Ministerul Educaţiei, Mitropolia Moldovei

Cercetării şi Inovării şi Bucovinei

Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae"

Universitatea “A. I. Cuza”, Iaşi

"MONAHISMUL BUDIST"

-lucrare de seminar-

ISTORIA RELIGIILOR

Îndrumător: Susţinător:

Prof.Constantin Iulian Damian Avramescu George-Paul

Anul IV pastorala 2011

2011

1

CUPRINS

1. Introducere

2. Buddha, intemeietorul budismului

3. Comunitatea monahala

4. Traditii ale budismului

5. Concluzii

6. Bibliografie

2

1. Introducere

Una dintre cele trei religii dominante din lume, raspandita mai ales in Asia de sud-est, este Budismul. Aceasta este o religie fara zei, fiind rezultatul cautarii unei cai de eliberare a sufletului din ciclul regenerarii de sustragere de la transmigrare. Aceasta religie a fost imbratisata, timp de mai multe secole, de cea mai mare parte a omenirii, si ramane , pana in zilele noastre , datorita celor 700 milioane de adepti, una dintre cele mai importante religii universale.

Doctrinele sale complexe constituie unul dintre principalele eforturi ale umanitatii de a interpreta problemele universului si enigma destinului uman.1

Astazi, lumea budista este foarte divizata .Ea nu are o limba sacra comuna , o autoritate religioasa generala sau dogme cu definitii clar formulate, iar modalitatile de implantare a budismului difera mult de la o tara la alta.Diviziunea cea mai evidenta si cea mai cunoscuta este cea intre Mahayana si Hinayana,care exista de aproape 2 milenii.

Tarile adepte BUdismului sunt de asemenea, hinayaniste precum Sri Lanka, Birmania ,Tailanda , Cambodgia, Bangladesh, si Mahayaniste ,precum Bhutan, China, Tibet ,Vietnam.

In acceptiunea tarilor budiste, ,,religie de stat” si ,,religiA oficiala”sugereaza doar ca statul are o anumita responsabilitate fata de religia responsabilitatii , care este totodata si religia istorica legata de cutuma acestei tari.Budistii doresc indeosebi ca statul sa intretina siturile arheologice, care constituie locuri insemnate din istoria religiei lor.Ei doresc ca statul sa recunoasca si sa sprijine institutiile lor religioase , oferindu-le atat ajutor material, cat si spriin legislativ.Seful statului intr-o tara budista este,cu titlul oficial,protectorul Budismului.2

1 Jacques de Marquette,Mistica, Editura Herald, Bucuresti , 2000,p.612 Nicolae Achimescu, India- Religie si filozofie, Editura Tehnopress,Iasi,f.a, pp.356-358

3

2.Buddha,intemeietorul Budismului

Buddha a fost unul dintre ganditorii cu o mare influenta in istoria omenirii, invatatura sa avand un mare impact asupra teritoriului indian ,diversificandu-se cel putin in aceeasi masura in care a facut-o crestinismul in primele 15 secole de existenta in Europa. Buddha inseamna ,in pali si in sanscrita , ,,iluminatul”.

Atat in unele carti canonice,cat si in altele necanonice ale literaturii budiste descoperim relatari privind viata lui Buddha.Cele mai vechi biografii ale lui Buddha care surprind toate fazele importante ale vietii lui se regasesc in lucrarea Buddhacarita a lui Asvaghosha .

Guatama Buddha s-a nascut la Kapilavathu , astazi orasul Lumbini din Nepad.Budistii din Sri Lanka sau cei din Thailanda cred ca Buddha s-a nascut in anuL 623 I.D.Hr si a murit in 543, insa cercetatorii moderni considera ca acesta ar fi trait intre anii 560-480 I.D.Hr.

Potrivit legendei , cand s-a nascut Gotama , un mare vizionar pe numa Asita a venit sa-l vada si a prezis ca va deveni un mare sfant sau un mare rege (,,Cea mai de sus inaltime a patrunderii o va atinge acest copil; el are sa vada ceEa ce este mai pur si va face sa se invarta roata dreptatii pentru cei multi . Departe se va raspandi religia lui”).

In legendele de mai tarziu este descris ca un tanar de geniu :nimeni nu il putea intrece la nici o proba a trupului sau a mintii.El raspundea la toate intrebarile inteleptilor, dar cand el le punea intrebari, chiar si cei mai priceputi dintre ei erau nevoiti sa taca. Pasaje din literatura budista sustin ca Buddha ar fi avut o viata plina de succese, traind intr-o armonie deplina cu cei din jurul sau.Insa activitatea sa a trait si multe dezamagiri . De exemplu,Devadatta ,o ruda invidioasa de-a sa, a incercat sa il ucida pe Buddha , la refuzul acestuia de a-i ceda

4

conducerea comunitatii, tentativa insa esuata.Viata acestuia a luat sfarsit, in cele din urma, din cauza unei boli numita dizenterie.

Dupa ce s-a raspandit peste tot vestea mortii lui Buddha au inceput sa apara nenumarati adepti ai sai cu flori si ofrande frumos mirositoare , pentru a omagia trupul sau. Acesta a fost incinerat, iar restul oaselor sale au fost impartite intre adeptii sai cu bunastare.3

In timpul vietii sale ,Buddha propovaduieste la Benares cele Patru Adevaruri pe care le sustine.Primul Adevar este ca totul este suferinta (,,Nasterea este Suferinta, imbatranirea este Suferinta, boala este Suferinta”). Al doilea Adevar este ca originea suferintei e Dorinta. Al treilea Adevar este ca abolirea Dorintei antreneaza abolirea Suferintei. Al patrulea Adevar dezvaluie Calea – cu –opt –Ramuri sau Calea de Mijloc,care duce la extinctia suferintei: opinia , hotararea, cuvantul, atentiA, efortul,actiunea, contemplarea.4

Invataturile lui Gautama Buddha au fost reunite in trei serii distinct numite Tipitaka- cele trei Cosuri. Acestea sunt:Vinaya, (Codul regulilor care guverneaza viata calugarilor, fie ei izolati sau in comunitate ),Sutta (invataturile lui Buddha in timpul celor 50 de ani de predici ), si Abidharma( lectii de metafizica).Tipitaka reprezinta fundamentul scrierilor sacre ale budismului, corespunzatoare Evangheliei crestine si sunt acceptate de catre toate sectele.5

Scopul lui Buddha este de a ne mantui de sinele nostru si de destinul nostru muritor . El ar fi putut spune ca faptul de a fi supusi la accidente fatale este o parte integranta a identificarii noastre a constiintei cu sinele.

Cuvantul Nirvana , ,,extinctie”, este unul dintre cei mai importanti termini budisti care se refera la scopul suprem al omului. Verbul nirva inseamna literalmente ,, a se stinge” sau ,,a dispare”. Cand mentalul a fost reprimat, se atinge ,, pacea nirvanei”,,extinctia in Dumnezeu”.Budismul subliniaza la fel stingerea focului sau a luminii vietii prin lipsa de aliment; numai incetand de a ne

3 Ibidem,pp.283-2884 Eliade Culianu , dictionar al religiilor, editura Polirom, 2007,p.915 Jacques de Marquette,op cit.,p.71

5

alimenta focul nostru atingem acea pace despre care se spune ca depaseste intelegerea .6

3.Comunitatea monahala

La origine , Budismul era in primul rand o religie a calugarilor : elita consacrata , Sangha , confreria. Buddha considera ca singura calauza credibila pentru monahii sai ar putea fi doar invatatura pe care le-o lasase mostenire. Din acest motiv, indatorirea fundamentala a oricarui calugar era aceea de a respecta cu sfintenie tot ceea ce propovaduise Buddha pe parcursul vietii sale.

Comunitatea Budista este structurata in patru grupuri:monahi, calugaritele, credinciosi laici si credincioasele laice.

Accesul spre comunitatea monahala cunoaste doua etape distincte: parasirea caminului familial si renuntarea la lume , respectiv realizarea rangului de novice , iar apoi ceremonialul propriu-zis al intrarii in ordinul monahal ,cand novicele dobandeste drepturile si obligatiile depline ale oricarui calugar consacrat. Pentru a deveni novice , tanarul trebuie sa aiba cel putin 15 ani, iar pentru consacrare trebuie sa aiba macar 20 de ani. Pentru accedere la noviciat pretendentul trebuie sa parcurga un ritual :isi rade parul si barba , se imbraca intr-o roba galbena, se prosterneaza la picioarele unui calugar salutand cu palmele lipite una de alta si rosteste formula :,,Ma refugiez la Buddha /Ma refugiez la invatatura sa / Ma refugiez la comunitatea sa monahala’’ .Cel prosternat repeta de trei ori aceasta formula. Cererea poate deveni invalida doar in momenul in care calugarul care conduce ceremonialul isi manifesta protestul.

Ceremonialul consacrarii presupune prezenta a cel putin 10 monahi in varsta ( Thera), calugari care trebuie sa fi implinit cel putin 10 ani de la propria lor consacrare.O conditie fundamentala pentru ca sa poata avea loc consacrarea este aceea ca novicele sa isi gaseasca un maestru care sa-l propuna calugarilor spre consacrare.Apoi ,novicele se indreapta spre grupul de calugari, se prosterneaza si

6 Ananda K. Coomaraswamy,Hinduism si budism, Editura Timpul, Iasi, 1997, pp.102-106

6

saluta cu palmele lipite, rostind de trei ori urmatoarea formula: ,, Cinstiti stapani, implor Sangha sa ma consacre.Fie ca Sangha sa ma primeasca din compasiune!”

In contrast cu accederea in Sangha , parasirea de catre cineva a comunitatii monahale nu prezenta nici un fel de dificultati, inlaturarea robei galbene pe care o imbracase la consacrare fiind suficienta pentru autoexcluderea din ordinul monarhal.

Comunitatea monahala budista este constituita din calugari cersetori. In afara de roba galbena, monahul are ca proprietate doar un blid pentru a primi hrana cersita , un ac de cusut si o sita pentru a indeparta insectele din apa pe care o consuma.Hrana servita doar o data pe zi consta in legume, orez si apa;pestele si carnea pot fi consumate cu restrictii, dar nu sunt respinse niciodata in totalitate.Ocupatia monahilor o reprezinta meditatia, citirea textelor sacre si studiul acestora, dar si discutii referitoare la doctrina despre eliberare si predica . Meditatia se exerseaza de regula, in singuratate.Cand e luna plina monahii se aduna intr-o pestera sau intr-o cladire pentru a face pocainta:cel mai batran dintre cei prezenti recita litania pocaintei si le cere celor care au savarsit vreo greseala sa marturiseasca acest lucru.

Pentru ordinul calugaritelor sunt valabile aceleasi reguli ca si pentru monahi.Ele primesc aceeasi consacrare, poarta numele de,,cersetoare” si duc aceleasi regim de viata. Diferenta este data de faptul ca orice comunitate a calugaritelor se subordoneaza pe deplin comunitatii monahilor.

Morala budista presupune o serie de prescriptii pentru monahi si calugarite cum ar fi : abstinenta sexuala, interzicerea consumului de bauturi alcoolice, sa manance doar o data pe zi, sa nu ia parte la dansuri muzica si spectacole , sa nu foloseasca coronite , parfumuri si bijuterii, sa nu doarma decat pe pamant, sa nu posede aur si argint. Acestea nu se prezinta ca niste porunci, ci ca niste aspecte ale educatiei. 7

Cu aceste reguli suplimentare , membri Sangha respecta o disciplina care implica legaminte de sfintenie, castitate, cumpatare,umilinta si saracie care se

7 Nicolae Achimescu, op cit, pp.342-350.

7

aseamana indeaproape cu legamintele calugarilor crestini .Toti membri Sangha trebuie sa indeplineasca virtuti care au o importanta aparte si in crestinism: iubirea si compatimirea pentru toate fiintele, moralitatea sau implinirea perfecta a tuturor datoriilor catre ceilalti, cu respect si consideratie, rabdareA, cautarea adevarata a cunoasterii, bunavointa si un scop precis in orice actiune.

Pentru a dobandi eliberarea care rezulta din iluminarea sufletului , calugarul trebuie sa elimine cele patru otravuri care ii tulbura vederea: senzualitatea(Karma), ambitia(Bhava), credintele gresite si ignoranta(Avidya). Emanciparea fata de cele patru otravuri consta in practicarea activa a virtutii , meditatia si controlul gandirii.

Bodhi-Darma , unul diintre fondatori scolii Zen , descrie astfel drumul care conduce la Iluminare :,,Exista multe cai care duc la carare , dar , in ultima instanta, ele sunt de doua feluri; una dintre acestea este intrarea prin ratiune , iar cealalta este intrarea prin conduita”.Intrarea prin ratiune este intelegerea budismului prin studierea invataturilor din Scripturi. Intrarea prin conduita cuprinde patru acte: absenta urii , supunerea fata de Karma , lipsa oricarei dorinte si identificarea cu Dharma (identificarea completa cu legea). Cele patru acte isi au ca paralela in crestinism rugaciunea Tatal Nostru: a pune capat urii = si iarta greselile noastre; acceptarea Karmei = Faca-se voia Ta; a nu dori nimic = nu ne duce pe noi in ispita; unirea cu Dharma = vie imparatia Ta si ne izbaveste de cel rau. Astfel observam o unitate minunata in practica si teoria caii mistice de la scoala cea mai orientala a Budismului pana la crestinismul universal.

Dhyana, adica meditatia, este generala la ordinele de calugari budisti si joaca un rol considerabil in doctrina lor.Ea incepe prin disciplinarea spiritului si controlul emotiilor, ceea ce conduce la stari de fericire si iluminare.In cele din urma , se implineste in unirea sublima cu gloria Fiintei supreme , pe care budistii o considera ,, plenitudinea vidului”.8

8 Jacques de Marquette , op. cit, pp 104-106

8

4.Traditii ale Budismului.

Adeptii Budismului venereaza diferitele figuri ale lui Buddha , din care au facut un zeu .Cu prilejul diferitelor ceremonii, calugarii acopera statuia acestuia cu stofe , aur si bijuterii, iar credinciosii ii aduc ofrande sub forma de hrana, flori sau tamaie, recitand rugaciuni si asezandu-se la picioarele statuii pentru a medita.Toti budistii celebreaza sarbatorile care amintesc de marile evenimente din viata lui Buddha. Pelerinajele atrag periodic multimi de credinciosi in locuri precum Kapilavastu, orasul natal, Bodhgaya, locul unde a primit iluminarea, Benares, unde a predicat pentru prima oara si Kusinara,locul unde a murit. In aceste locuri au fost construite numeroase temple unde pelerini vin sa se roage si sa se prosterneze in fata imaginilor lui Buddha.Ritualurile difera in functie de regiune si de tara.Credinciosul poate sta pe jos cu picioarele incrucisate si cu mainile pe genunchi sau se poate prosterna lungindu-se cu fata la pamant.Poate sa repete rand pe rand diverse formule sau poate utiliza moara cu rugaciuni (cilindru care contine niste formule sacre si pe care budistii il invart cu ajutorul unui maner). Nasterea lui Buddha se serbeaza in aprilie, perioada in care in unele tari se inalta in temple un altar cu flori pe care este pusa statuia lui Buddha copil , peste care se toarna ceai indulcit.

Moartea lui Buddha se comemoreaza in iulie.In acea perioada , budistii onoreaza spiritele mortilor, aprinzand lampite pe care le lanseaza pe apa, iar calugarii poarta masti si se costumeaza pentru a mima evenimentul, reluand nenumarate povesti legendare care au fost create pornind de la viata lui Buddha.

9

5.Concluzii

Cu tot pragmatismul sau radical in cautarea Absolutului, budismul are o contributie importanta nu numai pentru aprecierea valorii relative a personalitatii intuitive ,ci si a experientelor din universul fenomenal la care atatia oameni isi limiteaza perspectivele. Astfel, budismul ocupa un loc dintre cele mai onorabile in cortegiul maestuos al marilor traditii spirituale, iar inalta figura a lui Buddha este demna de respectul si gratitudinea chiar si a celor care nu sunt atrasi de atmosfera atat de pura a doctrinei sale.9

7. Bibliografie

Achimescu, Nicolae, India- Religie si filozofie, Editura Tehnopress, Iasi, f.a;

Coomaraswamy, Ananda, Hinduism si Budism, Editura Timpul, Iasi;

Eliade Culianu , Dictionar al religiilor, Editura Polirom, 2007;

Jacques de Marquettes, Mistica, Editura Herald, Bucuresti;

Valea, Ernest, Crestinismul si spiritualitatea Indiana, Editura Ariel, Timisoara

9 Ibidem , p 117

10

11

12

13