BROŞURA

Iniţiativa cetăţenească europeană

Bucureștiiulie 2013

Bucureşti

CUPRINS

I. 2013 - Anul european al cetăţenilor ........................................................I. 1 Cetăţenia Uniunii Europene ........................................................................................

II. Iniţiativa cetăţenească europeană – accentuare a democraţiei interne a UE şi cadru de valorificare a atitudinii cetăţeneşti în plan european .......................................................................................................II. 1. Baza legislativă ...............................................................................................................II. 2. Reguli de promovare ...................................................................................................II. 3. Cadrul organizatoric şi paşii promovării iniţiativei ...........................................II. 4. Exemple de iniţiative ...................................................................................................

III. Invitaţie la acţiune ..................................................................................III. 1. Drepturi şi responsabilităţi cetăţeneşti în spaţiul european ........................III. 2. Posibile sfere de interes ale cetăţenilor români (accesul la muncă, bunuri şi servicii în piaţa unică, educaţie şi prestaţii în sănătate etc.) ................III. 3. Invitaţie la manifestarea atitudinii şi iniţiativei cetăţeneşti ..........................

56

8891012

1616

1718

5

I. 2013 - Anul european al cetăţenilor

Uniunea Europeană a fost creată „pentru realizarea obiectivelor (…) comune” ale popoarelor europene, întemeindu-se „pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului.” Acest cadru generos de obiective şi valori orientează acţiunea europeană atât către promovarea bunăstării popoarelor sale, cât şi a păcii şi valorilor comune.

O modalitate de răspândire a valorilor UE constă în organizarea de campanii ce vizează sensibilizarea popoarelor europene şi a comunităţii internaţionale, precum şi atragerea atenţiei guvernelor naţionale asupra unor teme de interes particular. Anual, începând din 1983, sub denumirea generică Anul european al… sunt promovate diferite teme, între care amintim: egalitatea de şanse (2007), dialogul intercultural (2008), combaterea sărăciei şi excluziunii sociale (2010), voluntariatul (2011), îmbătrânirea activă şi solidaritatea între generaţii (2012).

Scopul instituirii unui an european al cetăţenilor este de a lansa dezbateri pe tema cetăţeniei UE şi de a informa cetăţenii europeni cu privire la drepturile care le revin şi pe care mulţi dintre aceştia nu le cunosc, după cum relevă Raportul asupra cetăţeniei din 2010. Anul 2013 oferă cetăţenilor europeni oportunităţi sporite de informare, cu privire la drepturile şi libertăţile pe care le au, dar şi de participare la consultările şi forumurile cetăţeneşti din viaţa democratică a Uniunii Europene.

Anul european al cetăţenilor 2013 îi urmează Anului european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii 2012 şi Anului european al voluntariatului 2011. Se poate constata că atât 2012, cât şi 2011 au reprezentat simbolic segmente ale implicării active a cetăţenilor în societate, ilustrând contribuţia pe care o pot aduce persoanele vârstnice societăţii, respectiv activităţile de voluntariat ale celor care investesc timp şi bani pentru a activa în sprijinul comunităţii, în organizaţii ale societăţii civile, cluburi, spitale, şcoli ş.a..

Anul 2013 a fost desemnat Anul european al cetăţenilor cu scopul de a favoriza o mai bună cunoaştere a drepturilor ce revin fiecărui cetăţean al celor douăzeci şi opt de state membre ale Uniunii Europene, de a oferi o perspectivă mai bună asupra unui viitor sustenabil, cu progrese sociale, politice, şi economice. În acest context, manifestările dedicate anului 2013 vin în completarea eforturilor UE şi ale statelor membre de a face cunoscute drepturile de

Anul european prilejuieşte o suită de manifestări ale instituţiilor europene şi statelor membre, la care se alătură cele ale organizaţiilor societăţii civile, partenerilor sociali şi diferitelor altor grupări ce activează pe scena europeană. Anul 2013 este Anul european al cetăţenilor. Este un an dedicat europenilor, vizând în mod special drepturile de care aceştia beneficiază în calitatea lor de cetăţeni europeni.

6

vot şi de a încuraja oamenii să voteze la alegerile pentru Parlamentul European ce se vor desfăşura în anul 2014.

Manifestarea Anul european este o modalitate concretă de promovare a valorilor Uniunii Europene. În eforturile sale de a contribui la prosperitatea democraţiilor europene, Uniunea contează pe dreptul şi instituţiile internaţionale, ce susţin respectul reciproc, protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, combaterea discriminării, excluziunii sociale, promovarea justiţiei şi egalităţii de gen.

I. 1 Cetăţenia Uniunii Europene

Anul european al cetăţenilor este proclamat la aniversarea a douăzeci de ani de la crearea cetăţeniei europene prin Tratatul de la Maastricht. Cetăţenia europeană, aşa cum a fost iniţial definită şi ulterior îmbogăţită prin alte reglementări europene şi elemente de jurisprudenţă, garantează libertatea de circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre UE, dreptul de a nu fi discriminat pe motiv de cetăţenie, dreptul de a alege şi a candida la alegeri, dreptul de a adresa petiţii, precum şi drepturi ce ţin de securitatea socială, prestaţii medicale şi studii.

Cetăţenia Uniunii Europene presupune deţinerea cetăţeniei unuia dintre statele membre. Aşadar, oricine este cetăţean al unui stat membru, este implicit şi cetăţean european. Acesta dispune atât de drepturile conferite de statutul de membru al statului din care provine, cât şi de drepturile de cetăţean european, deoarece niciun drept nu îl exclude pe celălalt.

Conceptul de cetăţenie are mai multe dimensiuni ce pun în lumină diferite aspecte ale relaţiilor dintre oameni: politice, sociale, culturale, economice. Ca urmare, acestea se referă, după caz, la: drepturi şi responsabilităţi politice, ce se pun în valoare prin promovarea atitudinii democratice şi aptitudinilor participatorii; la comportamentul indivizilor în societate, evidenţiind loialitate şi solidaritate; la conştientizarea unui patrimoniu cultural comun, ce impune extinderea cunoaşterii sale, a istoriei şi a aptitudinilor de bază; sau la relaţiile economice dintre indivizi în calitate de consumatori, producători de bunuri şi servicii sau deţinători ai forţei de muncă, fiecare cu aptitudini specifice.

7

Fiecare dintre aspectele cetăţeniei are propriul rol şi necesită a fi promovat şi valorificat prin mai bună informare, conştientizare sau exercitare. Atunci când vorbim despre cetăţenie, facem referire la valorile comune pe care aceasta le reflectă. Scopul Uniunii Europene este de a păstra vii aceste valori, întărind ţesătura socială a popoarelor europene şi, pe această bază, manifestarea beneficiilor cetăţeniei. Existenţa unui cadru legislativ şi politic capabil să menţină pacea şi valorile fundamentale nu este suficientă. Este nevoie şi de realizarea unui consens între cetăţeni pentru respectarea şi promovarea lor, în vederea culegerii roadelor în spaţiul UE şi în lumea largă. Cetăţenii au îndatorirea de a respecta aceste drepturi şi valori, în vederea consolidării unui standard de comportament, responsabilizându-se unii pe ceilalţi cu privire la conştientizarea, cunoaşterea şi respectarea regulilor comune, scrise şi nescrise ale popoarelor europene.

* * *

Anul 2013 este anul promovării drepturilor cetăţenilor europeni, în decursul căruia, Uniunea şi statele membre vor aborda diferite aspecte ale cetăţeniei UE, având drept obiectiv informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în viaţa democratică a Uniunii Europene. A fi cetăţean activ al Uniunii Europene înseamnă a te implica direct şi a participa la viaţa comunităţii. De aceea, 2013 este un an important în afirmarea activismului cetăţeanului european. Printr-un an european dedicat cetăţeniei, Uniunea Europeană sprijină consolidarea unei culturi democratice, bazate pe reprezentare şi iniţiativă.

Cetăţenia europeană garantează dreptul cetăţenilor de a fi reprezentaţi în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE, prin aleşii lor în Parlamentul European. Mai mult decât atât, în spiritul tratatelor UE, „deciziile se iau cu respectarea deplină a principiului transparenţei şi cât mai aproape cu putinţă de cetăţeni.”

Cetăţenia europeană reflectă un statut. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, parte a Tratatului de la Lisabona, cuprinde drepturi inviolabile pe care fiecare cetăţean european le posedă. Aceste drepturi includ, între altele, demnitatea, libertatea, egalitatea. Conform Cartei, demnitatea umană este inviolabilă, cetăţenii europeni au dreptul la libertate şi siguranţă, respectarea vieţii private şi de familie este obligatorie, ca şi respectarea libertăţii de gândire, a libertăţii de exprimare; sunt recunoscute dreptul la educaţie, egalitatea în faţa legii, egalitatea între femei şi bărbaţi, respectarea diversităţii culturale, religioase şi lingvistice, respectarea drepturilor copilului, a drepturilor persoanelor vârstnice, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a drepturilor ce ţin de sfera politică.

Cetăţenia europeană este şi un proces. Acesta permite indivizilor să se dezvolte şi să se împlinească în identitatea şi apartenenţa lor, exercitându-şi pe deplin drepturile şi responsabilităţile, ca parte activă a comunităţii lor într-un spaţiu multi-naţional. Cetăţenii experimentează evoluţia conceptului prin progresele înregistrate în educaţie, egalitate de gen, nediscriminare în funcţie de rasă, etnie, categorie socială etc.

8

II. Iniţiativa cetăţenească europeană – accentuare a democraţiei interne a UE şi cadru de valorificare

a atitudinii cetăţeneşti în plan european

Iniţiativa cetăţenească europeană vine în întâmpinarea cerinţei apropierii deciziei de cetăţeni. Ea reprezintă modalitatea prin care cetăţenii pot propune proiecte legislative pe agenda Uniunii Europene, în domenii în care Uniunea deţine puteri şi atribuţii de legiferare. Anterior, dreptul de iniţiativă legislativă în cadrul Uniunii Europene era exercitat doar de Comisia Europeană, ca principal organism de execuţie şi ca reprezentant al interesului Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht (1992), întărit de cel de la Lisabona (2007), acordă şi Parlamentului European drept de iniţiativă, permiţându-i să solicite Comisiei prezentarea unei propuneri. În acelaşi timp şi statele membre, în cadrul politicii externe şi de securitate comună, au drept de iniţiativă legislativă.

Posibilitatea acordată cetăţenilor de a se exprima prin intermediul unor iniţiative legislative reprezintă un pas important în asigurarea legitimităţii şi consolidării democraţiei participative la nivelul Uniunii. Astfel, cetăţeanului european i se asigură o nouă perspectivă, oferindu-i-se posibilitatea de a participa în mod activ la elaborarea deciziilor care îl privesc în mod direct. Instituirea acestui mecanism de promovare a interesului cetăţenilor europeni accentuează democraţia internă a Uniunii Europene şi valorifică manifestarea preocupărilor cetăţeneşti din spaţiul european.

II. 1. Baza legislativă

Tratatul de la Lisabona, semnat de statele membre în 2007 şi intrat în vigoare la nivelul Uniunii Europene în 2009, fundamentează cadrul legislativ al iniţiativei cetăţeneşti europene. În baza sa a fost emis Regulamentul (UE) Nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 16 februarie 2011, ce detaliază prevederile tratatului şi permite aplicarea acestora începând cu aprilie 2012, de când produce efecte juridice.

Reglementarea iniţiativei cetăţeneşti vine în contextul preocupărilor de corectare a deficitului democratic al Uniunii Europene şi al activităţilor de lobby ale principalelor asociaţii ale societăţii civile din cadrul statelor membre. Prin aceasta, cetăţeanul european devine un jucător nou în clasicul triunghi decizional european, format din Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene.

9

Versiunea consolidată a Tratatului privind constituirea şi funcţionarea Uniunii Europene introduce iniţiativa cetăţenească în contextul dispoziţiilor privitoare la principiile democratice. Această secţiune consfinţeşte principii ce guvernează democraţia europeană, precum echitate, reprezentativitate şi transparenţă.

În acest context, consultările publice şi alte elemente ale dialogului pe care instituţiile Uniunii Europene îl poartă cu diferite entităţi ale societăţii civile, sunt mecanisme cu rolul de a îmbunătăţi înţelegerea şi valorificarea democraţiei participative la nivelul Uniunii. Acestea facilitează implicarea cetăţenilor în procesul decizional european.

Iniţiativa cetăţenească europeană întăreşte rolul cetăţenilor în elaborarea deciziilor în cadrul Uniunii, construind singurul mecanism supranaţional prin care interesul indivizilor poate fi adus în mod nemijlocit în prim planul agendei politice a Uniunii.

Conceptul de iniţiativă cetăţenească la nivel european a fost dezvoltat şi introdus pentru prima dată în 2004 prin Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, însă votul negativ înregistrat la referendumurile din Franţa şi Olanda a amânat includerea acestei prevederi în tratatele europene.

II. 2. Reguli de promovare

Implementarea iniţiativei cetăţeneşti este supusă unor reguli stricte. Adoptarea unei iniţiative cetăţeneşti necesită susţinerea unui număr minim de cetăţeni, un milion, ce ar trebui să provină din cel puţin şapte state membre. Dacă aceste condiţii sunt întrunite, cetăţenii au dreptul să ceară Comisiei Europene adoptarea unui act legislativ în domeniile sale de competenţă.

Acestea sunt bine conturate în Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene. Astfel, articolul 3 al tratatului enumeră domeniile asupra cărora Uniunea Europeană are putere de legiferare exclusivă: uniunea vamală, stabilirea normelor privind concurenţa necesare funcţionării pieţei interne, politica monetară pentru statele membre a căror monedă este Euro, conservarea resurselor mării, politica comercială comună, încheierea acordurilor internaţionale. În cadrul articolului 4 al aceluiaşi tratat, regăsim lista de domenii în care competenţa de legiferare a Uniunii este partajată cu statele membre: piaţa internă, politica socială, politica de coeziune, politica agricolă comună, mediul, protecţia consumatorului, transporturile, energia, spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, sănătatea publică, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, cooperarea pentru dezvoltarea şi acordarea ajutorului umanitar.

Condiţia impusă de tratat, aceea de a grupa cetăţeni din şapte state membre, ar putea constitui o barieră în calea iniţiativei. Ţările Uniunii Europene au un caracter eterogen, constituit pe varietatea culturilor şi diversitatea socio-economică, şi materializat prin tipologii şi decalaje de dezvoltare. Cooperarea şi comunicarea, sprijinite de progresele IT&C, oferă soluţii pentru depăşirea impedimentelor.

10

O ultimă grupă de condiţii minimale pentru demararea unei iniţiative cetăţeneşti este constituită de vârsta şi rezidenţa organizatorilor. Astfel, pentru a organiza o iniţiativă, cetăţenii trebuie aibă calitatea de resortisanţi ai unuia dintre statele membre ale Uniunii şi să aibă vârsta ce le conferă dreptul de a vota la alegerile Parlamentului European (16 ani în Austria, iar în restul statelor 18 ani).

II. 3. Cadrul organizatoric şi paşii promovării iniţiativei

Rolul acestora este de a facilita dialogul între comitetul cetăţenilor şi instituţiile Uniunii Europene. Comitetul cetăţenilor este responsabil de gestionarea iniţiativei pe parcursul derulării procesului. Organizaţii ale societăţii civile sau companii private pot acorda sponsorizări pentru promovarea şi susţinerea iniţiativelor, respectând condiţiile de transparenţă.

Înregistrarea unei propuneri de iniţiativă se face de către Comisie, la cererea organizatorilor. Propunerea trebuie să cuprindă: titlul, obiectul, obiectivele, dispoziţiile tratatelor relevante pentru propunere, datele personale ale membrilor comitetului de cetăţeni (numele complet, cetăţenia, adresa completă, codul poştal, data naşterii), indicând reprezentantul şi supleantul acestuia şi sursele de finanţare ce depăşesc suma de 500 de euro. Opţional se pot prezenta pagina web a iniţiativei, dacă aceasta există, o anexă cu detalii suplimentare despre iniţiativă, dar şi un proiect de act juridic. Organizatorii sunt obligaţi să faciliteze distribuirea declaraţiilor de susţinere a iniţiativei, ce trebuie să cuprindă toate detaliile care fac obiectul respectivei iniţiative.

În cadrul etapei următoare, Comisia verifică constituirea comitetului cetăţenilor şi respectarea prevederilor regulamentului. De asemenea este verificat şi domeniul vizat de propunere şi dacă iniţiativa „nu este abuzivă, neserioasă sau vexatorie.” După înregistrarea iniţiativei, reprezentatul şi supleantul acestuia vor avea acces la un cont securizat al Comisiei, pentru a susţine dialogul necesar parcurgerii etapelor ulterioare. Acest cont va putea fi folosit şi pentru furnizarea de traduceri în limbi europene ale textului iniţial al iniţiativei.

Un exemplu în acest sens îl constituie platforma publică EYC2013 (European Year of Citizens 2013), creată de importante grupări ale societăţii civile transnaţionale, ce îşi propune să genereze structuri de tip reţea, menite să reducă lipsa de conectivitate între cetăţenii statelor membre ale Uniunii. Bazându-se pe experienţa şi expertiza membrilor săi, EYC2013 promovează conceptul de cetăţenie la dimensiunea reală în sprijinul procesului de luare a deciziilor vizând elaborarea şi implementarea politicilor publice.

Regulamentul 211/2011 statuează că organizatorii unei iniţiative trebuie să constituie un comitet al cetăţenilor, alcătuit din cel puţin şapte persoane din şapte state diferite. Totodată, cere ca organizatorii să numească câte o persoană în funcţiile de reprezentant şi supleant.

11

Susţinerea iniţiativei în vederea promovării sale presupune colectarea unor declaraţii corespunzătoare din partea rezidenţilor europeni, într-un interval de 12 luni. Termenul începe să curgă din momentul în care iniţiativa a fost înregistrată. În tot acest timp, organizatorii trebuie să respecte prevederile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. Aceştia trebuie să se asigure că datele susţinătorilor nu sunt folosite în alte scopuri şi să ia măsurile tehnice necesare împotriva distrugerii accidentale, pierderii sau divulgării informaţiilor cu caracter personal. La cel mult o lună de la prezentarea iniţiativei, sau în termen de 18 luni de la data înregistrării ei, organizatorii sunt obligaţi să distrugă orice declaraţie de susţinere.

Regulamentul conferă posibilitatea creării unui sistem online de colectare a susţinerilor. Sistemul trebuie să prezinte garanţii că aparatele electronice nu pot vota în locul persoanelor, iar datele personale sunt stocate în siguranţă. Totodată trebuie asigurată garanţia că autorităţile naţionale vor putea verifica datele stocate electronic. În scopul certificării sistemelor de colectare online există autorităţi naţionale competente, a căror listă poate fi consultată la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/authorities-online-systems.

Legislaţia europeană a stabilit şi un număr minim de semnatari pentru fiecare stat, cu scopul de a asigura o reprezentare regională uniformă. În cazul României, numărul minim al semnatarilor este de 24.750. Numărul minim a fost calculat pe baza suprafeţei şi a numărului de locuitori ai României.

Ulterior colectării declaraţiilor de susţinere, organizatorii transmit aceste date pentru verificare autorităţilor naţionale din statele membre. Acestea sunt obligate să dea un răspuns în termen de trei luni.

Organizatorii îşi pot prezenta iniţiativa în cadrul unei audieri la Parlamentul European, de îndată ce obţin certificarea valabilităţii unui număr minim al declaraţiilor de susţinere din cel puţin şapte state membre. Comisia Europeană, ca organism executiv al Uniunii, va analiza iniţiativa, urmând ca rezultatul deciziei să fie transmis sub forma unei Comunicări şi publicat în toate limbile oficiale ale Uniunii. Există posibilitatea de a publica doar opinii preliminare, urmând ca membrii Comisiei să recurgă la solicitarea altor evaluări cu privire la iniţiativă. În situaţia în care Comisia decide să dea curs iniţiativei, procedura legislativă este demarată, iar propunerea este înaintată organelor în drept ale Uniunii, Parlamentului European şi Consiliului.

12

Organizatorii au dreptul de a retrage iniţiativa. Acest act este însă ireversibil, neexistând posibilitatea de a reveni asupra unei iniţiative retrase.

Orice iniţiativă cetăţenească beneficiază de transparenţă şi mediatizare prin programe de informare iniţiate de Comisie. Cetăţenii pot solicita şi obţine informaţii utile despre o acţiune pe care doresc să o întreprindă de la Centrul Europe Direct, o structură recent înfiinţată, aflată la dispoziţia tuturor cetăţenilor şi având sedii naţionale în statele membre. Centrul poate fi apelat în orice limbă şi gratuit în majoritatea cazurilor, la numărul de telefon Europe Direct 00 800 6 7 8 9 10 11. O legătură online este disponibilă la următoarea adresă: http://europa.eu/europedirect/call_us/index_ro.htm#service. Organizatorii iniţiativelor pot iniţia şi ei pagini web dedicate diseminării informaţiilor. Website-ul http://ec.europa.eu/citizens-initiative furnizează lista iniţiativelor aflate în derulare cu toate detaliile semnificative.

II. 4. Exemple de iniţiative

În martie 2013 erau deschise un număr de 14 iniţiative cetăţeneşti la nivelul UE, iar alte 5 erau deja retrase. Iniţiativele aflate în derulare expun o arie largă de preocupări: democraţie, educaţie, nivel de trai, mobilitate şi comunicare inter-culturală, mediu (deşeuri, ecosisteme, protecţia animalelor), energie, comunicare, siguranţa circulaţiei ş.a.. Acestea pot fi accesate pentru cunoaştere sau aprofundare şi susţinere pe website-ul: http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/initiatives/ongoing. Informaţiile disponibile asigură o transparenţă semnificativă în organizarea şi derularea iniţiativelor cetăţeneşti.

Pentru edificare, prezentăm în cele ce urmează trei iniţiative cetăţeneşti:

a) Iniţiativa europeană pentru pluralismul media (European Initiative for Media Pluralism) urmăreşte realizarea unei armonizări la nivel european a reglementărilor adoptate de statele membre într-o serie de domenii relevante pentru asigurarea pluralismului media. Între acestea sunt cele cu privire la deţinerea în proprietate şi la transparenţa asigurată media, la conflictul de interese faţă de funcţia politică şi la independenţa organismelor de supervizare a mijloacelor de informare în masă.

La modul concret, se cere amendarea sau promovarea unei directive noi în domeniul Serviciilor Audiovizuale şi Media pentru a asigura armonizarea reglementărilor privitoare

13

la protejarea pluralismului în domeniu, ca pas necesar către funcţionarea corectă a pieţei interne.

Iniţiatorii îşi fundamentează nevoia de reglementare pornind de la observaţii empirice şi exemple concrete vizând atât dezvoltarea unor instituţii cu puteri real-dominante pe pieţele de mass-media, cât şi interferarea puterii politice în deţinerea şi controlul operatorilor de comunicare sau exercitarea unei presiuni guvernamentale asupra mijloacelor de informare în masă şi asupra autorităţilor administrative din domeniu. În sprijinul cererii de armonizare legislativă pentru asigurarea independenţei media faţă de influenţele economice şi politice sunt amintite rezoluţii ale Parlamentului European şi poziţii ale înalţilor funcţionari europeni.

Organizatorii îşi întemeiază demersul pe prevederi exprese ale Tratatului pentru Funcţionarea Uniunii Europene vizând domnia legii, respectarea drepturilor omului şi funcţionarea pieţei interne. În acelaşi timp, se invocă şi Carta Drepturilor Fundamentale a UE, cu referire la libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere, dar şi la respectarea libertăţii şi pluralismului mijloacelor de informare în masă. Nu în ultimul rând, este evidenţiată şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, favorabilă acţiunii.

În plan mai larg, prin asigurarea condiţiilor necesare, iniţiativa sprijină realizarea unui obiectiv de interes public, acela al unei dezbateri pluraliste democratice, bazate pe schimbul liber de idei şi informaţii în Uniunea Europeană.

Obţinerea de informaţii suplimentare, aderarea la iniţiativă şi susţinerea ei prin semnături sunt facilitate de website-ul organizatorilor: http://www.mediainitiative.eu/

b) Venitul Minim Garantat (Unconditional Basic Income - UBI/VMG) vizează explorarea unei căi de trecere spre condiţii sociale emancipatoare în UE. Organizatorii solicită Comisiei să încurajeze cooperarea între statele membre pentru a explora Venitul Minim Garantat, ca instrument de îmbunătăţire a sistemelor de securitate socială naţionale. Principalul obiectiv al reglementării este de a asigura fiecărei persoane din UE, în mod individual, un venit garantat, suficient pentru a-i acoperi nevoile materiale şi a-i permite să ducă o viaţă demnă, conform tratatelor UE. Pe această bază, se vizează întărirea participării indivizilor la viaţa societăţii. Explorarea avută în vedere constă în promovarea unor studii pilot, aşa cum sunt prevăzute de tratate, pentru examinarea diferitelor modele de VMG.

14

În viziunea iniţiatorilor reglementării, noua formă a VMG, are un rol de emancipare socială, diferit de forma promovată în prezent de statele sociale, care are un rol compensator. VMG este definit de patru criterii: este universal, individual, necondiţional (garantat) şi suficient de mare pentru a asigura existenţa demnă şi participarea la viaţa societăţii. Aceasta înseamnă că orice persoană, indiferent de vârstă, descendenţă, reşedinţă, profesie etc.este îndreptăţită la VMG (universalism); VMG se acordă fiecărei persoane, nu familiilor sau gospodăriilor, independent de statutul marital sau veniturile şi acumulările celorlalţi membri ai familiei (individualitatea); venitul minim vizează un drept fundamental şi nu poate fi acordat condiţionat de exercitarea unei munci, a unei activităţi în serviciul comunităţii sau de manifestarea unui comportament tradiţional; în acelaşi timp, nu vor fi luate în considerare limite ale veniturilor, economiilor sau proprietăţilor (absenţa condiţionalităţii); mărimea VMG va trebui să răspundă nevoilor unui nivel de trai demn, potrivit standardelor fiecărei societăţi (suficienţa). Ca urmare, venitul net ar trebui să acopere nivelul riscului de sărăcie, care, potrivit standardelor UE, se situează la 60% din echivalentul venitului naţional mediu net. Un coş de bunuri şi servicii se poate folosi ca reper alternativ în determinarea venitului minim necesar pentru a garanta o viaţă demnă, securitate materială şi participare deplină în societate.

Autorii iniţiativei cetăţeneşti, persoane din 15 state europene, justifică nevoia VMG prin inadecvarea veniturilor generate de ocupare sau de sistemele de compensare la drepturile prevăzute de tratatele UE, îndeosebi a celui la demnitate. Acesta constituie mai mult decât un drept fundamental, fiind bază a drepturilor fundamentale. Introducerea VMG şi a principalilor paşi de implementare este recunoscută ca rămânând în sfera de competenţe a statelor membre.

Obţinerea de informaţii suplimentare, aderarea la iniţiativă şi susţinerea ei prin semnături sunt facilitate de website-ul organizatorilor: http://www.basicincomeinitiative.eu.

c) Pune capăt Ecocidului în Europa (End Ecocide in Europe: A Citizens’ Initiative to give the Earth Rights) este iniţiativa cetăţenească ce vizează acordarea de drepturi pământului. Organizatorii invită Comisia Europeană să adopte o legislaţie care să interzică şi să prevină Ecocidul, producerea de pagube mari, distrugerea sau pierderea de ecosisteme.

Principalele obiective avute în vedere includ: condamnarea Ecocidului comis de către persoane fizice sau juridice,

potrivit principiului responsabilităţii superioare; prohibirea şi prevenirea Ecocidului pe teritoriile aflate sub legislaţia UE sau a actelor de Ecocid comise în afara UE de către persoane juridice sau fizice europene; asigurarea unei perioade de tranziţie pentru a facilita un curs sustenabil al economiei.

Nevoia unei reglementări este susţinută de amploarea fără precedent a distrugerilor de vieţi omeneşti şi a planetei,

fundamentată cu date şi exemplificată prin studii şi avertismente internaţionale. Un posibil drum către schimbări ireversibile ale biosferei este fundamentat ca urmare a creşterii populaţiei, distrugerii ecosistemelor naturale şi schimbărilor climatice.

15

Spaţiul european se confruntă cu o insuficienţă legislativă care punctual favorizează urmărirea profitului de către companii în ciuda unor consecinţe grave, a daunelor masive şi distrugerilor provocate mediului. Directiva europeană vizând protecţia mediului din 2008 şi Strategia în domeniul biodiversităţii pentru 2020 sunt doar primi paşi, insuficienţi, de reglementare unitară.

De drept, acţiunea este întemeiată pe prevederi exprese ale tratatelor şi directivelor UE, ca şi pe convenţii internaţionale privind drepturile omului, dreptul la justiţie, Acordul Copenhaga, protocolul Kyoto sau Convenţia de la Bonn privind conservarea speciilor migratoare şi a animalelor sălbatice.

Obţinerea de informaţii suplimentare, aderarea la iniţiativă şi susţinerea ei prin semnături sunt facilitate de website-ul organizatorilor: www.endecocide.eu.

16

III. Invitaţie la acţiune

III. 1. Drepturi şi responsabilităţi cetăţeneşti în spaţiul european

Societăţile europene sunt caracterizate prin „pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.” Fiecare stat membru are însă propriile reglementări. O perspectivă de ansamblu asupra drepturilor şi responsabilităţilor cetăţeneşti europene este dată de trei principale surse de reglementare: tratatele europene şi acordurile internaţionale la care Uniunea Europeană se constituie parte, legislaţia europeană secundară adoptată în acest cadru şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cea a Curţii Europene de Justiţie, care interpretează, construiesc şi aprofundează prevederile punctuale ale legislaţiei europene şi internaţionale.

În complexul de reglementări europene, se cuvin evidenţiate drepturile şi responsabilităţile asociate prevăzute expres de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, anexă a Tratatului de la Lisabona. Carta, document cu valoare

juridică asemenea tuturor tratatelor, include în esenţă principiile generale de drept ale Uniunii şi consacră un catalog al drepturilor fundamentale în 6 dintre cele 7 capitole ale sale. Titlurile lor definesc valorile fundamentale ale UE şi anume demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetăţenie şi justiţie. Cel de-al 7-lea şi ultim capitol al Cartei prezintă condiţiile de armonizare ale documentului cu dreptul existent, fiind dedicat unor dispoziţii cu caracter general.

Aceste drepturi antrenează existenţa unor responsabilităţi la fel de importante, ce se manifestă pe scena multi-dimensională a spaţiului european. Cetăţenii europeni au responsabilitatea de a-şi exercita drepturile

Cetăţenii se bucură în egală măsură de anumite drepturi şi responsabilităţi pe întreg teritoriul spaţiului european. Acestea sunt garantate prin Tratatul de la Lisabona, care reafirmă principiul egalităţii tuturor cetăţenilor şi principiul nediscriminării, facilitând apropierea de procesul decizional, ca şi implicarea lor. În acelaşi spirit, alte prevederi vizează asigurarea transparenţei şi dialogului între cetăţenii europeni şi instituţiile Uniunii Europene.

17

cuvenite şi de a se implica în diversele aspecte ale vieţii unei societăţi democratice. În calitate de cetăţeni, avem un cuvânt de spus în politica UE, după cum avem şi responsabilitatea de a ne alege reprezentanţii în Parlamentul European, sau de a ne implica în activităţile ce ne privesc, valorificând cadrul democratic îmbunătăţit. Acţiunile desfăşurate cu ocazia Anului european al cetăţenilor 2013 oferă un bun prilej pentru informarea, conştientizarea drepturilor şi responsabilităţilor noastre şi implicarea în viaţa comună la nivel european, naţional sau local pentru exercitarea acestora.

III. 2. Posibile sfere de interes ale cetăţenilor români (accesul la muncă, bunuri şi servicii în piaţa unică, educaţie şi prestaţii în sănătate etc.)

Cetăţenii români, prin prisma calităţii de cetăţeni europeni, beneficiază de o extindere a orizontului de interese şi sferei de responsabilităţi din multiple puncte de vedere. Atât pe plan profesional, cât şi personal, cetăţenii pot accesa cu mai multă uşurinţă structurile instituţionale abilitate să le rezolve diverse probleme. Este vorba despre o facilitare şi o susţinere a dialogului cu aparatul instituţional european, dar şi de o reprezentare a lor în cadrul acestora. În calitatea lor de cetăţeni europeni, românii se pot implica în procesele decizionale, participând activ în cadrul mecanismelor de consultare şi dialog. Pot de asemenea să ocupe locuri de muncă în instituţiile europene.

Mediul economic facilitează şi încurajează producţia, consumul şi comerţul în spaţiul european. Piaţa unică, prin eliminarea taxelor vamale ale fiecărui stat membru şi stabilirea unor tarife externe comune, stimulează activităţile economice. Manifestarea celor patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului, stimulează implicit crearea şi consolidarea de noi locuri de muncă pe întreg spaţiul european. Modelul social european completează şi susţine piaţa unică, servind interesele tuturor cetăţenilor europeni, în consecinţă şi ale celor români.

Spectrul larg al intereselor noastre de cetăţeni români vizează accesul la o piaţă a muncii plină de oportunităţi, posibilitatea de a călători în spaţiul european şi de a-l tranzita mai rapid. În condiţiile realităţilor socio-economice din spaţiul românesc şi al manifestării încrederii recâştigate în iniţiativa personală şi antreprenoriat, transpare interesul cetăţeanului român în spaţiul comun european. Acesta este orientat predilect spre piaţa muncii şi dezvoltarea educaţională şi profesională. Oportunităţile obţinerii unui loc de muncă sau ale formării într-un mediu academic din spaţiul european prezintă un interes prioritar pentru români, fără a neglija însă facilităţile din industria turismului sau celelalte beneficii de care aceştia se pot bucura.

18

O oportunitate aparte ne este oferită de iniţiativa cetăţenească, prin intermediul căreia ne putem face auzită vocea şi manifesta voinţa la nivelul forumurilor de conducere ale Uniunii Europene. În calitate de cetăţeni europeni, românii au un acces îmbunătăţit la surse de informare, la consiliere specializată, adaptată nevoilor sau specificului domeniului lor de activitate. Prin intermediul unei conduite sociale responsabile şi a unei cetăţenii active, putem influenţa procesul decizional la nivelul comunităţii europene.

III. 3. Invitaţie la manifestarea atitudinii şi iniţiativei cetăţeneşti

În contextul campaniei europene în favoarea cetăţenilor, Comisia Europeană şi alte structuri şi entităţi din cadrul aparatului instituţional european îşi propun o serie de activităţi de informare a populaţiei, menite să mobilizeze cetăţenia activă pentru a susţine şi stimula implicarea cetăţenilor europeni.

O cetăţenie activă înseamnă mai mult decât desfăşurarea unor acte de caritate, participarea la vot sau realizarea unor acţiuni de voluntariat. Este necesar să aducem în atenţia opiniei publice faptul că implicarea în dezvoltarea de politici sau în procese decizionale generează un impact mai mare decât alte manifestări ale cetăţeniei active. Avem nevoie de mecanisme eficiente care să sprijine realizarea consensului general şi asigurarea implicării cetăţeneşti în adoptarea şi apropierea obiectivelor. Este un proces ce trebuie să genereze informaţii, instrumente şi acţiuni necesare, care să faciliteze înţelegerea, dezvoltarea capacităţilor de a acţiona şi să orienteze schimbarea de comportament către o cetăţenie aşa cum ne-o dorim.

Pe parcursul anului 2013 se promovează tocmai aceste instrumente prin care cetăţenii pot avea o participare activă şi se pot implica în politicile europene sau în procesul de administrare a societăţilor europene. Relevant în acest sens, mai ales prin cadrul legal pe care îl oferă, este articolul 11 din Tratatul de la Lisabona care reprezintă un mare potenţial de decizie, angajând instituţiile Uniunii la un dialog deschis, transparent şi consolidat cu cetăţenii. Astfel, anul 2013 pune accent pe schimbul de opinii dintre societatea civilă şi structurile de conducere ale Uniunii, iar acest lucru poate fi realizat prin iniţiative cetăţeneşti care pot fi demarate cu scopul de a aduce în atenţia forurilor de conducere ale comunităţii europene anumite subiecte sau a reliefa impactul anumitor realităţi asupra societăţii.

În final, ca exerciţiu de stimulare şi încurajare a cetăţeniei europene, sunteţi invitaţi să vă exercitaţi drepturile şi responsabilităţile prin intermediul iniţiativei cetăţeneşti. Acţiunea dumneavoastră trebuie însoţită de convingerea că demersul va avea ecou în structurile Uniunii Europene, responsabile cu procesele şi mecanismele decizionale. Practic, invităm cetăţenii români şi nu numai, să se informeze în legătură cu drepturile lor şi să valorifice posibilitatea de a-şi manifesta opţiunile prin intermediul iniţiativei cetăţeneşti. Încurajăm şi sprijinim demersurile pentru susţinerea sau

demararea unor iniţiative cetăţeneşti, asigurând o informare corectă şi promptă.

Alte informaţii sunt disponibile online la adresa: http://ec.europa.eu/citizens-initiative.

Aşteptăm sugestiile şi solicitările dumneavoastră de informaţii la adresa:

Centrul de Informare Europe Direct BucureştiInstitutul European din RomâniaBulevardul Regina Elisabeta nr. 7-9, et. 3, cam. 314, sector 3, Bucureştitel: (+40) 21 314.72.75, fax: (+40) 21 314 26 66e-mail: europedirect.bucuresti@ier.ro web: http://europedirectbucuresti.ier.roFacebook: www.facebook.com/EuropeDirectBucuresti

Program de lucru cu publicul: luni, marţi şi joi, între orele 10:00 - 18:00.

Bucureşti

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene.