Tema:

Lector: ing. Viorel Pordea

[viorel.pordea@osim.ro]

Funcţia: Şef Serviciul Examinare Preliminară

1. Conceptul de proprietate intelectuală.

1.1. Drepturile intelectuale.

Proprietatea intelectuală cuprinde drepturile “legate de creaţia intelectuală şi rezultatele ei”1) în domeniul industrial, agricol, ştiinţific, literar sau artistic.

Drepturile intelectuale sunt legate de creaţia tehnică sau de creaţia ştiinţifică, literară sau artistică şi de rezultatul, ca obiect al creaţiei, care este opera.

11

Protecţia legală a rezultatelor creaţiei intelectuale se impune pentru:

a) a se asigura protecţia juridică a obiectului, rezultat al creaţiei intelectuale, ceea ce reglementează accesul publicului la obiect şi drepturile subiective la care dă naştere calitatea de inventator sau de autor;

b) a promova la nivelul unui stat rezultatele creaţiei intelectuale, în vederea aplicării şi propagării acestora şi a încuraja un comerţ corect cu consecinţe benefice asupra dezvoltării economice şi sociale la nivel naţional, regional şi mondial.

22

1.2. Dreptul de proprietate industrială.

Proprietatea industrială are ca obiecte ale protecţiei creaţii ale minţii umane care sunt invenţiile, desenele şi modelele industriale, mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile de servicii, denumirile şi alte indicaţii geografice şi combaterea concurenţei neloiale.

În acest sens trebuie precizat faptul că proprietatea industrială nu se referă la bunurile mobile sau imobile folosite pentru realizarea producţiei industriale.

33

2. Brevetul de invenţie.

2.1. Invenţia.

În general în legislaţiile “naţionale”3) ca şi în cele “regionale”4) este definită numai “invenţia brevetabilă”5).Apare ca fiind necesar să se facă referire, atunci când se pune problema dacă un obiect al unei creaţii intelectuale este sau nu o invenţie, la faptul ca obiectul să fie o soluţie tehnică a unei probleme tehnice5) sau nu.

2.1.1. Obiectul invenţiei brevetabile.

Obiectul invenţiei poate fi din orice domeniu tehnologic cum este prevăzut de exemplu în art.524), fără a se preciza dacă este un produs sau un procedeu.Precizarea ca obiectul invenţiei brevetabile să fie un produs sau un procedeu este făcută în legislaţia în domeniu din România în art.73).

44

2.1.2. Excepţii de la brevetare.

• Conform prevederilor de la art.53 4) • Nu se acordă brevet de invenţie pentru invenţiile, soiurile de plante, rase de animale şi metodele de tratament ale corpului uman şi animal conform prevederilor de la art.93) care corespund celor de la art.534) • În “completarea” prevederilor de la art.9 alin.1 lit.c)3) sunt prevederile de la R. 32 alin.(21)6) care corespund cerinţelor de la art.53 lit.c)4).• Excepţiile faţă de aceste prevederi sunt cele conform art.8 alin.13).Aceste excepţii sunt asemănătoare celor cuprinse în art.52 alin.(2)4).

55

2.1.3. Condiţiile de brevetare.

O invenţie este brevetabilă dacă este îndeplinită o condiţie “implicit”5) exprimată şi anume că este suficient de clar şi complet expusă în documentaţia de brevetare, conform prevederilor de la art.18 alin.1 sau alin.23) şi îndeplineşte cumulativ condiţiile explicite de noutate absolută, activitate inventivă şi de susceptibilitate de aplicare industrială de la art.103), art.123) şi art.133).

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei de noutate de către o invenţie există excepţii prevăzute la art.113) în sensul divulgării anterior datei de depozit.

66

2.1.4. Întinderea protecţiei.

Întinderea protecţiei conferite de brevetul de invenţie sau de cererea de brevet de invenţie publicată conform art. 23 alin.1...alin.53) este determinată de conţinutul revendicărilor. În acest sens sunt prevederile de la art.694) şi respectiv de la art.32 alin.3 şi alin.93).

2.1.4.1. Revendicările7).

Revendicările ca parte a documentaţiei brevetului de invenţie definesc invenţia revendicată pentru care este cerută protecţia.

Revendicările luate atât individual cât şi în totalitatea lor trebuie să fie clare şi concise.

77

În ceea ce priveşte relaţia dintre revendicări şi dezvăluirea invenţiei:

a) fiecare revendicare trebuie să fie în întregime interpretată pe baza descrierii şi desenelor;

b) invenţia revendicată trebuie să fie cuprinsă în întregime în dezvăluirea din descrierea din cererea de brevet de invenţie, aşa cum aceasta a fost înregistrată, într-o manieră care să permită unei persoane de specialitate în domeniu să recunoască din această dezvăluire că solicitantul era, la data de depozit, în posesia invenţiei revendicate.

88

3. Drepturile conferite titularului de către brevetul de invenţie.

Titularul brevetului de invenţie dobândeşte prin acordarea brevetului un drept exclusiv de exploatare pe teritoriul statului, România, unde a fost acordat, conform art.32 alin.13) , sau în care a fost depusă traducerea, în limba de lucru a oficiului naţional care este O.S.I.M.,a fasciculului brevetului european, aşa cum afost eliberat, amendat sau limitat de către Oficiul European de Brevete, conform prevederilor de la art.1 alin.23) ,art. 644) şi art.654). Totodată titularul mai dobândeşte şi dreptul de a interzice exploatarea şi, eventual, de a acţiona în justiţie, persoanele care au adus atingere dreptului exclusiv de exploatare, aşa cum este prevăzut la art.32 alin.(2)3).

99

4. Limitări şi restrângeri privind facultatea de exercitare a dreptului exclusiv de exploatare.

Limitările şi restrângerile sunt cele stabilite de legislaţia în domeniu:

- pentru a proteja şi alte interese de cele mai multe ori de natură economică,

- de apărare sau de securitate naţională în favoarea colectivităţii sau a îndrepta situaţiile create datorită abuzului de monopol de care dă dovadă titularul brevetului de invenţie.

4.1. “Limitările” 9) se referă la teritoriul pe care este valabil brevetul şi la durata brevetului, conform prevederilor de la art.1 alin.(1)3) şi art.31 alin.(1) şi alin.(2)3).

Reglementările legale pe plan internaţional sunt făcute în art.2 şi art.39), art.311), art.3311) .

1010

4.1.1. Conform prevederilor de la art.31 alin.(3)3):

“Pentru medicamentele sau produsele fitofarmaceutice brevetate se poate obţine un certificat suplimentar de protecţie, în condiţiile Regulamentului (CEE) nr.1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente şi ale Regulamentului (CE) nr.1610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produse fitofarmaceutice.”

1111

4.2. Restrângerile exercitării în parte a dreptului exclusiv de exploatare.

Invenţiile brevetate în România având ca obiecte produse sau procedee care sunt utilizate în construcţia sau funcţionarea vehiculelor terestre, navale şi aeriene, aparţinând altor state membre ale Uniunii pentru protecţia proprietăţii industriale sau parte a Organizaţiei Mondiale a Comerţului care intră în mod temporar sau accidental pe teritoriul român, conform prevederilor de la art.34 alin.(1) lit.a)3) care corespund prevederilor de la art.5 ter9) nu încalcă drepturile.

1212

4.2.1. Excepţii privind imunitatea vehiculelor terestre, navale şi aeriene care cuprind în construcţia sau funcţionarea lor invenţii brevetate.

În condiţiile în care la bordul vehiculelor sunt înmagazinate produse protejate pe teritoriul României prin brevete de invenţie prin “vânzarea lor sau tranzitul lor”10), nu are loc o restrângere a drepturilor titularilor brevetului, iar proprietarii acestor produse se fac vinovaţi de contrafacere în înţelesul prevederilor de la art.59 alin.(1)3).

4.2.2. Licenţe obligatorii.

Conform prevederilor de la art.46 alin.(1)3) Tribunalul Bucureşti poate acorda o licenţă obligatorie oricărei persoane interesate, pentru faptul că titularul brevetului de invenţie nu a exploatat invenţia în interesul general al societăţii, ceea ce constituie un “abuz de monopol”10).

1313

Licenţa obligatorie este reglementată juridic la nivel internaţional în art.59) şi în art.3011) şi art.3111).

Principalele trăsături ale licenţei obligatorii sunt cele prevăzute la art.47 alin.(1)3) şi anume:

a) este neexclusivă;b) are o întindere şi o durată determinate, şic) este oneroasă, iar “nivelul remuneraţiei cuvenite

deţinătorului dreptului este stabilit în raport cu valoarea comercială a licenţei acordate”.

4.3. Dreptul de posesiune şi de folosire anterioară.Această restrângere a dreptului exclusiv de exploatare

conferit titularului de brevetul de invenţie este prevăzută la art.34 alin.(1) lit.b)3.Important de semnalat în această situaţie este faptul că “dreptul de folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei, ori cu o fracţiune din patrimoniul afectat exploatării invenţiei”.

1414

4.3.1. Dreptul de posesiune şi de folosire anterioară datei de revalidare a unui brevet de invenţie.

Condiţiile în care poate avea loc transmiterea dreptului de folosire sunt aceleaşi cu cele indicate la subpct.4.3.

4.3.2. Condiţii de dobândire a posesiunii şi folosirii anterioare.

Posesiunea şi folosirea anterioară trebuie să fie:

a) certe, în sensul că persoana care a intrat în posesia dreptului trebuie să fi aplicat invenţia sau să fi luat toate măsurile în vederea aplicării ei;

b) de bună-credinţă;

c) secrete10), în situaţia prevăzută la subpct. 4.3.1515

4.3.3. Efectele juridice ale posesiunii şi folosirii anterioare.

Posesiunea şi folosirea anterioară ca şi drepturi ale unor persoane produc următoarele efecte:

a) conferă persoanei un drept de exploatare neexclusivă a invenţiei în virtutea căruia nu poate fi acţionat în justiţie pentru contrafacere de către titularul brevetului având ca obiect aceeaşi invenţie.

b) recunoaşte un drept de exploatare a invenţiei numai cu titlu personal, astfel că acesta nu poate fi transmis prin licenţă terţilor10), dar poate fi transmis cu patrimoniul, cu fracţiunea acestuia în care are loc aplicarea sau poate fi transmis în caz de reorganizare a personei juridice, cu respectarea prevederilor de la oricare dintre cele două situaţii prezentate anterior.

Dreptul personal ia naştere de la data de depozit a cererii de brevet de invenţie.

De la această dată, dreptul de exploatare în continuare a invenţiei se restrânge la volumul de exploatare de care dispunea posesorul până la această dată.

1616

4.3.4. Dovedirea posesiunii şi folosirii anterioare.

Persoana care invocă să i se recunoască posesia şi folosirea anterioară, trebuie să facă dovada acestei posesiuni conform cerinţelor procedurilor civile privind sarcina probei.

“Posesiunea anterioară se apreciază în aceleaşi condiţii ca anterioritatea”11).4.4. Dreptul de exploatare a invenţiei brevetate de o persoană în scop experimental.

Această restrângere a dreptului exclusiv de exploatare a invenţiei este reglementată legal prin prevederile de la art.34 alin.(1) lit.e)3) şi se bazează pe faptul că brevetul de invenţie este un titlu de protecţie potrivit art.1.49) în cadrul proprietăţii industriale, deci este făcut pentru industrie.

1717

Prevederile de la Regula 686) - considerăm că sunt de factura prevederilor la nivelul legii privind excepţiile în ceea ce priveşte încălcarea dreptului exclusiv de exploatare a unei invenţii brevetate.

4.5. Dreptul de comercializare a unui produs în cazul în care dreptul asupra acestuia este epuizat.

Conform prevederilor de la art.34 alin.(1) lit.d)3) orice persoană poate comercializa sau oferi spre vânzare un produs, obiect al unei invenţii brevetate, care a fost vândut anterior de persoana în drept fără a aduce atingeri titularului sau succesorului în drepturi a acestuia.

1818

4.6. Dreptul de utilizare a acelei părţi dintr-un brevet de invenţie la care s-a renunţat de către titular.

Această situaţie este reglementată de prevederile de la art.34 alin.(1), lit.g)3) în condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele de la art.38 alin.(1) - alin.33).

4.7. Dreptul de folosire efectivă sau de luare a unor măsuri serioase şi efective în vederea folosirii de către orice persoană a unei invenţii obiect al unui brevet european cu efecte în România are loc conform prevederilor de la art.35 alin.23).

1919

4.8. Licenţa de dependenţă.Conform prevederilor de la art.46 alin.73) o licenţă de

dependenţă poate fi acordată de către Tribunalul Bucureşti dacă:

a) invenţia revendicată în cel de-al doilea brevet acordat în baza unei cereri de brevet de invenţie uletrioare presupune un progres tehnologic important, de un interes economic substanţial, în raport cu invenţia revendicată în primul brevet acordat în baza unei cereri de brevet de invenţie anterioare;

b) titularul primului brevet va avea dreptul la o licenţă reciprocă în condiţii rezonabile pentru utilizarea invenţiei revendicate în cel de-al doilea brevet; şi

c) utilizarea autorizată în raport cu primul brevet va fi netransmisibilă cu excepţia cazului în care cel de-al doilea brevet este de asemenea transmis.

2020

5. Avantaje ale existenţei unui sistem de brevetare 20)

●Sistemele de brevetare sunt create pentru promovarea creaţiei tehnice spre binele public prin stimularea inovaţiei datorită acordării de drepturi exclusive limitate pentru titulari.

●Sistemul crează :- efervescenţă pentru inventatori şi pentru toate domeniile

industriei, - climat favorabil de atragere de tehnologie străină şi investiţii,- condiţiile pentru crearea de noi societăţi comerciale şi implicit

locuri de muncă, iar ţara în care sunt respectate şi utilizate corect drepturile conferite de brevetul de invenţie înregistrează o creştere a prosperităţii, care poate fi susţinută în timp de aportul materialului uman pregătit prefesional şi utilizat la nivel naţional.

●Profitul sau venitul obţinut prin aplicarea efectivă în România de către titular persoană fizică lucrativă sau licenţiaţii acestuia a unei invenţii brevetate în România este scutit de impozit în primii 5 ani de la aplicarea cuprinsă în perioada de valabilitate a brevetului. Venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia este scutit de impozit. Aceste prevederi sunt prevăzute în art. 4712).

2121

●Din sistemul de brevetare se pot obţine şi beneficii educaţionale.

●În Statele Unite cât şi în Europa există frecvente critici pentru brevete acordate pentru “metode de afaceri” deoarece ele au ca efect excluderea publicului de la utilizarea unui produs sau serviciu care este presupus a fi cunoscut sau utilizat, sau este, din alte puncte de vedere, doar o extindere, fără prea mare importanţă, a unui produs bine cunoscut sau a unei metode.

●În cazul “State Street Bank” din Statele Unite se susţine că implementarea calculatorului în metodele pentru obţinerea unor rezultate clare - aşa numita “metodă de afaceri” - sunt acceptate la brevetare. Aceste metode trebuie să fie examinate pentru a vedea dacă satisfac condiţiile de brevetare la fel cum se procedează cu « o invenţie pentru un circuit electric sau un compus chimic ».

2222

●Se cunoaşte că legile proprietăţii intelectuale, dacă sunt întocmite corect, încurajează creativitatea şi inovaţia. Aceasta se poate obţine în trei moduri diferite:

a).încurajarea inovaţiei. Având drepturi exclusive de a comercializa un produs, aceasta dă

posibilitatea titularului de a recupera costurile ridicate de dezvoltare şi de a reinvesti în cercetare.

Ca o consecinţă este faptul că şi alţi posibili inventatori şi cercetători sunt încurajaţi să procedeze la fel sau să reinventeze şi să găsească utilizări alternative ale invenţiei.

b). imitaţia. Dacă o persoană inventează cu succes un produs sau modifică un

produs, există posibilitatea să se beneficieze de un produs sau un procedeu care este deja testat şi este de succes.

c) dezvăluirea cunoştinţelor. La înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie, aceasta trebuie să

includă detaliile tehnice complete, ceea ce aduce prin publicarea cererii invenţia şi cunoştinţele promovate de aceasta în domeniul public şi constituie “învăţătură”.

2323

● Avantajele dobândite de ţările în curs de dezvoltare ca urmare a aplicării legilor proprietăţii intelectuale sunt următoarele:

- stimularea creativităţii şi inventivităţii în societate, contribuind astfel la dezvoltarea ţării;

- dotarea şi protecţia infrastructurii necesare pentru creşterea şi diversificarea producţiei, creşterea numărului de producători şi distribuţiei în activităţile din industria culturală, educaţională şi de divertisment;

- crearea unui mediu favorabil pentru atragerea investiţiilor interne şi străine în sectorul privat;

- protecţia tehnologiilor noi şi exprimarea inovaţiilor locale.

2424

6. Influenţe ale procedurilor de brevetare desfăşurate în cadrul Oficiului de Proprietate Industrială 18)

● Este ştiut faptul că revendicările unui brevet definesc atât întinderera protecţiei, cât şi invenţia şi sunt astfel de o importanţă majoră în probleme de validitate şi încălcare a drepturilor.

● În condiţiile în care comerţul internaţional se bazează pe acordurile internaţionale şi multilaterale, trebuie să existe proceduri uniforme care să permită titularilor de brevet şi altor persoane interesate să aibă o garanţie minimă asupra faptului că un anumit brevet este valid în mai multe ţări implicate, practic cu aceeaşi întindere şi practic generând aceleaşi drepturi.

● Conform Tratatului de Cooperare în domeniul brevetelor de invenţie, o singură cerere internaţională este depusă şi are efecte în toate ţările membre. Revendicările trebuie să definească o invenţie care este nouă, are activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială, să cuprindă aceiaşi termeni care să aibă un acelaşi conţinut şi să fie interpretate la fel în fiecare ţară în care se obţine brevet de invenţie în baza cererii internaţionale.

2525

7. Unele aspecte privind parcursul pentru obţinerea unui produs care conţine substanţe active provenite din plante

• Un produs de succes pentru protecţia acestor substanţe active parcurge 5 etape până ajunge în faza de a fi comercializat, şi anume: cercetare, testare, dezvoltare, înregistrare şi vânzare 14).

• În etapa întâi, o companie agrochimică tipică sintetizează şi testează între 10.000 şi 20.000 de substanţe active pentru a găsi substanţe cu performanţe biologice în concordanţă cu profilul cerut de un proiect specific, adaptat nevoilor unui utilizator.

• În etapa a doua, testarea, care are loc, în medie, la aproximativ un an de la iniţierea etapei întâi, se referă la doar 100 -300 de compuşi care sunt selectaţi ca activi, cu performanţe biologice adecvate, de exemplu activitate şi selectivitate, pentru care costurile pentru dezvoltare par a fi justificate. Aceste testări durează 1-2 ani şi doar 2 până la 6 compuşi ajung în etapa a treia.

2626

Pe parcursul etapei a treia, conţinutul invenţiei având ca obiect produsul este în mod continuu actualizat şi completat cu date tehnice şi rezultate ale testării- dacă se apeleză la soluţii tehnice sau la interferenţe cu aceste soluţii tehnice, care fac obiectul unui brevet de invenţie care aparţine unei alte persoane, se pot iniţia negocieri în scopul ajungerii la un prim acord cu aceasta.

Odată ce criteriile privind:- profilul produsului,- performanţele economice şi biologice ale produsului, comparativ cu produsele concurente, cunoscute la nivelul persoanei;- siguranţa, toxicitatea, metabolismul, ecologia, reziduurile,- producţia;- formularea, şi- stadiul de brevetare, sunt îndeplinite, 1-2 compuşi au şansa de a fi trecuţi în etapa a patra. Dezvoltarea durează între 2 până la 5 ani.

2727

Între anii 8 şi 13 de dezvoltare a produsului, urmează introducerea efectivă pe piaţă prin parcurgerea etapei de înregistrare pentru protecţie prin brevet de invenţie ca şi pentru comercializare şi vânzare şi odată cu aceasta trecerea la ultima etapă denumită “vânzarea”.

Este de dorit de către toţi cei interesaţi ca noul produs să stea pe piaţă cât mai mult timp posibil. Dar, şi după parcurgerea acestor etape, se poate întâmpla ca un produs să necesite a fi retras, din motive economice sau toxicologice.

Dacă protecţia prin brevet nu este bună şi nu se acordă protecţie pentru compus, în sine, ci doar brevete cu o întindere foarte îngustă, situaţia titularului brevetului, având ca obiect produsul este şi mai rea.

2828

7.1 Costuri 15)

Este dovedit faptul că inovaţia se extinde în mod constant şi acesta se reflectă în creşterea constantă a numărului de cereri de brevete de invenţie şi în investiţiile din domeniul cercetării şi dezvoltării -C&D- .

Într-un raport realizat de Universitatea Tuft, publicat în decembrie 2001, este menţionat faptul că, cheltuielile pentru – C&D – s-au triplat în perioada 1991-2001. De exemplu, valoarea medie a costurilor pentru dezvoltarea unor noi produse farmaceutice a fost de 802 mil. $.

Ca reacţie la cerinţele pieţii Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală-OMPI-afirmă că inovaţia se extinde în noi direcţii dintre care una dintre cele mai însemnate este biotehnologia .

În decembrie, 2000 din 10583 biotehnologii şi compuşi recombinaţi, 9% deja se găseau pe piaţă, 13% erau într-o etapă premergătoare celei de piaţă, 16% erau obiecte ale unor cereri de înregistrare, 20% în faza de testare medicala, stadiul al III-lea, şi 26% înaintea fazei de testare medicală, stadiul al II-lea şi primul stadiu. În cadrul Oficiului de Brevete si Marci din Germania numarul de cereri de brevet pe tema biotechnologii farmaceutice a crescut din 1996 de la 590 la 1615 în anul 2000.

2929

Sectorul public, suporta în general, atât costurile pentru C&D, cât şi, indirect, costurile pentru asigurarea drepturilor de proprietate industrială. Costurile pentru asigurarea protecţiei în domeniul proprietăţii industriale sunt în principal cele legate de obţinerea protecţiei şi de menţinerile în vigoare a brevetelor. Aceste costuri trebuie să fie accesibile nu numai pentru marile companii, dar şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru universităţi şi pentru persoanele fizice, şi cel puţin pentru primul pas de acordare a datei de depozit şi pentru obţinerea de întindere a protecţiei prin depuneri de cereri de brevet de invenţie ulterioare şi protecţia prin brevet în alte state.

În anumite industrii costurile totale pentru acoperirea şi menţinerea în vigoare a brevetelor sunt relativ moderate în comparaţie cu altele. De asemenea, sunt diferenţe mari în ceea ce priveşte costurile brevetului comparativ cu marja de profit. În anumite sectoare ale industriei, cum ar fi domeniul produselor chimice de bază, rata profitului nu permite o arie prea largă pentru brevete, în alte domenii aceasta este largă , ca de exemplu în cel al produselor farmaceutice.

3030

La nivel naţional asociaţiile industriale locale pot juca un rol important ca urmare a faptului că sunt în legatură cu ministerele de resort şi cu autorităţile guvernamentale, cu oficiul naţional de protecţie prin brevet, cu universităţile şi cu industria la nivel local şi internaţional. Asociaţiile locale în mod normal dar legal sunt familiarizate cu situaţia politică şi cu nevoile ţării pe de o parte, şi cu nevoile industriei locale şi a celor străine care au afaceri în zona, pe de altă parte.

La dimensionarea costurilor privind protecţia prin brevet a invenţiilor trebuie să se ţină cont şi de eforturile pentru realizarea brevetului comunitar. Cerinţele fundamentale ale unui brevet comunitar sunt: caracter unitar, un sistem judiciar eficient care să asigure o certitidine legală, un limbaj adecvat, avantajos, care face ca brevetul comunitar să fie mai accesibil pentru toţi utilizatorii şi coexistenţa în sistemul naţional curent a unor prevederi similare cu cele prevăzute pentru brevetele eliberate de Oficiul European de Brevete.

3131

8. Brevetarea genomului uman 21)

În prezent nu există un sistem de brevetare adecvat care să permită o evaluare etică a invenţiilor controversate, societatea fiind cea care decide dacă doreşte o piaţă sau nu pentru aceste invenţii. În general, datorită numărului crescut de boli netratabile, poate fi posibilă brevetarea genelor în cazurile în care este menţionată şi susţinută în mod expres utilizarea.

Există respingeri ale unei cereri de brevet pe consideraţii privind moralitatea invenţiilor referitoare la formele de viaţă. De exemplu, invenţia privind „sămânţa terminator” a fost respinsă de majoritatea statelor membre pe motiv de moralitate. Dacă s-ar fi acordat brevet, fermierii rurali săraci ar fi trebuit ca în fiecare sezon să cumpere seminţe noi.

Există şi multe manipulări genetice pozitive care pot aduce avantaje fermierilor şi populaţiei, cum ar fi soiurile cu productivitate înaltă, cu rezistenţă înaltă la secetă şi la boli. Acceptarea unei protecţii prin brevet pentru o astfel de invenţie depinde de o legislaţie în vigoare în domeniul, alta decât cea privind domeniul proprietăţii industriale.

3232

9. Cunoştinţe tradiţionale adecvate utilizate în invenţiile obiecte ale brevetelor 20)

Cunoştintele tradiţionale împărtăşite de ani de zile în ţările dezvoltate sunt utilizate de firmele din aceste ţări ca un remediu din plante pentru tratarea unor boli, pe care apoi şi l-au însuşit prin obţinerea protecţiei prin brevet în alte state. Aceasta face referire la termenul de “biopiraterie”.

Se spune, de asemenea, că brevetele au fost aplicate şi cunoştinţelor tradiţionale corespunzătoare împărtăşite şi utilizate de mulţi ani în ţările în curs de dezvoltare. În mod tipic, au loc activităţi care vin din partea unor persoane care aparţin naţiunilor dezvoltate din punct de vedere industrial care descoperă, de exemplu, un remediu pe bază de plante pentru tratarea unei boli într-o ţară în curs de dezvoltare şi apoi îşi însuşesc produsul implicat prin obţinerea protecţiei prin brevet internaţional.

Examinatorii nu au acces la o colecţie de astfel de informaţii. 3333

Comitetul Interguvernamental al Proprietăţii Intelectuale şi Resurselor Genetice, Cunoştinţe Tradiţionale şi Folclor, din cadrul OMPI lucrează pentru corectarea acestor deficienţe prin stabilirea legăturilor între oficiile de brevete şi aceste colecţii de documente de cunoştinţe tradiţionale existente ca şi prin încurajarea creării de colecţii de documente pentru alte cunoştinţe tradiţionale care sunt de domeniul public.

De exemplu, un brevet a fost acordat având revendicări foarte largi care acoperă domeniul public al cunoştinţelor tradiţionale.El acoperă utilizarea pulberii de turmeric obţinută din planta curcuma. Fără a ţine seama de faptul că pulberea de turmeric era utilizată în India de multă vreme ca un medicament tradiţional, a fost acordat un brevet, pentru o metodă de utilizare a acesteia -în tratarea unor tăieturi de pe corpul uman. Ulterior site-ul Asociaţiei Americane pentru progresul Ştiinţei TEK PAD conţine un comentariu despre această revocare de brevet.

3434

10. Starea actuală la nivel mondial a sistemului de protecţie prin brevet de invenţie 16)

La nivelul anului 2002 s-a constatat că sitemul de protecţie prin brevet de invenţie la nivel global se află în criză 15).

Aceasta este rezultatul următorilor factori: • complexitatea crescută a invenţiilor, • creşterea numărului de brevete şi informaţii şi cunoştinţe tehnice existente în stadiul tehnicii, • expansiunea domeniilor din care provin invenţiile, • globalizarea sistemului de brevetare, • costurile înregistrării multinaţionale, • nivelul disproporţionat dintre numărul de cereri de brevet de invenţie şi cel al brevetelor înregistrate în ţările în curs de dezvoltare faţă de cel din ţările dezvoltate, şi • creşterea accelerată a numărului de cereri de înregistrare în multe oficii de acordare a protecţiei prin brevet de invenţie naţionale în ţările dezvoltate industrial, dar şi • reducerea drastică a acestora în oficiile mici şi mijlocii din ţările cel puţin la nivel de ţări în curs de dezvoltare.

3535

Costurile de înregistrare şi de menţinere în vigoare a brevetelor pe pieţele mari este practic inaccesibil pentru marea majoritate a persoanelor fizice şi juridice din ţările în curs de dezvoltare. Acest dezechilibru acţionează ca o barieră comercială efectivă în ceea ce priveşte participarea acestor ţări în sectoarele economice, cele mai semnificative şi profitabile din economia regională sau mondială.

Ţările în curs de dezvoltare, care aderă la convenţia TRIPS, trebuie să asigure solicitantului, dintr-o ţară dezvoltată, drepturi economice puternice şi criterii de examinare cel puţin la fel sau mai puţin riguroase decât aşa cum se practică în ţările de origine pentru a face atractivă protecţia prin brevet pentru acest solicitant. O atenţie deosebită trebuie acordată imediat comercializării cercetărilor documentare efectuate în laboratoare şi instituţii academice finanţate de guvern. IMM-urile ar trebui educate în ceea ce priveşte beneficiile unui sistem de brevetare şi să fie asistate în exploatarea efectivă a invenţiei.

3636

11. Câteva aspecte privind bazele evaluării 17)

Modalitatea de abordare a bazelor evaluării cuprinde: -identificarea valorii în discuţie; -determinarea celei mai potrivite metode de evaluare, şi -estimarea valorii.

Identificarea valorii în discuţie constă în:- determinarea numărului de brevete; -cantitatea şi calitatea forţei de muncă; şi -existenţa şi valoarea tehnică şi economică a unui know-how.

Metoda de evaluare poate fi bazată pe:- tranzacţii în domenii de piaţă comparabile; sau - costuri anterioare; sau - cele de înlocuire; sau - beneficii economice în aşteptare, sau

- venit = redevenţe.Aceste redevenţe care vor fi încasate, sunt provenite din vânzări efective a bunului, din activităţi de comerţ pe bază de acordare de licenţe neexclusive având ca obiect brevetul şi eventual bazate pe calculul unei depăşiri a ratei de profit estimate sau comparate cu rata redevenţelor pentru drepturi industriale similare existente în piaţă.

3737

12. Exploatarea invenţiei brevetate

Invenţiile obiecte ale cererilor de brevet de invenţie sau brevetelor acordate pot fi comercializate la fel ca oricare bun material sau proprietate. Un produs obiect al unei invenţii brevetate care reuşeşte să ocupe un loc în piaţă, reprezintă un succes al inventatorului, titularului brevetului şi nu în ultimul rând al consumatorului.

Oricât de mare ar fi nevoia pieţii pentru un produs nu este admis ca titularul de comun acord cu inventatorul să facă rabat valorii de întrebuinţare, care trebuie să satisfacă aşteptările din piaţă.În acest sens ar trebui ca inventatorul, şi implicit titularul, să aibă în vedere dacă produsul creat sau care urmează a fi creat :

- satisface o necesitate;- este oportun la un moment dat şi într-un anumit loc;- are segmentul de piaţă pentru care este destinat, acoperit mai mult

sau mai puţin de alte produse care pot avea o construcţie mai simplă sau mai complicată, o fiabilitate diferită sau nu şi nu în ultimul rând un preţ de cost mai mic şi dacă este mai atractiv;

- permite producerea cu un preţ de cost mai mare sau mai mic decât preţul de vânzare şi dacă există surse de finanţare pentru producerea acestuia şi de ce natură sunt aceste surse.

3838

Un rol deosebit în a aprecia dacă comercializarea unui produs conduce sau nu la un succes de piaţă, îl are compararea unui preţ de vânzare a produsului pe piaţă estimat cu preţul de cost de fabricaţie estimat şi dacă rezultă şi un profit, atunci există speranţa obţinerii unui succes.

Într-un domeniu în care investiţiile în C & D sunt relativ mari şi ca urmare are loc o dezvoltare tehnologică rapidă, un succes este de aşteptat să apară atunci când produsul nou are avantaje tehnice evidente şi importante în raport cu produsele existente în piaţă.

Se impune ca pentru fiecare produs să se estimeze un ciclu de viaţă în raport cu experienţa din domeniul din care face parte, acumulată pentru produse alternative. Astfel, este posibil să se estimeze perioadele de obţinere ale unui profit maxim şi cele de obţinere ale unui profit minim.

În această evaluare, un rol important îl are şi influenţa altor obiecte protejate în cadrul proprietăţii industriale, cum ar fi înregistrarea mărcii şi înregistrarea desenului sau modelului industrial pentru produsul a cărui ciclu de viaţă este analizat.

3939

Un aspect privind realizarea şi protecţia prin brevet de invenţie unui produs realizat în cadrul unui contract de cercetare şi care poate fi obţinut de asociaţiile de producători care desfăşoară o activitate de producţie într-o zonă geografică protejată prin înregistrarea unei indicaţii geografice.

Pentru a găsi o piaţă care să răspundă dorinţei titularului de a vinde produsul rapid, în cantităţi mari şi cu profit acceptabil, este necesar ca anterior punerii în vânzare a produsului pe o anumită piaţă să se determine:

- cine în condiţii legale poate folosi produsul sau aplica procedeul de obţinere a produsului;

4040

- cine sunt beneficiarii produsului, în funcţie de care se alege modul de ambalare, prezentare şi promovare şi de cele mai multe ori şi preţul;

- cât de populat este segmentul de piaţă în care este distribuit produsul, caracteristicile detaliate ale persoanelor împărţite după diferite criterii pe categorii cum ar fi: de vârstă, de pregătire, stare socială, domiciliu, în tranzit;

- stadiul de cunoaştere în care este invenţia atunci când este analizată piaţa, adică este la stadiul de expunere într-o descriere a invenţiei dintr-o cerere de brevet de invenţie, în stadiul de laborator, de realizare a unui prototip, de a şti care sunt revendicările şi cât este întinderea protecţiei date de aceste revendicări prin publicarea cererii de brevet de invenţie sau prin acordarea unui brevet de invenţie, sau în stadiul de fabricare sau într-un stadiu în care sunt făcute şi unele demersuri privind înregistrareaunui model de utilitate sau unui desen sau model industrial;

4141

- persoanele interesate în cazul unui domeniu de vârf cum ar fi biotehnologia de a prelua unele creaţii în domeniu la nivel de descriere a invenţiei, ceea ce înseamnă o tehnologie la nivel de “embrion” 2) sau parţial dezvoltată, pe care să o dezvolte cu mijloace materiale şi umane proprii;

- care sunt rezultatele efectuării unui “marketing de testare” în una sau mai multe pieţe mai întinse sau mai restrânse, folosind aceleaşi sau diferite modele sau desene industriale; la aceste teste poate participa inventatorul care poate face demonstraţii pe un prototip sau apelând la planşe cu desene tehnice care să elucideze aspectele legate de utilizarea produsului, întreţinerea acestuia;

- o părere avizată din partea persoanelor implicate în lanţul de activităţi comerciale de la fabrică până în piaţă, privind, în special, produsele de consum prin distribuirea către acestea de mostre; în această situaţie un răspuns afirmativ conduce la luarea unei decizii de ieşire cu produsul în piaţă dacă inventatorul poate investi ca să fabrice în condiţii legale, singur sau în asociere cu alte persoane, produsul sau transmite dreptul de exploatare, de preferinţă prin licenţă unei persoane care dispune de posibilităţi financiare şi de linii tehnologice de fabricaţie; şi

4242

- dacă invenţia face parte dintre cerinţele consumatorilor determinate de exemplu, prin sondaje sau este apropiată sau se suprapune peste realizări tehnice concepute de către angajaţii unor persoane juridice în cadrul departamentelor de C & D proprii, situaţii în care persoana juridică are şanse reduse să exploateze invenţia; chiar dacă sunt prevăzute măsuri între inventator şi companie privind dezvăluirea în tot sau în parte a invenţiei, nu de puţine ori apar conflicte pe motiv de însuşire de la inventator fără drept a rezultatelor creaţiei tehnice;

- care sunt persoanele juridice interesate în a exploata invenţia obiect al unei cereri de brevet de invenţie cu solicitant o persoană fizică care are şi calitatea de inventator având în vedere publicaţiile făcute de aceste persoane privind direcţiile care definesc C & D, situaţie în care după publicarea cererii de brevet de invenţie, o copie a acesteia poate fi transmisă ca făcând parte dintr-o ofertă făcută persoanei juridice;

- vânzarea de către inventator a unei invenţii brevetate poate fi făcută prin cesiune sau inventatorul poate transmite prin licenţă voluntară dreptul de exploatare către persoana interesată.

4343

13. Transmiterea de drepturi

13.1 Obiectul transmiterii Pot fi transmise în tot sau în parte următoarele, conform

prevederilor de la art. 45 alin.1 3) :

-dreptul la brevet;-dreptul la acordarea brevetului;-drepturile care decurg din brevet.

13.2. Modalităţi de transmitere conform art.45 alin. 2 3):-prin succesiune legală sau testamentară;-prin cesiune, sau-prin licenţă.

13.2.1. Cesiunea - este echivalentă unei vânzări şi are ca obiect dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului sau drepturile care decurg din brevet.

4444

Forme:A. Din punct de vedere al sferei de cuprindere a cesiunii, aceasta poate fi:

-totală; sau-parţială.

Cesiunea poate fi parţială din punctul de vedere al:- drepturilor transmise;- obiectului drepturilor transmise, sau- teritoriului.B. Din punctul de vedere al titlului cu care este făcută cesiunea:

-cu titlu oneros, în care caz cesionarul plăteşte în general o sumă fixă; sau- cu titlu gratuit, asemenea unei donaţii.

4545

13.2.2. Licenţa

Definiţie: Permisiunea acordată de către solicitantul unei cereri de brevet de invenţie sau de către titularul unui brevet de invenţie, denumit licenţiator, prin contract sau prin efectul legii, art.46÷503), unei persoane, denumită licenţiat, prin care aceasta este împuternicit - în anumite condiţii - să exploateze obiectul invenţiei.

Licenţa este asimilată locaţiei, brevetul rămânând în posesia licenţiatorului, iar obiectul transmiterii este, cel mai adesea, dreptul de exploatare a obiectului invenţiei brevetate.

4646

13.2.3. Condiţiile tehnice ale transmiterii drepturilor.În plus faţă de descrierea, revendicările şi desenele,din

documentaţia de brevetare a cererii de brevet de invenţie sau de cea a brevetului de invenţie acordat, se mai poate conveni asupra furnizării de către solicitant sau titular şi a altor informaţii tehnice cum ar fi informaţiile şi/sau cunoştinţele tehnice necesare obţinerii unui anumit nivel de performanţe, ca atare sau asociate cu:

-know-how-ul;-formule, reţete, condiţii şi date tehnice;-instrucţiuni de lucru;-asistenţă tehnică;-şcolarizarea care are ca scop calificarea personalului de execuţie;-capacităţi tehnologice;-studii de marketing, sau -documentaţie de publicitate şi reclamă.

4747

13.2.4 Prevederi privind preţul contractului:-sume fixe şi/sau redevenţe;-termenele de plată;-locul de plată;-majorările în cazul întârzierii plăţilor;-sancţiuni aplicabile în caz de neplată la termen;-instanţele judecătoreşti la care se pot reglementa litigiile şi reglementările legale agreate de părţi în situaţii litigioase.

4848

13.2.5. Obţinerea de informaţii prealabile necesare referitoare la:

- situaţia juridică şi financiară a partenerului, cum ar fi existenţa reală a firmei, stabilirea şi solvabilitatea ei, posibilităţile de exploatare a invenţiei, seriozitatea în afaceri;

- conducătorul firmei;- mandatar, când acesta îl reprezintă pe partener, inclusiv

la mandatul acestuia.

13.2.6. Întocmirea contractelor trebuie să prevadă:a) Precizarea datelor bibliografice ale părţilor.b) Capabilitatea părţilor de a realiza obiectul contractului.c) Natura contractului.d) Obiectul contractului.e) Limitele drepturilor transmise.

4949

La o cesiune totală - se transmit toate drepturile şi obligaţiile titularului brevetului şi este modificat titularul.

La o cesiune parţială - drepturile şi obligaţiile se împart între cotitulari de preferinţă în baza unui acord scris.

Titularul poate transmite drepturile conferite lui de către brevetul de invenţie prin:

- licenţă exclusivă atenuată sau absolută, sau -licenţă neexclusivă, situaţie în care limitarea se poate

referi la modul de exploatare, cum ar fi volumul exploatării şi/sau teritoriul de exploatare.

5050

14. Aspecte economice privind brevetele de invenţie 22)

Camera Internaţională de Comerţ –CIC- este o organizaţie internaţională privind afacerile fondată în 1919 cu sediul în Paris şi este singura organizaţie reprezentativă care are autoritate atât în ceea ce priveşte micile întreprinderi, cât şi marile întreprinderi din toate domeniile din peste 130 de ţări. Ţelul CIC este acela de a promova comerţul internaţional, investiţiile şi sistemul de piaţă economică.

Ca organizaţie internaţională a afacerilor, CIC crede în faptul că protecţia conferită de proprietatea intelectuală stimulează comerţul internaţional şi investiţiile, şi încurajează transferul tehnologiei, fapte care sunt esenţiale pentru creşterea economică. În timp ce CIC susţine bineînţeles nevoia oamenilor bolnavi de a avea acces la medicamente care le pot salva viata, aceasta speră în acelaşi timp ca mijloacele adoptate pentru obţinerea accesului să nu prejudicieze sistemul de brevetare şi succesul acestuia în încurajarea inovaţiei din ultimii 200 de ani.

5151

CIC susţine crearea unui brevet internaţional. Mediul afacerilor internaţionale găseşte mai atractiv conceptul de a completa o singură cerere de brevet care să fie supusă procedurilor de acordare a unui brevet global, în loc să se depună câte o cerere sau să se deschidă faza naţională în fiecare ţară pentru ca la final brevetul acordat să poată fi revocat sau anulat. În prezent un solicitant care doreşte protecţia unei invenţii printr-un brevet într-un anumit număr de ţări află că cercetarea stadiului tehnic şi examinarea de fond a condiţiilor de brevetare se repetă în fiecare ţară. CIC consideră ca fiind binevenite eforturile recente ale Oficiilor pentru Brevete ale Marii Britanii, Australiei şi Japoniei din acest domeniu, şi încurajează Oficiul de Brevete din Japonia, Oficiul European pentru Brevete şi Oficiul pentru Invenţii şi Mărci American să-şi dubleze eforturile pentru obţinerea recunoaşterii reciproce între aceste trei mari oficii pentru brevete a cercetării documentare şi a rezultatelor examinării. În acest sens trebuie armonizate în tot sau în parte legile privind brevetele din fiecare ţară.

5252

De o importanţă deosebită este faptul că SUA acordă un brevet în baza unei cereri de brevet de invenţie având ca solicitant prima persoană care creează o invenţie, în timp ce în celelalte ţări, brevetul este acordat primei persoane care depune cererea de brevet.

Prin Legea nr. 537 din 25.11.2004 România a ratificat Tratatul privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva la 01.06.2005.

Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor – PCT - este considerat de companii ca fiind foarte atractiv cel puţin prin posibilitatea oferită, privind documentarea internaţională şi examinarea preliminară internaţională a cererii cu influenţe asupra reducerii costurilor de obţinere a brevetului sau cel puţin asupra amânării suportării acestora.

5353

În anul 1975 Convenţia Brevetului European a intrat în vigoare şi acum Oficiul European pentru Brevete primeşte în jur de 160.000 de cereri pe an. Lunga perioadă de examinare a cererilor europene în special în anumite domenii tehnice creează de asemenea probleme companiilor.

CIC speră că OEB-ul şi Consiliul Administrativ vor găsi modalităţi de a asigura publicarea tuturor cererilor împreună cu raportul de documentare în decurs de 18 luni şi că media duratei de examinare va fi semnificativ redusă. Costurile mari, majoritatea pentru traduceri la validarea în cadrul sistemelor naţionale ale unui brevet european după eliberare sunt criticate de către titulari, iar CIC speră să se înfiinţeze un sistem al traducerilor mai puţin costisitor pentru cei care solicită validarea unui brevet într-o ţară membră a Convenţiei Brevetului European.

5454

Alte aranjamente de succes privind brevetarea regională -precum sistemele adoptate de Oficiul pentru Brevete Euro-asiatic, Organizaţia Proprietăţii Intelectuale Africană şi Organizaţia Regională a Proprietăţii Industriale Africană, au fost adoptate. CIC doreşte ca sisteme similare să fie stabilite şi în alte părţi şi care să cuprindă de exemplu ţările asiatice. CIC favorizează crearea de astfel de sisteme deoarece ele oferă oportunităţi de reducere a costurilor, amânarea plăţilor şi accelerarea procedurilor de obţinere a brevetului.

CIC încurajează eforturile Uniunii Europene de a stabili un sistem Comunitar al Brevetului care să confere un sistem de brevetare unitar în toate cele 15 state membre ale Uniunii Europene

5555

15. Active necorporale tehnologice23)

Aceste active cuprind:1. Brevetele de invenţie acordate;2. Invenţiile care sunt înregistrate, eventual publicate, dar pentru care nu a fost încheiată examinarea de fond;3. Realizările tehnice care sunt noi la nivelul unei unităţi şi utile acesteia;4. Know-how;5. Informaţiile confidenţiale;6. Secrete comerciale;7. Copyright-ul pentru materiale tehnice, cum ar fi

programele de calculator, baze de date, manualele şcolare.

5656

Determinarea valorii activelor necorporale tehnologice este utilă pentru:1. Elaborarea unei strategii pentru găsirea oportunităţilor prin care brevetele de invenţie, know-how-ul sau dreptul de autor pentru software să fie licenţiate;2. Stabilirea preţurilor de achiziţie pentru activele

necorporale cu ocazia modificărilor statutului juridic al intreprinderilor cum ar fi fuziuni, dizolvări, preluări, privatizare;

3. Determinarea nivelelor de impozitare pentru active necorporale;

4. Evaluarea în situaţii cum ar fi preluări de afaceri falimentare, licenţele obligatorii, garanţiilor reale.

5757

16. Brevetele de invenţie ca active necorporale tehnologice 23)

Unele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească brevetele de invenţie pentru a deveni active necorporale importante în patrimoniul intreprinderii:

1. Să fie aplicate şi în consecinţă să producă beneficii;2. Obiectul brevetului de invenţie să fie în concordanţă cu

cerinţele consumatorului;3. Obiectul brevetului de invenţie crează un segment de piaţă nou sau dezvoltă segmentul existent;4. Poate forma obiectul unei transmiteri de drepturi prin

licenţă;5. Costurile procedurilor în faţa OSIM, ca şi cele de

menţinere în vigoare sunt relativ mici în raport cu beneficiile obţinute prin aplicarea invenţiei brevetate;

6. Obiectul(ele) invenţiei/grupului de invenţii brevetate au utilizări multiple;

7. Hotărârile acordate ca urmare a unor eventuale litigii în instanţele judecătoreşti nu afectează valoarea determinată a brevetului de invenţie; 5858

16. 1. Indicatori de analiză.

La evaluarea unui brevet de invenţie este recomandat să se aibă în vedere următorii indicatori de analiză:

1. de evaluare a beneficiului obţinut sau estimat cu privire la aplicarea invenţiei brevetate;

2. de evaluare a costurilor cu brevetul de invenţie de la data de depozit a cererii şi în continuare pe toată durata cât brevetul de invenţie este în vigoare;3.de evaluare a veniturilor rezultate din activitatea de

brevetare;4. de analiză a duratei de viaţă a brevetului;5. de evaluare a pieţei;

5959

17. Evaluarea drepturilor care decurg din brevet.

Experienţa în domeniu, în general, în ţările cu investiţii relativ mari în C&D şi ca atare cu un grad de inovare ridicat a condus la selectarea următoarelor căi de stabilire a unei remuneraţii rezonabile cuvenite inventatorului şi a unei cote de profit acceptabile cuvenită titularului brevetului:

1. Se porneşte de la faptul că preţul cu amănuntul al unui produs este stabilit pe baza preţurilor de intreprindere, la care se adaugă N% din acesta şi în acest caz nivelul remuneraţiei este cel dat de valoarea lui “N”;

Se utilizează o metodă statistică de obţinere a unor remuneraţii standard “uzuale” pentru fiecare domeniu de activitate care poate fi de exemplu în industria chimică de 2...5%, în industria farmaceutică de 2...10% şi în industria electrotehnică de 0,5...5%;

Se porneşte de la faptul că stabilirea drepturilor băneşti rezonabile reprezintă o intuiţie a nespecialiştilor şi se bazează pe o politică înţeleaptă în afaceri. Regula care guvernează aceste aprecieri şi orientări poate fi obţinută prin cercetări aprofundate asupra acestor subiecte.O evaluare precisă se poate face doar pe baza unor date exacte, acestea fiind de regulă cele utilizate la stabilirea drepturilor de brevet şi dacă ele nu sunt accesibile, o asemenea evaluare nu mai este posibilă.

6060

2. În procesul de evaluare a drepturilor de brevet această superioritate tehnică a invenţiei faţă de stadiul tehnicii cunoscut va fi mai puţin importantă, pe primul plan stând criteriile economice, atenţia fiind acordată profitului generat.

3. În continuare vom prezenta, ca exemplu, o formulă (1) cu care poate fi estimată valoarea materială a drepturilor care decurg dintr-un brevet de invenţie:

Vdr.br. = (Pn . TVP - ∑ C) . KX (1)în care:Vdr.br. – este valoarea materială a drepturilor care decurg din brevet;Pn – este profit net;TVP – perioada de timp pentru care aplicarea invenţiei brevetate poate fi mai mică sau egală cu perioada de valabilitate a brevetului, adică de 3,5 până la 10 ani, ţinând cont de gradul de uzură morală a inevenţiei, aplicate în domeniul tehnic căruia îi aparţine.∑ C – reprezintă însumarea costurilor efectuate în stabilirea valorii comerciale a invenţiei, respectiv cele pentru cercetare-dezvoltare, brevetarea invenţiei, reclama şi publicitatea şi pentru promovarea pe piaţă până la comercializarea invenţiei brevetate şi a eventualelor litigii.

6161

KX – un coeficient care reprezintă o medie ponderată a influenţei unor factori cum ar fi:

a) capitalul investit;b) creditul social al intreprinderii;c) abilitatea conducerii;d) nivelul tehnic al personalului de specialitate;e) abilitatea de a vinde;f) atractivitatea şi impresia asupra publicului a designului şi garanţia calităţii produsului promovat prin marca de produs;g) influenţa caracteristicilor tehnice superioare ale produsului brevetat asupra pieţei (comparativ cu produse similare existente)

6262

Dacă se aplică metoda capitalizării veniturilor atunci se determină valoarea brevetului pe baza veniturilor estimate a fi obţinute din utilizarea invenţiei care se raportează la o rată de capitalizare.

Relaţia de calcul este dată de formula (2)23):Valoarea brevetului = (∑ Venituri din exploatare)/ Rata de

capitalizare (2)Rata de capitalizare depinde de domeniul de aplicare a

invenţiei brevetate. Pentru domenii dinamice-informatică, biotehnologii,

nanotehnologii-rata de capitalizare are valori relativ mici de 4...10%, pentru domenii mai puţin dinamice – automobile, aparate electrocasnice – rata de capitalizare are valori de 15...25%, iar pentru materiale de construcţii, industria metalurgică şi petrochimică, rata de capitalizare are o valoare de 20...35%.

6363

18. Câteva repere privind stabilirea valorii economice şi sociale care trebuie avute în vedere în cadrul competiţiei dintre persoanele juridice 19)

- Importanţa deosebită a conţinutului şi nivelului tehnologiei în cadrul strategiilor de competiţie.- Investiţii mai mari pentru C&D în vederea găsirii de noi produse care să fie fabricate şi puse pe piaţă.- Competiţie mai mare la nivel internaţional prin:

- aderarea a noi ţări membre la Organizaţia Mondială a Comerţului;

- înlocuirea industriei manufacturiere în ţările în curs de dezvoltare;

- internetul deschide piaţa internaţională- Noile direcţii tehnologice în care cheltuielile C&D sunt mai mari cum ar fi: biotehnologia, devin mai importante în comerţul la nivel internaţional.

6464

- Pentru a se ajunge la un sistem de protecţie prin brevet de invenţie care să confere siguranţă şi care să asigure o protecţie într-un timp relativ scurt şi cu costuri acceptabile pentru diferitele categorii de solicitanţi şi titulari este necesar să fie realizată o armonizare a legislaţiilor naţionale.

- În acelaşi context trebuie să existe şi un sistem de apărare al drepturilor conferite de brevet titularului eficient cu decizii corecte bazate pe aceleaşi norme internaţionale şi pronunţate într-un timp relativ redus.

6565

19. Concluzii

Brevetele şi sistemele de proprietate intelectuală, în general, reprezintă un subiect important, complex şi cu evoluţie rapidă astfel că unele dintre elementele acestuia cum ar fi: cunoştinţele tradiţionale, folclorul, biodiversitatea, biotehnologia, şi altele asemenea, nu sunt, încă, clasificate corect şi nu pot fi protejate adecvat în majoritatea regiunilor lumii folosind sistemul de brevetare actual.

Prin urmare, este necesară cooperarea între ţări şi crearea de oficii regionale care să abordeze problema regional sau internaţional şi în acest context organizaţii ca ARIPO şi OAPI au fost create pentru a acorda drepturi de proprietate intelectuală statelor membre şi de a contribui la elaborarea şi armonizarea legislaţiei în domeniul proprietăţii intelectuale.

Domnul Timothy J. Muris, preşedinte al Comisiei Federale de Comerţ a Statelor Unite (FTC), a făcut o remarcă în sensul că legea brevetului şi legea antitrust sunt complementare. Ambele încearcă să promoveze şi să îmbunătăţească viaţa consumatorilor20)

6666

O bună protecţie prin brevet, adică protecţia compusului în sine, cu o întindere rezonabilă a revendicărilor, va încuraja, persoanele interesate şi companiile pentru a investi resurse constând în timp, bani şi efort, în două direcţii: în activităţi având ca scop crearea de invenţii, care altfel nu ar fi create şi prin dezvoltarea şi fructificarea invenţiilor, care altfel ar rămâne neproductive, simple idei.

Un brevet poate fi folosit într-o activitate anticompetitivă cum ar fi stabilirea preţului sau legată de vânzarea de produse nebrevetate.

Brevetele contribuie la pregătirea terenului şi creează oportunităţi pentru multe firme să intre pe noi pieţe prin protejarea invenţiilor împotriva copierii de către deţinătorii acestor pieţe şi prin atragerea de capital de investiţii necesar intrării pe piaţă cu noile invenţii. Brevetele în vigoare promovează competiţia prin crearea de noi produse şi servicii.

6767

BIBLIOGRAFIE

1) Y. Eminescu, Tratat de Proprietate Industrială, vol.I, Creaţii noi, Academia Română, Bucureşti 1982.

2) Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale; Introducere în proprietate intelectuală, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2001.

3) Legea nr.64/1991 republicată în Monitorul Oficial Partea I nr.541 din 08.08.2007

4) Legea nr.611 privind aderarea României la Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, precum şi Actul de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 noiembrie 2000; Decret nr.906 pentru promulgarea Legii privind aderarea României la Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, precum şi Actul de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 noiembrie 2000 - publicate în Monitorul Oficial nr. 844 din 22 noiembrie 2002.

5) Dr. Lucian Mihai, Invenţia, Universul Juridic, Bucureşti, 2002, p.10-21.6) Regulamentul de aplicare al Legii nr. 64/1991 republicată privind

brevetele de invenţie.7) S.C.P 7/3, 6 martie 2002.8) Dr.Lucian Mihai, Invenţia, Universul Juridic, Bucureşti, 2002, p. 132-130.

11

9) Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale.10) Dr.Ioan Cameniţă, Cazurile de restrângere a exercitării drepturilor

exclusive de folosire a brevetului de invenţie,Invenţii şi Inovaţii, nr.1, vol.XII, OSIM Bucureşti, 1978

11) Acord privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de cormerţ, publicat în Monitorul Oficial, nr.360 bis din 27 decembrie 1994, p. 717-751; Anexa 1C a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ din 1994, raficat prin Legea nr. 133 din 22 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 360 din 27 decembrie 1994.

12) ”Codul Fiscal.Codul de procedură fiscală. Ordin al Ministrului Finanţelor Publice cu privire la Codul Fiscal (Ordinele nr. 1848, 1847, 1846, 1845,1844, 1853, 1828 şi 1852 din 22 decembrie 2003) Editura naţională, ISBN 973-659-050-X.

13) Briefing paper – Medicins sans Frontieres , Noiembrie 200114) Dr. Bernhard M. Roth – “Development of Plant Protection Products and

Patent Protection”, Seminar “Pateting Products” organized by the EPO, the Italian Government and Interpat, March 14-18, 1994, Rome

15) Dr. Dieter Laudien – “Conference on the International Patent System”, March 25-27, 2002, Geneva

16) Mr. Bruce A. Lehman – “Conference on the International Patent System”, March 25-27, 2002, Geneva

17) Mr. Ian Brewer – “Conference on the International Patent System”, March 25-27, 2002, Geneva

22

18) Mr. Malcolm Royal – “Conference on the International Patent System”, March 25-27, 2002, Geneva

19) Luis – Alfonso Duran – “Whither goes the international Patent System” , Association Internationale pour la Protection de la Propriete Intellectuelle (AIPPI), 2002

20) Mr. Michael Kirk – “Conference on the International Patent System”, March 25-27, 2002, Geneva

21) Mr. Mzondi Chirambo – “Conference on the International Patent System”, March 25-27, 2002, Geneva

22) Mr. Richard F. Fawcett - “Conference on the International Patent System”, March 25-27, 2002, Geneva

23) “Active necorporale, proprietăţi intelectulae, Cristian Silviu Bănacu, Editura Tehnică Economică, Bucureşti, 2005.

24).“Evolution of patent rights and determination of reasonable royalties”, extracted from Commentary on New Industrial Property Low of Japan, by prof. Masami Hanabusa, Hanabusa Institute for the Protection of Industrial Property , Tokyo , Japan.

33