanek circa 50.000 au fost gazaøi sauîmpušcaøi , iar la Auschwitz numãrul morøilor a depãšit 1milion. Pânã la sfâršitul rãzboiului au fost construite 22 de lagãre deconcentrare, în care au fost închiši intre 7-8 milioane deoameni, in marea lor majoritate evrei.

Programul nazist de eliminare fizicã a avut efecte catastrofale,fiind uciši între 5.5 ši 6 milioane de evrei, dintre care 3milioane de evrei polonezi. În afarã de evrei au mai cãyutvictima 500.000 de rromi.Numãrul victimelor Holocaustului Din România diferã de lacercetãtor la altul ceea ce se datoreazã lipsei de documente.Unii vorbesc despre 270.000, aløii despre 310.000 de persoane.Evreii români si ucraineni care au pierit în teritoriile aflate subadministratie româneascã -Bucovina, Basarabia, Transilvania -au fost între 280.000 ši 380.000 de persoane, aša cum semenøioneazã în Raportul Comisiei Internaøionale pentruStudierea Holocaustului.Totuši, este de menøionat faptul cã in toamna anului 1942regimul Antonescu a respins cererea germana de a deportaevreii din Vechiul Regat si S Transilvaniei în lagãrele deexterminare din Polonia, ocazie cu care au fost salvaøiaproximativ 290.000 de evrei.

Un rezultat neprevãzut al luptei antisemite din Europa a fostînfiinøarea unui stat evreu. Holocaustul a adâncit dorinøasupravieøuitorilor si a zioništilor (naøionališti evrei) de a stabiliPalestina ca stat capabil sã apere toøi evrei rãmaši in lume. S-au exercitat presiuni asupra Aliaøilor pentru a se înfiinøa aiciun refugiu permanent pentru evreii suprevieøuitori.În cele din urmã Adunarea Generalã a ONU a recomandatîmparøirea Palestinei în state arabe ši evreiešti separate šicrearea unor eclave intrenaøionale care includeau Ierusalimulsi Bethleemul, ambele având locuri cu o deosebitã importanøãreligioasã pentru musulmani, evrei si creštini. În timp ceplanul de împarøire a fost acceptat de majoritatea evreilor,arabii, din interiorul ši din afara Palestinei au gãsit aceastãsoluøie ca fiind innacceptabilã. Pânã în zilele noastre ostilitateaprodusã de crearea Israelului ameninøã pacea ši stabilitatea înOrientul Mijlociu. Înfiinøarea Israelului la 3 ani dupãînfrângerea Germaniei a fost astfel un efect întârziat alHolocaustului.

Gavrileø Liviu a VIII-a A


S T R I G A T U L

Edvard Munch - Strigatul(1893)

Blocul de desen din recuzitafiecarui elev constiincios este demulte ori sursa unor angoase,frustrari si resemnari… "n-amtalent…", "nu reusesc…", "nu stiuce sa fac…" - este acea imensitatece nu incape in ghiozdan si staintr-o punga de plastic si striga cudisperare : " Doamnaaaa !!!! Venitisi la mine ?!"

" Da ! Vin !"Si totusi nu la profa`de desen se afla raspunsurile pecare le doreste un A3 alb-alb ca unpreaplin de lumina. Atunci unde ?

Unde salasuiesc, bine ordonate, in sertare - conform unor algoritmicreati de insusi Creatorul ? Unde in lada de zestre de pe umeri ? Undese inghesuie toate semnele, ideile, formele, culorile ?

Unde…

Daca nu in cufarul de sus, sa cautam in cutiuta aceea din sifonier, informa de inima, in care adunam iubiri, dezamagiri , suferinte, bucurii,ingeri, un cer vanat - violaceu, un soare rosu-rosu si rotund, o padurein haine peticite, galben - orange- roscat, niste sclipiri albastre de fulgidin iarna trecuta, de la Craciunul acela de neuitat, stiti voi…….chipul stiti voi cui…., amintirea unui bunic …si toate…si toti!

Unde?

In oglinzile sufletului ati cautat? Acolo unde se printeaza pe retina totceea ce vedem? Poate gasiti un peisaj citadin, un pisoi, un muzicant, ofloare, o zana, niste copii….Da…da…in jurul vostru….

Sa asternem acum in pagina ceva… ce vreti voi, o lume numai avoastra…

REPEDE! Culorile pe paleta! Apa in borcan! Si nu va mai foiti atat capierdeti timpul!!!!

Prof. ed. plastica Monica Gica

BRADULNu existã un alt lemn pe faøaPãmântului sã îši tragã maiadânc seva din inima muntelui,aša dupã cum o face bradul.Bradul este un simbol almuntelui, al statorniciei šisemeøiei lui. Ši dacã bradul seînfrãøešte cu muntele atunci totel, bradul, se înfrãøešte ši cuomul muntelui, carestatornicindu-se aici a învãøat sãfie dupã forma bradului, a cãruitrunchi drept se înaløã directspre cer, stând parcã mãrturie alibertãøii ši limpezimii gândului.

Rãdãcinile bradului se înfingadânc în piatra muntelui, dar mai mult rãzbesc în lãturi ca o mânãrãsfiratã ce cautã sã cuprindã faøa muntelui ši sã o stãpâneascã. Bradulstãpânešte muntele ši dãinuiešte aici ši parcã mai mult, culoarea verdepermanetã a bradului, dã 'glas' vešniciei muntelui. Iar dacã bradul îšitrage seva din inima muntelui, corona sa se înaløã spre cerul pe careparcã, cautã sã îl primeascã sub crengile sale arcuite.Lemnul sfânt îši plânge zilele de durere când fraøii sãi, oamenii, auînfipt adânc lama toporului de-a curmezišul în trunchiul sãu.


Iar acolo se lasã o ranã, se štie cã bradul plânge, nu cu lacrimi sau sânge,ci cu tãmâie, în timp ce trunchiul sãu cade spre pâmântul de care, frângându-ši crengile, îl face sã se cutremure adânc ši prelung. Iar odatãcu tãria pãdurii de brad, slãbešte ši tãria omului acestor locuri, pentru cãomul nu înøelege cã trup din trupul sãu taie, mai adânc, mai dureros înfiecare zi.

IMPODOBIREA BRADULUIPomul de Craciun, asa cum il cunoastem noi astazi, decorat cu globuri incare se reflecta lumina scantaietoare a lumanarilor sau a instalatieielectrice, nu a fost din totdeauna impodobit astfel.Desi in Europa originea sa precrestina nu mai e contestata de nimeni,parerile raman totusi impartite: unii vad in el o reprezentare a ,,arboreluilumii'', altii il considera o referire directa la ,,arborele Paradisului'',impodobit cu mere de un rosu aprins, care amintesc de pacatele comisede primii oameni, inainte de alungarea lor din rai.Pana in sec. al 15-lea, crengutele verzi cu care erau impodobite casele cuocazia Craciunului, ca si darurile care le faceau oamenii unii altora, erauconsiderate traditii pagane. Dar nu peste multa vreme in locul acestorava fi folosit un arbore intreg.La noi obiceiul a patruns odata cu influenta germana, cind primiistudenti romani au inceput sa mearga la studii la universitatile dinBerlin sau Viena, si la curtea regala a dinastiei Hohenzollern, sosita inTarile Romane in 1860 unde printii si printesele au inceput saimpodobeasca bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendadabucuresteana. Cintecul german de Craciun "O, Tannenbaum" devine inlimba romana "O, brad frumos" iar obiceiul impodobirii braduluipatrunde în toate casele românilor.

MOS CRACIUN" Este ajunul Craciunului cand nimic nu tulbura linistea casei, nici macarun soricel.Ciorapeii au fost agatati cu grija, in speranta ca Mosul va ajunge si aici incurand.Copiii s-au cuibarit linistit in paturile lor, visand la bomboane si altedulciuri, iar mama si-a pus bonetica, iar eu scufia, pregatindu-ne pentruun lung somn de iarna.Cand, deodata, o larma mare se aude afara! Sar din pat sa vad ce seintampla...O stralucire puternica a facut ferestrele sa se deschida...Luna in mijloculzapezii proaspat cazute, lumineaza totul in jur ca in miezul zilei si...ce-mie dat sa vad?!...o sanie micuta, cu opt reni aramii, avand drept vizitiu unbatranel simpatic...Stiu imediat ca este Mos Craciun!Mai rapizi decat pasarile cerului, renii sai ajung aici, iar Mosul ii fluiera,ii struneste si-i striga pe nume: "Acum Topaila! Acum Dansatorule!Acum Saritorule si Vulpoiule! Hai Cometa! Hai Cupidon! Hai Tunet siFulger! Sus pe acoperis! Deasupra casei! Asa! Acum da-ti inapoi!Da-tiinapoi! Inapoi toti!" Si iata-i cum au zburat sus intr-o clipita, cu o sanieplina de jucarii si cu Mosul in ea... Le aud fiecare boncanitura, fiecare pasfacut...M-am intors si iata-l pe Mos cum a coborat deja pe horn dintr-osaritura... "

MOS CRACIUN - RENIILa un moment dat se credea ca Mos Craciun (Santa Claus) locuieste laPolul Nord. In 1925 s-a descoperit ca nu exista reni la polul nord. Insasunt o multime in Laponia, Finlanda. Asa ca astazi stim ca renii locuiescin jurul satului secret al lui Mos Craciun iar spiridusii undeva pe munteleKorvatunturi din tinutul lapon Savukoski, Finlanda, care este pe granitafino-rusa.. Cu mult timp in urma, Mos Craciun si spiridusii sai au descoperitformula magica a Prafului Magic al Renilor, care-i face sa zboare. Acestpraf este pulverizat pe fiecare ren cu putin timp inainte de plecarea lordin seara de Craciun, le confera suficienta magie pentru a putea zbura injurul lumii. Pot zbura foarte repede: la o viteza aproape egala cu aluminii de Craciun. Rudolph este cel mai celebru ren. Este conducatorul celorlalti 8, a carornume sunt Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer, siVixen.Numele celor 8 reni au fost publicate de Clement Clark Moore, poet siprofesor de teologie american, in poemul sau din 1822 "O vizita de laMos Nicolae." Rudolph este renul despre care s-a scris abia in 1939 decatre Robert May, care l-a inclus intr-o poveste pentru catalogulEpitropiei Crestine Montgomery. (Bineinteles, spiridusii cunosteaunumele lor cu mult, mult inainte de a-l afla Moore si May).

Cules de Ionita Dragos a V-a A


La inceput de drum e bine de stiut…

De la copilul cibernetic care navigheaza pe Internet pana la tehnofobul ingrozit de programarea unui video, toti suntem din ce in ce mai dependenti de tehnologie.

Masinile si sistemele domina fiecare aspect al vietii noastre, incuietorile mecanice care le ofera siguranta locuintelor noastre,software-ul de criptare care pazeste tranzactiile financiare prin calculator,cuptoarele cu microunde care ne gatesc mancarea si transmisiile radio care propaga convorbirile prin telefoane celulare. Multe din dispozitivele pe care le folosim inglobeaza diferite tehnologii,fiindu-ne astfel dificil sa le intelegem functionarea. In ultimul secol,oamenii au fost martorii intensificarii mecanizarii,electrificarii, miniatuzarii si a productiei in masa. Viata cotidiana a fost transformata de transport si telecomunicatii cum ar fii automobilul, avioanele, radioul, telefoanele, comunicatiile prin satelit si televiziunea.

La fel de revolutionara a fost si dezvoltarea unor materiale cum ar fii plasticele si compusii,precum si aparitia calculatoarelor digitale. Insa cea mai mare realizare a fost,probabil,ajungerea omului pe Luna. In contrast cu scara multor inovatii ale secolului al XX-lea,frontiera tehnologica la inceputul secolului al XXI-lea este scara microscopica. Miniaturizarea continua in domeniul industriei calculatoarelor a dus la dezvoltarea laptop-urilor,care sunt de mii de ori mai puterinice (si mult mai ieftine) decat masinile care umpleau incaperi intregi acum 50 de ani.

Tehnologia care este folosita la imprimarea a milioanelor de tranzistori pe o jumatate de centimetru patrat de siciliu este acum utilizata la fabricarea micromasinilor-asamblate de dispozitive mecanice minuscule. Descoperirile iminente din acest domeniu si alte aplicatii ale nanotehnologiei-ingineria la o scara de cativa nanometri (a miliona parte dintr-un metru) vor facilita aparitia unor calculatoare mai rapide,a unor medicamente microscopice si a implanturilor bionice in miniature. Revolutia digitala transforma educatia,comertul,divertismentul si medicina si va avea impact si mai mare pe masura ce calculatoarele vor deveni mai “inteligente”. In concluzie, vom dezleaga impreuna secretele acestei evolutii “ascunse” folosind cele mai recente informatii disponibile din domeniul tehnicii ,comunicatiilor, transporturilor, cuceririi spatiului, precum si editarea unui text simplu si accesibil cu o gama de ilustratii in sectiune,explodate si trimensionale generate de calculator.

Prof.ing. Vasile MARTAC


CLASA DE DANS

Pentru elevii clasei I B si III A ( inv.Barleanu Laura ) dimine ile de coal sunt la fel ca pentru to i ceilal i elevi din clasa I. Poate mai animate, poate mai vioaie, i asta, poate, i din cauza faptului c , dup -amiezile, copiii fac ceea ce le place lor cel mai mult: danseaz .

Fiecare zi este diferit de cealalt , fiecare s pt mân preg tesc o surpriz , fie c merg in excursii cu doamna înv toare Georgeta Parfeni, sau la televiziune, unde echipa emisiunii „Elefantul cu bulin ”

conteaz deja pe prezen a lor. Când îi pute i vedea? Sâmb ta de diminea , la 10.30, pe postul na ional. Îi ve i vedea machia i, costuma i, dansând i, nu în ultimul rând, distrându-se.

În pauzele dintre film ri micile

noastre vedete se întâlnesc cu marile vedete sau… se bat cu fri c . Pentru ei dansul este o bucurie, o joac serioas , prin care, sub îndrumarea domnului profesor Dan Tatole, vor cre te frumo i i s n to i.


www.scoala45.ro


Bufnita final.qxd 12/18/2006 6:00 PM Page 1 · cete merg pe la casele oamenilor si rostesc colinde...

Documents

Transcript of Bufnita final.qxd 12/18/2006 6:00 PM Page 1 · cete merg pe la casele oamenilor si rostesc colinde...