brasov

PATJ –BRAŞOV FAZA 4

CUPRINS:

I. DATE INTRODUCTIVE

1

I.1. CADRUL DE ELABORARE

1

I.2. DOMENII – ŢINTĂ

1

I.3. EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE

2

I.4. FUNDAMENTAREA OBIECTIVELOR

4

S. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ

GENERALITĂŢI

6

S.1.POPULAŢIA

6

S.2. RESURSE UMANE

12

S.3. DISFUNCŢIONALITĂŢI

16

S.4. TENDINŢE ŞI POTENŢIAL

17

S.5. POPULAŢIA PE TERMEN LUNG

19

S.6. PLAN DE MASURI

23

E. POTENŢIAL ECONOMIC

25

CARACTERISTICI GENERALE

25

E.1. SECTORUL PRIMAR

25

E.2. SECTORUL INDUSTRIAL

28

E.3. SECTORUL SERVICIILOR

35

E.4. FENOMENUL ANTREPRENORIAL

37

E.5. CONCLUZII

40

E.6. DIRECŢII DE DEZVOLTARE

45

E.7. PLAN DE MĂSURI

T. PROFIL TERITORIAL

T.1. PROTECŢIA MEDIULUI

57 57

T.2. DISFUNCŢIONALITĂŢI

64

T.3. PROPUNERI ŞI REGLEMENTĂRI

65

T.4. PLAN DE MĂSURI

T. 5.DISFUNCŢIONALITĂŢI CADRUL CONSTRUIT

71

T.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI

77

T.7. PROPUNERI CADRU CONSTRUIT

82

T.8. PLAN DE MĂSURI T.9.

T.10.

C. CONCLUZII FINALE

C.1. GRUPAREA PROPUNERILOR

90

C.2. DEMERS STRATEGIC

90

C.3. DIRECŢII DE ACŢIUNE

91

C.4. UTILIZAREA PATJ

92

MĂSURI PRIORITARE INFRASTRUCTURI TEHNICE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCUREŞTI UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” - “ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN DESIGN Strada Academiei 18-20, 70109 BUCURESTI, ROMANIA Telefon: 315.54.82, 313.95.65, 307.7141 Fax: (40) 1 - 312.39.54

CCPEC CATEDRA DE URBANISM PROIECT NR.: 14/2002 FAZA 4 : SINTEZĂ, PLAN DE MĂSURI TITLUL : PLAN AMENAJARE TERITORIALĂ A JUDEŢULUI BRAŞOV EXTRAS: PROPUNERI, PLAN MĂSURI INFRASTRUCTURI TEHNICE

PATJ BRAŞOV BENEFICIAR : CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV PROIECTANT UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI GENERAL : URBANISM “ION MINCU” - BUCUREŞTI RECTOR : Prof.dr. arh. Emil Barbu POPESCU ŞEF CATEDRĂ : Prof.dr.arh.Alexandru M. SANDU ŞEF PROIECT : Prof.dr. Peter DERER

Decembrie, 2002

COLECTIV DE COLABORARE

STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

AUTORI : arh. Mihaela POPA UAUIM soc. Daniela MUNTEANU Urba ec. Steluţa CHIRIAC Urban Proiect POTENŢIALUL ECONOMIC

Autori: arh. Monica RĂDULESCU UAUIM ing. Elena STANCU Urban Proiect geogr. Silvia IONIŢĂ Urban Proiect PROFILUL TERITORIAL AUTORI: arh. Peter DERER UAUIM arh. Cerasella CRĂCIUN UAUIM arh. Constantin CHIFELEA Urban Proiect arh. Marilena RIGA Urban Proiect ing. Viorica NICULESCU Urban Proiect ing. Florin CHIPERI Urban Proiect ing. Andreia ALEXANDRESCU Urban Proiect ing. Marioara DOROBANŢU Urban Proiect CONSULTANŢI : prof.dr. arh. Alexandru M.SANDU UAUIM Arh. Serban NADEJDE UP TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

Elena DINU C.C.P.E.C Tehn. Anca GHIOLDEA Urban Proiect Tehn. Marioara DUMITRU Urban Proiect Tehn. Magdalena BÎLĂ Urban Proiect tehn. Alexandra LECHKUN Urban Proiect Tehn. Cristina IVANA Urban Proiect Secr. Carmen OANCEA UAUIM Ref. Gabriela TEODORESCU UAUIM

1

I. DATE INTRODUCTIVE PATJ – BRAŞOV 4

I. DATE INTRODUCTIVE PATJ – BRAŞOV 4 I.1. CADRUL DE ELABORARE I.2. DOMENII – ŢINTĂ I.3. EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE I.4. FUNDAMENTAREA OBIECTIVELOR

Lucrarea de faţă reprezintă faza a 4-a a PATJ -Braşov “Sinteză, plan de măsuri”, precedat fiind de faza 1 “Tema-program”, faza a 2-a “Analiza existentului, dis-funcţionalităţi” şi faza a 3-a “Propuneri, direcţii de dezvoltare”.

Prezentul Plan de Amenajare a Teritoriului a fost elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare şi caietul de sarcini care a stat la baza licitaţiei de atribuire. Principalul act normativ care a stat la baza PATJ a fost Legea Amenajării Teritoriului şi a Urbanismului nr.350/2001, corelată cu legi conexe inclusiv programe guvernamentale.

De asemenea, s-au avut în vedere principii şi elemente din “Ghidul de

elaborare a documentaţiilor tip PATJ” (proiect aflat în fază de avizare) precum şi date preliminare din “Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002”. Numeroase informaţii au rezultat din documentaţiile preliminare comandate de Consiliul Judeţean Braşov ori au fost puse la dispoziţie, cu amabilitate, de structurile tehnice din cadrul CJ. Braşov şi alte instituţii.

Totodată, s-au luat în considerare recomandările şi prevederile

instituţiilor Uniunii Europene privind amenajarea teritoriului continental precum Schema de dezvoltare a spaţiului european (Europa 2000+), Agenda 21, concluziile întâlnirii CEMAT de la Hanovra 2000, ca şi concluzii extrase din proiectele CADES, Interreg II, ESTIA etc.

I.1. CADRUL DE ELABORARE

2


In toate fazele de elaborare s-a urmărit situaţia, posibila evoluţie şi şansele de ameliorare dintr-un număr de domenii prioritare precum:

S. Structura socio-demografică

- repartiţia teritorială a populaţiei - comunităţile destructurate - educaţia, accesul la servicii - folosirea forţei de muncă

E. Potenţialul economic

- cartarea valorică a teritoriului - economia agrară, industria extractivă - marile concentrări industriale - oportunitatea unor noi zone economice - sectorul serviciilor - rolul activităţilor turistice

T. Profilul teritorial

- axe de dezvoltare a judeţului - monitorizarea mediului natural - ponderarea extinderii reţelei de localităţi - rolul reţelei de dotări publice - rezerve spaţiale pentru activităţi economice - contribuţia patrimoniului cultural - comunicaţiile exterioare şi accesibilitatea locală - evoluţia resurselor energetice - gospodărirea complexă a apei

In inventarul disfuncţionalităţilor caracterizând situaţia actuală s-a încercat evidenţierea celor de importanţă majoră (naţională, regională) şi celor vitale pentru judeţ. Ele s-au grupat în 5 categorii principale:

I.2. DOMENII – ŢINTĂ

I.3. EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE

3


- absenţă, subdimensionare - reducere cantitativă - degradarea calităţii - intervenţii parazitare - efecte colaterale dăunătoare

S-a constatat că ponderea majoră este reprezentată de reducerile

cantitative şi degradările de calitate, dar pentru unele obiective pot fi determinante şi disfuncţionalităţile legate de absenţa sau subdimensionarea componentelor specifice.

In situaţia cea mai critică se află structura socio-demografică care a

înregistrat o descreştere numerică sensibilă şi o dezechilibrare notabilă prin îmbătrânire şi înmulţirea populaţiei lipsite de educaţie. O primă concluzie este că

efectele procesului de tranziţie (ruralizarea, sărăcirea) se suprapun cu tendinţele generale de pe continent (scăderea numerică).

Nu mult mai bună este starea potenţialului economic unde activităţile

de exploatare-extracţie, prelucrare şi producţie de maşini şi bunuri a scăzut dramatic. Progrese locale s-au înregistrat în domeniul producţiei agro-alimentare, forestiere şi, mai ales, în domeniul serviciilor (micile ateliere şi sectorul financiar-bancar). Se poate vorbi despre o destructurare a economiei judeţene datorate lipsei de adaptare rapidă la economia liberală.

Situaţia profilului teritorial pare sensibil mai bună. S-au produs

ameliorări în infrastructura de circulaţie-transport, şi, parţial, în reconsiderarea protecţiei mediului (şi ca urmare a reducerii producţiei industriale). Un timid reviriment se observă în domeniul locuirii ca urmare a construcţiei intensive, deşi în planul confortului se constată o creştere a decalajului între urban şi rural, datorită deteriorării situaţiei serviciilor publice şi infrastructurii locale. In profil teritorial nu absenţa unor componente, cât calitatea acestora creează disfuncţionalităţi.

In ansamblu, judeţul Braşov, care până în 1990 s-a bucurat de un statut special, a fost afectat de dificultăţile perioadei de tranziţie rezultând o sensibilă descreştere a nivelului de viaţă al populaţiei, mai ales în mediul rural.

BILANT TERITORIAL1 1992 2002 HA % HA %

1 Sursa: Directia Judeteana de Statistica

4


TEREN AGRICOL, din care :

297.519

55,5

297.367

55,4

o culturi o livezi, vii o păşuni, fâneţe

118.175 2.888

176.456

22,0 0,6

32,9

118.151 2.749

176.467

22,0 0,5

32,9 TEREN NEAGRICOL, din care:

238.790

44,5

238,942

44,6

o păduri2 o ape o drumuri o construcţii si

curţi o altele

199.315 6.645 6.391

17.576 8.865

37,2 1,2 1,2 3,2 1,6

199.315 6.645 6.391

17.726 8.865

37,2 1,2 1,2 3,3 1,6

TOTAL GENERAL 536.309 100,0 536.309 100,0

Cercetarea disfuncţionalităţilor majore a permis diagnosticarea specifică pe subzone ale judeţului. Astfel, în Ţara Bârsei încetinirea activităţilor economice tradiţionale a fost contrabalansată de funcţiunile administrative şi dezvoltarea sectorului serviciilor. In schimb, în Ţara Făgăraşului şi Zona Rupea, peste degradarea industriei s-au adăugat efectele subdimensionării ori absenţei unor alternative economice. Disparităţile între Ţara Bârsei şi celelalte 2 subzone s-au tradus în raportul 2/1 la câştigul salarial mediu net.

Aceste variaţii sânt dublate de regresul demografic în mediul urban

(Făgăraş scade cu 1/5, Victoria şi Rupea cu c. 1/10-1/13 din cifra înregistrată în 1992) la care se adaugă repartiţia inegală a activităţilor economice, reducerea numărului firmelor cu expertiză recunoscută, absorbirea modestă a investiţiilor străine, absenţa relativă de la diverse programe de finanţare etc.

Pentru corectarea acestor dezechilibre se propune ca obiectiv principal

“dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora”. Cum ritmurile de evoluţie ale Ţării Bârsei sunt sensibil mai mari decât cele ale Ţării Făgăraşului şi Zonei (Ţării) Rupea se 2 Suprafaţa destinata padurii, nu neaparat impadurita.

I.4. FUNDAMENTAREA OBIECTIVELOR

5


propune acceptarea unei complementarităţi în baza căreia ultimele două subregiuni vor trebui stimulate cantitativ, chiar preluând subfuncţii economice din Ţara Bârsei, care va trebui încurajată să se dezvolte calitativ.

Se iau în considerare 2 etape: Până în 2004 se va încheia tranziţia

economică (privatizarea şi retehnologizarea industriei, fundamentarea serviciilor, stoparea declinului economic, atenuarea descreşterii populaţiei) şi se vor efectua lucrări în profil teritorial (cadastrarea, baza de date, clarificarea proprietăţii publice, delimitarea principalelor zone funcţionale etc.) Intre 2004-2007 se va intra în normalitate (pregătind accesul în UE), considerând o dezvoltare economică constant ascendentă şi stoparea descreşterii demografice, transpuse în profil teritorial prin adecvarea principiilor deduse din Perspectivele de Dezvoltare ale Spaţiului European (ESDP).

6


Aprecierea domeniilor demografic, economic şi teritorial în 2002 (comparativ cu 1990) 0% 100% 200%

Dom

eni

i

Dom

eni

i ţin

tă

di

Cod

ul

din

Fam

ilii

de

disf

uncţ

iona

lită

ţi

Observaţii

Stru

ctur

a so

cio-

dem

ogra

fică

S 1-3 Structura

populaţiei

S 1,6 Dezvoltarea

umană

S 5 Ocuparea forţei de muncă

Pote

nţia

l ec

onom

ic

E 1 Agricultura

E 2,4 Exploatarea

resurselor

E 5 Industria prelucrătoare

E

5 Industria constructoare de maşini

E

5 Industria bunurilor de consum

E 6,8

Serviciile

Prof

il te

ritor

ial

T 1-

4 Protecţia mediului

T 5-

8 Reţeaua de localităţi

T 10

Locuirea

T

9,

11, Dezvoltarea

şi echipamentele

T

15,

16 Infrastructura

hidrotehnică

T

13,1

4 Infrastructura de circulaţie

T 17

, 18

Infrastructura energetică

6

S. STRUCTURA SOCIO –DEMOGRAFICĂ PATJ – BRAŞOV 4

S. SRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ PATJ – BRAŞOV 4

CUPRINS:

GENERALITATI S.1.POPULAŢIA S.1.1.VOLUMUL POPULAŢIEI S.1.2. STRUCTURA DEMOGRAFICA S.1.3 DINAMICA POPULAŢIEI S.2. RESURSE UMANE S.2.1. STRUCTURA FORŢEI DE MUNCĂ S.2.2. CALITATEA VIEŢII S.3.DISFUNCŢIONALITĂŢI S.3.1. POPULATIA S.3.2. FORTA DE MUNCA S.4. TENDINŢE ŞI POTENŢIAL S.4.1.EVOLUŢII S.4.2. POTENŢIAL

S.4.3. PRIORITĂŢI S.5. POPULAŢIA PE TERMEN LUNG S.5.1. EVOLUTIA ECHILIBRATA S.5.2. REPARTIŢIA PE SECTOARE ECONOMICE S.5.3. OBIECTIVE SOCIO-DEMOGRAFICE S.5.4. PREMISE URBANISTICE PENTRU REDRESARE S.6. PLAN DE MASURI GENERALITATI

Judeţul Braşov, primul din Regiunea Centru, ca număr de populaţie,

densitate şi grad de urbanizare, este marcat de declinul zonelor industriale cu impact major asupra demografiei. Aceasta a destabilizat piaţa muncii, mai ales

7


după 1997 odată cu restructurarea marilor întreprinderi cu capital de stat, determinînd scăderea nivelului de trai al populaţiei. Rata ridicată a şomajului şi tendinţele de depopulare a unor zone, până sub media naţională sunt principalele probleme de ordin socio-demografic.

De asemenea, modificarea structurii socio-etnice din ultimul deceniu, în sensul dispariţiei minorităţii germane şi al creşterii ponderii minorităţi rome (cu grad mai scăzut de educaţie, concentrate în localităţi marcate de sărăcie), este un proces profund negativ, cu implicaţii multiple pe plan cultural, social şi chiar economic. Potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului populaţiei şi al locuinţelor, 2002 – CNS judeţul Braşov număra 588 366 locuitori(la 1iulie 2000 –cf. Anuarului Statistic al României – CNS 628 643 locuitori).

S.1.1.VOLUMUL POPULAŢIEI

Judeţul Braşov, cu 588399 locuitori se clasează din punct de vedere al volumului populaţiei, astfel: • Pe primul loc, în cadrul Regiunii Centru, polarizând c.1/4 din populaţia totală. • Pe locul 7, în 2000, între judeţele incluzând oraşe mai mari de 300 000 de

locuitori

Populaţia pe localităţi

Municipiul Braşov, principalul centru urban, reşedinţă de judeţ, ocupă

un loc privilegiat cu o populaţie reprezentând c. 1/2 din total, cu atât mai mult cu cât, aglomeraţia sa urbană reprezintă cca 66% din totalul pe judeţ.

Localităţile urbane se ierarhizează astfel (2000):

S.1.POPULAŢIA

8


Localitate Nr. locuitori

% din total judeţ

Nr. locuitori Recensămînt 2002

Municipiul Braşov 309671 49,5% 283901 (-12,3%)

Municipiul Făgăraş

43938 7% 35759 (-20,4%)

Municipiul Săcele* 30205 4.8% 30044 (-0,6%) Municipiul Codlea* 24918 4.0% 24256 (-1,2%) Oraşul Zărneşti 26650 4.3% 25332 (-3,8%) Oraşul Râşnov 16108 2.6% 15436 (-5,8%) Oraşul Victoria 10745 1,7% 9046 (-

11,7%) Oraşul Predeal 6547 1,0% 5625 (-

23,0%) Oraşul Rupea 6317 1,0% 5760 (-7,6%) Total pop. urbană

475099 75.9% 435159 (-11,2%)

* Conform PATN – IV, localităţile Săcele şi Codlea intră în categoria municipii

Sursa: Comisia Naţională pentru Statistică, 2001 Comunele mari, cu peste 5000 de locuitori, sunt Prejmer – 8530/8323

loc., Feldioara – 7348/7476 loc., Târlungeni – 7045/7413 loc., Hălchiu – 6139/6213 loc., Bran – 5598/5316 loc., Vulcan – 5535/5640 loc.,Ghimbav– 5484/5100 loc. şi Hoghiz – 5512/5007 loc.Comunele mici, cu mai puţin de 1000 de locuitori, sunt Fundata – 498 loc., Lisa - 856 loc. şi Ticuşu – 918 locuitori. Populaţia pe medii

Din punct de vedere al gradului de urbanizare, cu 75,6% populaţie în mediul urban (475099/435159 persoane) şi numai 24,4% în mediul rural* (153 544/153207 persoane), judeţul Braşov se clasează astfel:

• pe primul loc la nivel naţional, faţă de o medie pe ţară care este de 54,6%

populaţie urbană şi 45,4% populaţie rurală • pe primul loc în Regiunea Centru care are o medie de 60,3% populaţie în

mediul urban şi 39,7% în mediul rural • la un nivel comparativ cu cel al ţarilor Europene (nivelul mediu de

urbanizare pe întreaga Europă în anul 1990 era de 64,7% şi pentru ţările cu economie avansată de cca. 72%)

S.1.2. STRUCTURA DEMOGRAFICA

Structură demografică pe grupe de vârstă şi pe medii în 2000:

9


Grupa de vârstă mediul urban mediul rural 0-15 ani 17,1% 24,4% 15-59 ani (vârstă activă) 67,3% 56,5% peste 59 ani («inactivi») 15,6% 19,2%,

Piramida vârstelor din 1992 indica o populaţie distribuită relativ echilibrat

dar cu o bază a acestei piramide destul de îngustă, anunţând un proces accentuat de îmbătrânire.

Principalele categorii de vârstă şi medii, erau, în 1992, următoarele:

Categoria de vârstă Mediul urban (% din total pop. în urban)

Mediul rural (% din total pop. în rural)

0-15 ani 24,7 24,4 15-59 ani (de vârstă activă) 64,5 56,5 peste 59 ani («inactivi») 10,8 19,2

Cel mai ridicat procent de populaţie de vârstă activă este Braşov 65,3%. În mediul rural structura pe grupe de vârstă indică un grad de îmbătrânire

important, populaţia de peste 60 de ani fiind aproape dublă faţă de cea din

40000 20000 0 20000 400000-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

90-94

Populaţ i a judeţ ului Braşov, pe vârst e ş i sex în 1992

Masculin Feminin

10


mediul urban. Aceasta conduce la un raport mediu de dependenţă de vârstă foarte ridicat :597‰.

Se remarcă o zonă cu o populaţie îmbătrânită (peste 20% din totalul

populaţiei): Bran, Racoş, Cincu, Şercaia, Comana, Jibert, Viştea, Sinca, Soarş, Caţa, Voila, Lisa, Hîrseni, Mîndra, Ucea, Recea, Fundata, Ticuşu, Parau.

Structura populaţiei pe sexe Structura populaţiei pe sexe este echilibrată la nivelul judeţului, cu 48,9%

populaţie masculină şi 51,1 populaţie feminină.

Structura şi evoluţia populaţiei pe naţionalităţi

Nationalitatea Total

populaţie română magiară rromă germană

2002 588366 100% 528171 89.8% 51103 8.7% 3918 0.7% 3898 0.7%

2002/1992 (%) 91.5% 93.1% 81.0% 147.5% 41.8%

1992 643261 100% 567422 88.2% 63087 9.8% 2656 0.4% 9335 1.5%

Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002, rezultate preliminarii – CNS

S.1.3 DINAMICA POPULAŢIEI

11


Mişcarea naturală

Rata natalităţii (‰) Rata mortalităţii (‰) Sporul natural (‰) total urban rural total urban rural total urban rural

România 10,5 8,9 12,3 11,4 8,9 14,4 -0,9 0 -2,1 Reg Centru 10,4 8,8 12,7 10,5 8,6 13,4 -0,1 0,2 -0,7 Jud. Braşov 9,2 7,9 13,1 9,2 8,2 12,2 0 -0,3 0,9

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2001

Miscarea migratorie În intervalul 1998 – 2000, pentru mai mult de jumătate din localităţile

rurale, soldul migratoriu a suferit modificări majore; unele comune au devenit din surse de migraţie, destinaţii ale fluxurilor migratorii, de exemplu: Soarş (de la –12‰ la 4‰), Sânpetru (de la -4‰ la 26,5‰), Fundata (de la -16‰ la 8‰).

Majoritatea oraşelor au un sold migratoriu negativ: Victoria (-2,5‰), Braşov (-5,7‰), Predeal (-7,8‰), Făgăraş (-8‰), Rupea (-9,3‰)

Evoluţia populaţiei În mediul uban cele mai mari scăderi de populaţie în intervalul 1992-

2002 s-au inregistrat în oraşele Predeal (-10,3%), Victoria (4,9%), Braşov (-4,3%) În mediul rural, sporul mediu al populaţiei este de –1,6% (-1,1 în

intervalul 1992-1996 ; -0,5% pentru 1996-2000) însă se înregistrează fluctuaţii foarte mari între :

• localităti cu creşteri semnificative, în intervalul 1996-2000, ca: Cristian + 9,8%, Buneşti + 8,7%, Ticuşu +7,6%, Budila + 7,2%, Bod + 6,4%, Cincu + 7,0%, Sercaia +6,6%, Halchiu +6,5%, Ormeniş +5,1%, ş.a;

• localităţi cu scăderi semnificative, în intervalul 1996-2000,ca: Fundata – 11,9%, Vistea -8,2%, Parau -6,5%, Recea – 5,7, ş.a.

Evoluţia populaţiei pe total şi pe cele trei subzone * Populaţia Rata de creştere

a populaţiei 1992 1996 1998 2000 2000-1992

Ţara Bârsei urban 428514 423999 418603 414099 -14415 -3.4% rural 93380 93874 95001 96003 2623 2.8% total 521894 517873 513604 510102 -11792 -2.3%

Ţara Făgăraşului urban 55178 55688 55723 54683 -495 -0.9% rural 36292 34067 33595 33383 -2909 -8.0%

12


total 91470 89755 89318 88066 -3404 -3.7%

Zona Rupea urban 6326 6165 6203 6317 -9 -0.1% rural 23571 23670 24015 24158 587 2.5% total 29897 29997 30343 30475 578 1.9%

TOTAL JUDET urban 490018 485852 480529 475099 -14919 -3.0% rural 153243 151611 152611 153544 301 0.2% total 643261 637463 633140 628643 -14618 -2.3%

Evoluţia populaţiei pe medii şi subzone (sold – nr.persoane)

Rezultatele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2002, obţinute de Comisia Naţională de Statistică indică o scădere cu

8,5% a populaţiei judeţului (în intervalul 1992-2002), în timp ce din datele furnizate de Anuarele statistice ale României – CNS rezultă o scădere de – 2,3% (în intervalul 1992-2002), adică mai puţin de o treime din cea reală. Aceasta arată că evoluţia socio-demografică a fost mult mai negativă decât ceea ce a rezultat din datele analizate.

1002

35

-2225

-5396

-4515 -4504

1127494

510

-1040-472 -212

-16138

114

345 143

99

-6000

-5000

-4000

-3000

-2000

-1000

0

1000

2000

1996-1992 1998-1996 2000-1998Tara Barsei- urban Tara Barsei- ruralTara Fagarasului- urban Tara Fagarasului- ruralZona Rupea- urban Zona Rupea- rural

13


Cele mai semnificative scăderi de populaţie au avut loc în Ţara Bârsei,

cu precădere în mediul urban (unde scăderea totală in intervalul 1992-2002 este apropiată de soldul total pe judeţ). În mediul rural se înregistrează un sold pozitiv, mai ales în jurul Municipiului Braşov, în localităţile în care se produce un “export de urbanizare” dinspre acesta (Aglomeraţia Braşovului).

În Tara Făgăraşului scăderea este accentuată în mediul rural (8% în

intervalul 1992-2002).În Zona Rupea se înregistrează un sold negativ pentru oraş şi un sold pozitiv pentru zona rurală înconjurătoare. S.2.1. STRUCTURA FORŢEI DE MUNCĂ

Forţa de muncă - volum

Judeţul Braşov, multă vreme destinaţie prioritară a fluxurilor de migraţie, a fost puternic afectat de declinul economic. Conform Planului Naţional de Dezvoltare 2002 – 2005, din 1997 până în 1999 în judeţul Braşov au fost disponibilizate colectiv în jur de 22.187 de persoane.Restructurarea economică care a avut loc masiv în 1997 a generat un şomaj înalt, ocuparea forţei de muncă constituind în continuare una din cele mai grave probleme sociale în acest teritoriu administrativ.

Populaţia activă a judetului Braşov este de 285601 persoane şi reprezintă 45,4% din totalul populaţiei.Populaţia ocupată reprezenta, la recensământul din 1992, 93,7 % din populaţia activă şi 43,3 % din totalul populaţiei. În 1999, însă, populaţia ocupată, 253900 persoane, reprezintă 88,9 % din populaţia activă şi 40,3 % din totalul populaţiei. Populaţia salariată era, în 2000, de 183.134 persoane, adică de 72% din populaţia activă ocupată.,1

Ocuparea forţei de muncă - 1999

Judeţul Braşov

Regiunea Centru România

Rata şomajului (%) 1999 11.1 10.8 11.5 Tineri şomeri ca % din total (1999) 29.1 28.0 28.2 Incidenţa şomajului pe termen lung 1999 (%)

> 6 luni 67.3 63.5 66.8 > 12 luni 48.6 38.0 41.3

Rata dependenţei (%) 39.6 44.7 46.6 Sursa : Raportul Naţional al Dezvoltării Umane

S.2. RESURSE UMANE

14


Scăderile cele mai importante ale populaţiei ocupate s-au înregistrat în

industrie dar şi în construcţii, transport, depozitare, etc. O parte din forţa de muncă disponibilizată s-a îndreptat spre alte sectoare: agricultură şi comerţ.

Rata de ocupare a populaţiei nu s-a schimbat semnificativ ca raport pe cele două medii – urban şi rural (în jur de 46 % în mediul urban şi 34 % în mediul rural) din 1992 până în 1999. Structura şomerilor arată că ponderea tinerilor şomeri este foarte ridicată, ca de altfel şi incidenţa ridicată a şomajului pe termen lung.

Sursa datelor: INS, Statistică teritorială 2001

Structura forţei de muncă salariate pe ramuri de activitate şi sectoare economice - 2000

Activităţi salariaţi % din total

Sector economic

salariaţi % din total

Agricultură 3,3 I 4,1 Silvicultură 0,8 Industrie 47,3 II 53,6 Construcţii 6,3 Comerţ 12,1 III 42,3

Evolutia ratei somajului

1.3

5.16.7 7.3 6.7

4.1

8.1 8.711.1

3

8.210.4 10.9

9.5

6.68.9

10.411.1

02468

101214

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Braºov România

15


Hoteluri şi restaurante 2,7 Transport şi depozitare 6,2 Poştă şi telecomunicatii 1,5 Activităţi financiare 1,3 Tranzacţii imobiliare 2,6 Administraţie publică 2,2 Invăţământ 6,6 Sănătate şi asistenţă socială 5,2 Alte activităţi 1,9 Sursa datelor: CNS - Anuarul Statistic al României, 2001

S.2.2. CALITATEA VIEŢII

Sănătate Speranţa de viaţă la naştere este mai mare decât media naţională pentru

ambele sexe. Mortalitatea infantilă este mai mare decât media pe Regiunea Centru ceea ce denotă o stare de sănătate mai scăzută a populaţiei.

Speranţa de viaţă la naştere Rata mortalităţii infantile

(1997-1999) 1999 2000 Feminin Masculin România 73,7 66,1 18,6‰ 20,8‰ Regiunea Centru 74,3 66,2 16,9‰ 17,8‰ Judeţul Braşov 74,4 66,8 19,7‰ 19,4‰

Indicatorii serviciilor de sănătate

Jud. Brasov

Reg. Centru

România

Rata mortalităţii infantile (/ 1000 de naşteri) 1999 19.7 16.9 18.6

Rata mortalităţii materne (/100000 nou născuţi) 1999 17.8 33.1 41.8

Paturi de spital (per 1000 de locuitori) 6.6 8.0 7.3

Populaţie per doctor 1998 557 532 530 asistent medical 1998 180 175 183

Consulturi medicale per locuitor în clinici locale 1998 3.2 3.2 2.3

Sursa datelor: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000 Distribuţia teritorială a spitalelor, cu o capacitate mai redusă decât cea la

nivel naţional, arată că zona de nord-vest a judeţului are un deficit în ceea ce priveşte asistenţa medicală specializată.

16


Invăţămînt

Judeţul Braşov dispune de un stoc de educaţie important cu valori ale indicatorilor superioare mediilor naţionale. Cu toate acestea, la nivelul învăţământului primar şi gimnazial tendinţele sunt negative: procentul copiilor de vârstă şcolară ( 7 –14 ani) care nu frecventează şcoala este cu mult mai mare decât media pe ţară.

Jud. Brasov Reg. Centru România Rata adulţilor educaţi (%) 1998 99.2 98.6 97.1 Copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani care nu frecventează şcoala (%) an şcolar 1998-1999

6.5 6.2 3.0

Rata totală a înscrierilor (%) 1998-1999

la toate nivelurile 66.0 61.8 63.9 ciclul primar şi gimnazial 85.9 85.6 88.9 liceu / şc. profesională 71.2 69.0 67.8

Nr. elevi / profesor

şcoala primară 20.0 17.8 18.7 gimnaziu 13.0 11.1 12.2

liceu 9.1 9.2 10.9 Sursa : Raportul Naţional al Dezvoltării Umane

Accesul la locuinţă Datele de la recensământul din 1992 relevă scăderea mărimii medii a

gospodăriei (de la 3,21 în 1977 la 3,10 în 1992). Comparând indicatorii locuirii din 1992 cu cei din 2000, se constată o uşoară îmbunătăţire a acestora, datorată în mare parte scăderii populaţiei.

1992 2000 Jud. Braşov România Jud. Braşov România persoane/locuinţă 3,04 2,98 2,93 2,84 persoane/cameră 1,34 1,21 1,27 1,14 suprafaţă locuibilă/persoană 11,52 11,33 12,2 12,2 nr. mediu de camere /locuinţă 2,27 2,46 2,30 2,49 suprafaţa medie a unei locuinţe 35,02 33,8 35,93 34,64

17


S.3.1. POPULATIA

Scăderea populaţiei ca urmare a reducerii natalităţii, creşterii mortalităţii şi (e)migrării, pe fondul scăderii nivelului de trai şi a calităţii vieţii

accentuarea procesului în teritoriu • începând cu 1997, în marile oraşe (municipii) - creşterea

fenomenului de migrare dinspre urban spre rural ca urmare a : - declinului industrial însemnând reducerea oportunitătilor de muncă în

special pentru populaţia disponibilizată de peste 40-45 ani fără şanse de reangajare

- retrocedarea terenurilor agricole ca urmare a aplicării Legii fondului funciar şi reorientarea către o agricultură la scară mică

• procese de depopulare în mediul rural, cu precădere în vestul judeţului – Ţara Făgăraşului ca urmare a : - absenţei posibilităţilor de muncă şi asigurare a subzistenţei; - confortului scăzut al locuirii; - accesibilităţii reduse la servicii de sănătate şi învăţământ locale sau

apropiate Imbătrânirea populaţiei cu precădere în anumite zone din mediul rural , în

special în vestul judeţului (Ţara Făgăraşului), ca urmare a: - migrării populaţiei de vârstă activă către oraşe sau comune din judeţ în

care există oportunităţi crescute de muncă chiar în condiţiile declinului economic;

- emigrării peste hotarele naţionale a populaţiei de vârstă activă Scăderea accentuată a populaţiei de origine germană ca urmare a

emigrării populaţiei tinere în ţara de origine Creşterea accentuată a populaţiei de etnie rromă şi concentrarea ei în teritorii marcate de şomaj, condiţii proaste de locuire, delicvenţă, datorată: - specificului cultural- o rată crescută a natalităţii; - lipsei de informaţie privind controlul reproducerii; - nivelului scăzut de educaţie şi instruire

S.3.2. FORTA DE MUNCA

Creşterea şomajului - proces general ca urmare a:

S.3.DISFUNCŢIONALITĂŢI

18


- declinului industriei; - absenţei unor variante alternative de ocupare a forţei de muncă

disponibilizate în cazul oraşelor monoindustriale - absorbirii doar în mică măsură de către agricultură şi parţial de sectorul

terţiar (comerţ) a excedentul de forţă de muncă creat prin disponibilizări, mai ales din industrie,

accentuarea procesului pe grupe de vârstă • incidenţa crescută a şomajului în rândul tineretului • şanse reduse de (re)angajare pentru populaţia activă

de peste 40-45 de ani, datorită : - lipsei de experienţă a forţei de muncă tinere; - pregătirii profesionale neadaptată pieţei; - scăderii (teoretice) a capacităţii de efort a forţei de muncă de peste 40-

45 de ani şi pretenţiile salariale sporite Slaba dotare cu servicii de interes public (sănătate, învăţământ, socio-

culturale) cu precădere în mediul rural) : - absenţa lor în anumite sate şi comune; - accesibilitatea redusă a serviciilor din comunele apropiate din cauza

stării de degradare a drumurilor de acces şi absenţei transportului public.

S.4.1.EVOLUŢII ________________________________________________________________

A. Concentrarea fenomenelor demografice negative în vest - nord-vestul

judeţului, cu precădere în Ţara Făgăraşului şi mai ales în comunele: Beclean, Lisa, Recea, Hârseni, Mândra, Vistea de sus (spor natural negativ; scăderea populaţiei şi îmbătrânire demografică accentuată în mediul rural, raport de dependenţă ridicat), dar şi în Zona Rupea (scăderea populaţiei şi îmbătrânire demografică accentuată în mediul rural)

B. Atenuarea fenomenelor demografice negative în oraşele mijlocii şi comunele din jurul Municipiului Braşov, printre care: oraşele Codlea, Săcele, Zărneşti, Râşnov şi comune ca: Cristian, Ghimbav, Bod, Harman, Prejmer, ş.a

S.4. TENDINŢE ŞI POTENŢIAL

19


(Aglomeraţia urbană a Braşovului) care cunosc chiar evoluţii pozitive şi cunosc un “transfer de urbanitate” dinspre marele centru urban.

S.4.2. POTENŢIAL

A. o populaţie cu un grad ridicat de instruire şi calificare care poate fi ocupată

în activităţi cu nivel crescut de tehnologizare sau în activităţi de servicii a căror pondere va continua să crească conform tendinţelor generale la nvel european;

B. gradul ridicat de concentrare in comunităţi urbane este un factor

determinant de atractivitate pentru marii investitori; C. oportunitatea ocupării unei părţi din forţa de muncă disponibilizată în turism,

inclusiv din mediul rural, în activităţi legate de turism cultural şi agroturism. D. perspective de dezvoltare ale zonelor puternic industrializate substanţial crescute faţă de zonele tradiţional subdezvoltate şi datorită faptului că nivelul infrastructurii este relativ satisfăcător, iar mecanismele economiei de piaţă au început să funcţioneze în anumite cazuri.

S.4.3 PRIORITĂŢI

Analiza socio-demografică a scos în evidenţă două probleme demografice principale a căror corectare trebuie urmărită cu prioritate în strategia de dezvoltare a Judeţului Braşov atât din cauza amplorii prezente cât şi din cauza implicaţiilor lor complexe pe termen scurt şi lung: 1. scăderea populaţiei şi procesele de depopulare în zone în care

fenomenul este mai accentuat; cu precădere în Ţara Făgăraşului, în mediul rural;

2. accentuarea şomajului ca urmare a declinului indusrtial în oraşele cu caracter predominant monoindustrial Ţara Făgăraşului este sub-zona, din cadrul Judeţului Braşov, cu cele mai

accentuate fenomene socio-demografice negative, către care trebuie să se îndrepte cu predilecţie politicile sociale şi celălalte politici sectoriale care fundamentează strategia de dezvoltare echilibrată a judeţului.

20


S.5.1. EVOLUTIA ECHILIBRATA

Elaborarea unei prognoze demografice în actualul context este o întreprindere complicată. Absenţa unor repere necesare fundamentării construcţiei prospective face dificilă construirea unor ipoteze, cu grad ridicat de realism.

Pentru evoluţia demografică a Judeţului Braşov s-au elaborat trei scenarii : «Tendenţială», «Echilibru» şi «Creştere» (variante normative) în concordanţă cu ipotezele generale adoptate în studiul “România 2020” (Academia Română, 1998)

S-a optat pentru varianta “Echilibru” (orizontul 2050). S-a considerat că

această variantă proiectează o evoluţie posibilă în condiţiile unei politici socio-demografice complexe, coerente şi susţinute care, împreună cu o redresare treptată a economicului, să creeze contextul atingerii unui nivel al fertilităţii necesar stopării declinului demografic.

Varianta “Echilibru” (pentru orizontul 2050), în parametrii consideraţi

pentru proiecţia evoluţiei demografice la nivelul ţării, conduce, la nivelul judeţului Braşov la o populaţie de cca 612000 locuitori în anul 2021 faţă de 627 900 în 2001 (-3,4%), în condiţiile creşterii treptate a ratei fertilităţii (1,48 copii la o femeie în 2021), pozitivării soldului migratoriu în intervalul 2011-2016, dar şi a creşterii inevitabile a ratei dependenţei (scăderea la 68,6 a populaţiei de vârstă activă ca urmare a regresului natalităţii începând cu 1989).

Anul

Populatia

(mii pers.)

Grupa de varsta (%) RBN* RBM*

E(0) RTF

<15 ani

15-64 65+ Feme

i Barbat

i

JUD

. B

RA

ŞOV 2001 627,9 16,7 72,3 11,0 75,12 67,95 1,07

2006 618,7 13,4 74,3 12,3 9,08 9,62 77,51 70,45 1,10 2011 614,7 13,4 74,1 12,6 9,48 10,05 78,4 71,35 1,19 2016 614,3 13,8 72,1 14,1 9,52 10,46 79,3 72,3 1,33 2021 612,1 14,0 68,6 17,3 9,13 10,89 79,9 72,9 1,48

U R

2001 479,8 15,3 74,9 9,8 76,9 69,9 0,88 2006 473,2 11,6 76,8 11,6 7,69 7,99 79,1 72,1 0,91

S.5. POPULAŢIA PE TERMEN LUNG

21


2011 470,2 11,4 76,3 12,4 7,95 8,56 80,3 73,3 0,97 2016 469,1 11,6 73,7 14,7 7,75 9,18 81,2 74,2 1,07 2021 465,8 11,5 69,2 19,3 7,11 9,93 81,9 74,9 1,19

RU

RA

L

2001 148,1 21,4 63,9 14,8 72,9 63,6 1,67 2006 146,0 18,8 66,4 14,8 12,87 13,71 75,15 65,1 1,69 2011 145,7 18,9 67,6 13,5 13,48 13,44 76,95 65,9 1,76 2016 146,6 19,2 67,6 13,2 13,81 12,89 77,28 66,5 1,87 2021 148,1 19,6 66,8 13,6 13,65 12,25 77,9 66,9 1,98

MU

N.

BR

AŞO

V

2001 479,8 15,3 74,9 9,8 76 69 0,7 2006 469,8 11,0 77,3 11,7 6,18 7,84 79,6 72,6 0,75 2011 463,8 10,1 77,2 12,7 6,79 8,35 81,07 74,07 0,87 2016 463,7 10,1 74,7 15,2 7,26 8,92 82,06 75,16 1,06 2021 466,7 10,9 69,3 19,8 7,38 9,54 82,91 75,91 1,27

MU

N.

FǍG

ǍR

AŞ 2001 43,9 17,5 73,6 8,8 77,9 70,9 0,9

2006 43,2 12,9 76,6 10,5 7,74 7,95 80,1 73,1 0,94 2011 42,9 12,0 76,8 11,2 8,11 8,90 81,3 74,3 1,04 2016 43,0 12,0 74,0 13,9 8,64 9,29 82,2 75,2 1,20 2021 43,8 12,8 69,1 18,1 8,83 9,02 82,9 75,9 1,38

OR

AŞU

L R

UPE

A 2001 6,3 20,5 69,1 10,4 76,6 69,9 1,05

2006 6,2 16,5 72,2 11,2 8,85 8,66 79,1 72,1 1,08 2011 6,2 15,1 73,1 11,8 9,12 8,60 80,5 73,5 1,15 2016 6,2 13,4 72,1 14,5 9,48 8,58 81,6 74,6 1,26 2021 6,3 13,9 68,5 17,6 9,45 8,81 82,4 75,4 1,38

RBN= Rata bruta a natalităţii; RBM= Rata brută a mortalităţii; RTF=Rata totală a fertilităţii (copii la o femeie) ; E(0)=Durata medie a vieţii; Sursa datelor la nivelul anului 2002: Anuarul Statistic al României –INS *RBN şi RBM sunt calculate pentru intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021

S.5.2. REPARTIŢIA PE SECTOARE ECONOMICE Existent şi estimarea evoluţiei viitoare (în varianta “Echilibru”)

România - medie

Regiunea Centru -medie

Judeţul Braşov - media

22


anul 2000 2000 2000 2006 2011 2016 2021 Sectorul I % (mii persoane)

41.4% 34.0% 20.2% (48,2)

19,5% (42,9)

18,8% (41,1)

18% (38,5)

17,5% (35,3)

sectorul II % (mii persoane)

27.3% 34.3% 43.3% (103,3)

41,7% (91,9)

40,2% (87,9)

38% (81,3)

32,5% (65,5)

sectorul III % (mii persoane)

31.3% 31.7% 36.5% (86,9)

38% (83,7)

41% (89,6)

44% (94,2)

50% (100,7)

Total- % (mii persoane) 100% 100% 100%

(238,4) 100%

(220,5) 100%

(218.6) 100%

(214,0) 100%

(201,5)

Ponderea populaţiei active şi prin urmare şi ponderea populaţiei ocupate va continua să scadă ca urmare a dezechilibrelor demografice determinate de tranziţie (scăderea natalităţii- reducerea segmentelor de populaţie tânără, emigrarea populaţiei tinere, ş.a), ceea ce va face să crească gradul de dependenţă. Se estimează că:

• Sectorul terţiar va avea o pondere crescândă în structura ocupaţională a populaţiei (proces general în toate ţarile europene, care se anticipează a fi semnificativ în Judeţul Braşov în condiţiile unei ponderi a terţiarului încă foarte mică – mult sub mediile din statele central – europene de cca 50%)

• Sectorul secundar va înregistra o scădere, însă va continua să aibă o pondere importantă având în vedere caracterul predominant industrial al marilor oraşe din judeţ care crează inerţie faţă de restructurare

• Sectorul primar va cunoaşte variaţii nesemnificative; este de aşteptat să scadă pe măsură ce agricultura se va mecaniza.

S.5.3. OBIECTIVE SOCIO-DEMOGRAFICE Varianta evoluţiei stagnante a populaţiei, în perspectiva atenuării treptate

a fenomenelor demografice negative (scăderea natalităţii, creşterea mortalităţii, emigraţia) trebuie să se sprijine pe obiective socio-demografice optimiste atât în ceea ce priveşte : • îmbunătăţirea condiţiilor de muncă

23


• creşterea calităţii vieţii, (ameliorarea accesului la servicii de sănătate, învăţământ, ş.a. )

• asigurarea protecţiei sociale. (reducerea sărăciei) • modelarea unei "orientări culturale pro-nataliste"

Aceste obiective implică acţiuni multisectoriale coordonate, printre care se numără şi măsurile din domeniul urbanismului menite să amelioreze atractivitatea economică a localităţilor şi calitatea locuirii urbane în judeţul Braşov.

S.5.4. PREMISE URBANISTICE PENTRU REDRESARE

Principalele obiectivele strategice şi măsuri de natură fizico-spaţială a căror adoptare şi realizare poate contribui la crearea unor premise de atenuare a fenomenelor socio-demografice negative şi redresarea demografiei sunt: • Creşterea atractivităţii social-edilitare a localităţilor pentru locuitori (premisă

de creştere a calităţii locuirii) în special în mediul rural, pentru atragerea şi stabilizarea populaţiei tinere active: - ameliorarea echipării cu dotări publice locale (dezvoltarea /

optimizarea serviciilor comerciale, de învăţământ, cultură şi de sănătate, etc) – asigurarea condiţiilor de acces echitabil la acestea;

- echilibrarea reţelei urbane în teritoriu – dezvoltarea unor localităţi polarizatoare pentru comunele şi satele din jur, care să permită accesul întregii populaţii din mediul rural la servicii şi echipamente publice de bază;

- îmbunătăţirea stării fizice, a capacităţii şi a organizării infrastructurilor rutiere şi de transport, condiţie esenţială de accesibilitate la serviciile de bază şi la locurile de muncă);

- îmbunătăţirea structurii (orientarea către locuinţe individuale sau colective mici) şi confortului locuinţelor (a indicilor de locuibilitate şi confort;

- dezvoltarea condiţiilor de acces echitabil la noile infrastructuri de comunicaţie informaţionale (crearea/dezvoltarea unor centre de formare şi de servicii informţionale)

• Creşterea atractivităţii socio-economice a localităţilor pentru micii şi marii investitori (premisă de creare a noi locuri de muncă şi îmbunătăţire a situaţiei economice a populaţiei): - îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitare a localităţilor şi a standardului

locuirii; - crearea condiţiilor de valorificare a potenţialului natural şi cultural al

zonei - originalitatea cultural - arhitectonică a unor localităţi, relieful montan (dezvoltarea activităţilor din domeniul turismului şi

24


agroturismului), pe principiul protejării / respectării limitei de anduranţă a patrimoniului natural şi cultural.

- crerea unui nou tip de ţesut productiv modern şi performant, pentru activităţi de nivel superior, cu grad ridicat de tehnologizare: (parcuri de activităţi) care pot valorifica forţa de muncă înalt calificată de care dispune judeţul şi cu precădere Municipiul Braşov (centru universitar)

- dezvoltarea premiselor urbanistice de dezvoltare a activităţilor economice (în special IMM-uri şi mari firme internationale) in relaţie cu distribuţia geografică şi cu structura ocupaţională a forţei de muncă.

S.6. PLAN DE MASURI PATJ – BRAŞOV 4 DOMENIUL / SUBDOMENIUL DISFUNCTIONALIT Ǎ

VIITORUL POSIBIL – OBIECTIVE

PRIORIT ǍŢI M ǍSUR

MIJLOACE DE IMPLEMENTARE CADRU INSTITUŢIONAL

1-2 3-4 5-6 7-8 S. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFIC Ǎ • atenuarea sărăciei;

• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

• creşterea calităţii vieţii

Planul Naţional de Dezvoltare 2002-2006

Dezvoltarea pieţei muncii – crearea de noi locuri de muncă

Ameliorarea accesului la servicii şi echipamente publice de bază

• politici de sprijinire şi diversificare a activităţilor economice, vizând dezvoltarea localităţilor şi creşterea calităţii vieţii

• politici sanitare şi sociale destinate protecţiei familiei

S1. POPULAŢIA Declin numeric (cu precădere în Ţara Făgăraşului)

Stoparea declinului şi evoluţia către echilibru demografic (creşterea natalităţii; reducerea emigraţiei)

Ameliorarea calităţii vieţii (toate tipurile de măsuri) şi crearea unui climat cultural “pro-natalist”

Accentuarea îmbătrânirii populaţiei în mediul rural

Stabilizarea populaţiei tinere (reducerea emigraţiei către mediul urban sau în alte ţări)

Ameliorarea echipării cu servicii publice de bază a localităţilor din mediul rural Promovarea unor structuri economice eficiente în mediul rural (dezvoltarea lor în zone de maxim potenţial şi accesibilitate echilibrată)

acţiuni pentru protecţia şi asistarea populaţiei vârstnice Facilităţi acordate cadrelor didactice şi cadrelor sanitare care se stabilesc în mediul rural (loc de casă, locuintă, teren, etc.)

S2. DEZVOLTAREA UMANǍ

25


extinderea sărăciei Reducerea sărăciei Garantarea venitului minim Protecţie socială

Reglementări la nivel naţional Dirijarea investiţiilor la nivel judeţean către: - Zonele defavorizate - Zonele cu potenţial de a deveni zone “tractante”

creşterea analfabetismului

Reducerea abandonului şcolar şi creşterea gradului de şcolarizare (în special în mediul rural)

Ameliorarea accesului la infrastructura de învăţământ primar în localităţile rurale “Discriminare pozitivă” pentru etnia rromă

Politici de creştere a motivaţiei pentru educaţie şi pregătire profesională şi măsuri de protecţie socială pentru asigurarea condiţiilor materiale de acces la acestea, pentru toate categoriile sociale (la nivel local şi national)

Accesul inechitabil la servicii şi echipamente publice (în special in mediul rural)

Ameliorarea accesului la servicii şi echipamente publice de bază în mediul rural

Reorganizarea reţelei de dotări şi ameliorarea accesibilitătii ei în mediul rural (cu precădere în zonele de podiş) Echilibrarea armaturii urbane

Investiţii în infrastructuri de învăţământ, sanitare, şi în infrastructurile rutierere (în special drumuri comunale) şi de transport care asigură accesibilitatea la acestea. Acordarea de sprijin

material (ex: locuinţe, teren, etc.) pentru cadrele didactice sau medicale care se stabilesc în mediul rural.

3. FORŢA DE MUNC Ǎ Creşterea şomajului Reducerea şomajului (în

special al celui de lungă durată)

Dezvoltarea pieţei muncii Dezvoltarea sectorului terţiar sprijinirea dezvoltării şi diversificării structurilor economice eficiente, în special a IMM Sprijinirea dezvoltării activităţilor care să valorifice potenţialul natural şi socio-cultural insuficient exploatat Atragerea activităţilor bazate pe tehnologie avansată

programe de relansare a activităţilor economice (existente sau noi) şi de ocupare a forţei de muncă la nivel local, judeţean şi chiar regional Promovarea unor politici fiscale de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM cu capital privat (ex: scutiri de taxe şi impozite pentru întreprinzătorii particulari care angajează şomeri sau absolvenţi) Crearea de incubatoare / pepiniere de afaceri (consultanţă şi infrastructuri) Crearea de locuri de muncă în cadrul comunităţii – pt. lucrări de interes public Înscrierea judeţului în programele guvernamentale de reducere a şomajului adoptarea unor strategii de refacere a unor ramuri industriale existente

profil profesional inadecvat

adecvarea învăţământului profesional la profilul ocupaţional al zonelor

Asigurarea formării pregătirii, reconversiei, recalificării, reorientării flexibile a forţei de muncă în relaţie cu transformările exigenţelor pieţei muncii şi a economiei de PIAŢĂ Ppiaţă

Realizarea unor centre de pregătire şi reconversie profesională (în centre urbane cu o rată ridicată a şomajului)

26


53

E. POTENŢIAL ECONOMIC PATJ –BRAŞOV 4

1 E. POTENŢIAL ECONOMIC

CUPRINS: CARACTERISTICI GENERALE E.1. SECTORUL PRIMAR E.1.1. AGRICULTURA E1.2. ZOOTEHNIA E.1.3. SILVICULTURA E.2. SECTORUL INDUSTRIAL E.2.1. INDUSTRIA ÎN PROFIL TERITORIAL E.2.2. STRUCTURA INDUSTRIALĂ ÎN JUDEŢ E.3. SECTORUL SERVICIILOR E.3.1. ÎNVĂŢĂMÂNTUL E.3.2. ASISTENŢA SOANITARĂ E.3.3 SERVICIILE CULTURALE E.3.4. TURISMUL E.4. FENOMENUL ANTREPRENORIAL E.4.1. SITUAŢIA DE ANSAMBLU E.4.2. SPEIALIZARE EXCELENTĂ E.4.3. INVESTIŢII STRĂINE E.5. CONCLUZII E.5.1. ANALIZA SWOP E.5.2. DIRECŢII STRATEGICE E.6. DIRECŢII DE DEZVOLTARE E.6.1. AGRICULTURA ŞI SILVICULTURA

53


E.6.2. TURISMUL E.6.3. OPORTUNITĂŢI

CARACTERISTICI GENERALE

Populaţia activă a judeţului însumează 296.300 de locuitori, din care 150.200 în industrie. Rata şomajului1, stabilită la 31 decembrie 1999, a fost de 11,1%, puţin sub limita medie naţională de 11,5%.

Economia judeţului Braşov este complexă, cu un pronunţat caracter

industrial. Fondul funciar se întinde pe o suprafaţă de 536.309 ha, din care suprafaţa agricolă reprezintă 55,5%, restul fiind ocupat de păşuni, ape şi alte categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 39,7%, păşunile 40,3%, iar fâneţele şi livezile 20% din suprafaţa agricola (297.519 ha). Culturile reprezentative sunt cele de cartofi, sfeclă-de-zahăr, plante de nutreţ, cereale pentru boabe, grâu şi secară.

Creşterea animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat: bovine - 85.000 capete; caprine - 9.300 capete; cabaline - 12.600 capete şi păsări - 2.850.000 capete.

Renumit prin posibilităţile multiple de turism în toate anotimpurile, judeţul

Braşov beneficiază de 172 de unităţi de cazare turistică din care 39 de hoteluri şi moteluri, ocupând din acest punct de vedere locul doi pe ţară, după judeţul Constanţa. Capacitatea de cazare turistică este de 10.775 locuri, numărul de turişti cazaţi anual fiind în medie de 484.000.

Sectorul sanitar asigură asistentă pentru toţi locuitorii, prin cele 13 spitale

cu 9.130 paturi, 170 dispensare, 18 policlinici, 173 cabinete stomatologice, un centru de medicină preventivă, o staţie de salvare, personalul fiind reprezentat de 1.106 medici şi 2.989 cadre medii sanitare.

Populaţia şcolarizată în principalele forme de învăţământ se ridică la 153.107 din care 9.586 în învăţământul superior, Universitatea "Transilvania" din Braşov fiind admisă ca membru în Conferinţa Europeană a Rectorilor cu începere din anul 1991.

1 Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România 2000., UNDP 2001

E.1.SECTORUL PRIMAR

53


E.1.1. AGRICULTURA

Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinţă este:

Categoria

Suprafaţa Ponderea

536.309 ha 100% Teren agricol - din care: 297.397 ha 55,4% (din total)

Arabil 118.179 ha 39,7% (din agricol) 22% (din total)

Livezi şi pepiniere pomicole 2.561 ha 0,9 % (din agricol)

Vii şi pepiniere viticole 233 ha 0,08% (din agricol)

Păşuni 119.890 ha 40,4 % (din agricol) 22,4% (din total)

Fâneţe 56.579 ha 19,0% (idem)

Structura suprafeţei agricole, ca de altfel întreaga suprafaţă a regiunii de dezvoltare Centru, dat fiind relieful predominant de podiş şi muntos, este dominată de păşuni şi fâneţe (59,4% din totalul suprafeţei agricole); terenul arabil ocupă un procent de aproximativ 39,7 % din totalul suprafeţei agricole şi 22% din suprafaţa totală.

Cu toată această repartiţie a suprafeţei agricole s-a înregistrat o scădere semnificativă a producţiei animaliere. În ultimii ani se înregistrează o tendinţă de declin al producţiilor vegetale şi al activităţii din sectorul zootehnic, atât de stat, cât şi particular. Acest regres este cauzat de lipsa dotării cu mijloace tehnice, a resurselor financiare necesare modernizării şi realizării de investiţii, ca şi a pieţelor de desfacere pentru produse.

Dinamica şi structura suprafaţei cultivate în perioada 1990 – 2001 se

poate urmări în tabelul şi diagrama de mai jos:

Suprafaţa cultivată

1990 1995 1999 2001 ha % ha % ha % ha

Grâu şi secară 28.431 24.11 23.377 20.90 18.389 17.17 17.507 17,23

Orz şi orzoaică 13.996 11.87 16.764 14.98 11.654 10.88 10.823 10,65 Ovăz 6.405 5.43 8.830 7.89 6.010 5.61 5.804 5,7

53


Pporub 10.769 9.13 9.969 8.91 8.558 8.00 8.359 8,2

Sfeclă de zahăr 2.025 1.71 3.068 2.74 2.909 2.71 1.879 1,85 Cartofi 12.527 10.62 12.378 11.06 15.456 14.43 15.787 15,53 Legume 1.847 1.56 1.310 1.17 1.411 1.32 1.472 1,45 Plante de nutreţ 37.502 31.80 35.529 31.76 41.943 39.16 39.231 38,6 Alte culturi 4.408 3.73 7.612 6.80 772 0.72 750 0,73 Total suprafaţă cultivată

117.910 99,8% din supr.arabilă

111.837 95% din supr.arabilă

107.102 91% din supr.arabilă

101.612

85,9% din supr.arabilă

Suprafaţa arabilă 118.175 118.175 118.085 118.179

Din analiza datelor de mai sus se observă că. suprafaţa efectiv cultivată a scăzut continuu în ultimii 10 ani cu aproximativ 13,81% (16.298 ha). Culturile dominante sunt cerealele - 17,23 % şi cartofii – 15,53 % din totalul suprafeţei cultivate.

Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg)

Principalele culturi 1990

1995 1999 2001

total propr. priv.

total propr. priv.

total propr. priv.

total propr. priv.

Grâu şi secară 3212 2966 2942 2856 2952 2893 2731 2602 Orz şi orzoaică 3577 2295 2482 2429 2514 2578 2370 2542 Ovăz 1622 1447 1778 1769 1730 1721 1690 1654 Porumb 2756 2605 2963 2985 2920 2935 2405 2290 Sfeclă de zahăr 2014

9 25381 25875 24893 24188 24415 14932 14100

Cartofi 10964

12414 13887 12936 18451 18522 13561 13828

Legume 11500

10189 11106 11217 11386 11605 13220 12965

Plante de nutreţ 27395

22930 40061 38689 48822 50848 47320 48340

E.1.2. ZOOTEHNIA

Creşterea animalelor constituie o ramură importantă în agricultura judeţului fiind favorizată de cultura plantelor de nutreţ (peste 50.000ha.) şi de răspândirea păşunilor şi fâneţelor naturale (59,4% din totalul suprafeţei agricole). Dinamica sectorului privat este ascendentă, iar efectivele de animale raportate la 100 ha de teren se situează peste media pe ţară la toate speciile. Producţia agricolă animală Specificare 1991 1995 2001

total sector privat

% Total Sector privat

% total sector privat

%

53


Carne tone

47915 17747 0,37 38390 18578 0,48 42475 35554 0,84

Lapte mii hl.

1117 503 0,45 1106 943 0,85 1192 1098 0,92

Lână tone 603 205 0,34 608 532 0,88 464 444 0,95 Ouă mil. buc.

191 45 0,24 132 52 0,39 184 162 0,88

Producţia medie pe animal

Specificare 1991 1995 2001 total sector

privat total Sector

privat total sector

privat total sector

privat Lapte de vacă Litri

2063 2135 2792 2885 3233 3231 2990 2995

Lapte de oaie litri

38 40 40 42 51 52 45 45

Lână kg.

2,01 2,05 2,15 2,17 2,18 2,20 2,50 2,47

Ouă buc.

182 120 189 146 249 246 150 147

Din analiza datelor de mai sus rezultă că producţia medie realizată pe cap de animal (în 2001) este superioară la aproape toţi indicatorii faţă de media pe ţară ( mai puţin la lână).

E.1.3. SILVICULTURA

La nivel naţional, judeţul Braşov ocupă locul al treisprezecelea în ierarhia judeţelor, după gradul de acoperire cu păduri, fiind considerat ca un judeţ “bogat în păduri”.

Fondul forestier ocupă o suprafaţă de circa 200.000 ha şi reprezintă circa 37 % din suprafaţa judeţului.

Structura fondului forestier pe tipuri de proprietate relevă faptul că 99 % aparţine domeniului public, 0,2 % alţi deţinători şi 0,8 % proprietăţi particulare. Fondul forestier proprietate publică este gestionat de filiala “Romsilva” Braşov şi respectiv prin ocoalele silvice: Braşov, Codlea, Făgăraş, Măieruş, Râşnov, Rupea, Săcele, Şercaia, Feliu, Voila şi Zărneşti.

Suprafaţa medie de păduri şi alte terenuri forestiere, ce revine unui locuitor este de 0,315 ha, fiind superioară mediei pe ţară (0,294 ha). Suprafaţa

53


de fond forestier care revine la 100 ha este de 37,2 ha, având de asemenea o valoare superioară medie pe ţară (28,0 ha).

Compoziţia pădurilor se caracterizează prin dominarea suprafeţelor ocupate de foioase (în special fag) 65,6 %, răşinoase reprezentând 34,4 %.

Analizând compoziţia pădurilor în urmă cu 40 ani, se constată o scădere a ponderii fagului şi a altor specii de foioase şi o creştere a ponderii răşinoaselor în special prin extinderea culturii molidului.

Orientările ce decurg din “Strategia de dezvoltare a silviculturii” (1995) de a reveni treptat la ponderile de 25 % răşinoase şi 75 % foioase valoroase, se apreciază a fi cele mai bune, corespunzând condiţiilor pedo-climatice şi cerinţelor de dezvoltare durabilă a pădurilor.

Analiza repartiţiei pădurilor pe forme de relief indică faptul că în zona montană sunt concentrate pădurile de răşinoase şi de răşinoase în amestec cu fag, iar în zonele depresionare şi de deal pădurile de fag în amestec cu alte specii de foioase (paltin, frasin, gorun, stejar, etc.).

Posibilitatea anuală de exploatare a pădurilor stabilită prin amenajamente silvice este de aproximativ 470.000 m3 volum brut.

Volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic, în anul 1999, a fost de 534.200 m3 din care 178.200 m3 răşinoase, 257.000 m3 fag, 44.500 m3 stejar, 39.000 m3 diverse specii tari şi 15.600 m3 diverse specii moi.

Se remarcă faptul că volumul tăierilor de masă lemnoasă a depăşit posibilitatea anuală de exploatare a pădurilor.

E.2.1. INDUSTRIA ÎN PROFIL TERITORIAL Analizat în profil teritorial, procesul de industrializare a cunoscut în perioada 1990 – 2000 o evoluţie negativă, afirmaţie bazată pe diminuarea numărului de salariaţi din industrie şi a celor din industria prelucrătoare.

La nivelul anului 1990 ecartul de variaţie al salariaţilor din domeniul industriei era cuprins între sub 50 persoane (în cazul unor localităţi rurale) şi 101 915 persoane în cazul oraşului Braşov.

O altă remarcă este legată de hipertrofierea oraşului Braşov faţă de cel

de-al doilea centru industrial (Făgăraş) şi cel de-al treilea (Zărneşti). Ambele aşezări aveau aproximativ 15 000 de salariaţi în domeniul industrial în anul de referinţă 1990.

E.2. SECTORUL INDUSTRIAL

53


Concetrări industriale de mai mică amploare faţă de cele amintite erau la

Săcele (peste 7800 salariaţi), Codlea, Ghimbav, Râşnov, Victoria, Prejmer, Rupea, Hoghiz, Feldioara, Cristian şi Hărman (1200 salariaţi). Deci ecartul de variaţie al salariaţilor industriali varia între cele două valori (1200-7800).Se

adăugau la acestea activităţile industriale de la Bod şi Racoş care concentrau sub 500 de salariaţi fiecare.

La nivelul anului 1995, regresul este considerabil. Ecartul de variaţie al salariaţilor era între sub 50 (chiar cu mult sub

această valoare) în marea majoritate a aşezărilor rurale şi 66 412 în Braşov. În unele din aşezările urbane şi rurale amintite anterior procesul de regres industrial a avut aspecte mai moderate: Făgăraş, Săcele, Codlea, Victoria,

Prejmer, Feldioara. În celelalte regresul industrial a căpătat accente deosebite, mai ales în centrele industriale monospecializate. Astfel la Zărneşti numărul salariaţilor a ascăzut de la 14 300 la 7500, la Ghimbav de la 6068 la 1895, la Rupea de la 1404 la 216, la Hoghiz de la 1394 la 59 sau la Hărman de la 1211 la 196, în intervalul de timp 1990-1995.

Aceste evoluţii sunt specifice industriei prelucrătoare. Cauzele sunt legate de dificultăţile financiare cu care s-au confruntat agenţii economici din localităţile respective, dar şi condiţiilor impuse de procesul de privatizare şi restructurare economică.

Regresul a continuat şi după anul 1995, dar valorile sunt mai moderate. Astfel la nivelul anului 1998 se poate spune că industria judeţului era

concentrată în următoarele localităţi: Braşov (65012 salariaţi industriali), Făgăraş (6975), Zărneşti (6687), Săcele (5600), Codlea (4331), Victoria (2722), Râşnov (1943), Ghimbav (1671), Prejmer (796), Cristian (630), Bod (401), Rupea (338), Hărman (189).

Oraşul Fâgăraş este specializat în domeniul industriei chimice, prin

predominanţa agenţilor economici desprinşi din fostul combinat chimic. Această caracteristică este specifică şi oraşului Victoria.

Oraşul Braşov rămâne, în continuare, un centru industrial important cu ramuri diverse şi cu perspective de redresare economică.

53


Centrele Zărneşti şi Ghimbav sunt specializate în construcţii de maşini.

E.2.2. STRUCTURA INDUSTRIALĂ ÎN JUDEŢ

Profilul industrial al judeţului a fost şi este diversificat chiar dacă industria, pe ansamblul său a cunoscut un proces de regres.

53


6%

2%

3%

4%14%

1%1%

2%5%

50%

3%9%

Combustibil Met.nefer. Constr.mas.Chimie Mat.constr. Ind.lemnCel.hartie Textila ConfectiiPielarie Alimentara Altele

Structura Industriei în judeţul Braşov în anul 1990

53


0

20000

40000

60000

80000

100000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Evoluţia producţiei de gaze naturale în perioada 1990- 1999 (mii mc).

0

5000

10000

15000

20000

25000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Evoluţia producţiei de zahăr rafinat inclusiv zahăr brut din import în perioada 1990-1999 (tone).

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Evoluţia producţiei de ţesături în perioada 1990-1999 (mii mp)

53


0

20000

40000

60000

80000

100000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Evoluţia producţiei de cherestea în perioada 1990-1999 (mc)

020000400006000080000

100000120000140000160000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Evoluţia producţiei de mobilă în perioada 1990-1999 (milioane lei curenţi)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Evoluţia producţiei de îngrăşăminte chimice în perioada 1990-1999 (tone).

53


0

200000

400000

600000

800000

1000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Evoluţia producţiei de ciment în perioada 1990-1999 (tone)

020000400006000080000

100000120000140000160000180000

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Total Ind. Extractivã Ind. Prelucrãtoare Enegie Electricã

Evoluţia numărului de salariaţi industriali din judeţul Braşov, în perioada 1991-2000 (persoane)

E.3. SECTORUL SERVICIILOR

53


E.3. 1. ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Sporul natural al populaţiei fiind în scădere, ca urmare a scăderii natalităţii,a condus firesc şi la diminuarea numărului elevilor din învăţământul de toate gradele. În cazul însă al învăţământului liceal s-a marcat o evoluţie oscilantă, dictată de structura liceelor. Pe de altă parte a crescut însă numărul studenţilor, desigur şi pe seama atracţiei oraşului Braşov exercitată şi în afara judeţului şi înfiinţării de universităţi particulare.

0200040006000

80001000012000

14000

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

InvatamantSanatate

Evoluţia numărului de salariaţi din învăţământ şi sănătate în perioada 1991-2000 (persoane)

020000400006000080000

100000120000140000160000

1990

-91

1991

-92

1992

-93

1993

-94

1994

-95

1995

-96

1996

-97

1997

-98

1998

-99

1999

-00

Total Liceal Universitar

Evoluţia numărului de elevi (total), din licee şi a numărului de studenţi

E.3.2. ASISTENŢA SANITARĂ

53


Este relevată de următoarele aspecte: - menţinerea relativ constantă a numărului de spitale aflate în proprietate

de stat: între 1990-1996 au funsţionat 13 spitale, iar între 1997-1999 numărul lor a fost de 14;

- a scăzut numărul de policlinici: 18 în 1990 şi 4 în 1999, ca urmare a aplicării noilor reglementări în domeniul sanitar;

- aceeşi situaţie se remarcă în cazul dispensarelor, de la 188 în anul 1990 la 23 în 1999;

- procesul de privatizare al farmaciilor a dus la diminuarea celor aflate în proprietate de stat de la 91 în 1990 la 18 în 1999;

- scăderea natalităţii precum şi dificultăţile financiare au condus la diminuarea numărului creşelor de la 41 în 1990 la 7 în 1999;

- chiar dacă numărul de spitale a rămas constant numărul de paturi de spital s-a diminuat de la 5861 în 1990 la 4190 în 1999.;

- numărul de medici a avut o evoluţie oscilantă, cu creşteri şi decreşteri relativ mici, astfel în 1990 erau 1066 medici, iar în 1999 numărul lor era de 1265;

- personalul sanitar mediu a cunoscut o diminuare între 1990 şi 1992 de la 3664 la 3225, pentru ca ulterior să crească până la 3674 în 1996 şi din nou să scadă până la 3180 în 1999.

E.3.3. SERVICIILE CULTURALE

Serviciile culturale sunt relevate şi de existenţa numărului de biblioteci şi a patrimoniului de carte existent. Dacă numărul de biblioteci pe toatalul perioadei 1990-1999 a scăzut de la 391 la 342, cu intervale de creştere nesemnificative, fondul de carte a rămas relativ constant la valoarea de puţin peste 4 milioane volume. În cazul bibliotecilor publice numărul acestora a oscilat între 51 şi 73, în anul 1999 fiind înregistrate 51 de biblioteci publice, cu un fond de carte de aproape 1,4 milioane volume.

E.3.4. TURISMUL

Spaţiile de cazare Trebuie menţionat faptul că nu au fost luate în calcul spaţiile de primire

reprezentate de pensiuni private inclusiv pensiuni agroturistice. Conform datelor statistice pe anul 2000, acestea totalizează 2.429 spaţii

de cazare repartizate astfel: Poiana Braşov – 203, Făgăraş – 23, Săcele 230,

53


Predeal – 901, Zărneşti – 44, Bran – 418, Buneşti – 48, Cristian – 4, Fundata – 18, Ghimbav – 22, Moeciu – 410, Voila – 100 şi Vulcan – 8.

Structura generală a reţelei de localităţi cu funcţii turistice

• Prin configuraţie şi repartiţie, reţeaua existentă nu asigură valorificarea integrală a resurselor turistice existente. Actualmente reţeaua de localităţi turistice este următoarea:

• trei staţiuni turistice montane, polifuncţionale respectiv Poiana Braşov şi Predeal de interes naţional şi internaţional şi Pârâul Rece de interes naţional şi regional;

• două centre turistice: Braşov şi Făgăraş; • staţiune balneoclimatică de interes local, Homorod; • un punct turistic Sâmbăta, loc de odihnă şi recreere şi punct de plecare spre

crestele Munţilor Făgăraş; • 11 localităţi agroturistice: Bran, Bucium, Cristian, Fundata, Moeciu de Jos,

Moeciu de Sus, Poiana Mărului, Predeluţ, Şirnea, Şoarş şi Vama Buzăului.

E.4.1. GENERALITĂŢI

În anul 2001, în judeţul Braşov, funcţionau 35.822 agenţi economici2, din care: 652 societăţi pe acţiuni; 14 regii autonome; 23376 societăţi cu răspundere limitată; 215 societăţi în nume colectiv; 12 societăţi în comandită simplă; 108 organizaţii cooperatiste; 3277 asociaţii familiale; 8168 întreprinzători particulari.

După foram de proprietate, societăţile cu capital mixt, de stat şi privat erau în număr de 73, iar societăţile cu capital majoritar de stat – 78; acestea deţineau un capitalul social de 10860 miliarde lei din care 77,2% capital privat.

2 Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, Romănia., www.ccibv.ro/bv

E.4. FENOMENUL ANTREPRENORIAL

53


Forţa de muncă angrenata în sectorul privat a fost de 72,1% din total iar

societăţile mixte (cu aport de capital străin) erau în număr de 2274, cu un capital străin de 97,123 milioane USD.

În anul 2001, cifra de afaceri din sectoarele industrie, construcţii, comerţ,

turism, transporturi, telecomunicaţii şi servicii a fost de 51400 miliarde lei în timp ce producţia industrială realizată de către agenţii economici cu activitate industrială a fost de 16819 miliarde lei.

Principalele domenii industriale care au contribuit la realizarea veniturilor

totale pe judeţ, în anul 2001, au fost după cum urmează: industria - 40%, construcţiile - 6,8%, serviciile - 10,3%, comerţul - 39,4% şi agricultura şi silvicultura - 3,5%.

Activitatea de investiţii în judeţul Braşov a fost, în anul 2001, în valoare de 2495,6 miliarde lei din care 62,7% reprezintă investiţii in sectorul privat. În anul 1999, structura pe sectoare a salariaţilor din judeţul Braşov era axată preponderent pe industrie (50,03%) şi în special pe industria prelucrătoare (46,53%). Un rol important l-a avut şi sectorul de servicii care reprezenta în anul 1999 (decembrie) 28,59% din economia judeţului.

Locurile de muncă în judeţul Braşov, în anul 1999

Ramuri economice Nr. salariaţi - persoane -

Structura - % -

Total economia judeţului Braşov, din care 183134 100,00

Agricultura 6079 3,31

Silvicultura 2397 1,30

Industrie 91625 50,03

extractivă 1078 0,58

prelucrătoare 85215 46,53

energie electrică 5332 2,91

Construcţii 30717 16,77

Servicii 52316 28,59

% în economia regiunii Centru - 28,07%

53


Repartiţia societăţilor comerciale după forma de proprietate asupra capitalului în judeţul Braşov în perioada 1990 – 2002

Judeţul Braşov (nr.) România (nr.) Total, din care:

28686 100,00

928309 100,00

- capital privat 28424 99,09 916478 98,73 - capital majoritar de stat

110

0,38

3455

0,37 - capital mixt 152 0,53 8376 0,90

Sursa: Prelucrări date după Sinteza statistică nr. 124, Colecţia Biblioteca Oamenilor de Afaceri, CCIRMB, Bucureşti, 2002

E.4.2. SPECIALIZAREA-EXCELENŢA

Specializarea la nivel judeţean a fost influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt: • tradiţie industrială dată de existenţa centrelor meşteşugăreşti; dezvoltarea

atelierelor meşteşugăreşti încă din evul mediu a pus bazele apariţiei primelor unităţi industriale moderne;

• resursele naturale extractibile din alte zone ale ţării au contribuit şi ele la dezvoltarea şi diversificarea industriei.

• aşezarea judeţului de-a lungul unor importante căi de comunicaţii a permis accesul facil la materii prime din alte regiuni ale ţării şi distribuirea produselor finite.

• gradul ridicat de concentrare în depresiunea Braşovului; • accesul la resurse energetice (gaz metan, petrol) şi la reţelele de distribuţie a

curentului electric; • ponderea ridicată a unităţilor industriale din sectorul construcţiilor de maşini şi

chimie în producţia totală; - predominarea surselor termoenergetice în producerea energiei termice şi electrice;

Centrele industriale au distribuţie neuniformă în teritoriu, observându-se o concentrare în jurul judeţului Braşov (care polarizează activităţile oraşelor Zărneşti, Codlea, Predeal, Râşnov, Săcele). În zonele periferice ale judeţului s-au dezvoltat unităţile industriale în oraşele Victoria, Făgăraş şi Rupea pentru a nu se crea discrepanţe economice şi sociale majore în cadrul judeţului Braşov.

Din analiza rezultă următoarele centre judeţene de specializare:

53


• Braşovul este de departe cel mai important centru de specializare industrială cu 36 de prezenţe în topul judeţean;

• Oraşul Codlea este specializat în Industria extractivă, metalurgică şi a construcţiilor metalice şi Industria confecţiilor;

• Oraşul Făgăraş este specializat în Ind. metalurgică şi a construcţiilor metalice, Construcţii de maşini, utilaje, echipamente şi mijloace de transport, Industria confecţiilor şi Industria alimentară

• Oraşul Săcele este specializat în Construcţii de maşini, utilaje, echipamente şi mijloace de transport, Industria confecţiilor, Industria pielăriei, Industria lemnului, Producţia de mobilier şi Fabricarea băuturilor

• Oraşul Victoria este specializat în Ind. produselor primare şi energetice • Oraşul Zărneşti este specializat Industria uşoară şi Industria confecţiilor.

Investiţiile străine în judeţul Braşov, în perioada decembrie 1990 – decembrie 1999 Înmatriculări de societăţi

comerciale cu participare străină Valoarea capitalului în valută

Nr. % Locul judeţului

mii $ % Locul judeţului

Mun. Bucureşti

38548 54,1 1 2323052,9 53,2 1

Timiş 4280 6,0 2 257143,6 5,9 3 Cluj 3029 4,2 3 83999,1 1,9 7 Constanţa 3002 4,2 4 122296,3 2,8 6 Bihor 2048 2,9 5 70939,9 1,6 10 Arad 1688 0,8 6 80768,8 1,9 8 Braşov 1674 2,3 7 54691,8 1,3 12 Prahova 1019 1,4 11 267935,2 6,1 2 Ilfov 1230 1,7 10 137269,1 3,1 5 Dolj 785 1,1 15 183235,6 4,2 4 Total Naţional 71318 100 - 4363965,3 100 -

Sursa: Investiţia străină în România – Sinteza Statistică 1990 (decembrie) – 1999 (decembrie), CCIRMB, Bucureşti, 2002

53


101 915,00

10 000,00

5 000,00

1 000,00

500,00

100,00

50,00

0,00

BRASOV

FAGARAS

CODLEA

PREDEAL

RASNOV

RUPEA

SACELE

VICTORIA

ZARNESTI

Apata

Beclean

Bod

Bran

UceaVistea Voila

LisaRecea

Cincu

Soars

Bunesti

Jibert

Cata

Homorod

Ormenis

HoghizUngra

Ticusu

Maierus

Mandra

Comana

ParauSercaia

SincaHarseni

FeldioaraHalchiuDumbravita

PrejmerHarman

Teliu

Vama Buzaului

Budila

Tarlungeni

SanpetruPoianaMarului

Moieciu

Fundata

VulcanCristian

Ghimbav

Racos

NUMARUL DE SALARIATI DIN INDUSTRIE IN ANUL 1990

66 412,00

5 000,00

1 000,00

500,00

100,00

50,00

0,00

BRASOV

FAGARAS

CODLEA

PREDEALRASNOV

RUPEA

SACELE

VICTORIA

Apata

Beclean

Bod

Bran

Ucea

VisteaVoila

Lisa

Recea

Cincu

Soars

Bunesti

Jibert

Cata

Homorod

Ormenis

HoghizUngra

Ticusu

Maierus

Mandra

Comana

ParauSercaia

SincaHarseni

FeldioaraHalchiu

Dumbravita

PrejmerHarman

Teliu

Vama Buzaului

Budila

Tarlungeni

Sanpetru

PoianaMarului

Moieciu

Fundata

VulcanCristian

Ghimbav

Racos

NUMARUL DE SALARIATI DIN INDUSTRIE IN ANUL 1995

Harseni

ZARNESTI

53


CONCLUZII Atuuri în context regional: poziţia geografică avantajoasă în raport cu principalele fluxuri

transregionale, pe teritoriul său intersectându-se cele mai importante trasee ale căilor rutiere şi feroviare; într-o ierarhizare a centrele urbane după funcţia de transport oraşul Braşov deţine, prin intensitatea traficului feroviar şi rutier, rolul de centru polarizator pentru judeţele Braşov, Mureş, Harghita, Covasna şi Sibiu; la acestea se adaugă apoi faptul că judeţul Braşov este situat de-a lungul unui coridor de circulaţie de importanţă europeană;

potenţial uman ridicat: chiar dacă populaţia judeţului a înregistrat o scădere faţă de recensământul din 1992 (în anul 2002 populaţia judeţului reprezenta 91,5 % din populaţia înregistrată la nivelul anului 1992), judeţul Braşov ocupă locul 13 în ierarhia judeţelor în privinţa numărului de locuitori şi locul 7 în ceea ce priveşte densitatea populaţiei (densitatea medie a populaţiei judeţului Braşov fiind de 109,7 loc./kmp.);

pondere ridicată a populaţiei urbane: populaţia urbană reprezintă 74 % din totalul populaţiei, în scădere cu 2,2 procente faţă de anul 1992;

capacitate a reşedinţei de a contrabalansa forţele de atracţie externe şi de a asigura polarizarea complexă a întregului judeţ; puterea demografică şi amplificarea funcţiilor au impus oraşul Braşov ca pol de atracţie la scară regională;

repartiţie teritorială relativ omogenă a populaţiei rurale: populaţia rurală a rămas relativ constantă în intervalul dintre cele două recensăminte, fiind repartizată echilibrat în cadrul celor 43 de comune; ecartul de variaţie este cuprins între 872 loc. (com. Ticusu) şi 8323 loc. (com. Prejmer), valorile cele mai frecvente fiind cuprinse între 2000 şi 5000 loc. pe comună;

existenţa unor resurse naturale: roci de construcţie, ape minerale, păduri, resurse agricole, dintre care se remarcă ultimele două;

ponderea ridicată a unor produse industriale în totalul producţiei naţionale; potenţial turistic ridicat al zonelor montane, precum şi al aşezărilor urbane

şi posibilităţile variate de valorificare a acestuia; locul ocupat de judeţ în cadrul ierarhiei judeţelor privind execuţia bugetului

de venituri şi cheltuieli în anul 2001, precum şi evoluţia execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al judeţului în intervalul 1990-1999;

semnificaţia istorică a unor localităţi; Atuuri în context intrajudeţean: varietatea resurselor naturale: spaţiul montan bogat în păduri, păşuni şi

fâneţe naturale, la care se adaugă şi resurse de teren arabil din zona Depresiunii Braşov şi a Depresiunii Făgăraş; spaţiul deluros caracterizat prin prezenţa terenurilor arabile;

53


potenţialul de forţă de muncă calificată; fără a fi un specific numai pentru

acest judeţ, poate constitui un atuu în sprijinirea noilor iniţiative în domeniul productiv; reducerea navetismului şi întoarcerea unei forţe de muncă calificate

în mediul rural constituie o premisă pentru revitalizarea satului; din datele preliminare ale recensământului 2002 rezultă că o serie de comune şi-au sporit populaţia în intervalul 1992-2002 pe fondul scăderii populaţiei tuturor oraşelor; acest fenomen este legat atât de evoluţia indicatorilor demografic, dar şi de cel al revenirii forţei de muncă în mediul rural; comunele care au marcat creşteri de populaţie în intervalul amintit sunt: Apaţa (109,5 %), Budila (114,5 %), Buneşti (111 %), Caţa (103,5 %), Comana (100,2 %), Cristian (105 %), Dumbrăviţa (101,2 %), Hălchiu (109,3 %), Hărman (103,7 %), Măieruş (111, 8 %), Ormeniş (112,6 %), Prejmer (100,3 %), Racoş (105,4 %), Sânpetru (102,8 %), {ercaia (112,4 %), Tărlungeni (107,2 %), Teliu (106,4 %), Ticuşu (101,9 %), Ungra (102,5 %), Vama Buzăului (103,7 %) şi Vulcan (104,1 %);

valorificarea tradiţiilor existente în creşterea animalelor, mai ales în spaţiul montan, unde resursele de păşuni şi fâneţe crează premisele amplificării acestei activităţi;

mulţimea oraşelor, care prin impulsionarea sectorului terţiar pot activiza actualele zone de influenţă;

legătura strânsă dintre activităţile industriale şi resursele de materii prime ale judeţului, ceea ce ar da primelor o anumită stabilitate în procesul restructurării: industria prelucrării lemnului - resurse forestiere, industria textilă - lâna, industria alimentară etc.

prezenţa unei reţele bine proporţionate de învăţământ, sănătate şi cultură;

Puncte slabe decalaje în privinţa accesibilităţii la principalele căi de comunicaţie; repartiţia inegală a centrelor urbane şi influenţa lor diferenţiată asupra

aşezărilor rurale; este evidentă concentrarea oraşelor în zona Depresiunii Braşov şi o mai slabă polarizare urbană jumătăţii vestice a judeţului;

stricta specializare industrială a unor centre, care în condiţiile restructurării economice generează un ansamblu de fenomene sociale (îndeosebi şomaj) cu impact asupra configuraţiei actuale a disparităţilor intrajudeţene;

absenţa unor parcuri tehnologice; deficienţe în privinţa culturii manageriale; accesul diferenţiat la infrastructura tehnică şi socială a localităţilor;

condiţiile concrete de localizare istorică

53


Oportunităţi

o acceptarea politicilor de dezvoltare regională de către Guvernul României, elaborarea Programului de dezvoltare regională şi constituirea cadrului instituţional de implementare a acestuia;

o poziţia judeţului în raport cu programele naţionale de amenajare teritorială sau cu proiectele transnaţionale, care vizează îndeosebi infrastructura; este vorba de proiectele prevăzute în Planul naţional de amenajare a teritoriului, secţiunea căi de comunicaţii care se referă la: reabilitarea căilor ferate şi introducerea de trenuri rapide, extinderea reţelei naţionale de autostrăzi şi de drumuri express;

o pentru Braşov şi zona sa de influenţă există un proiect de construcţie a unui aeroport la Ghimbav (situat la 10 km de Braşov, în imediata vecinătate a fabricii de elicoptere S.C. I.A.R. S.A., cu perspectiva de a deservi şi judeţele Harghita şi Covasna, distanţa faţă de Sf. Gheorghe fiind de 40 km; se

o preconizează înfiinţarea unei zone libere situată în apropierea aeroportului, de 145 ha);

o un alt proiect de infrastructură este legat de construirea şoselei de centură a oraşului Braşov; lungimea totală a şoselei va fi de 35 km inclusiv secţiunile de legătură, cu impact asupra decongestionării circulaţiei rutiere în oraşul Braşov şi crearea unor posibilităţi de realizare a unor investiţii în domeniul comerţului şi turismului;

o amenajarea complexă a râului Olt în sectorul Făgăraş-Hoghiz, prin definitivarea acumulării Veneţia, cu rol în prevenirea inundaţiilor şi alimentarea cu apă a aşezărilor;

o facilităţile legislative pentru sectorul IMM o accelerarea procesului de privatizare a marilor întreprinderi industriale şi

difuzia creşterii economice urbane în mediul rural.

D. Riscuri

instabilitatea legislativă; lipsa experienţei în administrarea şi gestionarea întreprinderilor de stat

decapitalizate; scăderea numărului de locuitori pe seama mişcării naturale, dar şi a celei

migratorii; reduceri de la buget pentru învăţământ şi sănătate; creşterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului de

îmbătrânire a populaţiei; disoluţia sistemului de valori; apariţia şi manifestarea unor dezastre naturale: inundaţii catastrofale,

uscarea pădurilor, alunecări de teren etc.;

53


creşterea ponderii populaţiei neştiutoare de carte şi impactul pe termen

lung asupra comunităţilor locale.

DIRECŢII STRATEGICE Pe baza acestor elemente se poate aprecia ca judeţul Braşov dispune de puncte forte (atuuri) şi de oportunităţi care-i permit o dezvoltare susţinută. Direcţiile strategice de dezvoltare sunt în concordanţă cu cele ale Regiunii de Dezvoltare Centru din care face parte şi acest judeţ.

Creşterea performanţelor economice. Acest obiectiv poate fi atins prin:

- modernizarea activităţilor economice; acest lucru poate fi evidenţiat prin existenţa a 6.097 firme (în anul 2001) în domeniul industriei şi al servciilor, cu o gamă foarte variată de activităţi;

- restructurarea ramurilor industriale şi stimularea unor activităţi performante; procesul este în derulare şi afectează toate ramurile industriei; se remarcă că din totalul de peste 60.000 salariaţi industriali, peste 39.000 aparţin sectorul privat;

- promovarea unui turism modern şi eficient; - modernizarea agriculturii şi exploatarea raţională a pădurilor; - creşterea ponderii IMM-urilor în ansamblul activităţilor economice; - reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport, comunicaţii,

energetice şI edilitare; - dezvoltarea serviciilor care să asigure finanţarea activităţilor economice şi să

încurajeze sectorul privat; - creşterea performanţei forţei de muncă. Ridicarea nivelului de trai al locuitorilor - dezvoltarea unui sistem care să asigure accesul egal la educaţie şi care să fie

corelat cu dezvoltarea economico-socială a judeţului; - asigurarea accesului la servicii medicale; pentru cele două direcţii se poate

lua în considerare ponderea ce revine fiecărui sector în cadrul bugetului de cheltuieli la nivelul judeţului;

- ridicarea standardului de locuire prin extinderea reţelelor edilitare; acest fapt este confirmat de rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2002 care indică creşterea numărului locuinţelor proprietate privată şi a gradului lor de confort, faţă de anul 1992.

53


E.6.1. AGRICULTURA ŞI SILVICULTURA

Obiective, măsuri, acţiuni pentru dezvoltarea agriculturii

Strategia dezvoltării agriculturii are în vedere următoarele obiective: • realizarea securităţii alimentare prin asigurarea produselor necesare

consumului populaţiei. • obţinerea în condiţii de eficienţă a unei producţii agricole optime şi stabile. • integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare,

transport, distribuţie şi comercializare, corespunzător cerinţelor de consum. • asigurarea de produse alimentare de calitate, în mod deosebit din punct de

vedere ecologic într-o gamă sortimentală variată, cu costuri cât mai reduse pentru a răspunde puterii de cumpărare a populaţiei şi a le face competitive la export.

• instituirea unui sistem de creditare care să faciliteze realizarea şi consolidarea unor exploataţii agricole viabile, precum şi realizarea sistemului de integrare a producţiei agricole şi a industriei alimentare.

• asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil.

• creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului

• refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor economici

• creşterea producţiei de animale pentru satisfacerea în parte a cerinţelor populaţiei

• menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu • dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură Măsuri şi acţiuni de realizare a obiectivelor: 1. Dezvoltarea şi consolidarea sectorului privat prin concentrarea capitalului funciar şi de exploatare în unităţi agricole competitive • Accelerarea procesului de privatizare; • Proiecte pentru facilitarea procesului investiţional în agricultură-programe de

investiţii menite să conducă la:

E.6. PROPUNERI DE DEZVOLTARE

53


• concentrarea capitalului funciar şi de exploatare în unităţi de producţie

competitive ; • creşterea gradului de înzestrare tehnica a exploataţiilor; • îmbunătăţirea calităţii produselor ; • reducerea costurilor de producţie etc.

2. Intensificarea procesului de restructurare şi privatizare: • Privatizarea complexelor de animale (porci şi păsări), a societăţilor de tip

Comcereal, Cerealcom, a societăţilor de tip Agromec, Unisem si o Semrom;

• Clarificarea structurii de proprietate asupra terenurilor agricole; • Divizarea şi reorganizarea în vederea privatizării a fostelor IAS; • Privatizarea unor activităţi din domeniul sanitar-veterinar; 3. Formarea şi dezvoltarea pieţelor concurenţiale, • Dezvoltarea cooperaţiei rurale în sferele tradiţionale ale acesteia

(aprovizionare, desfacere, prelucrarea produselor), • Facilitarea creării unor asociaţii profesionale şi interprofesionale ale

producătorilor agricoli, pe produse şi /sau grupe de produse. 4. Crearea unui sistem de stabilizare a pieţelor/ susţinerea veniturilor producătorilor agricoli. • Stimularea procesului de integrare verticală în sectorul privat:

• alocaţii pentru achiziţionarea de animale, • crearea infrastructurii de producţie. • Sprijinirea procesului de dezvoltare a reţelei de achiziţie a laptelui

(stimularea investiţiilor). 5. Dezvoltarea comunităţilor rurale prin constituirea unui fond de dezvoltare rurală pentru:

• programe de încurajare prin îndemnizaţii a instalării tinerilor fermieri în agricultură;

• programe de diversificare ocupaţională în gospodăriile ţărăneşti ca suport al transformării exploataţiei agricole în întreprindere rurală multifuncţională.

6. Dezvoltarea sistemului de formare profesională a producătorilor agricoli: • Elaborarea unui studiu privind sistemul informaţional de transmitere a cunoştiinţelor agricole de la universitaţi şi staţiuni de cercetări către agricultorii privaţi;

53


Propuneri de dezvoltare a silviculturii Principalele propuneri directoare care vizează dezvoltarea durabilă a silviculturii sunt:

• acţiuni privind conservarea fondului forestier prin: • păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat; • gospodărirea unitară a pădurilor din domeniul public şi privat.

• acţiuni silvotehnice amenajistice privind:

• extinderea regenerării naturale a pădurilor; • reconstruirea pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere

economic şi ecologic; • ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire.

• acţiuni privind ajustarea structurală a silviculturii prin:

• optimizarea structurilor administrative (optimizarea ocoalelor şi cantoanelor silvice pentru îmbunătăţirea gestionării lor);

• crearea sistemului informatic integrat al silviculturii; • sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor silvice; • exploatarea unui volum anual de masă lemnoasă care să nu

depăşească posibilitatea anuală de exploatare a pădurilor; • creşterea producţiei şi diversificarea valorificării produselor accesorii,

respectiv fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci, pomi de iarnă, precum şi optimizarea efectivelor de vânat în raport cu bonitatea fondurilor de vânătoare;

• intensificarea protecţiei şi pazei pădurilor. • acţiuni de natură ecologică şi de protecţie a mediului prin:

• conservarea biodiversităţii pădurilor la nivel de biotopuri, specii, ecosisteme, şi peisaje;

• ocrotirea speciilor forestiere în curs de dispariţie; • extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie lemnoasă

în afara fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate prin alunecări, eroziuni etc.;

• stingerea torenţilor prin lucrări complexe silvice şi hidrotehnice; • creşterea ponderii pădurilor cu funcţie specială de protecţie până la 60

% din suprafaţa totală a fondului forestier prin amplificarea numărului obiectivelor de protejat (lacuri de acumulare, căi de comunicaţii, oraşe

53


• staţiuni etc.), dar şi extinderea suprafeţei pădurilor constituite ca arii protejate.

• acţiuni privind modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului funciar prin:

• repararea reţelei de drumuri forestiere existente (1.122 km); • dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere de la 5,4 ml/ha la peste 10 ml/ha;

•

• executarea unor căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje

şi mecanisme uşoare. • acţiuni în direcţia organizării gestiunii pădurilor private prin:

• obligativitatea gospodării în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului.

• acţiuni privind îmbunătăţirea sistemului legislativ al silviculturii.

E.6.2. TURISMUL Analiza cantitativă şi calitativă a resurselor turistice pe ansamblul judeţului, pune în evidenţă existenţa unor premise favorabile dezvoltării activităţii turistice. Între acestea sunt amintite:

• existenţa unui potenţial turistic deosebit care concură la crearea unei oferte pentru turismul montan, de sporturi de iarnă dar şi cultural precum şi peisaje montane pitoreşti şi nepoluate, domeniu schiabil, în parte amenajat, vestigii medievale, biserici fortificate şi cetăţi ţărăneşti săseşti unicate în Europa de SE, monumente de arhitectură, muzee, etnografie etc.; • posibilitatea practicării unor forme de turism diversificate în staţiunile montane, conferindu-le acestora caracterul bivalent (de vară şi de iarnă); • căile de comunicaţie bine dezvoltate şi în mare parte modernizate, ce permit accesul la toate obiectivele turistice; • ponderea mare pe care o deţin structurile turistice la nivelul judeţului şi mai ales cele de confort superior; • poziţia geografică, la intersecţia şi în apropierea unor artere turistice şi zone turistice pe care se canalizează importante fluxuri turistice (E 60, E 64, E 572, zonele turistice Sibiu, Covasna, Argeş, culoarul Bran – Rucăr etc.); • situarea în apropierea capitalei (170 km), cel mai important oraş turistic al ţării şi principalul centru de dispersie a turiştilor spre Valea Prahovei – Braşov, ca şi a aeroportului internaţional Otopeni (140 km); • tradiţia în desfăşurarea activităţii de turism, cu precădere cel montan şi cultural; • procesul de privatizare a patrimoniului şi activităţii de turism ce va impulsiona sistemul concurenţial şi în consecinţă sporirea calităţii serviciilor şi creşterea competitivităţii ofertei turistice.

53


Dată fiind complexitatea potenţialului turistic ca şi valoarea sa deosebită, se consideră că pe viitor sunt viabile următoarele forme de turism:

- Turismul pentru sporturi de iarnă beneficiază de un domeniu schiabil natural apreciabil şi care se poate extinde, în perspectivă, printr-o amenajare şi dotare corespunzătoare. Se pot realiza pârtii de schi alpin, de fond, de plimbare şi de săniuş, ca şi teleferice de dimensiuni diferite spre a uşura accesibilitatea la acestea şi a acoperi cerinţele la sfârşit de săptămână. Cererea turistică internaţională, dar şi cea internă constituie un suport în dezvoltarea acestei oferte turistice, care, spre a fi competitivă trebuie realizată la parametrii internaţionali. - Turismul de odihnă şi recreere în vacanţe sau la sfârşit de săptămână va deţine şi în continuare o pondere însemnată în special în staţiunile montane, satisfacerea cererii turistice fiind condiţionată, îndeosebi de dezvoltarea agrementului (hivernal şi estival), a dotărilor pentru sporturi de iarnă (pârtii şi teleferice), a infrastructurii şi a structurilor de primire şi alimentaţie pentru turism. - Turismul itinerant cu valenţe culturale constituie o altă componentă a ofertei turistice, generată de valoarea potenţialului turistic cultural-istoric. Se pot realiza programe turistice diverse, unele cu caracter de unicat, care pot antrena şi judeţul Sibiu sau Mureş, programe optimale sau de sine stătătoare adresate, cu precădere, turiştilor străini, inclusiv celor sosiţi în staţiunile montane din judeţ sau în oraşul Braşov. - Turismul de tranzit va continua şi în viitor să aibă un rol important dată fiind poziţia oraşului Braşov şi a staţiunii Predeal pe arterele rutiere şi feroviare internaţionale, dar şi în apropierea capitalei şi a aeroportului internaţional Otopeni. Actualele dotări şi amenajări sunt insuficiente spre a sprijini dezvoltarea acestei forme de turism.

- Turismul de afaceri şi reuniuni, timid reprezentat în prezent, are largi posibilităţi de extindere datorită poziţiei geografice şi reputaţiei interne şi internaţionale ale oraşului Braşov şi staţiunilor turistice din apropiere. - Turismul rural. Patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural al aşezărilor rurale din apropierea municipiului Braşov ca şi cadru natural pitoresc şi nepoluat, cu multiple posiblităţi de odihnă şi recreere, favorizează dezvoltarea acestei forme de turism la un nivel competitiv internaţional. - Turismul balnear este favorizat de existenţa resurselor minerale cu calităţi terapeutice de la Homorod, indicate în tratarea nenumăratelor afecţiuni. Staţiunea Homorod este o staţiune balneoclimaterică de interes local, cu funcţionare permanentă, dar care necesită modernizări.

53


E.6.3. OPORTUNITĂŢI ŞI STRATEGII

Dezvoltarea Judeţul Braşov trebuie privită în corelaţie cu Strategia Dezvoltării Regionale pentru Regiunea CENTRU. Obiectivul global al strategiei de dezvoltare a Regiunii Centru este următorul: “Ridicarea nivelului de viata al locuitorilor prin dezvoltarea unei economii performante, bazata pe mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, in corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului”. Atingerea acestui obiectiv general este posibila prin realizarea a trei obiective strategice generale: A. Dezvoltarea economică regională prin promovarea spiritului antreprenorial şi prin modernizarea şi diversificarea activităţilor; B. Ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor prin îmbunătăţirea serviciilor sociale şi prin dezvoltarea tehnico-edilitara a localităţilor. C. Asigurarea unei dezvoltări durabile a localităţilor prin protejarea mediului şi prin conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural al localităţilor. Strategia de Dezvoltare a Regiunii CENTRU, care se subsumează strategiei de dezvoltare naţionale, vizează trei direcţii de acţiune:

1. Creşterea performantelor economice; 2. Ridicarea nivelului de viata al locuitorilor; 3. Dezvoltarea durabila a localităţilor prin conservarea mediului şi a

patrimoniului.

Creşterea performantelor economice reprezintă o prioritate a întregii regiuni, urmărindu-se construirea unei economii regionale puternice. Acest obiectiv va fi atins prin realizarea următoarelor obiective strategice de acţiune: • modernizarea şi diversificarea activităţilor economice; • restructurarea ramurilor industriale nerentabile şi stimularea înfiinţării unor activităţi industriale performante; • promovarea unui turism modern şi eficient; • modernizarea agriculturii şi exploatarea raţionala a pădurilor; • creşterea ponderii IMM-urilor in ansamblul activităţilor economice; • reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport, comunicaţii, energetice şi edilitare; • dezvoltarea serviciilor care sa asigure finanţarea activităţilor economice şi sa încurajeze dezvoltarea sectorului privat; • creşterea performantelor forţei de munca pentru a putea face fata unei dezvoltări economice.

53


Ridicarea nivelului de trai al locuitorilor – este dezideratul de baza care se urmăreşte a fi realizat prin implementarea acestei strategii. Având în vedere necesităţile, resursele materiale şi financiare limitate, precum şi condiţiile concrete din regiune, au fost adoptate următoarele obiective de acţiune: • dezvoltarea unui sistem care sa asigure tuturor cetăţenilor accesul egal la educaţie şi care sa fie corelat cu dezvoltarea economico-sociala a zonei; • asigurarea accesului la servicii medicale de calitate in toate zonele regiunii; • ridicarea standardului de locuire prin crearea reţelelor edilitare la sate şi prin extinderea şi întreţinerea celor existente in oraşe; • modernizarea modelului de consum al populaţiei prin diminuarea dezechilibrelor existente. Dezvoltarea durabila a localităţilor prin conservarea mediului şi a patrimoniului - Prin dezvoltarea durabila a aşezărilor umane se urmăreşte asigurarea unui mediu construit sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural. In strânsa corelaţie cu dezvoltarea fizica a localităţilor, strategia urmăreşte conservarea şi promovarea patrimoniului natural, cultural şi istoric şi întărirea identitarii comunităţilor. Pentru realizarea acestui obiectiv general au fost stabilite patru obiective de acţiune: • crearea unui parteneriat eficient intre organele administraţiei publice şi populaţie in vederea dezvoltării durabile a localităţilor; • promovarea patrimoniului cultural şi istoric al localităţilor; • protejarea şi dezvoltarea zonelor cu potenţial turistic natural; • conservarea valorilor particulare ale localităţilor prin întărirea identitarii lor şi prin încadrarea construcţiilor intr-o estetica tradiţională. Ţinând cont de cele analizate anterior (resursele naturale şi umane, evoluţia industriei, elemente de analiză SWOT, tendinţele demografice, necesităţile populaţiei şi încadrarea judeţului Braşov în strategia de dezvoltare a Regiunii Centru) se pot contura o serie de direcţii de dezvoltare economică: În domeniul agriculturii se impune: - menţinerea şi acolo unde este posibil creşterea suprafeţelor cultivate cu cereale, legume, sfeclă de zahăr, cartofi; chiar dacă suprafeţele cultivate au suferit oscilaţii cantitative (în intervalul 1990-1999) producţiile obţinute rămîn însemnate mai ales la cartofi, grîu, porumb şi fructe; - încurajarea sectorului zootehnic, în special creşterea bovine şi porcinelor unde s-au marcat scăderi substanţiale în intervalul 1990-1999; Aceste două direcţii din domeniul agriculturii sunt favorizate de o creştere relativă a populaţiei din mediul rural, precum şi de faptul că există agenţi economici

53


industriali care pot valorifica produsele agricole, la care se adaugă şi potenţialul de consum al populaţiei. În domeniul industriei direcţiile prioritare sunt: - continuarea procesului de privatizare; - introducerea de tehnologii moderne în procesul productiv mai ales în cazul unităţilor industriale din domenii cu tradiţie (construcţii de avioane Ghimbav, construcţii de maşini – Braşov, Zărneşti, industrie uşoară şi industria materialelor de construcţii); - încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniul industrial şi al serviciilor, al industriei alimentare etc.; În domeniul infrastructurii pentru transporturi priorităţile sunt: - definitivarea modernizării tronsoanelor de cale ferată care fac parte din coridorul transeuropean pentru trenuri de mare viteză ce traversează Romînia pe ruta Curtici – Arad – Simeria – Braşov – Bucureşti – Constanţa; - construcţia de autostrăzi: Bucureşti – Braşov şi Braşov – Sighişoara – Cluj Napoca – Oradea – Borş; în perspectivă construcţia unei autostrăzi pe ruta Braşov – Tg.Mureş - Turda – Cluj Napoca; - reabilitarea şi transformarea unor drumuri în drumuri expres (Calafat – Craiova – Piteşti – Braşov – Bacău); - construirea unui aeroport în zona Ghimbav, cu implicaţii în dezvoltarea turismului, a industriei aeronautice; - construirea liniei rutiere de centură a oraşului Braşov; - modernizarea drumurilor publice locale care reprezintă peste 70 % din totalul drumurilor (jumătate fiind nemodernizaţi, peste 500 km). În sectorul serviciilor atît cele sociale (învăţămînt, asistenţă sanitară, cultură), cît şi al comerţului, turismului şi serviciilor bancare ca orientări se impun; - extinderea şi modernizarea serviciilor sociale în mediul rural în condiţiile unei stabilităţi a populaţiei; - extinderea activităţilor de turism rural şi a celor de turism cultural.

53


53


E.7. PLAN DE MĂSURI PATJ- BRAŞOV 4 DOMENIU SUBDOMENIU DISFUNCTIONALITATI

VIITORUL POSIBIL OBIECTIVE

MASURI GENERALE PRIORITATI ACTIUNI

1-2 3-4 5-6 7-8

E. POTENTIAL ECONOMIC

E1.SECTORUL PRIMAR Creşterea performantelor economice - obţinerea în condiţii de eficienţă a • Accelerarea procesului de privatizare;

53


Scăderea producţiei agricole şi pomicole Exploatarea excesivă a fondului forestier Reducerea extracţiei de resurse naturale

• modernizarea şi diversificarea activităţilor economice; • restructurarea ramurilor industriale nerentabile şi stimularea înfiinţării unor activităţi industriale performante; • promovarea unui turism modern şi eficient; • modernizarea agriculturii şi exploatarea raţionala a pădurilor; • creşterea ponderii IMM-urilor in ansamblul activităţilor economice; • reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport, comunicaţii, energetice şi edilitare; • dezvoltarea serviciilor care sa asigure finanţarea activităţilor economice şi sa încurajeze dezvoltarea sectorului privat; • creşterea performantelor forţei de munca pentru a putea face fata unei dezvoltări economice. Ridicarea nivelului de trai al locuitorilor • dezvoltarea unui sistem care sa asigure tuturor cetăţenilor accesul egal la educaţie şi care sa fie corelat cu dezvoltarea economico-sociala a zonei; • asigurarea accesului la servicii medicale de calitate in toate zonele regiunii; • modernizarea modelului de consum al populaţiei prin diminuarea dezechilibrelor existente. Dezvoltarea durabila a localităţilor prin conservarea mediului şi a patrimoniului -

• promovarea patrimoniului cultural şi istoric al localităţilor;

• protejarea şi dezvoltarea zonelor cu potenţial turistic natural;

unei producţii agricole optime ş stabile.

- integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare, transport, distribuţie ş comercializare, corespunzător cerinţelor de consum.

- instituirea unui sistem de creditare care să faciliteze realizarea şi consolidarea uno exploataţii agricole viabile, precum ş realizarea sistemului de integrare a producţie agricole şi a industriei alimentare.

- asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil.

- creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului

• Proiecte pentru facilitarea procesului investiţional în agricultură

• Divizarea şi reorganizarea în vederea privatizării a fostelor IAS;

• Privatizarea unor activităţi din domeniul sanitar-veterinar;

• Facilitarea creării unor asociaţii profesionale şi interprofesionale ale producătorilor agricoli, pe produse şi /sau grupe de produse.

• programe de diversificare ocupaţională în gospodăriile ţărăneşti acţiuni privind conservarea fondului forestier

• acţiuni silvotehnice amenajistice

• acţiuni de natură ecologică şi de protecţie a mediului

• acţiuni privind modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului funciar

• acţiuni privind îmbunătăţirea sistemului legislativ al silviculturii.

E2.SECTORUL SECUNDAR

53


Dezorganizarea unităţilor industriale constructoare de maşini Diminuarea producţiei în industria prelucrătoare Reducerea producţiei bunurilor de ocnsum Accentuarea decalajului tehnologic

continuarea procesului de privatizare;

introducerea de tehnologii moderne în procesul productiv mai ales în cazul unităţilor industriale din domenii cu tradiţie (construcţii de avioane Ghimbav, construcţii de maşini – Braşov, Zărneşti, industrie uşoară şi industria materialelor de construcţii);

încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniul industrial şi al serviciilor, al industriei alimentare etc.;

modernizarea activităţilor economice; acest lucru poate fi evidenţiat prin existenţa a 6.097 firme (în anul 2001) în domeniul industriei şi al servciilor, cu o gamă foarte variată de activităţi;

restructurarea ramurilor industriale şi stimularea unor activităţi performante; procesul este în derulare şi afectează toate ramurile industriei; se remarcă că din totalul de peste 60.000 salariaţi industriali, peste 39.000 aparţin sectorul privat;

creşterea ponderii IMM-urilor în ansamblul activităţilor economice;

reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport, comunicaţii, energetice şI edilitare;

dezvoltarea serviciilor care să asigure finanţarea activităţilor economice şi să încurajeze sectorul privat;

creşterea performanţei forţei de muncă.

53


E3. SECTORUL TERţIAR

Subdezvoltarea serviciilor Plafonarea industriei turistice Restrângerea activităţilor din servicii publice

• extinderea şi modernizarea serviciilor sociale în mediul rural în condiţiile unei stabilităţi a populaţiei;

• extinderea activităţilor de turism rural şi a celor de turism cultural.

• Consolidarea şi dezvoltarea ofertei turistice

• Modernizarea structurilor de primire şi alimentaţie se propune:

• Dezvoltarea ofertei pentru sporturi de iarnă

• Dezvoltarea ofertei de agrement şi turism montan • Dezvoltarea ofertei pentru turismul rural Dezvoltarea ofertei pentru turismul de afaceri şi recreere

53


25

T. PROFILUL TERITORIAL PATJ – BRAŞOV 4

T. PROFIL TERITORIAL

T.1. PROTECŢIA MEDIULUI T.1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU T.1.2. DEŞEURI MENAJERE ŞI INDUSTRIALE T.1.3. RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE T.2. DISFUNCŢIONALITĂŢI T.2.1. AER T.2.2. APA ŞI SOLUL T.2.3. DEŞEURILE T.3. PROPUNERI ŞI REGLEMENTĂRI T.3.1. DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE T.3.2. DEŞEURI T.3.3. DELIMITAREA ZONELOR ECOLOGICE FRAGILE T.3.4. DELIMITAREA ZONELOR NATURALE PROTEJATE T.4. PLAN DE MĂSURI T.5. DISFUNCŢIONALITĂŢI CADRUL CONSTRUIT T.5.1. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI T.5.2. CATEGORII ŞI REPARTIŢIE ÎN TERITORIU T.5.3. LOCUIREA T.5.4. PRINCIPALELE DOTĂRI PUBLICE T.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI T.6.1. ZONE FUNCŢIONAL SPAŢIALE

26


T.6.2. DISFUNCŢIONALITĂŢI ÎN REŢEAUA DE LOCALITĂŢI T.6.3. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ T.7. PROPUNERI CADRUL CONSTRUIT T.7.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI T.7.2. BILANŢIL TERITORIAL T.7.3. DEZVOLTAREA REŢELEI DE LOCALITĂŢI T.7.4. LOCUIREA ŞI DOTĂRILE PUBLICE T.7.5. PATRIMONIUL CULTURAL T.8. PLAN DE MĂSURI T.9. MĂSURI INFRASTRUCTURĂ PRIORITARE

T.1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Poluarea aerului Se datoreaza :

- activitatilor industriale : Industria extractivă - NITRAMONIA Fagaras,

exploatari de materiale de constructie (Racos, Hoghiz, Codlea, Cristian,

Rasnov, Zarnesti, Fagaras, etc; Industria alimentara - zahar (Bod, Brasov),

dulciuri (Kraft Iacobs Brasov), alcool (Brasov), lactate si carne (Brasov,

Prejmer, Fagaras, Homorod); Industria textila - Brasov, Codlea, Prejmer

T.1. PROTECŢIA MEDIULUI

27


(vopsirea si prelucrarea pieilor); Industria lemnului - Zarnesti, Codlea,

Rasnov, Sacele, Brasov, Fagaras, Victoria; Fabricarea hartiei - Zarnesti

(Celohart SA), Ghimbav (AMCO) si Brasov (pentru tipografie); Industria

chimica - Fagaras (NITRAMONIA), Victoria (VIROMET), Brasov

(EUROPHARM SI FARMACOM), Rasnov, Codlea (COLOROM SA); Industria

materialelor de constructie - mun. Brasov si Hoghiz (ROMCIM); Industria

constructiilor de masini - cel mai puternic sector industrial din judetul Brasov,

concentrat in special in mun. Brasov (ROMAN SA, TRACTORUl SA,

METROM), Codlea (ASCO), Sacele (ELECTROPRECIZIA), Ghimbav (IAR),

Zarnesti (Tofan).

- traficului auto si CF;

- arderii combustibililor fosili –incalzirea locuintelor pe timp de iarna (fie in

sistem centralizat şi individual) si prepararii apei calde menajere, prepararii

hranei;

- activitatilor din agricultura (raspandirea ingrasamintelor si a pesticidelor,

eroziunea solului datorită vântului), exploatarilor de materiale de constructii

(cariere, drumuri, terenurile virane, etc.) si, incinerarii deseurilor menajere şi

industriale.

În urma măsurătorilor efectuate de Inspectoratul de Protecţia Mediului Braşov şi

a simulării numerice efectuate în cadrul P.A.T.J. au rezultat următoarele :

• Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

afla sub impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale

normelor sanitare pentru NO2 si particule in suspensie dar si cu valori ridicate

la toti ceilalti poluanti investigati. Principalul responsabil este traficul rutier,

nivelul scazut de tehnologizare a industriei din zona (industrie poluanta si cu

consumuri energetice mari), CET Brasov ce functioneaza pe carbuni,

centralele termice - in general depasite moral, si – pentru mun. Brasov –

• proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici: zona se afla intr-o

depresiune.

28


• Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

special din industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute,

prezinta un risc major asupra sanatatii populatiei.

• Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului – in

special cu particule in suspensie – datorita modernizarii sistemului de

productie de la Romcim – Lafarge, singura sursa majora de poluare cu

particule din zona ramanand exploatarea de suprafata din apropiere si care,

in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic si seceta) determina

antrenarea prin eroziune eoliana a particulelor.

• Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

niveluri ridicate ale concentratiei de NO2.

• In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

rece datorita folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a

cosurilor de evacuare (de la sobe).

Poluarea apei

Apa de suprafaţă

Sursele de poluare sunt pentru : Olt – evacuările de ape uzate neepurate

sau insuficient epurate din jd. Harghita, Covasna, Braşov (municipiului Braşov,

localităţile Zărneşti, Codlea, Hoghiz, Făgăraş, Victoria); Ghimbăşel – evacuările

de ape uzate neepurate din canalizarea Braşov direct în canalul Timiş şi Timişul

Sec; Bârsa – evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de pe

platformele SC CELOHART Zărneşti, ROMARM Tohan – Zărneşti, Serviciul

Public Zărneşti, SC ROMACRIL Râşnov, halda de nămol a Companiei de Apă

Braşov; Homorod– evacuarea de ape uzate din localitatea Rupea – Homorod şi

de pe teritoriul jd. Harghita; Canal Timiş – apele uzate evacuate de unităţile

industriale şi o parte din apele uzate menajere din Braşov; Pănicel - platforma

SC ROMACRIL Râşnov ; Vulcăniţa – evacuările de ape uzate de la SC

CELOHARD Zărneşti, ROMARM Tohan-Zărneşti, Serviciul Public Zărneşti, SC

29


COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea; Hamaradia Vulcăniţa – evacuările

de ape uzate de la SC CELOHARD Zărneşti, ROMARM Tohan-Zărneşti,

Serviciul Publi Zărneşti, SC COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea, SC

Luca SUINPROD Codlea, PROTAN Codlea, Avicola Codlea; Racoviţa–

evacuările de ape uzate de la SC NITRAMONIA Făgăraş, ROCLIP Făgăraş;

Corbul Ucei – calitatea apei s-a îmbunătăţit datorită repunerii în funcţiune a

colectorului Vironeţ – Olt, ca şi a trecerii în conservare a instalaţiilor de fabricare

a acidului sulfuric şi a nitrocelulozei SC VIROMET Victoria; Ucea – evacuările de

ape uzate de la SC VIROMET Vicoria;

Conform datelor IPM Braşov, calitatea apelor de suprafaţă analizată

conform Ordinul MAPPM nr. 377/2001 şi al STAS 4706/88 este următoarea :

Râul

Indic. regim oxigen Categoria

Concentraţia medie ponderată CBO5 CC-Mn CCO-Cr

Gradul de mineralizare Categoria

Indicatori toxici şi specifici Categoria

Olt Intrare judeţ III nesemnificativă I II

Ieşire judeţ III nesemnificativă I II

Ghimbăşel

Amonte Râşnov I Uşoară scădere

Amonte confl.

Bârsa III uşoară I Degradat

Bârsa

Amonte Zărneşti degradat Scădere I Degradat

Aval SC Celohart

Zărneşti degradat

Scădere

spectaculoasă I II

Amonte confl. Olt III Scădere I II

30


Pănicel-amonte confl. Bârsa II Scădere I II

Canal Timiş amonte confl.

Ghimbăşel III Scădere I Degradat

Vulcăniţa aval St. epurare

COLOROM Degradat Creştere I Degradat

Turcu – amonte St. tratare

COLOROM I I I

Hamaradia Vulcăniţa amonte

confl. Olt Degradat Staţionar I III

Crizbav amonte captare

Primăria Feldioara I I I

Homorod la Rupea Gară III Scădere I II

Racoviţa amonte confluenţa

contra canal acumularea Voila III Scădere uşoară I II

Corbul Ucei amonte confluenţa

Olt

Degradat

Creştere la

CCO-Cr

I degradat

Ucea – amonte confluenţa Olt II scădere I II

Ucea, Ucişoara, Pojorâta,

Brescioara şi Viştea amonte

captare VIROMET VICTORIA

I I I

- Lacul Târlung – Săcele şi Lacul de acumulare Dopca – se încadrează în

categoria I-a de calitate la toţi indicatorii; - Lacurile Veneţia, Voila, Virştea – sunt destinate producerii de energie

electrică.

În ultimii trei ani s-a constatat îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă.

Apa subterană

31


Pe teritoriul judeţului Braşov se găsesc formaţiuni poros - permeabile

constituite din nisip, pietriş şi bolovăniş care se dezvoltă până la adâncimea de

peste 150 m. Acolo unde stratul permeabil nu are un tavan acoperitor, apa este

cu nivel liber, stabilindu-se între 2-4 m de la suprafaţa terenului, constatându-se

o scădere a calităţii acesteia

Poluarea acestui strat este produsă atât de unii agenţi economici cât şi de

gospodăriile individuale ale crescătorilor de animale care deversează la

suprafaţa solului diferite substanţe nociveîn lipsa unui sistem centralizat de

canalizare.

Zonele cele mai afectate sunt:

• Victoria - Ucea - datorită descărcării indirectă a apelor uzate de către SC

Viromet Victoria. In urma analizelor efectuate s-au constatat valori critice la

nitroderivaţi şi CCO-Cr.

• Codlea - datorită descărcării indirecte a apelor uzate de către SC Colorom

Codlea. În urma analizelor efectuate s-au înregistrat valori critice la

nitroderivaţi, CCO-Cr, amoniu, azotaţi, azotiţi.

• Făgăraş - datorită descărcării indirectea apelor uzate de către SC Nitramonia

Făgăraş. În urma analizelor efectuate s-au înregistrat valori critice la

nitroderivaţi, CCO-Cr, amoniu, azotaţi, azotiţi, fosfor.

• Rotbav - datorită descărcării indirecte a apelor uzate de către CNU Sucursala

Feldioara.

În general, în urma analizelor efectuate, s-a constatat că în nici unul din forajele

monitorizate apa freatică nu este potabilă.

Stratele acvifere de adâncime au apa cu nivel ascensional, aceasta stabilindu-se

la adâncimi de cca. 40 m. Forajele executate în Zona Bod, CET Braşov, au pus

în evidenţă existenţa acestor strate care conţin apă care se încadrează în limitele

STAS 1342/91 de potabilitate .

Apele uzate evacuate

32


Nu se încadrează în norme, poluând emisarul. Principalele surse de ape

uzate sunt :

• unităţile industriale cu profil chimic (SC Viromet SA Victoria, SM Virolite

Victoria şi Rompiro Victoria, SC COLOROM SA Codlea, SC NITRAMONIA

SA Făgăraş, SC ROMACRIL SA Râşnov); UPS Făgăraş (produce explozivi);

• unităţile cu profil zootehnic ( SC SUINPROD Codlea, SC SUINPROD SA

Şercaia, AVICOLA Codlea, AGROINDUSTRIALA Prejmer, etc);

• unităţile de gospodărie comunală ( COMPANIA APĂ Braşov, SERVICIILE

COMUNALE Codlea, RASC Făgăraş;

• unităţile spitaliceşti, clădirile publice, de învăţământ, etc ( Spitalul TBC

Sânpetru, hanul Bran, spitalul Bran, UM Bran, şcoala ajutătoare Brădet, etc.)

Poluarea solului şi a vegetaţiei

Sursele de poluare a solului sunt aceleaşi ca şi cele care poluiază aerul.

Conform Raportului I.P.M.Braşov privind “Aspecte ale sănătăţii mediului în

judeţul Braşov” 2002 rezultă că solurile sunt afectate de fenomene cu risc pentru

cadrul natural şi construit : eroziuni de suprafaţă, alunecări de teren, depozita de

deşeuri menajere şi industriale .

Având în vedere eforturile care se fac pe plan internaţional pentru

conservarea resurselor genetice forestiere, pădurea avănd rol economic dar şi

de protecţie, recreere, balneoclimateric, se precizează că pe teritoriul judeţului

Braşov, starea de sănătate a pădurilor merită o atenţie deosebuâită. Aceasta

este parţial afectată de : insecte şi paraziţi vegetali , factori antropici ( manevrele

greşite din timpul exploatării, defrişările necontrolate), factorii climatici (seceta,

etc.), poluarea aerului, radioactivitate.

T.1.2. DEŞEURILE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE

33


Sursele de producere a deşeurilor sunt : populaţia, agenţii economici ,

deşeuri stradale, pieţele comerciale, nămolul de la staţiile de epurare, agenţii

economici industriali . In judetul Brasov ciclul de viata al deseurilor cuprinde

urmatoarele faze: colectarea deseurilor de la producatori, compactarea

deseurilor (in anumite cazuri); transportul la rampa si depozitarea finala. Fluxul

deseurilor nu cuprinde, in momentul de fata, nici un fel de tratare a deseurilor.

In categoria materialelor recuperabile si reciclabile intra hartia, cartonul si

metalele feroase si neferoase. În judetul Brasov există şase agenti economici

care recupereaza si recicleaza aceste materiale: CELOHART S.A. Zarnesti,

REMAT Braşov, SC Ape limpezi SRL, SC Rad SRL, Rusu RMW SRL,

CompElectroRic. Unitatile care valorifica aceste deseuri sunt urmatoarele:

Industria Sarmei Campia Turzii, Siderurgica Hunedoara, Metrom Brasov,

Electrical-mas Brasov, Neferal Bucuresti.

Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor urbane, precum si

serviciile aferente de salubrizare sunt asigurate prin organizarea de servicii

publice in cadrul Consiliilor locale (in special in zona rurala) sau de catre

operatori de salubritate specializati. In judetul Brasov exista aproximativ 27

operatori de salubritate, din care un procent de 37 % sunt operatori integral

privati. Deşeurile industriale sunt de o mare complexitate, o parte se recuperează

în vederea valorificării iar restul se depun în comun cu deşeurile menajere şi în

depozite unităţilor respective.

Depozitarea deseurilor menajere şi industriale

34


In prezent, in judetul Brasov exista 63 de rampe pentru depozitarea

deseurilor. Nici unul din aceste depozite nu este autorizat din punct de vedere al

protectiei mediului. O treime din aceste depozite sunt mixte, aici fiind depozitate

atat deseuri menajere, cat si deseuri de tip industrial.

O situaţie specială o reprezintă sterilul radioactiv care rezultă din procesul

tehnologic de prelucrare a minereurilor uranifere de la CNU SA Sucursala

Feldioara care sunt transportate prin pompare la iazul de decantare Cetăţuia II -

Mitelzob. (iazul Cetăţuia I este închis).

Soluţia limpezită este trimisă parţial la staţia de epurare radiochimică, parţial la

Secţia tehnologică. Apele uzate sunt evacuate în r. Olt şi în pârâul Crisbazel.

În anul 2000, IPROMIN Bucureşti a elaborat studiul “Expertizarea stării de

siguranţă a iazurilor de decantare Cetăţuia II, Mitelzop şi a lacului de acumulare

apă îndustrială Cetăţuia I”. Unitatea are plan de prevenire şi acţionare în caz de

poluare accidentală şi plan de apărare împotriva inundaţiilor datorită lacului de

acumulare apă industrială, plan care urmează a fi reactualizat conf. HG 638/1999

(conf. Proces verbal SGA Braşov – CNU S.A. Feldioara nr. 762 / 05.02.2002).

Starea tehnică a lucrărilor de apărare este bună.

T.1.3. RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE

Zonele supuse periodic inundaţiilor

Sunt determinate de revărsarea cursurilor de apă - Oltul şi afluenţii săi pe

dreapta (Aita, Baraolt, Varghis, Homorod, Felmer, Rodbav etc.) şi de stanga

(Tarlung, Ghimbav, Barsa, Sercaia, Sebes, Vastea) şi de viituri.

Teritoriile supuse cel mai frecvent inundaţiilor sunt : Braşov, Săcele, Budila,

Poiana Mărului, Racoş, Târlungeni, Soarş, Zărneşti, Buneşti, Teliu, Hoghiz,

Ungra, Comana, Pârâu, Şercaia, Măndra, Vama Buzăului, Predeal.

Pentru remedierea lor s-au executat unele lucrări : pentru combaterea

revărsărilor de cursuri de ape – baraje de retenţie aluviuni, diguri şi pentru

combaterea viiturilor – ziduri de sprijin şi praguri. Au fost executate ample lucrări

35


de regularizare şi îndiguire la o serie de afluenţi ai r. Olt : Ghimbăşel, Vulcăniţa,

Hamaradia, Bârsa, Homorodul Mare, Valea Mare, Felmerul, etc. Aceste lucrări

sunt corelate cu lucrări de desecare în luncile cu exces de umiditate şi cu lucrări

antierozionale pe versanţi .

Pentru viitor sunt necesare fonduri pentru lucrările întreţinerea lucrărilor

menţionate şi pentru cele noi.

Zonele cu eroziune a solurilor

Categoriile de degradări care afectează solurile judeţului sunt : soluri

erodate – 38.000 ha, din care 27.000 ha afectate de alunecări; soluri cu pericol

de eroziune – 282.000 ha din care 97.000 ha sunt terenuri agricole; soluri

aluviale – 56.000 ha; soluri acide – 94.000 ha. Având în vedere că suprafaţa

arabilă reprezintă 22% din total suprafaţă funciară, pe teritoriul judeţului s-au

executat lucrări de îmbunătăţire a potenţialului productiv : irigaţii, desecări

(Hărman– Prejmer, Bod, Crisbal, Bârsa – Vulcăniţa, Vlădeni – Dumbrăviţa –

Feldioara, Olt – Sânpetru – Apaţa, Homorodu Mare, Veneţia – Şercaia, Şercaia –

Măndra, Terasa Făgăraş, Netotu – Breaza, Breaza – Sâmbăta, Sâmbăta –

Viştea, Viştea – Ucea), combaterea eroziunii solului (Vărghiş – Augustin, Etalon

– Apaţa, Sânpetru –Apaţa, Târlung, Hârtibaciu super., Luţa – Hârşeni, Veneţia –

Şercaia, Sona – Halmeag, Şercaia – Mândra, Ticuş – Cobor, Cozd, Homorodul

Mare, Palas, Screafa – Buneşti, Homorodul Mic).

Zonele cu alunecări de teren

Zonele cu alunecări de teren, însumează cca. 400 ha, sunt determinate

de configuraţia ternului, condiţiile climatice (precipitaţii), procesele

36


geomorfologice şi procesele antropice (încărcarea suplimentară a terenului cu

construcţii, realizarea de cariere pentru extragerea de materiale de construcţii) şi

necesită măsuri de remediere (modificarea configuraţiei geometrice, drenaje).

Zonele cele mai afectate de alunecări de teren sunt : Buneşti – Criţ –

Mesendorf – Roadeş – Viscri, Cincu – Teiş – Toarcla, Comana de Jos – Comana

de Sus – Crihalma, Dumbrava – Vlădeni, Fundata, Jibert – Dacia – Grânari –

Lovnic – Văleni, Lisa – Breaza, Măieruş – Arini – Rodbav – Bărcuţ, Târlungeni,

Ticusu – Ticusu Vechi, Ticusu Nou – Comana, Vama Buzăului, Voila – Criscior

(vezi Tabel 1.2.3 – 1).

Zonarea seismică

Teritoriul judeţului Braşov se situiază într-o zonă cu gradul 6 – 7 de

seismicitate.

Radioactivitatea

Sursa de radioactivitate a judeţului Braşov este Uzina R Feldioara şituată

la 20 Km distanţă de municipiul Braşov.

Radioactivitatea factorilor de mediu analizaţi s-a situat în limitele fondului natural

de radiaţii (Conform Raportului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov pentru

anul 2001).

Zone cu risc climatic

Fiind amplasat într-o depresiune, municipiul Braşov nu beneficiază de

conditii de dispersie a poluantilor atmosferici. Acest fapt reclamă ca modul de

orientare / amplasare a construcţiilor şi a spaţiilor plantate să favorizeze crearea

de curenţi de aer.

37


T. 2.1. AER

• Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

afla sub impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale

normelor sanitare pentru NO2 si particule in suspensie, dar si cu valori

ridicate la toti ceilalti poluanti investigati. Principalul responsabil este traficul

rutier, nivelul scazut de tehnologizare a industriei din zona, CET Brasov ce

functioneaza pe carbuni, centralele termice - in general depasite moral, si –

pentru mun. Brasov – proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici .

• Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

special din industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute,

prezinta un risc major asupra sanatatii populatiei.

• Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului – in

special cu particule in suspensie – datorita modernizarii sistemului de

productie de la Romcim – Lafarge, singura sursa majora de poluare cu

particule din zona ramanand exploatarea de suprafata din apropiere si care,

in conditii meteorologice nefavorabile determina antrenarea prin eroziune

eoliana a particulelor.

• Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

niveluri ridicate ale concentratiei de NO2.

• In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

rece datorita folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a

cosurilor de evacuare (de la sobe).

Faţă de cele de mai sus se evidenţiază conturarea a trei zone de poluare :

- Zona centrală : Braşov – Săcele – Cristian – Codlea – Râşnov;

- Zona central – nordică : Hoghiz – Racoş – Rupea;

T.2. DISFUNCŢIONALITĂŢI PROTECŢIA MEDIULUI

38


- Zona central – vestică : Făgăraş – Victoria.

T.2.2. APA ŞI SOLUL

Apa de suprafaţă

• Deversarea în apa de suprafaţă de către agenţii economici şi gospodăriile

individuale ale crescătorilor de animale a apelor uzate insuficient epurate sau

neepurate;

• Unele cursuri de apă sunt încadrate la categoria de potabilitate “degrdat”

(Oltul de la Hoghiz la confluenţa cu Ghimbăşel, Bârsa – amonte de Zărneşti şi

în aval de CELOHART, Vulcăniţa – aval de staţia de epurare COLOROM,

• Hamaradia şi Vulcăniţa – amonte de confluenţa cu Oltul, Corbul Ucii –

amonte de confluenţa cu Oltul, etc.)

Apa subterană

• Scăderea calităţii apei freatice datorită situării ei foarte aproape de suprafaţa

solului poluat . În niciunul din forajele monitorizate în judeţ nu se încadrează

în prevederile STAS 1342/91.

Se evidenţiază unele zone critice din punct de vedere al vulnerabilităţii apei

subterane datorită prezenţei surselor de poluare :

- Zona Victoria – Ucea;

- Zona Codlea;

- Zona Făgăraş;

- Zona Rotbav.

Alimentarea cu apă

• Din cele 42 comune numai 20 au alimentare cu apă în sistem centralizat;

39


• Populaţia din comunele fără sistem centralizat de alimentare cu apă se

alimentează din pânza freatică poluată;

Ape uzate

• Din cauza degradării staţiilor de epurare, agenţii economici deversează în

reţeaua de canalizare ape uzate care nu se încadrează în parametri ceruţi de

norme;

• În general sistemul de canalizare şi procesul de epurare a apelor uzate este

deficitar.

Solurile

• Sunt afectate de eroziuni de suprafaţă (localităţile Cincu, Drăuşeni, Grânari,

Perşani, Rotbav, Ticusu Vechi, Valea Timişului) (38.000 ha);

• Zona afectată de alunecări de teren se situiază în aria localităţilor Cincu,

Galaţi, Homorod, Rosnov, Crihaia (4546 ha);

• Solul este poluat de depunerile de deşeuri industriale însumează 29 ha.(cele

mai mari suprafeţe aflându-se pe teritoriul localităţilor Braşov, Zizin, Prejmer,

Hoghiz) şi de depunerile de deşeuri menajere însumează 16 ha.( cele mai

importante aflându-se pe teritoriul localităţilor Braşov, Zărneşti, Budila),

Zonele de mai sus se constituie în zone de risc pentru cadrul natural şi

construit.

T.2.3. DEŞEURILE

• In nici una din localitatile judetului nu sunt amenajate rampe ecologice.

• Apele pluviale cazute pe aceste deponii nu sunt colectate si epurate, existand

pericolul infiltrarii in panza de apa freatica. Aceste deponii constituie si un

focar de infectii si boli.

40


• Un numar de 79.968 locuitori ai judetului nu sunt deserviti de operatori de

salubritate, ceea ce inseamna un procent de 12,72% din populatia judetului.

• Constituie o problema colectarea deseurilor menajere in localitatile situate in

zone montane, cu sate dispersate, unde caile de acces pe timp de iarna

devin impracticabile( zona Predeal, Vama Buzaului).

• Un impact deosebit il au deşeurile biodegradabile sau sunt foarte greu

degradabile (ambalajele din materiale plastice, textilele si unele deseuri din

lemn).

T. 3.1. DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE

AER

În vederea reducerea emisiilor de poluanţi până la încadrarea în

standardele de calitate se impun următoarele :

Pentru zona municipiului Brasov :

• Construirea unei sosele de centura care sa preia traficul auto de tranzit

(orasul este practic sufocat de numarul mare de masini care il tranziteaza cu

efecte grave asupra poluarii aerului, solului, vegetaţiei, poluarii fonice,

sigurantei cladirilor şi pietonilor) ;

• Schimbarea combustibilui la CET Brasov deoarece arderea carbunelui intr-o

centrala situata in mediu urban este periculoasa prin emisiile in atmosfera ;

Pentru toate zonele urbane intens poluate :

T.3. MEDIU - PROPUNERI ŞI REGLEMENTĂRI

41


• Modernizarea tehnologiilor din industria locala in scopul reducerii emisiilor

atmosferice; Introducerea taxei asupra emisiilor in atmosfera ;

• Utilizarea de sisteme de retinere si neutralizare la cosurile de evacuare a

noxelor in atmosfera – in special pentru industria chimica din zona Fagaras –

Victoria ;

• Modernizarea parcului auto (in special a celui de mare tonaj) prin trecerea la

sistemele EURO 3 si dezafectarea autovehiculelor depasite moral.

• Un rol deosebit in respectarea calitatii aerului va reveni I.P.M.Braşov care,

odată cu integrarea Romaniei in structurile europene si implicit prin adoptarea

noilor norme privind protectia aerului, va trebui sa decida masurile necesare

privind respectarea calitatii aeruli.

APA

• Încadrarea în normele de calitate a apelor de suprafaţă prin prevenirea

descărcării apelor uzate de la agenţii economici care nu se înscriu în norme ;

• Combatere a poluării stratelor acvifere de mică şi medie adâncime prin :

- prevenirea descărcării la suprafaţa solului a apelor uzate, în special în

localităţile rurale, prin extinderea sistemelor de canalizare centralizată,

- introducerea obligativităţii pentru crescătorii de animale de a transforma

dejecţiile animaliere în composturi, iar depozitarea lor pe câmp să fie

monitorizată;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă centralizat a localităţilor, pe

termen scurt ( 2002 –2006) şi pe termen lung ( 2006 - 2020) (vezi Tabel).

- Extinderea şi retehnologizarea sistemului de canalizare existent precum şi

modernizarea şi eficientizarea procesului de epurare (vezi Tabel) în vederea

încadrării în standardele de calitate a emisiilor de poluanţi din apele evacuate

de agenţii economici.

42


SOL

Este necesară recuperarea terenurilor degradate prin :

• Înlăturarea surplusurilor de apă de pe terenurile agricole;

• Irigarea unor suprafeţe agricole aride;

• Recuperarea unor terenuri prin împăduriri, consolidări, terasare;

• Consolidarea unor versanti supuşi alunecărilor;

• Combaterea eroziunii de adâncime a versanţilor supuşi fenomenului de

ravenare (eroziunea dealungul văilor datorată apei de ploaie) ;

• Urmărirea agenţilor economici care desfăşoară acţiuni de depozitare,

comercializare şi utilizare de substanţe fitosanitare;

• Închiderea şi reconstrucţia ecologică a carierelor de materiale de construcţii,

haldelor de steril, depozitelor existente de deşeuri neecologice

• Stoparea acţiunilor de incendiere a păşunilor.

T.3.2. DEŞEURI

Odata cu cresterea veniturilor se prevede cresterea consumului de

produse ambalate, ducand la o cantitate mare de deseuri de ambalaje, a caror

reciclare va trebui sa constituie cea mai importanta preocupare in acest domeniu.

În acest sens se propune :

• Solutia propusa din punct de vedere al fluxului de deseuri prevede ca etape:

- colectarea selectiva concomitent cu desfasurarea de programe de

constientizare in randul populatiei a importantei colectarii selective la

sursa a deseurilor.

- preluarea de catre unitatile de recuperare si reciclare a materialelor

reciclabile (metale, hartie si carton, sticla, plastic);

43


- transportul deseurilor catre statia de transfer (unde este cazul) sau catre

depozitul controlat;

- compostarea fractiei organice;

- depozitarea deşeurilor nededradabile în depozite ecologice.

• Organizarea de facilitati în mediul rural prin realizarea în gospodariile

individuale a unor platforme de gunoi de grajd care sa fie transformat în

compost, care să fie folosit exclusiv ca fertilizant natural. Depozitarea pe

câmp a compostului să fie monitorizată. Să se organizeze campanii de

educare a populaţiei.

• Pentru rumegusul rezultat de la prelucrarea lemnului se impune gasirea unor

eventuali beneficiari pentru a produce diferite materiale (PFL, PAL etc.) s-au

sa fie folosit la incalzirea locuintelor.

In cadrul studiului de solutie elaborat de S.C. E.P.C. Consultanta de mediu S.R.L. Bucuresti “Managementul regional al deşeurilor în judeţul Braşov” s-

au propus sase variante de arondare a localitatilor din judet fie pe statii de

transfer, fie direct pe depozit. Alternativa cea mai fezabila tehnico-economic

pentru managementul regional in judetul Brasov (Alternativa E) propune

organizarea judetului in doua zone de colectare a deseurilor si ca urmare

organizarea a doua depozite de deseuri, respectiv in apropierea oraselor

Brasov (pentru 500.000 locuitoro) si Fagaras (pentru 120.000 locuitori ).

Pentru fiecare din aceste depozite sunt propuse cate doua statii de transfer:

pentru depozitul Brasov – statii de transfer la Zarnesti si Prejmer, iar pentru

depozitul Fagaras – statii de transfer la Hoghiz si Voila. Pentru aceasta

alternativa se propun, de asemenea, statii de compost care vor fi amplasate

in apropierea fiecarui depozit. Aceasta alternativa implica costuri mai reduse

de investitii – circa 21 milioane EURO.

• În prezent in vecinatatea municipiului Brasov, in localitatea Sacele, se afla in

constructie un depozit zonal (investitie privata) pentru circa 450.000 locuitori.

44


45


T.3.3. DELIMITAREA ZONELOR ECOLOGICE FRAGILE

Studiul “Coridoare utilizate de speciile carnivore mari (urs, lup, râs) pentru deplasarea între masivul Piatra Craiului şi M. Bucegi”, elaborat de

Institutul de Cercetări Agro-silvice (ICAS) în scopul implementării în România a

“Proiectului Managementului Conservării Biodiversităţii “, finanţat de Guvernul

României şi Banca Mondială, are drept scop conservarea ecosistemelor,

habitatelor, speciilor, diversităţii genetice şi a peisajului, între ariile protejate

Piatra Craiului şi Bucegi, permiţând protejarea faunei respective în vederea

migrării şi dispersării. S-au determinat astfel trei coridoare :

-Coridorul I : se dezvoltă sub forma a două ramuri la NE şi S de

localitatea Dâmbovicioara şi care se unesc între localităţile Fundata şi Podul

Dâmboviţei.

- Coridorul II : este situat pe de o parte între localităţile Şirna şi Fundata iar

pe de altă parte între Moeciu de Jos şi Moeciu de Sus.

- Coridorul III : prezintă alternativa ocolirii localităţilor prin spaţiul agricol

dintre Tohanul Nou şi Bran .

Ca urmare a studiilor efectuate în 1995 de Ministerul Sănătăţii prin Institutul

de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Fizică Bucureşti privind

“Ierarhizarea Zonelor naturale protejate de importanţă balneoclimaterică” s-a

stabilit lista localităţilor balneoclimaterice din judeţul Braşov ca fiind formată din

Pârâul Rece, Poiana Braşov, Predeal, Rotbav, Timişul de Sus, Bran, Săcele,

Târlungeni, Zizin, Perşani, Rupea Veneţia de Jos şi Homorod, care constituie

fond balnear de rezervă (unele au funcţionat ca băi până în 1960 / 1970). Având

în vedere calităţile factorilor locali naturali terapeutici (climă, ape minerale,

nămoluri, gaze naturale, vegetaţie naturală) este necesar să se instituie un regim

sever de protecţie a acestora.

46


Conform literaturii de specialitate privind condiţiile hidro-geologice şi analizele

chimice şi balneologice care caracterizează apele minerale din jd. Braşov,

acestea sunt ape minerale sărate, sulfuroase şi carbogazoase şi se întâlnesc la :

Rotbav, Homorod, Veneţia de Jos, Perşani, Rupea, Zizin şi Grid (Artemiu

Pricăjan – “Apele minerale şi termale din România”, Mircea R. Pascu – “Apele

subterane din România”, El. Berlescu – “Enciclopedia de Balneo-climatologie din

România”, Dr. L. Munteanu, Dr.C.Stoicescu, Ludovic Grigore – “Ghidul staţiunilor

balneo-climaterice din România”, Costin Ştefănescu – “Staţiuni balneare şi

climaterice din România”.

T.3.4. DELIMITAREA ZONELOR NATURALE PROTEJATE

Conform Deciziei nr.124 / 02.11.1995 a Consiliului Judeţean Braşov,

modificată prin Hotărârilor nr. 9/03.02.1997 şi 79/2000 au fost delimitate 27 de

rezervaţii naturale protejate pentru a ocroti eşantioane reprezentative ale unor

ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai multe cu o stare de

echilibru bună şi cu o apreciabilă valoare ştiinţifică şi peisagistică.

Abordarea acestor rezervaţii naturale, declarate anterior şi reconfirmate,

s-a făcut în studiul realizat de Academia Română – Institutul de Geografie

“Zonele Naturale protejate din Judeţul Braşov “ – Faza 1998 “Definirea geosistemelor şi localizarea rezervaţiilor” şi Faza 1999 “Studiul sistemic a 26 rezervaţii din judeţul Braşov”.

Repartiţia rezervaţiilor naturale protejate pe unităţi de relief este

următoarea :

UNITĂŢI MONTANE

Carpaţii Meridionali :

1. Parcul naţional Piatra Craiului

2. Rezervaţia mixtă Bucegi (abruptul Bucşoiu, Mălăieşti, Gauara)

3. Parcul naţional Bucegi

4. Rezervaţia speologică Peştera Liliecilor

5. Rezervaţia paleontologică Vama Strunga

47


Carpaţii de curbură :

6. Rezervaţia speologică Peştera Valea Cetăţii

7. Rezervaţia mixtă Muntele Postăvaru

8. Rezervaţia mixtă Tâmpa

Clăbucetele Întorsurii

9. Rezervaţia paleontologică Purcăreni

Munţii Perşani

10. Rezervaţia geologico-morfologică Piatra Cioplită

11. Rezervaţia geologico-morfologică Microcanion Hoghiz

12. Rezervaţia geologico-morfologică Coloanele de bazalt de la Racoş

13. Rezervaţia carstică Cheile Dopca

14. Rezervaţia mixtă Pădurea Bogata

15. Rezervaţia speologică Peştera Bârlogul Ursului

16. Rezervaţia paleontologică Ormeniş

17. Rezervaţia paleontologică Carhaga

18. Rezervaţia zoologică Cotul Turzunului

UNITĂŢI COLINARE

Podişul Hârtibaciului

19. Bazaltul de la Rupea

20. Peştera Comana

Subcarpaţii Transilvăneni

21. 12.Vulcanii noroioşi de la Băile Homorod

UNITĂŢI DEPRESIONARE

Depresiunea Făgăraşului

22. 13.Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului

Depresiunea Braşovului

23. Stejerişul Mare

24. Cheile Zărneştilor

25. Dealul Cetăţii – Lempeş

26. Mlaştina Hărman

27. Pădurea şi mlaştina de la Prejmer.

48


ĂDURILE

49


50



51


DOMENIUL/SUBDOMENIUL

DISFUNCŢIONALITĂŢI

VIITORUL POSIBIL

OBIECTIVE

PRIORITĂŢI

MĂSURI GENERALE MIJLOACE DE

IMPLEMENTARE

CADRU INSTITUŢIONAL

T1. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR - Accentuarea poluării

sinergice a aerului, apei şi

a solului, în principal

datorită surselor

industriale, a traficului, a

proastei gestionări a

deşeurilor şi a arderii

combustibililor

Reabilitarea, protecţia şi

conservarea calităţii aerului, apei şi

a solului ca sursă de sănătate a

populaţiei

- Modernizarea tehnologică a

industriei locale, inclusiv a

sistemelor de reţinere şi

neutralizare a noxelor emise

- Modernizarea şi extinderea

sistemului centralizat de

alimentare cu apă şi

canalizare, precum şi

eficientizarea procesului de

epurare a apelor uzate

- Prevenirea descărcării în apele

de suprafaţă a apelor uzate

care nu se înscriu în norme

- Realizarea de depozite de

deşeuri ecologice la Braşov şi

Făgăraş şi a unor staţii de

transfer complementare la

Zărneşti şi Prejmer şi la Hoghiz

şi Voila

- Prevenirea poluării

industriale prin realizarea unor

mecanisme financiare de promovare a retehnologizării.

- Intoducerea taxei asupra emisiilor conf.

principiului “poluatorul plăteşte” .

- Organizarea în cadrul I.P.M. a

unor compartimente pentru

gestionarea problemelor de

mediu, pentru implementarea

legislaţiei naţionale şi europene

şi pentru urmărirea

52


- Realizarea unor artere

ocolitoare care să preia traficul

de tranzit pentru localităţile

aflate pe drumurile naţionale

programelor de conformare a

activităţii unităţilor economice

pe baza studiilor de impact şi a

bilanţurilor de mediu

- Ignorarea cadrului natural ca

resursă

- Recuperarea terenurilor

degradate

- Consolidarea unor versanţi supuşi alunecărilor prin

împăduriri, terasare - Combaterea eroziunii de

adâncime a versanţilor supuşi

fenomenului de ravenare

- Indepărtarea surplusului de

apă de pe terenurile agricole

- Urmărirea agenţilor economici

care desfăşoară acţiuni de

depozitare, comercializare şi

utilizare a substanţelor

fitosanitare şi de incendiere a

miriştilor

- Inventarierea terenurilor

degradate

- Efectuarea de studii de

specialitate în vederea

recuperării terenurilor

degradate

53


- Protejarea resurselor de ape

minerale

- Închiderea şi reconstrucţia

ecologică a carierelor de

materiale de construcţii, a

haldelor de steril şi a

depozitelor de deşeuri

neecologice

- Valorificarea resurselor de apă

minerală de la Homorod,

Racoşu de Sus, Săcele,

Târlungeni, Veneţia, Zizin,

Perişani, Rodbav în cadrul

unor staţiuni

- Agresarea zonelor naturale

protejate

- Protejarea şi conservarea

zonelor declarate ca “zone

protejate” care adăpostesc

eşantioane reprezentative ale

unor ecosisteme valoroase

- Delimitarea unor noi zone

ecologice fragile pe baza unor

studii

- Respectarea în cadrul P.U.G.-

urilor a regimului ariilor

protejate şi a conservării

biodiversităţii speciilor

- Realizarea “Coridoarelor

utilizate de speciile carnivore

mari pentru deplasarea între

Masivele Bucegi şi Piatra

Craiului”, conf. studiului

I.C.A.S.,pentru implementarea

în România a Proiectului

Managementului Conservării

- Realizarea şi respectarea

regulamentelor locale de

urbanism pentru zonele

protezate existente şi propuse

- Aprobarea prin Hotărâre a

Consiliului Judeţean Braşov a

realizării zonelor protejate noi

- Asigurarea fondurilor necesare

din partea Guvernului

României, a Băncii Mondiale şi

a Consiliului Judeţean Braşov

- Luarea de măsuri din partea

54


Biodiversităţii”

- Declararea şi protejarea

zonelor naturale de importanţă

balneoclimatică stabilite

conform Clasificării Ministerului

Sănătăţii – Inst. Medicină

Fizică, Balneologie şi

Recuperare Fizică 1995.

administraţiei locale de

înlăturare a intervenţiilor

antropice în zonele protejate

-

55


71


T.5.1. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

Judetul Brasov face parete din Regiunea 7 Centru, cu o Suprafaţă de

34.099,4 km2 (14,31% din suprafata ţării) si o Populaţie de 2 642 242 locuitori (la

1iulie 2000). Dezvoltarea Retelei de Localitati

Procesul istoric de formare a localitatilor judetului Brasov poarta o

puternica amprenta a caracteristicilor cadrului natural geografic si a conditiilor

economice specifice teritoriului, care au influentat modul de organizare al

asezarilor, imprimand trasaturi specifice fiecarei zone, diferentiindu-se in functie

de specificul diferitelor situri, urmatoarele asezari :

• Tara Barsei care cuprinde localitati cu structura compacta, caracterizate

printr-un regim inchis de constructii, tratate intr-o arhitectura sobra, cu

fronturi inguste inchise cu ziduri si porti masive spre strada, gospodariile

desfasurandu-se in profunzimea unor loturi lungi de teren, structura

acestor localitati reflectandu-se atat printr-un nivel economic mai ridicat,

datorita activitatilor comerciale si mestesugaresti, cat si prin preocuparea

din trecut pentru o aparare cat mai eficienta a asezarilor.

• Tara Fagarasului si Tara Rupei, in care conditiile geografice si bogata

retea hidrografica au favorizat dezvoltarea unor localitati insiruite de-a

lungul cailor de comunicatii situate pe cursurile apelor. La structura libera,

mai aerata, a acestor asezari se adauga preocuparea pentru imbogatirea

arhitecturala cu elemente de veche traditie romaneasca.

T.5. DISFUNCŢIONALITĂŢI CADRUL CONSTRUIT

72


Numarul considerabil de localitati, desi relativ restrans, explica

densitatea lor ridicata, care inregistreaza 36 la 1000 kmp.

Scurt Istoric al judetului Situat in inima tarii, a vetrei de geneza si continuitate, teritoriul judetului

Brasov are o istorie multimilenara, inscriindu-se intr-un cadru geo-morfologic si

climatic care a oferit conditii prielnice locuirii, apararii si procurarii hranei. O serie

de descoperiri din epoca veche a pietrei sunt importante : unelte de piatra si os

descoperite in asezarile de la Rupea si Crizbav, in Pestera Gura Cheii si Valea

Coacazei, restul fosil uman din Pestera Mare ( Comuna Moeciu ), descoperiri

care contribuie la cunoasterea aspectului tipo-somatic al omului paleolitic din

Romania.

Alte descoperiri importante sunt: Cultura Cris, cultura ceramicii liniare,

cultura Boian,etc. Pe teritoriul judetrului Brasov s-au inregistrat sute de asezari,

fortificatii, vestigii dacice, etc.

Orasul Brasov, centru polarizator al judetului Datorita conditiilor de relief in care este situat, orasul Brasov are posibilitati

de extindere limitate. Aceasta limitare este determinata, de asemenea si de

prezenta zonelor industriale care sunt dispuse in jurul orasului.

Prin relatiile functionale si teritoriale cu orasele din apropiere, se contureaza o

puternica aglomeratie de tip urbana, in care apar formatiunle de tip satelit, care

preiau treptat o parte din functiile orasului central.

Directii de dezvoltare in teritoriul judetului Brasov

Din Brasov pornesc o serie de linii urbane care urmaresc vechile drumuri

comerciale sau vaile apelor. Una dintre directiile de dezvoltare porneste pe Valea

Oltului , trecand prin Sf. Gheorghe, Baile Tusnad, Miercurea Ciuc, Gheorgheni,

Balan, printr-un sir de depresiuni – loc de interferenta, in acelasi timp, a unor

importante drumuri transcarpatice. O a doua directie de dezvoltare urbana

73


importanta, porneste spre sud-est , pe Valea Prahovei, prin Predeal, Sinaia,

Comarnic, Breaza, Campina, creand conditii optime pentru o axa preferentiala cu

doi poli: Brasov – Ploiesti. Celelalte orase mai distantate, ca Targu Secuiesc,

Covasna, Intorsura Buzaului, Baraolt, sunt situate, de asemenea, pe drumuri

vechi, generate de prezenta Brasovului si din necesitatea de schimburi cu

regiunile indepartate ale Moldovei sau Munteniei.

T.5.2. CATEGORII ŞI REPARTITIE IN TERITORIU

Conform Legii nr. 2/ 1968 cu privire la organizarea administrativ-teritoriala a

Romaniei si a modificarii ulterioare – Decretul nr. 38/1990, prin care comunele

suburbane au trecut in categoria comunelor, Judetul Brasov prezinta urmatoarea

structura administrativa:

• 4 municipii ( BRASOV, CODLEA, FAGARAS, SACELE);

• 5 orase ( PREDEAL, RASNOV, RUPEA, VICTORIA, ZARNESTI );

• 43 comune ( GHIMBAV, APATA, BECLEAN, BOD, BRAN, BUDILA,

BUNESTI, CATA, CINCU, COMANA, CRISTIAN, DUMBRAVITA,

FELDIOARA, FUNDATA, HALCHIU, HARMAN, HARSENI, HOGHIZ,

HOMOROD, JIBERT, LISA, MAIERUS, MANDRA, MOIECIU, ORMENIS,

PARAU, POIANA MARULUI, PREJMER, RACOS, RECEA, SERCAIA,

SINCA, SANPETRU, SOARS, TARLUNGENI, TELIU, TICUSU, UCEA,

UNGRA, VAMA BUZAULUI, VISTEA, VOILA, VULCAN ).

• 150 de sate

Din punct de vedere al gradului de urbanizare, rezultat din distribuţia

populaţiei pe medii, cu 75,6% populaţie în mediul urban şi numai 24,4% în mediul rural*, Judeţul Braşov se clasează pe primul loc la nivel naţional, faţă de

o medie pe ţară care este de 54,6% populaţie urbană şi 45,4% populaţie rurală si

la un nivel foarte ridicat în comparaţie cu judeţele Regiunii şi cu judeţele care

74


cuprind oraşe cu peste 300 000 de locuitori (înaintea Jud. Constanţa – cu 72,6%

populaţie urbană, Jud. Cluj – cu 68,6% populaţie urbană, Jud. Timiş – cu 61,6%

populaţie urbană şi faţă de judeţe vecine ca Argeş – cu 47,9 pop. urbană sau

Buzău - cu numai 41,1% pop. urbană)

Judeţul Braşov are o densitate medie de 116,7 locuitori/kmp, aproape

echivalentă cu media europeană, dar mult peste densitatea populaţiei în celelalte

judeţe ale Regiunii Centru (Judeţul Alba - 63,4 loc/kmp; Judeţul Covasna – 62,1

loc/kmp; Judeţul Harghita – 51,4 loc/kmp; Jud. Mureş – 89,6 loc/kmp; Judeţul

Sibiu – 81,7).

Densităţile în mediul urban variază, faţa de o medie de 396,0 loc/kmp,

între valori foarte ridicte: 1156,4 loc\kmp – Mun. Braşov; 1125,2 loc\kmp – Mun.

Braşov; 1160,7 loc\kmp - Oraşul Victoria; valori medii: 203,2 loc\kmp – Codlea;

130,2 loc\kmp – Zărneşti; 115,5 loc\kmp –Săcele; 112,1 loc\kmp - Predeal şi

valori mici: 98,0 loc\kmp - Răşnov, 84,0 loc\kmp - Rupea.

Densitatea medie în mediul rural (care include în teritoriile sale

administrative întinse zone nelocuite, cu relief montan) este de 36,2loc/kmp fiind

semnificativ depăşită de comunele Ghimbav -193,8 loc\kmp; Bod – 127,6

loc\kmp; Cristian- 144,9 loc\kmp Prejmer – 141,2 loc\kmp; Sânpetru-94,3

loc\kmp, unele dintre acestea fiind limitrofe sau in zona de influienţă a

Municipiului Braşov care au relaţii funcţionale intense cu acesta:

Alte comune au densităţi foarte scăzute, ca de exemplu: Jibert - 8,2

loc\kmp; Lisa – 9,8 loc\kmp; Soars – 12,0 loc\kmp; Ticusu – 13,2 loc\kmp;

Fundata – 13,5 loc\kmp, etc.

T.5.3. LOCUIREA

Se constata existenta a 214611 locuinte in Brasov, fata de 7907352 in

Romania, 493380 camere de locuit 493380 in Brasov, fata de 19688770 in

75


Romania, suprafaţa locuibilă de 7710000 in Brasov, fata de 273897000

In judetul Brasov sunt 48087 locuinte cu proprietate majoritara de stat, fata de 378968 in Romania, si 166524 locuinte aflate in proprietate majoritar privata, fata de 7528384. Se constată o îmbunătăţire a situatie din 2000, fata de

1992 , dar diferenţele nu sunt foarte mari. Atât în 1992 cât şi în 2000, indicatorii

locuirii relevă un grad mai scăzut al calităţii locuirii din punctul de vedere al

stocului de locuinţe. Doar suprafaţa medie a unei locuinţe este mai mare în

judeţul Braşov decât media la nivel naţional.

Densitatea de ocupare a locuintei era de 3,04 in 1992, in Brasov si de

2,93 in anul 2000, fata de o medie de 1,21 in 1992 si 1,14 in 2000 pe tara.

Densitatea de ocupare a camerei era de 1,34 in 1992, in Brasov si de


Suprafata locuibila /persoana era de 11,52 in 1992, in Brasov si de 12,2

in anul 2000, fata de o medie de 11,33 in 1992 si 12,2 in 2000 pe tara. Numarul mediu de camere pe locuinţă era de 2,27 in 1992, in Brasov si

de 2,30 in anul 2000, fata de o medie de 2,46 in 1992 si 2,30 in 2000 pe tara.

Suprafaţa medie a unei locuinţe era de 35,02 in 1992, in Brasov si de


În ceea ce priveşte calitatea locuirii – dotarea locuinţei cu instalaţie de alimentare

cu apă, instalaţie de apă caldă, canalizare, instalaţie electrică – judeţul Braşov se

situa în 1992 printre primele judeţe, alături de alte judeţe din vestul ţării: Caraş-

Severin, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Timiş şi municipiul Bucureşti.

De altfel, judeţul Braşov avea cea mai bună situaţie şi în ceea ce priveşte

proporţia populaţiei fără acces la serviciile de alimentare cu apă 13,3%, mai puţin

decât municipiul Bucureşti (14,6%) şi mult mai puţin faţă de media naţională

(45,6%).

76


Evoluţia stocului de locuinţe arată că în judeţul Braşov construcţia de

locuinţe a avut o amploare mai mică, în anul 2000 revenind doar 0,7 locuinţe nou

construite la 1000 de locuitori, în timp ce la nivel naţional, această rată este mai

mare (1,2‰). Trebuie remarcat că mai mult de 90% dintre locuinţele nou

construite sunt realizate din fonduri integral private.

T.5.4. PRINCIPALELE DOTARI PUBLICE

Dotari in domeniul Invatamantului In municipiul Brasov existau 164 unitati de invatamant si un numar de

4117 personal didactic in anul 1990 si 162 unitati de invatamant si un numar

de 4990 personal didactic in anul 1996. In Municipiul Fagaras existau 26 unitati de invatamant si un numar de 567 personal didactic in anul 1990 si 33 unitati de invatamant si un numar de 845 personal didactic in anul 1996.

In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele, Victoria si Zarnesti)

existau 87 unitati de invatamant si un numar de 1474 personal didactic in

anul 1990 si 91 unitati de invatamant si un numar de 1829 personal didactic in

anul 1996.

Dotari in domeniul sanatatii In municipiul Brasov existau 36 515 paturi de spital in domeniul public si

535 de medici in anul 1990 si cu 3450 paturi de spital si 669 medici mai mult in

anul 1996.In Municipiul Fagaras existau 640 paturi de spital in domeniul public si 84 de medici in anul 1990 si cu 420 paturi de spital si 56 medici mai

mult in anul 1996. In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele, Victoria si

Zarnesti) existau 1250 paturi de spital in domeniul public si 192 de medici in

anul 1990 si cu 628 paturi de spital si 329 medici mai mult in anul 1996.

77


Dotari Culturale

In municipiul Brasov existau 115 biblioteci in anul 1990 si 101 biblioteci in

anul 1996. In Municipiul Fagaras existau 20 biblioteci in anul 1990 si 12 biblioteci in anul 1996. In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele,

Victoria si Zarnesti) existau 48 biblioteci in anul 1990 si 38 biblioteci in anul 1996.

T.6.1. ZONE FUNCŢIONAL –SPAŢIALE

Terenul agricol Este situat preponderent pe relief constand in podis si munte, fiind

dominat de păşuni şi fâneţe (59,4% din totalul suprafeţei agricole); terenul arabil

ocupă un procent de aproximativ 39,7 % din totalul suprafeţei agricole şi 22% din

suprafaţa totală. Agricultura ocupă locul a doilea în activitatea economică a

judeţului Braşov, cu o pondere mai mică în valoarea producţiei globale decât

industria. Structura agriculturii acestui judeţ este adecvată specificului zonei.

Judetul Braşov beneficiază de un fond funciar agricol important

(reprezentând peste 55,4% din suprafaţa totală). Structura suprafetei agricole

este urmatoarea: teren agricol - 297.397 ha, reprezentand 55,4% (din total), teren arabil - 118.179 ha, reprezentand 39,7% (din agricol) si 22% (din total), livezi şi pepiniere pomicole - 2.561 ha, reprezentand 0,9 % (din agricol), vii şi pepiniere viticole - 233 ha, reprezentand 0,08% (din agricol), păşuni - 119.890

T.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI

78


ha reprezentand 40,4 % (din agricol) si 22,4% (din total) , fâneţe - 56.579 ha ,

reprezentand 19,0% (din total).

Relieful dominant montan al judeţului determină tipul caracteristic de sol.

Prezenţa unităţilor montane şi de podiş are drept consecinţă o diferenţiere

altitudinală a condiţiilor climatice, etajarea vegetaţiei şi un înveliş de sol variat şi

complex.

Suprafeţele acoperite cu lucrări de desecare (sisteme locale, sisteme mai

mari şi mai mici de 1000 ha.) acoperă 81.300 ha. (68,8% din suprafaţa arabilă).

Pe suprafeţe importante (50.040 ha – 9,3% din totalul fondului funciar) au fost

executate lucrări de combatere a eroziunii solului. Lucrările de îmbunătăţiri

funciare, executate în majoritate înainte de 1990, necesită măsuri de reabilitare şi

modernizare.

În zona studiată, agricultura se practică pe trei unităţi geografice diferite:

câmpie, luncă, podiş. Din punct de vedere morfologic, pedologic şi climatic

primele două categorii geografice întrunesc potenţe optime pentru anumite

grupuri de culturi.

In teritoriul administrativ exista terenuri importante ocupate cu dotari si

cladiri specifice activitatii de crestere a animalelor, ferme, platforme, etc, precum

si pentru parcul de tractoare şi maşinile agricole din sectorul proprietăţii private.

Pădurile Fondul forestier cu componentele principale (pădurea, alte terenuri

acoperite cu vegetaţie forestieră, fondul cinegetic şi fondul piscicol) reprezintă

una din resursele naturale importante şi de prim ordin ale economiei judeţului

Braşov. Exista pe teritoriul judetului Brasov, portiuni importante din terenurile

situate in zona de podis, coline si o parte mare a zonei montane ocupate de

paduri, desi numarul acestora a inceput sa scada, ca urmare a extinderilor de

teritorii in intravilan, pentru cartierele de case si vile. La nivel naţional, judeţul

79


Braşov ocupă locul al treisprezecelea în ierarhia judeţelor, după gradul de

acoperire cu păduri, fiind considerat ca un judeţ “bogat în păduri”.

Fondul forestier ocupă o suprafaţă de circa 200.000 ha şi reprezintă circa

37 % din suprafaţa judeţului.Un procent de 99 % din paduri aparţin domeniului

public, 0,2 % alţi deţinători şi 0,8 % proprietăţi particulare. Fondul forestier

proprietate publică este gestionat de filiala “Romsilva” Braşov şi respectiv prin

ocoalele silvice: Braşov, Codlea, Făgăraş, Măieruş, Râşnov, Rupea, Săcele,

Şercaia, Feliu, Voila şi Zărneşti.

Suprafaţa medie de păduri şi alte terenuri forestiere, ce revine unui

locuitor este de 0,315 ha, fiind superioară mediei pe ţară (0,294 ha). Suprafaţa

de fond forestier care revine la 100 ha este de 37,2 ha, având de asemenea o

valoare superioară medie pe ţară (28,0 ha).

Accesibilitatea fondului forestier este bună, fiind asigurat de o reţea de

drumuri forestiere în lungime de 1.122 km, revenind în medie o densitate de 6,9

m/ha, fiind superioară mediei pe ţară (5,4 m/ha).

Potenţialul natural Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu

caracter cultural, conferă judeţului Braşov un potenţial turistic mare. Relieful

preponderent montan, cu forme deosebit de atractive, oferă posibilitatea

practicării unor forme variate de turism şi în toate anotimpurile.

Se remarcă prezenţa a două parcuri naţionale Bucegi (Abruptul, Bucşoiu,

Mălăieşti, Gaura) şi Piatra Craiului şi a unui număr important de rezervaţii şi

monumente ale naturii reprezentate de chei, peşteri, vulcani noroioşi, locuri

fosilifere, păduri de mare valoare estetică şi ştiinţifică etc.

80


81


T.6.2.DISFUNCŢIONALITĂŢI ÎN REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

Principalele disfunctii sunt : densitatea in judet in comparatie cu cea la

nivel national; accesibilitate scazuta la unele sate care sunt izolate, datorita

reliefului inalt; recentele extensiuni de suprafete de intravilan, pentru noile

cartiere si parcelarile de vile, extensii realizate in dauna naturalului ; confort

urban scazut al locuirii in anumite zone ; disfunctii in ceea ce priveste fondul de

locuit care se degradeaza sau existenta a numeroase suprafete agricole

nelucrate, datorita scaderii populatiei, ca fenomen general, mai ales la sate, nivel

scazut de educatie si instruire care duce la degradarea fondului de locuinte si

dotari ; disfunctii ale fondului de locuinte si a calitatii vietii, ca urmarea a cresterii

fenomenului de migrare dinspre urban spre rural ; lipsa fortei tinere de munca ;

inexistenta programelor pentru a atrage si mentine tinerii in zona ; nivel scazut de

educatie si instruire care duce la degradarea fondului de locuinte si dotari, dar

mai ales, existenta unor comune cu densităţi foarte scăzute ( Jibert - 8,2

loc\kmp; Lisa – 9,8 loc\kmp; Soars – 12,0 loc\kmp; Ticusu – 13,2 loc\kmp;

Fundata – 13,5 loc\kmp, etc.)

T.6.3. INFRASTRUCTURA TEHNICA

Retele rutiere Principalele disfunctii sunt : stare tehnică considerată în general

nesatisfăcătoare a drumurilor locale, cele judeţene in proportie de 20%, iar cele

comunale în jur de 70% ( drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, iar

cele comunale, sunt de clasă tehnică V ); drumurile comunale de pământ

82


îngreunează accesul între centrele de comună şi satele aparţinătoare, cât şi

accesul la drumurile naţionale şi judeţene; existenta drumurilor comunale de

pământ din judeţul Braşov; drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează

localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea,

lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al

limitei de proprietate; drumurile

judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare

corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători în condiţii de

siguranţă şi confort cât mai optime; realizarea unor legături directe cu judeţele

învecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor judeţene care

îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale; realizarea unei

legături mai directe între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, cu

centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate;

accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele

aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile

naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi

clasate ca drumuri comunale; existenta unor sectoare afectate de fenomene ale

naturii, cum sunt alunecările de teren; revărsari ale cursurilor de apă pe

aproximativ 126,4 km de retele stradale ; scurgeri de torenti 5,6 km in Municipiul

Brasov si in Vama Buzaului si un total de 49 de podete

Cai ferate

Principalele disfunctii sunt : magistrala 300 prezintă limitări de viteze

tehnice generate de razele mici ale curbelor căii şi de profilul cu rampe şi pante

accentuate a căii . Astfel vitezele de deplasare sunt cuprinse între 70 – 95 km/h

pe tronsoanele cu restricţie, existând însă şi tronsoane cu viteze maxime de 120

km/h; existenta sectoarelor afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile:

0,5 km de CF in Predeal; existenta zonelor cu alunecari de teren : 300 m de CF

la Dumbravita Gospodărirea apelor

83


Principalele disfunctii sunt : poluarea gravă în zona oraşelor Codlea,

Zărneşti şi a municipiului Făgăraş; exploatarea neraţională a captărilor (fără

aparatură de măsură şi control, fără desnisipări); folosirea apei subterane pentru

scopuri industriale; promovarea unor noi captări, în lipsa factorilor de specialitate;

existenta de pierderi de apă în reţea sunt apreciate in capitolul referitor la

Gospodaria de apa – Situatia existenta; gradul de echipare al tramei stradale cu

reţea de distribuţie a apei nu este corespunzator; sistemul de canalizare şi

procesul de epurare al apelor uzate nu este suficient dezvoltat; in mediul urban

procesul de epurare al apelor uzate se desfăşoară la parametrii proiectaţi în toate

oraşele cu excepţia oraşului Zărneşti, unde capacitatea staţiei în funcţiune este

depăşită; eficienţa staţiilor de epurare este scăzută. Sunt necesare lucrări de

extinderi şi retehnologizări ale sistemului de canalizare precum şi modernizarea

şi eficientizarea procesului de epurare ;in oraşele Predeal, Săcele şi Zărneşti

gradul de echipare este mult sub 50 %;in mediul rural au sistem de canalizare

numai patru comune. Dintre acestea numai două au staţii de epurare.

Reţele de energie termică şi gaze naturale Principala disfunctie este degradarea retelei de termoficare si extinderea

necontrolata a retelei de gaze naturale.

Reţele energetice Principalele disfunctii sunt : liniile de transformare a energiei electrice,

majoritatea realizate înainte de 1990 nu au beneficiat de reparaţii capitale ;

datorită gradului înaintat de uzură al unor echipamente şi materiale

electroenergetice, se poate spune că starea tehnică a acestor reţele nu este

satisfăcătoare ; majoritatea echipamentelor primare şi secundare din staţiile de

transformare au o uzură fizică şi morală ; sistemele de teleconducere şi

telecomunicaţii sunt în general insuficient dezvoltate, cu performanţe scăzute ;in

unele zone ale localităţilor urbane reţelele edilitare nu sunt sistematizate ceea ce

face ca în cazul unor lucrări de intervenţie la reţelele de apă canal să perturbe

84


reţelele electrice şi invers ;iluminatul public este deficitar în unele localităţi rurale

din judeţ.

Alimentarea cu energie electrica Principala disfunctie este reprezentata de cele cca. 10 sate care necesită

extinderi ale reţelelor de medie şi joasă tensiune în vederea electrificării

gospodăriilor neracordate la reţea.

T. 7.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Principala propunere de zonificare a teritoriului consta in reconsiderarea

organizarii in cele trei zone ( Tara Barsei, Tara Fagarasului si Tara Rupei) care

au o fundamentare istorica, economica si culturala : Tara Barsei – zona muntoasa, cu profil mixt, dens locuita si populata, cu concentrare

masiva in nordul zonei ; Tara Fagarasului – zona premontana la nord, cca 30%, cu

profil mixt, preponderent agrar, relativ stabila ; Tara Rupei – zona de podis, cu migratii

accentuate, profil agrar si probleme in teritoriu.

De asemenea, o alta propunere este rezolvarea problemelor de zonificare

functionala in teritoriu in ceea ce priveste zonele de risc natural, ecologic,

tehnologic, a zonelor poluate, a zonelor cu deficiente de apa, etc, precum si a

problemelor legate de cadrul natural-peisagistic, tehnic-organizatoric, baza

T.7. PROPUNERI CADRU CONSTRUIT

85


materiala, zonele de maxima atractivitate, disponibilitati de teren si posibilitati de

investitie.

Este necesara precizarea marilor culoare integrate de circulaţie, transport şi

comunicaţii, delimitarea zonelor din extravilanele localităţilor care, datorită

calităţilor proprii, nu vor fi incluse în niciun circuit utilitar, viitoare rezervă pentru

situaţii speciale, monitorizarea zonelor extravilane destinate dezvoltării

activităţilor de producţie şi servicii, realizării de locuinţe de vacanţă, extinderii

gospodăriilor comunale, zonarea funcţională a fondului forestier de protecţie şi

agrement, cu evidenţierea ariilor de extindere, care necesita lucrari de replantare

si a celor care contribuie la redresarea mediului natural, valorificarea pădurii ca

element constitutiv al marelui peisaj si valorificare spatial- configurativa a cadrului

montan specific prin masuri de evitare si diminuare a impactului vizual negativ

asupra peisajului

T. 7.2. BILANŢUL TERITORIAL

Pe baza datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică rezultă că a

scăzut cu 0,1% ponderea terenurilor agricole, crescînd cu aceleaşi 0,1% teritoriul

afectat construcţiilor. In ceea ce priveşte fondul forestier pare că nu au intervenit

modificări, deşi se ştie că exportul de material lemnos a crescut. Se constată, de

asemenea, ponderile relativ reduse ale terenurilor afectate circulaţiilor şi

intravilanelor. In acest context, se sugerează următoarea evoluţie a bilanţului

teritorial , bazată pe conceptul de «dispersare concentrată » a localităţilor :o

creştere sensibilă a terenurilor impădurite în mod real pentru echilibrarea dintre

natural şi mineral la nivel de regiune şi susţine economia turistică, o uşoară

extindere a terenurilor afectate intravilanelor şi reţelei de circulaţie, o relativă

mărire a suprafeţelor (oglinzilor) de apă, o reducere echivalentă a terenurilor

cultivate (agricole şi pomicole, prin renunţarea la cele slab productive).

Aceste modificări de bilanţ teritorial s-ar plasa mai cu seamă în Tara

Făgăraşului şi Zona (Tara) Rupea unde ar trebui încurajate amplasarea de zone

86


de activităţi, concentrarea locuinţelor de vacanţă, localizarea amenajărilor de

sport şi agrement precum şi a reţelelor de loisir şi distracţie pentru turism.

Concomitent s-ar reduce presiunea cantitativă asupra Tării Bârsei unde ar urma

să crească pădurile de protecţie, între altele şi prin realizarea unui « green-

yellow belt » în jurul municipiului Braşov. In felul acesta activităţile, rezidenţa

secundară etc. ar putea pune accentul pe creşterea calităţii în condiţiile unei

gospodăriri mai strânse a terenurilor.

BILANT TERITORIAL1

1992 2002

Propuneri

HA % HA %

TEREN AGRICOL, din care :

297.519

55,5

297.367

55,4

o arabil

o livezi, vii

o pasuni,

fanete

118.175

2.888

176.456

22,0

0,6

32,9

118.151

2.749

176.467

22,0

0,5

32,9

TEREN NEAGRICOL,din care:

238.790

44,5

238,942

44,6

1 Sursa: Directia Judeteana de Statistica

87


o paduri2

o ape

o drumuri

o constructi

i si curti

o altele

199.315

6.645

6.391

17.576

8.865

37,2

1,2

1,2

3,2

1,6

199.315

6.645

6.391

17.726

8.865

37,2

1,2

1,2

3,3

1,6

TOTAL GENERAL 536.309 100,0 536.309 100,0

Este de precizat că din teritoriul ocupat de “clădiri şi curţi” (suprapus într-o

măsură cu teritoriul intravilan) de c.17726 ha, c. 1200 ha (echivalând cu c.7,0%)

sunt propuse să aibe statut de zonă construită protejată. In ceea ce priveşte

zonele protejate naturale (incluse în teritoriul agricol şi în teritoriul ocupat de

păduri, însumând 375782 ha) acestea acoperă c. 12453 ha, ceea ce echivalează

cu c.3% din teritoriul menţionat.

T.7.3. DEZVOLTAREA RETELEI DE LOCALITATI

Setul de propuneri porneşte de la considerarea principiului privind dreptul

echilibrat la dezvoltare a tuturor colectivităţilor din judeţ. In plan teritorial rezultă

dezvoltarea cantitativă a celor 2 zone cu probleme (Tara Făgăraşului şi, mai ales,

Tara Rupei) concomitent cu dezvoltarea calitativă a Tării Bârsei (care este

aproape de atingerea nivelului de saturare).

Aceasta înseamnă că o serie de activităţi, funcţiuni, procese din Tara

Bârsei se vor tranfera în Tara Rupei şi Tara Făgăraşului, care reprezintă c. 20%

respectiv 30% din teritoriul judeţului. (Unele servicii administrative, de sănătate,

2 Suprafata destinata padurii, nu neaparat impadurita.

88


89


învăţămînt la nivel judeţean pot trece la Făgăraş şi Rupea, alte funcţiuni îşi vor

crea filiale acolo). Se sugerează ca dezvoltarea zonelor cu case de vacanţă ale

populaţiei din Tara Bârsei să fie îndrumată în părţile de nord şi vest ale judeţului.

In sprijinul echilibrării procesului de dezvoltare a celor 3 zone, se propune

stimularea unor contacte funcţionale între ele, contacte către care se

pot îndrepta energiile evolutive. Relaţionările funcţionale vor putea lua forma unui

parc ştiinţific în partea de sud-vest (sub patronajul Universităţii “Transilvania”), a

unei reţele de amenajări de distracţii tematice între Feldioara şi Rupea şi a unei

zone de sport şi agrement în lungul lacului de la Veneţia, contactînd Zona Rupea

cu Tara Făgăraşului, dar fiind accesibilă şi din Tara Bârsei.

In acest context se au în vedere următoarele propuneri: organizarea statutului

administrativ al unor localitati, prin trecerea lor in categorii superioare, conform

PATN-ului. Poiana Brasov poate deveni oras si orasul Rupea poate deveni oras

de importanta regionala si cu rol de echilibru in reteaua de localitati, conform

PATN ; de asemenea Baile Homorod si Rodbav pot deveni statiuni balneo-

climaterice ; Rupea impreuna cu Homorod, Hoghiz si Ungra pot accentua rolul de

polarizare si revigorare in zona de nord a judetului ; realizarea unui echilibru din

punct de vedere al omogenitatii retelei de localitati, al structurii si repartitiei

localitatilor in teritoriu ; astfel, in Tara Rupei, trebuie constituit un nucleu

polarizator puternic care sa echilibreze zona de sud a sistemului urban,

constituita din Municipiul Brasov si localitatile vecine ; realizarea unor centre

polarizatoare rurale dotate corespunzator, mai ales in zona de nord, in Tara

Rupei ;

Alte propuneri privesc: echiparea localităţilor rurale viabile la nivel urban,

schimbarea statutului celor mai dezvoltate (Prejmer, Târlungeni); dezvoltarea

unor relatii de cooperare intre localitati ; eliminarea zonelor de conflict functional

si Imbunatatirea relatiilor intre zone functionale compatibile; stabilirea unor

90


prioritati si repartizarea in profil teritorial a principalelor investitii din programelor

de dezvoltare a dotarilor si echiparilor tehnico-edilitare; comasarea comunelor

odata cu depopularea masiva a unor localitati (Cincu, Soars, Jibert, Ticusu,

Comana, etc); pastrarea ierarhizarii satelor pe categorii de marime ale populatiei

; propunerea unei noi configuratii spatiale a retelei de localitati, axe de dezvoltare

si relatii prioritare de importanta locala:un culoar Est-Vest pe traseul Sercaia-

Mandra-Fagaras-Beclean-Voila-Ucea , pentru a contrabalansa configuratia

spatiala existenta in sud (Municipiul Brasov si vecinatati); sustinerea economico-

sociala a localitatilor situate in nordul judetului, in special a celor in care se

manifesta fenomene demografice negative; gestionarea mixitatii functionale in

teritoriul urban si cel extraurban.

T.7.4. LOCUIREA SI DOTARILE PUBLICE

Diminuarea disfunctionalitatilor legate de locuire prevăd: reconversii

functionale ale fondului locativ excedentar parasit, de mare valoare arhitectural-

urbanistica si folosirea eficienta a fondului locativ excedentar, ramas in urma

depopularii in zona Rupea si in unele zone din Tara Fagarasului, prin marirea

confortului si/sau prin folosirea pentru locuintele temporare de vacanta.Fondul de

locuinte existent necesita lucrari de reparatii si modernizari, pentru ridicare

sigurantei si confortului locuirii, precum si renovarea fondului vechi locativ valoros

din centrele localitatilor si integrarea acestora in actiunile de reconstructie .

Este necesara monitorizarea arealelor de locuinte de vacanta si

interzicerea construirii lor in zone naturale protejate ; asigurarea necesarului de

teren destinat constructiei de locuinte, in intravilanul sau extravilan, in localitatile

unde este necesara cresterea suprafetei locuibile, in care s-au inregistrat cresteri

semnificative de populatie ; monitorizarea densitatilor construite, exprimate prin

parametrii spatiali ai dezvoltarii zonelor de locuit, respectiv forma urbanistica si

tipologia constructiva ; pastrarea celor doua conceptii spatial-arhitecturala si

91


spatial-urbanistica, concretizate in forme ale locuintelor de tip compact sau

deschis;

Se propune dezvoltarea sistemului de dotari publice de interes teritorial ;

imbunatatirea repartitiei dotarilor si echipamentelor sociale in teritoriu; ridicarea

parametrilor cantitativi si calitativi, care influenteaza activitatea si distributia

teritoriala ; mentinerea si/sau dezvoltarea ( marirea capacitatii sau infiintarea de

noi unitati) dotarilor sociale( sanitare, de invatamant si cultura), la nivel teritorial

In ceea ce priveste dotarile de invatamant este necesara stimularea

dotarilor de invatamant la nivel teritorial ( licee, scoli postliceale, tehnice si

profesionale, etc), in noi centre ( Rupea ) sau in localitatile unde capacitatile sunt

depasite( Brasov) ; infiintarea de dotari de invatamant suprateritoriale : pol de

cercetare-inovare-informare ; transformarea unor dotari scolare excedentare in

« scoli polarizatoare » (in comunele constituite din sate cu numar mic de elevi) ;

dezvoltarea altor forme de invatamant facultative de diferite grade ( scoli de vara,

tabere de creatie, seminarii, etc) ;

In cadrul dezvoltarii dotarilor de sanatate se propune descentralizarea

unitatilor sanitare si de asigurari sociale ; corelarea capacitatii dotarilor sociale

cu numarul utilizatorilor din zonele respective ; plafonarea capacitatii spitalelor

din Municipiul Brasov si incurajarea diversificarii si specializarea dotarilor sanitare

in Rupea si in comunele din Tara Rupei . Se propune, de asemenea realizarea

unei zone balneare in zona centrala a judetului , acolo unde exista potential in

Tara Rupei ( Baile Homorod si Rodbav) ; noi dotari de sustinere a categoriilor

defavorizate si persoane cu handicap ( centre de asistenta sociala specializate).

Alta propuneri importante sunt cele de Sport-Agrement si Servicii , unde

se propune dezvoltarea de noi unitati de prestari servicii si comerciale en gros,

92


cu rol de tampon intre productie si distributie si amplasarea lor in raport cu axele

majore de comunicatie si cu pietele de desfacere ;Propunerea unui pol de

distractie-agrement si servicii diversificate in nord-vestul Tarii Barsei, in sud-estul

Tarii Rupei sau pe un teritoriu aflat la limita celor doua zone, pentru gasirea unui

pol « alternativ » de descongestionare a zonei urbane Brasov, este o alta

propunere importanta la nivel judetean.

T.7.5. PATRIMONIUL CULTURAL

Obiective posibile

La nivel judeţean se constată o diferenţiere a disfuncţionalităţilor pe zone

(din punct de vedere al cauzei şi gravităţii). Situaţia cea mai critică pare a se

concentra în zona Rupea, ea fiind ceva mai bună în ţara Făgăraşului, îndeosebi

în Ţara Bârsei cu centrul în municipiul Braşov.

Principalele cauze rezidă în defectele inventarului şi în modestia

resurselor financiare afectate punerii în valoare. Clarificarea statutului de

proprietate (inclusiv a celei publice judeţene) legată de recunoaşterea drepturilor

şi obligaţiilor deţinătorilor de patrimoniu cultural, nu s-a încheiat. Utilizarea

funcţională şi indirect, prin activităţi turistice, nu produce încă fondurile de

autoîntreţinere. Din punct de vedere turistic lipsesc, în mare măsură, elemente

ale infrastructurii conexe. În concluzie, în eforturile sale de dezvoltare, judeţul

Braşov nu beneficiază de patrimoniul său cultural pe măsura mărimii, diversităţii

şi calităţii acestuia.

Obiectivul final în domeniul patrimoniului cultural constă în readucerea sa

la forma iniţială în condiţiile unor destinaţii adecvate care să permită utilizarea la

93


nivel de confort optim, potrivit regulilor economiei sociale de piaţă. Un asemenea

obiectiv nu poate fi atins decât treptat şi local cu contribuţia activă a proprietarilor,

administraţiei publice locale, organizaţiilor obşteşti (ONG) şi ministerului Culturii

şi Cultelor.

Pentru atingerea în faze a obiectivului, pe lângă fondurile publice (centrale

şi locale) şi alte facilităţi, trebuie atrase şi alte resurse. Acestea pot proveni din

donaţii şi sponsorizări, din veniturile proprietăţilor (retrocedate), din sprijinul

organizaţiilor de emigranţi (HOG) , a locatarilor cu care s-au încheiat înfrăţiri, din

programe specifice europene sau naţionale (regionale, judeţene). În acest sens,

Consiliul Judeţean se va ghida după o strategie şi politici adecvate.

Propuneri Proprietarii trebuie să fie informaţi în legătură cu statutul cultural al

proprietăţii imobiliare (inclusiv cu drepturile şi obligaţiile adiacente) şi cu

modalităţile de exploatare a acestora. Un rol important în informare şi educare

revine administraţiei şi organizaţiilor obşteşti (ONG) judeţene şi locale. Structura

judeţeană a Ministerului Culturii şi Cultelor trebuie responsabilizată în mai mare

măsură. Un rol important revine învăţământului care poate deschide apetitul

tinerelor generaţii pentru cunoaşterea şi îmbogăţirea patrimoniului cultural local.

Administraţia, proprietarii şi investitorii, populaţia, trebuie convinşi că

patrimoniul cultural poate să aducă profit prin utilizare adecvată şi că, în paralel,

poate constitui o parte importantă a bazei materiale a industriei turistice.

Utilizarea fondului de monumente corespunde principiilor dezvoltării durabile şi

se înscrie în preocuparea de protecţie a mediului înconjurător.

94


Cum în destule localităţi din judeţul Braşov (îndeosebi în zona Rupea, mai

puţin în ţara Făgăraşului) există clădiri vechi părăsite (mai mult, folosite drept

carieră de materiale) se pune problema găsiri unor destinaţii. Soluţia se justifică

de oarece în alte localităţi se constată o lipsă accentuată de spaţiu clădit. Pentru

atragerea ofertanţilor generoşi este de sugerat deţinătorilor (persoane juridice şi

fizice) acordarea de facilităţi adecvate.

Situaţia cea mai avantajoasă este includerea în sistemul activităţilor

turistice. Monumentele pot prelua destinaţii specifice şi pot face parte din trasee

generale şi specializate. Sub acest aspect, municipiul Braşov oferă o experienţă

importantă, care, completată cu programele iniţiate la Prejmer şi Viscri (cu

ansambluri monumentale înscrise în lista patrimoniului mondial) poate construi

model de urmat.

Chiar dacă în cazul componentelor patrimoniului cultural chestiunea

amplasamentului propriu zis nu se mai pune, intervin alte probleme de factură

teritorială (accesul, vecinătatea, vizibilitatea etc.) Înainte de toate, însă, se

impune evidenţierea la faţa locului a Listei Monumentelor istorice în sensul

marcării clădirilor.

O problemă aparte o reprezintă delimitarea şi marcarea zonelor de

protecţie fizică şi estetică. Cum destule zone de protecţie depăşesc limitele

teritoriilor administrative sau intravilane monitorizarea de către Consiliul Judeţean

devine indispensabilă. În aceeaşi categorie vor intra peisajele culturale, care

(potrivit recent ratificatei Convenţii europene a peisajului) vor trebui adăugate la

inventarul existent (care nu este exhaustiv)

După marcarea în spaţiu a obiectivelor, se impune facilitarea (treptată) a

accesului la ele în legătură cu care vor trebui rezervate (prevăzute) spaţii pentru

95


dotările (cazare, alimentaţie), echipamentele (informare) şi amenajările conexe

(parcaje, benzinării, staţii întreţinere etc.).Toate aceste elemente trebuie incluse

în planuri de amenajare a teritoriului zonal (Ţara Bârsei, zona Rupea, Ţara

Făgăraşului) şi intercomunal, ca şi în planurile urbanistice generale.

96


PLAN DE MASURI

DOMENIU/

SUBDOMENIU

DISFUNCŢIONALITAŢI

OBIECTIVE

VIITORUL POSIBIL PRIORITĂŢI

MASURI GENERALE MIJLOACE DE IMPLEMENTARE

CADRUL INSTITUŢIONAL

1-2 3-4 5-6 7-8

T. PROFILUL TERITORIAL

T2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

- Discrepante intre nivelurile de

dezvoltare ale celor trei

concentrări de localităţi

- ( Braşov, Făgăraş, Rupea ) ;

- Comasarea excentrica a

- Ierarhizarea localităţilor in

raport cu rolul si funcţiile lor in

teritoriu ;

- Eliminarea discrepantelor

majore produse de dezvoltarea

- Propunerea si realizarea unor

centre de dezvoltare, in cadrul

reţelei de localităţi, care sa

contrabalanseze « greutatea » data

de sistemul urban major, in prezent

- Filiale ale organizaţiilor municipale si supramunicipale

in zonele de influenta a centrelor intercomunale, in Tara

Fagaraşului si mai ales in Tara Rupei ;

- Secţii ale unor servicii administrative municipale si

supramunicipale ( in Rupea si Fagaraş) ;


97


serviciilor publice judeţene

- ( exclusiv, in Municipiul Braşov)

diferita a concentrărilor reţelei

de localităţi ( Municipiul Braşov,

Ţara Fagaraşului , Ţara

Rupei) ;

- Desaturarea zonei de

influenta a sistemului urban

major constituit in jurul

Municipiului Braşov ( vezi

planşa de Propuneri, Direcţii de

dezvoltare ) ;

- Structura urbana echilibrata a

teritoriului judeţean ;

- Echilibrarea împărţirii in

teritoriu a serviciilor publice

judeţene in cadrul celorlalte

doua sisteme urbane ( Tara

Fagaraşului si Ţara Rupei ).

saturat al Municipiului Braşov ;

- Realizarea unor structuri de

dezvoltare funcţionale , spaţiale si

economico-sociale, care prin

poziţionarea in teritoriu si funcţiile

importante ce le vor avea, vor putea

juca rolul de « poli urbani de

dezvoltare» ;

- Utilizarea eficienta a terenului

urban din interiorul intravilanului;

- Stimularea implantării de servicii

de importanţa judeteană in centre

cu funcţie de echilibru in teritoriu (

Rupea si Fagaraş )

- Lărgirea sferei de competenta si

atribuţii ale colectivităţilor locale,

prin accelerarea procesului de

descentralizare a acestora de la

nivelul instituţiilor centrale si

judeţene ;

- Repartizarea in teritoriu a

investiţiilor publice care prin

procesul decizional vor avea

stabilite priorităti de realizare;

- Promovarea unei politici funciare

- Asocierea de localităţi cu deficit de dezvoltare – Tara

Rupei ( intre localităăile : Rupea, Homorod, Ungra,

Hoghiz, Racos, Cata) si in Tara Fagaraşului ( intre

localităţile : Sercaia, Mandra, Fagaraş, Beclea , Voila,

Vistea, Ucea, Victoria) ;

- Programe specifice de descentralizare la nivelul

instituţiilor centrale si judeţene ;

- Amplasarea investiţiilor in localităţi potenţiale de

dezvoltare ;

- Sprijinirea producătorilor agricoli, pentru revitalizarea

localităţilor rurale, prin masuri stimulative, creşterea

gradului de echipare si dotare, lucrări de amenajări

funciare ;

- Suport financiar pentru revitalizarea localităţilor rurale ;

98


active si eficiente, pentru a putea fi

realizate obiectivele amenajării la

nivel local;

- Consolidarea structurii urbane

actuale si dezvoltarea funcţiilor

economico-sociale ale localităţilor in

declin demografic;

- Revitalizarea localităţilor rurale,

prin sprijinirea producătorilor

agricoli ;

99


- Dificultăţi de racordare la

reţelele de comunicaţie a unor

concentrări rurale

- ( localităţi rurale cu

accesibilitate dificila ) si lipsa

legăturilor de circulaţie si

transport

- Imbunătăţirea accesibilităţii in

anumite zone, in special a

localităţilor izolate de munte (

vezi planşa de Situaţie

Existenta ) ;

- Racordarea la reţelele

existente si dezvoltarea de noi

legături necesare in teritoriu ;

- Amenajarea de noi drumuri către

zonele de concentrări rurale cu

accesibilitate dificila ( zona de sud-

vest si zona nord-estica ) ;

- Îmbunătăţirea stării de viabitate a

drumurilor comunale si de

exploatare existente ;

- Amenajarea de noi drumuri in următoarele zone cu

accesibilitate dificila :

- Vistisoara, Sâmbăta, Breaza, Gura Văii, Dejan,

Sebeş, Maliniş, Mărgineni, Toderiţa, Bucium,

Sercaiţa, Ohaba, Vâlcea , in zona de sud-est ;

- Rotbav, Cutus, Colonia Reconstrucţia, Crizbav,

Satu Nou, in zona de nord-est.

- Extinderi locale de intravilan

pentru extinderi cu lotizări de

locuinţe, cu efecte negative

asupra reţelei de localităţi

- ( Ţara Barsei ) ;

- Scăderea confortului locuirii si a

calităţii vieţii.

- Dezvoltarea si modernizarea

fondului de locuinţe ( primar –

permanent si secundar-de

week-end si de vacanta), in

actualul intravilan si in fondul

locativ excedentar săsesc

- Modernizarea si renovarea

fondului de locuinţe

- Realizarea de noi lotizări de

locuinţe in zonele Rupea si

Făgăraş, care sa corespunda

diferitelor necesităţi ale populaţiei,

specifice zonelor din teritoriu ;

- Realizarea de reconversii

funcţionale, cu precădere in zonele

in care exista deja, fond locativ

LOCUIRE: - Studii urbanistice zonale si de detaliu, Studii ANL ;

- Studii de conversii, reconversii, modernizări, asupra

fondului locativ excedentar săsesc in comunele :Cincu,

Soars, Jibert, Ungra, Ticusu, Comana ;

- Facilitarea de credite pentru construirea de locuinţe, in

mediul rural ;

- Suport financiar pentru construirea de locuinţe sociale,

100


- Încurajarea pieţii imobiliare

pentru locuinţe ;

- Ameliorarea calităţii vieţii in

reţeaua de localităţi si in mod

special in localităţile rurale

pentru creşterea calităţii

locuirii ;

excedentar;

- Stoparea extinderilor excesive,

mai ales cele din zone naturale

protejate, in vecinătatea sistemului

urban major al Municipiului Braşov;

- Aplicarea criteriilor calitative

urbanistice si de mediu, la

amplasarea de noi zone de locuit;

- Stimularea de locuinţe individuale

grupate, in dauna celor răspândite

in teritoriu ;

- Lucrări de întreţinere , reparaţii si

modernizări, la locuinţele existente;

- Terminarea blocurilor de locuinţe

ramase neterminate ;

- Asigurarea unor structuri

economice generatoare de locuri de

munca, dezvoltare si diversificare a

dotărilor specifice locuirii si a

echipării, pentru ridicarea si

ameliorării calităţii vieţii, ceea cea r

duce si la creşterea calităţii locuirii.

locuinţe pentru tineri sau pentru alte categorii

defavorizate ;

- Studii de renovare si restaurare urbana a

ansamblurilor existente de locuinţe ;

- Reorientarea spre zonele din Tara Rupei si Tara

Făgăraşului, pentru construcţia de locuinţe de week-end

si de vacanta prin informare si reclama;

- Studii ale pieţii imobiliare si programe de reorganizare

a fondului locativ existent ;

- Consultarea populaţiei si a potenţialilor utilizatori, in

alegerea si asigurarea echipărilor de interes public si

privat ;

- Dezvoltarea de relaţii de cooperare intre localităţi

învecinate, in ceea ce priveşte asocierea pentru

construcţii de locuinţe sau altor dotări edilitare.

101


T3. ECHIPAMENTE SI DOTĂRI

1-2 3-4 5-6 7-8

- Reducerea spatiilor de

dotări publice - Scăderea confortului urban in

unele localităţi urbane

- Dezvoltarea si diversificarea

infrastructurii de dotări publice,

componenta de baza a

activităţii terţiare a localităţilor ;

- Revitalizarea spatiilor de

dotări publice de învăţământ,

sănătate si cultura si sport ;

- Creşterea confortului urban in

unele localităţi urbane.

- Facilitatea împărţirii si extinderii de

unităţi de servicii, comerţ, activităţi

financiar-bancare si administrative

in centrele cu rol de polarizare din

sistemul de localităţi ;

- Stimularea implantării de servicii

de importanta naţională in centre cu

funcţie de echilibru si de importanta

judeţeană ;

- Asigurarea cantitativa si calitativa

si structural-funcţionala a dotărilor

de interes public ;

- Ridicarea confortului urban ;

- Utilizarea eficienta a rezervelor de

teren din intravilanul localităţilor ;

- Aplicarea de criterii calitative de

urbanism si mediu, la amplasarea

de noi nuclei cu dotări publice ;

- Exploatarea economica si

- Studii urbanistice de detaliu si zonale ;

- Studii de prefezabilitate si fezabilitate referitor la

realizarea altor nuclei publici cu rol teritorial, pentru

descongestionarea zonei Municipiului Brasov ;

- Dezvoltarea de relaţii de cooperare intre localităţi

vecine pentru realizarea de dotări si echipamente

publice ;

- Ridicarea confortului de echipare tehnica in teritoriu,

mai ales in mediul rural, pentru asigurarea stabilităţii

personalului din învăţământ, cercetare si sănătate ;

ÎNVĂŢĂMÂNT şi CERCETARE: - Realizarea de noi dotări de învăţământ la nivel teritorial

( scoli tehnice, postliceale, de maiştrii, etc) in zona

Rupea si Fagaras ;

- Organizarea si dezvoltarea unor forme de învăţământ

facultative

( seminarii, conferinţe, scoli de vara, tabere de creaţie,

etc) ;

102


raţională a dotărilor in teritoriu ;

- Exploatare economica si ratională

a dotărilor de învăţământ, sănătate,

culturale si sportive ;

- Dezvoltarea reţelei de unităţi de

pregătire profesionala a tineretului,

mai ales din mediul rural

- Studii de fezabilitate pentru realizarea unui Parc

Tehnologic si de Cercetare in zona nord-vestica a

sistemului urban al Municipiului Brasov ( vezi planşa de

Propuneri, Direcţii de dezvoltare ) ;

- Mărirea gradului de accesibilitate a populaţiei la

învăţământ ( inclusiv a populaţiei de etnie rroma ), prin

asigurarea necesarului de învăţători si profesori in

mediul rural ;

- Dezvoltarea reţelei de unităţi de pregătire profesionala

a tineretului, mai ales din mediul rural.

SĂNĂTATE : - Menţinerea sau dezvoltarea prin mărirea capacităţii

si/sau înfiinţarea de noi unităţi sanitare la nivel teritorial,

cu precădere in zona de nord si vest ;

- Realizarea de secţii de medicina generala ale spitalului

judeţean in Rupea si Fagaras ;

- Studii de cercetare a zonelor baneo-climaterice

Rodbav si Hoghiz si dezvoltarea unor baze de tratament

si vizio-terapie ;

- Mărirea gradului de accesibilitate a populaţiei la

asistenta medicala, prin asigurarea necesarului de

medici in mediul rural ;

- Dotarea corespunzătoare a uniaţilor sanitare, mai ales

a celor din mediul rural ( dispensare si puncte

103


sanitare) ;

- Dezvoltarea reţelei de unităţi de asistenta sociala, de

planificare familiala ( mai ales in cazul etniei rrome ).

CULTURA : - Realizarea unui spaţiu reprezentativ multifuncţional, de

nivel supramunicipal sau naţional in Municipiul Brasov;

- Realizarea unor săli multifuncţionale in viitorii nuclei cu

rol polarizator ( Rupea si Fagaras )

- Construirea de noi spatii culturale, precum si refacerea

celor existente, in mediul rural

( case de cultura, biblioteci publice, etc ) ;

- Revigorarea activităţilor culturale de tip tradiţional.

SPORT si AGREMENT : - Studii turistice in zona de nord si vest, pentru a se

descongestiona si a crea o alternativa zonei saturate a

Municipiului Brasov si a Văii Prahovei;

- Realizarea de studii de fundamentare pentru realizarea

unor Parcuri Tematice de sport, agrement si loisir, in

zonele ce fac legătura intre cele trei sisteme urbane :

Tara Barsei, Tara Rupei si Tara Făgăraşului ( Parc

Istoric, Dracula Parc, Acqua Parc, Parc de distracţii si

agrement, Parcuri sportive, Parcuri de sporturi nautice -

104


rafting de-a lungul râurilor de munte, Parcuri de

alpinism,etc) ;

- Realizarea unui inel verde in jurul Municipiului Braşov

cu rol de perdea de protecţie si de agrement

105


- Saturarea si aglomerarea zonei

turistice realizate de polul Braşov-

Poiana Braşov-Predeal , continuat

cu Valea Prahovei către sud ( vezi

planul de masuri referitoare ka

Turism)

- Descongestionarea zonei

turistice din zona de influenta a

ssitemului urban major din jurul

Municipiului Brasov;

- Realizarea unor poli turistici

de contrabalansare in zona de

nord si vest;

- Studii de prefezabilitate si fezabilitate referitor la

realizarea altor nuclei turistici, pentru descongestionarea

zonei Municipiului Brasov ;

- Dezvoltare de relatii de cooperare intre localitati vecine

si introducerea in programe speciale de agroturism si

turism montan ;

- Crearea de nuclei de cercetare si monitorizarea

acestora in zonele cu potential natural protejat special (

flora, fauna, zone biologice, geografice, geologice si

speologice) ;

- Realizarea unei retele de case parohiale – pensiuni si

introducerea lor in programe de agroturism si de turism

itinerant, ecleziastic, etc;

- Studii de cercetare a zonelor balneo-climaterice

Rodbav si Hoghiz si dezvoltarea unor baze turistice si

de agrement balnear;

- Realizarea taberelor de alpinism, prin revigorarea

cabanelor din zona de sud a Tarii Fagarasului;

- Monitorizarae actiunilor de turism piscicol si ecvestru ;

- Revigorarea activitatilor de tip traditional itinerante (

targuri , spectacole folclorice, expozitii tematice, etc)

Starea critică a patrimoniului

cultural

Readucerea în situaţia iniţială şi

autosusţinerea financiară

Includerea în circuitul turistic sau în

alt circuit economic

106


Programe naţionale şi europene Fundaţie pentru exploatarea turistică a patrimoniului săsesc Reţea de amenajări tematice de agrement

T.9.1. CĂI DE TRANSPORT RUTIER

Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de

M.L.P.T.L. şi A.N.D. are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei

rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente.

Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri

însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate

de perspectivă până în anul 2012. Pentru judeţul Braşov programul prevede

următoarele Drumuri naţionale pentru lucrări de reabilitare:

• perioada 2001 – 2004: DN 13,

• perioada 2005 – 2008: DN 11, DN1, DN 73 si DN 73 A

• după 2012: DN 10

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I - Căi de

comunicaţie, prevede următoarele lucrări:

T.9. INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT ŞI

COMUNICAŢII

107


108


• Autostrăzi:Bucureşti – Braşov (prin Râşnov), Braşov – Sibiu, Braşov –

Târgu Mureş - Borş

• Drum expres: Calafat– Braşov – Bacău

In programul de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii

rutiere de pe traseul coridorului IV Pan-European se înscrie şi realizarea şoselei

ocolitoare a municipiului Braşov. Şoseaua ocolitoare se va realiza în două etape:

etapa a I-a 4 km şi etapa a II-a 15,4 km, cu dată de finalizare a investiţiei în anul

2007.

Se recomanda considerarea unei singure ocolitoare pentru Municipiul

Brasov si Sacele . De asemenea , este recomandat sa se creeze un singur

culoar de transporturi si de comunicatii , in zona nord-vestica spre Fagaras.

Obiective afectate de alunecări

LOCALITATE DJ, DC PODURI ŞI

PODEŢE

C.F.

TOTAL 5 300 m

Obiective afectate de inundatii (torenţi, revărsări)

LOCALITATE DRUMURI

KM/CF

PODURI ŞI

PODEŢE

REŢELE

STRADALE/KM OBS.

TOTAL 2,5/0,5 49 126,4

“Programul guvernamental de intervenţii prioritare,” elaborat în 1997, care

prevedea îmbunătăţirea cu prioritate a unor drumuri comunale de pământ prin

109


pietruire, continuă cu “Strategia de pietruire a drumurilor comunale” pe perioada

2002-2010. In lungime de 73,305km

Pentru mărirea capacităţii de circulaţie sunt necesare şi lucrări de artă:

- pasaje denivelate pe traseul noilor autostrăzi şi a drumului expres;

- pasaje superioare pe drumurile naţionale la intersecţia cu calea ferată;

- consolidarea podurilor de b.a. existente, cu deschiderea mai mare de 10 m;

- refacerea celor care nu asigură gabaritul de circulaţie;

T.9.2. TRANSPORTUL FEROVIAR

În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România – perioada

2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. în martie 2001, s-a elaborat un program de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprinde:

• programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă

• programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare

• programul de reparaţii capitale şi modernizare

Judeţul Braşov este traversat de tronsonul de cale ferată Bucureşti –

Braşov – Sighişoara care face parte din Coridorul IV Berlin –Istambul, stabilit la

Conferinţa Pan-Europeană de la Creta din 1994 şi reconfirmat la Conferinţa

de la Helsinki din 1997.

Coridorul IV este multimodal, având o mare importanţă în structura

traficului derulat pe reţeaua CFR. Cu precădere s-a optat şi pentru

modernizarea instalaţiilor de centralizare electrodinamice cu relee din

staţiile de pe coridorul IV.

110


• Principalele obiective prezentate în Strategia de dezvoltare elaborată de

Compania Naţională de Căi Ferate şi în Secţiunea I Căi de Comunicaţie sunt

incluse în programul de modernizare a infrastructurii feroviare din judeţul

Braşov:

• Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor coridorului

IV pan-european de transport:

· Linii cu viteză mare:

- Tronson Bucureşti – Braşov (167 km) până în 2004,

- Tronson Braşov – Sighişoara( 128,5 km) până în 2008

· Linie dublă pe traseu existent –Braşov – Miercurea Ciuc

· Linie simplă pe traseu nou – tronson Zărneşti - Câmpulung

• Modernizarea instalaţiilor de centralizare din principalele staţii de

cale ferată situate pe coridorul IV:

- Centralizarea electrică a staţiei Braşov (în execuţie)

- Electromecanisme de macaz performante:

• Modernizarea staţiei de cale ferată Braşov până 2003

• Extinderea reţelei de comunicaţie pe fibră optică :

T.9.3. ALTE MODALITATI DE TRANSPORT

Transport aerian şi pe apă

Pentru îmbunătăţirea traficului aerian P.A.T.N. Secţiunea I – Căi de

comunicaţie, prevede construirea unui aeroport pentru traficul de călători şi

marfă, eventual în zona Braşov-Prejmer-Ghimbav sau pe alt amplasament mai

111


depărtat. Realizarea unui aeroport (în condiţiile existenţei altor 3 aeroporturi la

Bucureşti, Tg, Mureş şi Sibiu la distanţe între 120-170 km. şi a creşterii vitezei de

circulaţie pe calea ferată la 120-150 km/oră) prezintă avantaj pentru transportul

de mărfuri şi pentru turismul extern.

De asemenea, este de verificat în ce măsură poate fi exploatat cursul râului

Olt pentru transportul turistic şi de agrement, mai ales în situaţia terminării

lucrărilor la lacul de acumulare de la Veneţia.

Transportul combinat

Terminalul de transport combinat de mărfuri din municipiul Braşov, unul

din cele 11 terminale principale din ţară, pentru o cât mai eficientă funcţionare va

trebui să beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului

combinat, obiective menţionate în Strategia de dezvoltare pe perioada 2001 –

2005, elaborată în 2001 de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă

“CFR Marfă” S.A. din care amintim câteva:

• Acordarea de reduceri sau scutiri de taxe şi impozite.

• Acordarea unor subvenţii de la bugetul de stat pentru reabilitare,

modernizări şi investiţii

• Obţinerea de aprobări pentru depăşirea tonajului pe axă în cazul

utilizării transportului combinat.

• Exceptării de la restricţiile de circulaţie pentru autovehiculele care

realizează transporturi combinate

Prin măsurile prezentate în strategie se urmăreşte :

- adaptarea “CFR Marfă” la cerinţele UE

- menţinerea actualei cote de piaţă

- câştigarea de noi clienţi

112


- sporirea veniturilor şi profitului

- ridicarea prestigiului “CFR Marfă” pe plan intern şi internaţional.

T.9.4. TELECOMUNICAŢII

ROMTELECOM duce o politică ce vizează creşterea calităţii serviciilor, a

vânzărilor şi relaţiilor cu clienţii.

Datorită faptului că o mare parte a reţelei telefonice este de slabă calitate

(cabluri cu izolatie de hârtie, centrale manuale sau electromecanice), D.Tc Braşov

a urmărit să modernizeze reţelele.

Se va urmări atât extensia centralelor digitale (Braşov, Făgăraş) şi a reţelei

aferente, cât şi telefonizarea tuturor localităţilor rurale .În localităţile rurale

montane se va utiliza cu precădere sistemul telefonic prin acces radio.Acest

sistem asigură abonatului acces complet într-o reţea flexibilă şi uşor expandabilă

cu costuri iniţiale reduse.

T.10.1. SURSE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE

După 1990, datorită unei reduceri a necesarului de energie electrică la

nivelul industrial, capacităţile de producţie ale Sistemului Energetic Naţional au

acoperit necesarul. Avînd în vedere şi reducerile de producţie ale marilor

consumatori din judeţ, se poate spune că actualele capacităţi de producţie

energetică asigură în continuare necesarul scontat

T.10. INFRASTRUCTURI ENERGETICE

113


Este de dorit încheierea lucrărilor din programul de amenajare hidroelectrică, întru

cât sunt importante pentru asigurarea împotriva inundaţiilor (viituri).În fază de

construcţie avansată sunt hidrocentralele de la Făgăraş (27 MW), Avrig (14,2

MW).

Amenajarea potenţialului hidroenergetic este justificată de faptul că, pentru

CONEL problema principală este asigurarea resurselor primare de

combustibil.Deşi cota energiei produse de centralele hidroenergetice (la nivel de

ţară) a fost de 15-20%, cea mai mare parte a beneficiului regiei s-a obţinut din

vânzarea energiei produse de centrale hidroelectrice.

T.10.2. DEZVOLTAREA RETELELOR ELECTRICE

• Strategia de dezvoltare a S.C. ELECTRICA S.A. se bazează pe criteriul

dezvoltării durabile şi are ca obiective:

a) Alimentarea tuturor clienţilor în condiţii de calitate şi siguranţă la tarife

adptate economiei de piaţă şi limitarea impactului asupra mediului.

b) Reducerea pierderilor de energie în reţelele de distribuţie.

c) Minimizarea costurilor de exploatare mentonanţă şi reparaţii.

d) Finalizarea acţiunii de electrificare rurală.

• Reabilitarea reţelelor electrice de înaltă tensiune (400 Kv şi 110 Kv).

• Până în anul 2005 sunt propuse a fi realizate linii noi LEA 110 Kv:

• Staţiile de transformare vor fi treptat informatizate în scopul conducerii

operative informatizate (staţiile Braşov Centru, Hidromecanica Rulmentul).

• Reabilitarea reţelelor electrice de distribuţie şi joasă tensiune.

• Dezvoltarea reţelelor de medie şi joasă tensiune în următorii ani :

114


a) înlocuirea reţelelor subterane de distribuţie publică (până în anul 2005

este prevăzută realizarea a 37 km LES 20 Kv.)

b) reducerea volumului de reţele de joasă tensiune în mediul urban şi

rural (scopul final fiind renunţarea în timp la distribuţia de joasă

tensiune)

c) înlocuirea reţelelor electrice aeriene de joasă tensiune

d) îmbunătăţirea mijloacelor de măsurare a calităţii şi consumului de

energie electrică .

T.10.3. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ

La sfârşitul anului 1999 în judeţ erau alimentate cu energie termică în

sistem centralizat două municipii (Braşov şi Făgăraş), patru oraşe (Codlea,

Săcele, Victoria şi Zărneşti) şi colonia Bod din comuna Bod.În cadrul regiunii

Centru judeţul Braşov reprezintă circa un sfert din totalul energiei termice

distribuite, la nivelul anului 1999.

Energie termică

distribuită în sistem

centralizat

TOTAL

[Gcal/an 1999]

Din care pentru POPULAŢIE

TOTAL

[Gcal/an]

Distribuită de

unităţi ale

administraţiei

publice[Gcal/a

n]

115


Regiunea Centru 4.725.325 4.315.982 2.131.999

Judeţul Braşov 1.379.143 1.311.390 129.240

În municipii şi oraşe

din judeţul Braşov 1.379.143 1.311.388 129.238

Sursa datelor: C.N.S. – 2000

- Ca sursă majoră de producere a energiei termice se menţionează CET

Braşov pe bază de hidrocarburi.În general, energia termică este produsă în

sistem centralizat în centrale termice de zonă, cvartal sau individuale.În

sistem individual, există un număr foarte mare de utilizatori care îşi asigură

energia termică necesară prin sobe cu combustibili solizi sau gaze naturale.

T.10.4. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE ŞI FLUIDE COMBUSTIBILE

La sfârşitul anului 1999, în judeţul Braşov erau alimentate cu gaze

naturale două municipii (Braşov, Făgăraş), şapte oraşe (Codlea, Predeal,

Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti) şi 13 comune.

Volumul total de gaze distribuite la nivelul judeţului Braşov, la sfârşitul

anului 1999, a fost de 780.551 mii m³.

Aceasta reprezintă circa 26% din volumul total de gaze distribuite la

nivelul regiunii Centru şi 6,6% cel distribuit la nivel naţional.

Conform C.N.S. – 2000, situaţia alimentară cu gaze naturale a judeţului

Braşov, la sfârşitul anului 1999 a fost:

Lungimea conductelor de

distribuţie a gazelor

Volum de gaze naturale distribuite

[mii m³]

116


naturale la 31.12.1999

[km] TOTAL

Din care

pentru uz

casnic

Regiunea Centru 6.258,7 3.012.768 1.063.14

0

Judeţul Braşov 1.061,5 780.551 261.038

Pentru analiza completă şi corectă a echipării teritoriului din punct de

vedere al alimentării cu gaze naturale şi fluide combustibile, sunt necesare

informaţii / date actuale

T.11.1. AMENAJAREA BAZINULUI HIDROGRAFIC

Principalele obiective ale gospodăririi apelor judeţului au ca ţintă

raţionalizarea folosirii resurselor de apă disponibile, poluării. Concret, obiectivele

sunt:

• realizarea unor noi surse de apă pentru asigurarea dezvoltării

sistemului de alimentare cu apă

• reducerea cerinţelor de apă, reducerea pierderilor de apă în reţeaua de

distribuţie şi contorizarea consumului de apă;

• reducerea poluării apelor prin dezvoltarea, modernizarea şi construirea

staţiilor de epurare;

• atenuarea viiturilor şi apărarea împotriva inundaţiilor

T.11. INFRASTRUCTURI PENTRU GOSPODĂRIREA APELOR

117


• conştientizarea populaţiei privind importanţa lucrărilor care au ca obiect

apa

Realizarea obiectivelor propuse implică amenajarea reţelei hidrografice a

pe teritoriul judeţului cu:

Acumulări 1. Acumularea Veneţia, care face parte din amenajarea complexă a râului

Olt.

Acumularea v-a avea în final un volum de 375 mil. m3 apă,

2. Acumularea Pleşiţa, amplasată pe pârâul Bârsa, volum de 9,5 mil. m3

apă,

3. Acumularea Chichiş – Hărman, situată pe râul Olt.

Este acumulare temporară care, va avea un volum de 30 mil. m3

4. Supraînălţarea acumulării Săcele

Se propune mărirea volumului acumulării de la 18,3 mil. m3 la 26,0 mil.

m3 de apă.

Derivaţii: Derivaţia Nord Făgăraş – Pecineagu

Lungimea derivaţiei va fi de 33,0 Km şi va tranzita 5m3/s.În prezent lucrarea este

sistată, având executaţi circa 15 Km de galerii de derivaţie.

Amenajări În această categorie de lucrări intră regularizări ale cursului de apă, îndiguiri şi

apărări de maluri, respectiv:

1. Completări pe cursul râului Olt şi pe afluenţi pe tronsonul Sâmpetru –

Racoş.

2. Combaterea viiturilor torenţiale pe pâraiele Cheu şi Poienilor. Zona

apărată va fi în cartierele Schei şi Nouă.

118


3. Regularizare – consolidare pe valea Seacă în intravilanul localităţii

Budila.

4. Combaterea viiturilor torenţiale de pe văile valea Morii, Ogrăzii, Cernat

din oraşul Săcele.

5. Regularizarea pârâului Şinea şi a afluenţilor în comuna Poiana

Mărului.Sectorul are o lungime de 6,0 Km.

6. Regularizare – îndiguire pârâul Fermer în arealul comunei Soars.

7. Refacerea a 8 poduri cu secţiuni necorespunzătoare pe râul Olt,

pârâul Homorod şi pârâul Seaca.

8. Regularizarea râului Zizin, apărări de maluri în intravilanul localităţilor

Zizin şi Purcăreni, pe o lungime de 2,5 Km.

9. Apărări de maluri pe Pârâul Târlung în intravilanul localităţii

Târlungeni. T.11.2. - ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ A LOCALITĂŢILOR _____________________________________________________________ Obiectivele principale în strategia alimentării cu apă şi a canalizării apelor uzate

din localităţi sunt:

• îmbunătăţirea nivelului igienico-sanitar prin asigurarea apei potabile la

nivelul cerut de normativele în vigoare;

• asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat a tuturor localităţilor

urbane şi treptat a celor rurale;

• educarea şi conştientizarea populaţiei privind economisirea apei prin

reducerea pierderilor şi a consumului exagerat precum şi mobilizarea

populaţiei în acţiuni de reducere, eventual stopare a poluării surselor

de apă.

Realizarea obiectivelor se face prin executarea de lucrări de reabilitare şi

dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate

119


Propunerile lucrărilor pentru reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare

cu apă şi canalizare sunt făcute pe baza legii nr.171/1997 privind aprobarea

PATN – Secţiunea a II-a – Apa şi a documentaţiei transmisă de Direcţia Apelor

din judeţ şi anume:

1. Municipiul Braşov

• Mărirea capacităţii de captare a apei, prin supraînălţarea acumulării

Săcele.

• Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a canalizării

• Extinderea capacităţii de epurare a apei uzate

• Completarea staţiei de epurare cu treapta terţiară (chimică)

2. Municipiul Făgăraş 3. Finalizarea lucrărilor la staţia de tratare a apei din sursa Sebeş

4. Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a celor de

canalizare

5. Extinderea acestor reţele până la acoperirea totală a tramei stradale a

localităţii.

6. Retehnologizarea şi extinderea staţiei de epurare a apelor uzate.

3. Municipiul Săcele:

• Mărirea capacităţii de captare-tratare.

• Mărirea capacităţii de înmagazinare a apei potabilă.

• Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a

canalizării.

120


4. Oraşul Codlea

• Realizarea acumulării Pleşiţa pe pârâul Bârsa

• Fronturi noi de captare a apei subterane Ghimbav, Vulcăniţa

• Mărirea capacităţii de tratare şi înmagazinare a apei

• Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă potabilă şi canalizării

• Extinderea şi retehnologizarea staţiei de epurare.

5. Oraşul Predeal

• Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei şi a

canalizării

• Completarea staţiei de epurare cu treaptă chimică.

6. Oraşul Râşnov

• Realizarea unei noi surse de apă

• realizarea unei staţii de tratare a apei şi prelungirea conductei de

aducţiune.


• Extinderea reţelei de canalizare.

7. Oraşul Rupea


• Extinderea reţelei de canalizare, realizarea unei staţii de epurare

121


8. Oraşul Victoria

• Mărirea capacităţii la captare-tratare.

• Mărirea capacităţii de înmagazinare a apei potabile.

• Extinderea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare a apei uzate.

• Extinderea staţiei de epurare şi completarea cu treaptă chimică.

9. Oraşul Zărneşti

• Mărirea debitelor la captare-tratare, mărirea capacităţii de

înmagazinare

• Extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare a apei

uzate.

• Reabilitarea şi mărirea capacităţii staţiei de epurare.

Pentru localităţile lipsite de alimentare cu apă se propune realizarea sistemului

centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate precum şi realizarea de

staţii de epurare.

T.4. PLAN DE MĂSURI PATJ- BRAŞOV 4 DOMENIUL/SUBDOMENIUL DISFUNCŢIONALITĂŢI

VIITORUL POSIBIL OBIECTIVE

PRIORITĂŢI MĂSURI GENERALE

MIJLOACE DE IMPLEMENTARE CADRU INSTITUŢIONAL

T1. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR - Accentuarea poluării

sinergice a aerului, apei şi a solului, în principal datorită surselor industriale, a traficului, a proastei gestionări a deşeurilor şi a arderii combustibililor

Reabilitarea, protecţia şi conservarea calităţii aerului, apei şi a solului ca sursă de sănătate a populaţiei

- Modernizarea tehnologică a industriei locale, inclusiv a

sistemelor de reţinere şi neutralizare a noxelor emise - Modernizarea şi extinderea sistemului centralizat de

alimentare cu apă şi canalizare, precum şi eficientizarea procesului de epurare a apelor uzate

- Prevenirea descărcării în apele de suprafaţă a apelor uzate care nu se înscriu în norme

- Realizarea de depozite de deşeuri ecologice la Braşov şi Făgăraş şi a unor staţii de transfer complementare la Zărneşti şi Prejmer şi la Hoghiz şi Voila

- Realizarea unor artere ocolitoare care să preia traficul de tranzit pentru localităţile aflate pe drumurile naţionale

- Prevenirea poluării industriale

prin realizarea unor mecanisme financiare de promovare a

retehnologizării. - Intoducerea taxei asupra

emisiilor conf. principiului “poluatorul plăteşte” .

- Organizarea în cadrul I.P.M. a unor compartimente pentru gestionarea problemelor de mediu, pentru implementarea legislaţiei naţionale şi europene şi pentru urmărirea programelor de conformare a activităţii unităţilor economice pe baza studiilor de impact şi a bilanţurilor de mediu

- Ignorarea cadrului natural ca resursă

- Recuperarea terenurilor degradate

- Protejarea

resurselor de ape minerale

- Consolidarea unor versanţi supuşi alunecărilor prin împăduriri, terasare

- Combaterea eroziunii de adâncime a versanţilor supuşi fenomenului de ravenare

- Indepărtarea surplusului de apă de pe terenurile agricole

- Urmărirea agenţilor economici care desfăşoară acţiuni de depozitare, comercializare şi utilizare a substanţelor fitosanitare şi de incendiere a miriştilor

- Închiderea şi reconstrucţia ecologică a carierelor de materiale de construcţii, a haldelor de steril şi a depozitelor de deşeuri neecologice

- Valorificarea resurselor de apă minerală de la Homorod, Racoşu de Sus, Săcele, Târlungeni, Veneţia, Zizin, Perişani, Rodbav în cadrul unor staţiuni

- Inventarierea terenurilor degradate - Efectuarea de studii de specialitate

în vederea recuperării terenurilor degradate

T.8. PLAN DE MĂSURI PATJ – BRAŞOV 4

PLAN DE MASURI DOMENIU/

SUBDOMENIU DISFUNCŢIONALITAŢI

OBIECTIVE VIITORUL POSIBIL

PRIORITĂŢI MASURI GENERALE

MIJLOACE DE IMPLEMENTARE CADRUL INSTITUŢIONAL

1-2 3-4 5-6 7-8

T. PROFILUL TERITORIAL

REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

- Discrepante intre nivelurile de

dezvoltare ale celor trei concentrări de localităţi

- ( Braşov, Făgăraş, Rupea ) ; - Comasarea excentrica a serviciilor

publice judeţene - ( exclusiv, in Municipiul Braşov)

- Ierarhizarea localităţilor in raport cu rolul si funcţiile lor in teritoriu ; - Eliminarea discrepantelor majore produse de dezvoltarea diferita a concentrărilor reţelei de localităţi ( Municipiul Braşov, Ţara Fagaraşului , Ţara Rupei) ; - Desaturarea zonei de influenta a sistemului urban major constituit in jurul Municipiului Braşov ( vezi planşa de Propuneri, Direcţii de dezvoltare ) ; - Structura urbana echilibrata a teritoriului judeţean ; - Echilibrarea împărţirii in teritoriu a serviciilor publice judeţene in cadrul celorlalte doua sisteme urbane ( Tara Fagaraşului si Ţara Rupei ).

- Propunerea si realizarea unor centre de dezvoltare, in cadrul reţelei de localităţi, care sa contrabalanseze « greutatea » data de sistemul urban major, in prezent saturat al Municipiului Braşov ; - Realizarea unor structuri de dezvoltare funcţionale , spaţiale si economico-sociale, care prin poziţionarea in teritoriu si funcţiile importante ce le vor avea, vor putea juca rolul de « poli urbani de dezvoltare» ; - Utilizarea eficienta a terenului urban din interiorul intravilanului; - Stimularea implantării de servicii de importanţa judeteană in centre cu funcţie de echilibru in teritoriu ( Rupea si Fagaraş ) - Lărgirea sferei de competenta si atribuţii ale colectivităţilor locale, prin accelerarea procesului de descentralizare a acestora de la nivelul instituţiilor centrale si judeţene ; - Repartizarea in teritoriu a investiţiilor publice care prin procesul decizional vor avea stabilite priorităti de realizare; - Promovarea unei politici funciare active si eficiente, pentru a putea fi realizate obiectivele amenajării la nivel

- Filiale ale organizaţiilor municipale si supramunicipale in zonele de influenta a centrelor intercomunale, in Tara Fagaraşului si mai ales in Tara Rupei ; - Secţii ale unor servicii administrative municipale si supramunicipale ( in Rupea si Fagaraş) ; - Asocierea de localităţi cu deficit de dezvoltare – Tara Rupei ( intre localităăile : Rupea, Homorod, Ungra, Hoghiz, Racos, Cata) si in Tara Fagaraşului ( intre localităţile : Sercaia, Mandra, Fagaraş, Beclea , Voila, Vistea, Ucea, Victoria) ; - Programe specifice de descentralizare la nivelul instituţiilor centrale si judeţene ; - Amplasarea investiţiilor in localităţi potenţiale de dezvoltare ; - Sprijinirea producătorilor agricoli, pentru revitalizarea localităţilor rurale, prin masuri stimulative, creşterea gradului de echipare si dotare, lucrări de amenajări funciare ; - Suport financiar pentru revitalizarea localităţilor rurale ;

local; - Consolidarea structurii urbane actuale si dezvoltarea funcţiilor economico-sociale ale localităţilor in declin demografic; - Revitalizarea localităţilor rurale, prin sprijinirea producătorilor agricoli ;

- Dificultăţi de racordare la reţelele

de comunicaţie a unor concentrări rurale

- ( localităţi rurale cu accesibilitate dificila ) si lipsa legăturilor de circulaţie si transport

- Imbunătăţirea accesibilităţii in anumite zone, in special a localităţilor izolate de munte ( vezi planşa de Situaţie Existenta ) ; - Racordarea la reţelele existente si dezvoltarea de noi legături necesare in teritoriu ;

- Amenajarea de noi drumuri către zonele de concentrări rurale cu accesibilitate dificila ( zona de sud-vest si zona nord-estica ) ; - Îmbunătăţirea stării de viabitate a drumurilor comunale si de exploatare existente ;

- Amenajarea de noi drumuri in următoarele zone cu accesibilitate dificila :

- Vistisoara, Sâmbăta, Breaza, Gura Văii, Dejan, Sebeş, Maliniş, Mărgineni, Toderiţa, Bucium, Sercaiţa, Ohaba, Vâlcea , in zona de sud-est ;

- Rotbav, Cutus, Colonia Reconstrucţia, Crizbav, Satu Nou, in zona de nord-est.

- Extinderi locale de intravilan

pentru extinderi cu lotizări de locuinţe, cu efecte negative asupra reţelei de localităţi

- ( Ţara Barsei ) ; - Scăderea confortului locuirii si a calităţii vieţii.

- Dezvoltarea si modernizarea fondului de locuinţe ( primar – permanent si secundar-de week-end si de vacanta), in actualul intravilan si in fondul locativ excedentar săsesc - Modernizarea si renovarea fondului de locuinţe - Încurajarea pieţii imobiliare pentru locuinţe ; - Ameliorarea calităţii vieţii in reţeaua de localităţi si in mod special in localităţile rurale pentru creşterea calităţii locuirii ;

- Realizarea de noi lotizări de locuinţe in zonele Rupea si Făgăraş, care sa corespunda diferitelor necesităţi ale populaţiei, specifice zonelor din teritoriu ; - Realizarea de reconversii funcţionale, cu precădere in zonele in care exista deja, fond locativ excedentar; - Stoparea extinderilor excesive, mai ales cele din zone naturale protejate, in vecinătatea sistemului urban major al Municipiului Braşov; - Aplicarea criteriilor calitative urbanistice si de mediu, la amplasarea de noi zone de locuit; - Stimularea de locuinţe individuale grupate, in dauna celor răspândite in teritoriu ; - Lucrări de întreţinere , reparaţii si modernizări, la locuinţele existente; - Terminarea blocurilor de locuinţe ramase neterminate ; - Asigurarea unor structuri economice generatoare de locuri de munca, dezvoltare si diversificare a dotărilor specifice locuirii si a echipării, pentru ridicarea si ameliorării calităţii vieţii, ceea cea r duce si la creşterea calităţii locuirii.

LOCUIRE: - Studii urbanistice zonale si de detaliu, Studii ANL ; - Studii de conversii, reconversii, modernizări, asupra fondului locativ excedentar săsesc in comunele :Cincu, Soars, Jibert, Ungra, Ticusu, Comana ; - Facilitarea de credite pentru construirea de locuinţe, in mediul rural ; - Suport financiar pentru construirea de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri sau pentru alte categorii defavorizate ; - Studii de renovare si restaurare urbana a ansamblurilor existente de locuinţe ; - Reorientarea spre zonele din Tara Rupei si Tara Făgăraşului, pentru construcţia de locuinţe de week-end si de vacanta prin informare si reclama; - Studii ale pieţii imobiliare si programe de reorganizare a fondului locativ existent ; - Consultarea populaţiei si a potenţialilor utilizatori, in alegerea si asigurarea echipărilor de interes public si privat ; - Dezvoltarea de relaţii de cooperare intre localităţi învecinate, in ceea ce priveşte asocierea pentru construcţii de locuinţe sau altor dotări edilitare.

ECHIPAMENTE SI DOTĂRI

1-2 3-4 5-6 7-8

- Reducerea spatiilor de dotări

publice - Scăderea confortului urban in unele localităţi urbane

- Dezvoltarea si diversificarea infrastructurii de dotări publice, componenta de baza a activităţii terţiare a localităţilor ; - Revitalizarea spatiilor de dotări publice de învăţământ, sănătate si cultura si sport ; - Creşterea confortului urban in unele localităţi urbane.

- Facilitatea împărţirii si extinderii de unităţi de servicii, comerţ, activităţi financiar-bancare si administrative in centrele cu rol de polarizare din sistemul de localităţi ; - Stimularea implantării de servicii de importanta naţională in centre cu funcţie de echilibru si de importanta judeţeană ; - Asigurarea cantitativa si calitativa si structural-funcţionala a dotărilor de interes public ; - Ridicarea confortului urban ; - Utilizarea eficienta a rezervelor de teren din intravilanul localităţilor ; - Aplicarea de criterii calitative de urbanism si mediu, la amplasarea de noi nuclei cu dotări publice ; - Exploatarea economica si raţională a dotărilor in teritoriu ; - Exploatare economica si ratională a dotărilor de învăţământ, sănătate, culturale si sportive ; - Dezvoltarea reţelei de unităţi de pregătire profesionala a tineretului, mai ales din mediul rural

- Studii urbanistice de detaliu si zonale ; - Studii de prefezabilitate si fezabilitate referitor la realizarea altor nuclei publici cu rol teritorial, pentru descongestionarea zonei Municipiului Brasov ; - Dezvoltarea de relaţii de cooperare intre localităţi vecine pentru realizarea de dotări si echipamente publice ; - Ridicarea confortului de echipare tehnica in teritoriu, mai ales in mediul rural, pentru asigurarea stabilităţii personalului din învăţământ, cercetare si sănătate ; ÎNVĂŢĂMÂNT şi CERCETARE: - Realizarea de noi dotări de învăţământ la nivel teritorial ( scoli tehnice, postliceale, de maiştrii, etc) in zona Rupea si Fagaras ; - Organizarea si dezvoltarea unor forme de învăţământ facultative ( seminarii, conferinţe, scoli de vara, tabere de creaţie, etc) ; - Studii de fezabilitate pentru realizarea unui Parc Tehnologic si de Cercetare in zona nord-vestica a sistemului urban al Municipiului Brasov ( vezi planşa de Propuneri, Direcţii de dezvoltare ) ; - Mărirea gradului de accesibilitate a populaţiei la învăţământ ( inclusiv a populaţiei de etnie rroma ), prin asigurarea necesarului de învăţători si profesori in mediul rural ; - Dezvoltarea reţelei de unităţi de pregătire profesionala a tineretului, mai ales din mediul rural. SĂNĂTATE : - Menţinerea sau dezvoltarea prin mărirea capacităţii si/sau

înfiinţarea de noi unităţi sanitare la nivel teritorial, cu precădere in zona de nord si vest ; - Realizarea de secţii de medicina generala ale spitalului judeţean in Rupea si Fagaras ; - Studii de cercetare a zonelor baneo-climaterice Rodbav si Hoghiz si dezvoltarea unor baze de tratament si vizio-terapie ; - Mărirea gradului de accesibilitate a populaţiei la asistenta medicala, prin asigurarea necesarului de medici in mediul rural ; - Dotarea corespunzătoare a uniaţilor sanitare, mai ales a celor din mediul rural ( dispensare si puncte sanitare) ; - Dezvoltarea reţelei de unităţi de asistenta sociala, de planificare familiala ( mai ales in cazul etniei rrome ). CULTURA : - Realizarea unui spaţiu reprezentativ multifuncţional, de nivel supramunicipal sau naţional in Municipiul Brasov; - Realizarea unor săli multifuncţionale in viitorii nuclei cu rol polarizator ( Rupea si Fagaras ) - Construirea de noi spatii culturale, precum si refacerea celor existente, in mediul rural ( case de cultura, biblioteci publice, etc ) ; - Revigorarea activităţilor culturale de tip tradiţional. SPORT si AGREMENT : - Studii turistice in zona de nord si vest, pentru a se descongestiona si a crea o alternativa zonei saturate a Municipiului Brasov si a Văii Prahovei; - Realizarea de studii de fundamentare pentru realizarea unor Parcuri Tematice de sport, agrement si loisir, in zonele ce fac legătura intre cele trei sisteme urbane : Tara Barsei, Tara Rupei si Tara Făgăraşului ( Parc Istoric, Dracula Parc, Acqua Parc, Parc de distracţii si agrement, Parcuri sportive, Parcuri de sporturi nautice - rafting de-a lungul râurilor de munte, Parcuri de alpinism,etc) ; - Realizarea unui inel verde in jurul Municipiului Braşov cu rol de perdea de protecţie si de agrement

- Saturarea si aglomerarea zonei turistice realizate de polul Braşov-Poiana Braşov-Predeal , continuat cu Valea Prahovei către sud ( vezi planul de masuri referitoare ka Turism)

- Descongestionarea zonei turistice din zona de influenta a ssitemului urban major din jurul Municipiului Brasov; - Realizarea unor poli turistici de contrabalansare in zona de nord si vest;

- Studii de prefezabilitate si fezabilitate referitor la realizarea altor nuclei turistici, pentru descongestionarea zonei Municipiului Brasov ; - Dezvoltare de relatii de cooperare intre localitati vecine si introducerea in programe speciale de agroturism si turism montan ; - Crearea de nuclei de cercetare si monitorizarea acestora in zonele cu potential natural protejat special ( flora, fauna, zone biologice, geografice, geologice si speologice) ; - Realizarea unei retele de case parohiale – pensiuni si

introducerea lor in programe de agroturism si de turism itinerant, ecleziastic, etc; - Studii de cercetare a zonelor balneo-climaterice Rodbav si Hoghiz si dezvoltarea unor baze turistice si de agrement balnear; - Realizarea taberelor de alpinism, prin revigorarea cabanelor din zona de sud a Tarii Fagarasului; - Monitorizarae actiunilor de turism piscicol si ecvestru ; - Revigorarea activitatilor de tip traditional itinerante ( targuri , spectacole folclorice, expozitii tematice, etc)

Starea critică a patrimoniului cultural Readucerea în situaţia iniţială şi autosusţinerea financiară

Includerea în circuitul turistic sau în alt circuit economic

Programe naţionale şi europene Fundaţie pentru exploatarea turistică a patrimoniului săsesc Reţea de amenajări tematice de agrement T.9. MĂSURI PRIORITARE PATJ – BRAŞOV 4 INFRASTRUCTURI TEHNICE

Cai de comunicatie - Propuneri

Reţeaua

de căi rutiere

Reţeaua de căi ferate

Realizarea unor

trasee de mare viteza

Lucrări de reabilitare pe

drumurile naţionale

Realizarea şoselei

ocolitoare a Municipiului

Brasov

Imbunătăţirea reţelei rutiere prin pietruirea

drumurilor comunale de pământ

Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor coridorului IV paneuropean de

transport

Unitati Adminitrativ - Teritoriale

Auto

stra

da B

ucur

eşti-

Braş

ov

Auto

stra

da B

raso

v-Si

biu

Auto

stra

da B

raso

v - T

g.M

ures

-Tu

rda-

Clu

j Nap

oca-

Bors

Dru

m e

xpre

s - C

alaf

at-C

raio

va-

Pite

sti-B

raso

v-Ba

cau

DN

13 tr

.Bra

sov-

Lim

ita ju

d.M

ures

DN

11 tr

. Bra

sov-

Baca

u

DN

1 tr

. Bra

sov-

Sibi

u

DN

73A

tr. P

rede

al-R

asno

v

DN

73

tr. B

raso

v-Pi

test

i

DN

10

tr. B

uzau

-Bra

sov

Tron

sonu

l de

4 km

intre

DJ

103A

si

DN

11

Tron

sonu

l de

15,4

Km

intre

DN

11

si D

N 7

3

Dc 4, Dc 8, Dc 12, Dc 13, Dc 14, Dc 15, Dc 16, Dc 18, Dc 50, Dc 67, Dc 73,

Dc 74, Dc 76, Dc 77

Linii cu viteza mare

Linie dublă pe traseu existent

Linie simplă pe traseu nou

Tronson Bucureş

ti-Braşov (Comar

nic -Braşov traseu nou)

Tronson

Braşov-

Sighişoara

Tronson Braşov-

Miercurea Ciuc

Tronson Zărneşti-

Câmpulung

Nr. DENL E II E III E III E III E I E II E II E II E III E III E I E II E I E I E II E III E III 1 MUNICIPIUL BRASOV x x x x x x x x x x 2 GHIMBAV x x 3 ORAS CODLEA x x 4 MUNICIPIUL FAGARAS x x 5 ORAS PREDEAL x x x 6 ORAS RISNOV x x x x 7 ORAS RUPEA x 8 ORAS SACELE x x 9 ORAS VICTORIA x

10 ORAS ZARNESTI x 11 APATA x 12 BECLEAN x x 13 BOD x 14 BRAN x x x x 15 BUDILA 16 BUNESTI x x 17 CATA x

18 CINCU 19 COMANA 20 CRISTIAN x x x x x 21 DUMBRAVITA x 22 FELDIOARA x x x 23 FUNDATA x x x 24 HALCHIU x x 25 HARMAN x x x 26 HIRSENI 27 HOGHIZ x x x 28 HOMOROD x 29 JIBERT x x 30 LISA 31 MAIERUS x x x 32 MINDRA x x x 33 MOIECIU x x 34 ORMENIS x 35 PARAU x 36 POIANA MARULUI x x 37 PREJMER x x x x 38 RACOS x 39 RECEA x x 40 SERCAIA x x x 41 SINCA x x 42 SINPETRU x 43 SOARS 44 TARLUNGENI 45 TELIU x 46 TICUSU x 47 UCEA x 48 UNGRA x x x 49 VAMA BUZAULUI 50 VISTEA x x 51 VOILA x x x 52 VULCAN x

Alimentarea cu

gaze naturale


Extinderea retelelor de gaze catre noi

consumatori, in localitatile racordate la retele de gaze

Extinderea retelelor de gaze catre noi

localitati

Reabilitare, retehnologizare si modernizare a

echipamentelor si utilajelor existente in sistemele de

incalzire centralizate

Studii pentru implementare a unor sisteme si tehnologii corecte si

moderne de alimentare cu energie termica

Nr. ctr. DENL 1 MUNICIPIUL

BRASOV 1 1;2 1;2

2 GHIMBAV 1 1;2 3 ORAS CODLEA 1 1;2 1;2 4 MUNICIPIUL

FAGARAS 1 1;2 1;2

5 ORAS PREDEAL 1 1;2 6 ORAS RISNOV 1 1;2 7 ORAS RUPEA 1 1;2 8 ORAS SACELE 1 1;2 1;2 9 ORAS VICTORIA 1 1;2 1;2

10 ORAS ZARNESTI 1 1;2 1;2 11 APATA 12 BECLEAN 1 1;2 13 BOD 1 1;2 1;2 14 BRAN 2 1;2 15 BUDILA 16 BUNESTI 1 1;2 17 CATA 18 CINCU 1 1;2 19 COMANA 20 CRISTIAN 1 1;2 21 DUMBRAVITA 1 1;2 22 FELDIOARA 1 1;2 23 FUNDATA 2 1;2 24 HALCHIU 1 1;2 25 HARMAN 1 1;2 26 HIRSENI 1 1;2 27 HOGHIZ 1 1;2 28 HOMOROD 29 JIBERT 30 LISA 31 MAIERUS 32 MINDRA 1 1;2 33 MOIECIU 2 1;2 34 ORMENIS 35 PARAU 36 POIANA MARULUI 2 1;2 37 PREJMER 2 1;2 38 RACOS

39 RECEA 40 SERCAIA 2 1;2 41 SINCA 42 SINPETRU 43 SOARS 44 TARLUNGENI 45 TELIU 46 TICUSU 47 UCEA 48 UNGRA 49 VAMA BUZAULUI 50 VISTEA 51 VOILA 52 VULCAN

Nota: 1;2;3 - Etape de

realizare

Reţele de

alimentare cu apă şi canalizare

ALIMENTARE

CU APA CANALIZAR

E APE UZATE


Marire Capacitate sursa

+ tratare apa

Marire capacitate

inmagazinare apa

Reabilitare, extindere

retea distributie

Reabilitare sistem apa in

loc. rurale

Introducere sistem de apa in loc.

rurala

Reabilitare, extindere

retea canalizare

Extindere, modernizare

statie de epurare

Reabilitare sistem de

canalizare in loc. rurala

Introducere sistem de

canalizare loc. rurala

Nr. ctr. DENL 1 MUNICIPIUL BRASOV 1 1 1 1 2 GHIMBAV 1 1 3 ORAS CODLEA 2 2 2 2 2 4 MUNICIPIUL FAGARAS 2 2 2 2 5 ORAS PREDEAL 1 1 1 6 ORAS RISNOV 2 2 2 7 ORAS RUPEA 3 3 3 8 ORAS SACELE 3 3 3 3 3 9 ORAS VICTORIA 3 3 3 3 3

10 ORAS ZARNESTI 2 2 2 2 2 11 APATA 1 1 12 BECLEAN 2 2 13 BOD 2 2 14 BRAN 1 1 15 BUDILA 1 1 16 BUNESTI 1 1 17 CATA 3 3 18 CINCU 3 3 19 COMANA 1 1 20 CRISTIAN 3 3 21 DUMBRAVITA 1 1

22 FELDIOARA 2 2 23 FUNDATA 1 1 24 HALCHIU 2 2 25 HARMAN 2 2 26 HIRSENI 3 3 27 HOGHIZ 2 2 28 HOMOROD 1 1 29 JIBERT 3 3 30 LISA 1 1 31 MAIERUS 1 1 32 MINDRA 3 3 33 MOIECIU 1 1 34 ORMENIS 1 1 35 PARAU 3 3 36 POIANA MARULUI 1 1 37 PREJMER 2 2 38 RACOS 1 1 39 RECEA 1 1 40 SERCAIA 3 3 41 SINCA 1 1 42 SINPETRU 2 2 43 SOARS 3 3 44 TARLUNGENI 1 1 45 TELIU 3 3 46 TICUSU 3 3 47 UCEA 1 1 48 UNGRA 1 1 49 VAMA BUZAULUI 1 1 50 VISTEA 1 1 51 VOILA 1 1 52 VULCAN 1 1

Nota: 1;2;3 - Etape de realizare

Unitati Adminitrativ -

Teritoriale Sate ce necesita extinderea retelei

electrice

Statii de transfer ce necesita amplificari

Comune ce necesita amplificarea retelelor

telefonice

Nr. crt. DENL 1 MUNICIPIUL BRASOV 1 2 GHIMBAV 3 ORAS CODLEA 4 MUNICIPIUL FAGARAS 5 ORAS PREDEAL 6 ORAS RISNOV 7 ORAS RUPEA 8 ORAS SACELE 9 ORAS VICTORIA

10 ORAS ZARNESTI 1 11 APATA 12 BECLEAN 13 BOD 3 1 14 BRAN 15 BUDILA 1 16 BUNESTI 2 17 CATA 2 18 CINCU 19 COMANA 20 CRISTIAN 21 DUMBRAVITA 2 22 FELDIOARA 3 23 FUNDATA 2 2 24 HALCHIU 25 HARMAN 2 26 HIRSENI 27 HOGHIZ 2 28 HOMOROD 29 JIBERT 2

30 LISA 3 31 MAIERUS 32 MINDRA 2 33 MOIECIU 34 ORMENIS 1 2 35 PARAU 2 36 POIANA MARULUI 3 37 PREJMER 1 38 RACOS 3 39 RECEA 40 SERCAIA 2 41 SINCA 42 SINPETRU 3 43 SOARS 2 44 TARLUNGENI 2 45 TELIU 2 46 TICUSU 3 47 UCEA 2 48 UNGRA 2 49 VAMA BUZAULUI 2 50 VISTEA 51 VOILA 2 52 VULCAN

Nota: 1;2;3 - Etape de realizare

120

C. CONCLUZII FINALE PATJ – BRAŞOV 4

Propunerile avansate în domeniile socio-demografic, economic şi teritorial au fost grupate în propuneri de completare a situaţiei existente şi propuneri de revizuire / corectare a acesteia.

Privitor la propunerilor cu caracter inovator, de completare, acestea iau

în considerare echilibrarea nivelului de dezvoltare cantitativă a celor 3 subregiuni (Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Ţara Rupei) în sensul unor transferuri de prerogative, funcţii şi activităţi. Pe de-o parte, sistemul urban Braşov (stimulat să-şi amelioreze calitativ profilul) ar descentraliza (parţial) unele servicii la nivel judeţean, stimulând pe de altă parte activităţile administrative din municipiul Făgăraş şi oraşul Rupea.

Pentru echilibrarea dezvoltării economice în subregiunile defavorizate

(Ţara Făgăraşului, Zona Rupea) se propune plasarea între ele şi Ţara Bârsei a unor componente de legătură cu profil de activităţi economice şi servicii exploatând resursele specifice (de expertiză: parcul ştiinţific/tehnologic dintre Braşov şi Făgăraş, istorice: reţeaua de distracţii şi agrement dintre Rupea şi Braşov, naturale: benzile amenajărilor de odihnă şi sport de pe Olt, între Făgăraş şi Rupea).

Respectivele obiective vor racorda “sistemul Urban Braşov” cu culoarul

de localităţi lonjând viitoarea autostradă Braşov- Făgăraş- Sibiu şi cu “asociaţia de comune” gravitând în jurul localităţilor Rupea- Hoghiz- Homorod- Ungra, ultimele 2 aglomerări corespondând în lungul viitoarei salbe de lacuri de pe Olt.

Consideraţiile generale care au stat la baza schiţării demersului

strategic al Planului de Amenajarea a Teritoriului Judeţului Braşov au fost: - Conectarea la Perspectivele de Dezvoltare ale Spaţiului

European - Înscrierea în prevederile legislaţiei tehnice din România - Aplicarea Legii Administraţiei Publice Locale la nivel judeţean - Completarea strategiei de dezvoltare a Consiliului Judeţean

C.1. GRUPAREA PROPUNERILOR

C.2. DEMERS STRATEGIC

120


120


Principiile de bază de care s-a ţinut seama în schiţarea strategiei de

dezvoltare propusă de PATJ sunt: - Asigurarea consensualităţii şi a parteneriatului dintre actori - Garantarea descentralizării competenţelor şi diviziunii sectoriale - Stimularea participării populaţiei pentru afirmarea specificităţii

proprii - Apropierea şanselor de evoluţie prin dezvoltarea spaţială

echilibrată - Monitorizarea resurselor în spiritul dezvoltării durabile

Obiectivele principale avansate pentru perioada de valabilitate a

PATJ (5-10 ani) sunt următoarele: Obiectivul general: Armonizarea la nivelul teritoriului judeţului Braşov a politicilor naţionale,

regionale şi locale, cu caracter global sau sectorial, pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a zonelor componente (Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Ţara Rupei)

Obiective sectoriale: - Încetinirea regresului demografic, normalizarea condiţiilor de

locuire şi de servire a populaţiei - Stoparea declinului economic, revigorarea activităţilor de

producţie şi extinderea sectorului serviciilor - Reconsiderarea dezvoltării reţelei de localităţi şi a infrastructurii

tehnice în echilibru durabil cu mediul natural

Pentru atingerea obiectivelor circumscriind domeniile-ţintă menţionate,

demersul strategic ia în considerare următoarele direcţii de acţiune: Structura socio-demografică 1. Asigurarea condiţiilor pentru un venit stabil garantând o viaţă

decentă 2. Dezvoltarea unui sistem de educaţie productivă accesibil tuturor 3. Sprijinirea familiilor la creşterea copiilor, stabilizarea tineretului 4. Facilitarea accesului la servicii medicale de calitate 5. Ridicarea standardului de locuire, îmbunătăţirea calităţii

infrastructurii 6. Combaterea sărăciei, integrarea grupurilor defavorizate 7. Diminuarea dezechilibrelor dintre categorii sociale, grupuri de vârstă

C.3. DIRECŢII DE ACŢIUNE

120


Potenţialul economic

1. Încheierea privatizării, creerea unui climat atractiv pentru investiţii 2. Retehnologizarea şi diversificarea activităţilor economice de tradiţie 3. Apropierea performanţelor forţei de muncă de parametrii UE 4. Modernizarea şi ecologizarea agriculturii şi industriei extractive 5. Restructurarea industriilor nerentabile, înfiinţarea de unităţi

performante 6. Exploatarea expertizei de care dispune învăţământul superior 7. Creşterea ponderii IMM-urilor în ansamblul activităţilor economice 8. Extinderea şi diversificarea sectorului serviciilor 9. Dezvoltarea activităţilor turistice legate de resursele specifice

Profilul teritorial 1. Definitivarea acţiunii de retrocedare a terenurilor şi clădirilor 2. Clarificarea patrimoniului public al Consiliului Judeţean, al consiliilor

locale 3. Revizuirea şi monitorizarea cartării valorice a teritoriului judeţean 4. Extinderea zonelor cu ridicări topografice şi cadastru 5. Constituirea şi dezvoltarea băncii de date teritoriale 6. Asigurarea monitorizării mediului, extinderea fondului forestier de

protecţie 7. Stimularea competitivităţii dintre localităţi, premierea prin ridicarea în

rang 8. Atragerea localităţilor în programe de dezvoltare complexă,

sectorială 9. Ameliorarea locuirii, completarea reţelei de dotări publice 10. Includerea patrimoniului cultural în circuit funcţional economic 11. Îmbunătăţirea sistemului de transport şi comunicaţii pe toate

palierele 12. Producerea şi consumul energiei în acord cu dezvoltarea durabilă 13. Monitorizarea sistemului de gospodărire complexă a apelor

Conform Legii Amenajării Teritoriului şi a Urbanismului nr. 350/2001 precizează că “Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter directiv şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare social-economică a judeţului”, adoptat de Consiliul Judeţean pentru atingerea diverselor obiective specifice:

- îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi a colectivităţilor umane - dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi

zonelor cu respectarea specificului acestora - utilizarea raţională a teritoriului

C.4. UTILIZAREA PATJ

120


- gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia

mediului

Pentru transpunerea în realitate a demersului strategic şi a planului de măsuri incluse în PATJ- Braşov se are în vedere implicarea, în diferite modalităţi, a unui cadru instituţional format din:

- Consiliul Judeţean, consiliile locale - Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia

mediului a CJ - Asociaţia metropolitană Braşov (propusă) - Asociaţiile comunale Făgăraş, Rupea (propuse) - Asociaţii ale întreprinzătorilor, promotorilor, investitorilor - Organizaţii sindicale şi profesionale - Organizaţii obşteşti şi neguvernamentale

Prezenta documentaţie este a fost concepută pentru a folosi la:

• Abordarea unor programe de dezvoltare la nivel european ,naţional, regional • Monitorizarea dezvoltării judeţului în profil teritorial • Echilibrarea relaţiilor dintre principalele categorii de folosinţă ale teritoriului • Corelarea tendinţelor de dezvoltare spaţială a subzonelor şi localităţilor • Pregătirea unor posibile intervenţii promoţionale conjuncturale

In contextul creării unui climat favorabil atragerii de energii şi resurse pentru dezvoltare în conformitate cu propunerile PATJ, sunt de considerat diverse aspecte cu caracter integrator:

- stimularea relaţiilor judeţului Braşov la nivel regional, relaţii favorizate de vecinătatea cu regiunile de dezvoltare, de capacitatea de polarizare şi organizare geografică, de contactele multiple interjudeţene

- întărirea rolului de “flag ship” jucat de judeţ în plan economic, îndeosebi al industriei turistice, a expertizei în diverse specialităţi tehnice, a concentrării de energii culturale etc.

- înfrăţirea dintre diverse unităţi administrativ-teritoriale din judeţ cu altele din ţări europene, înmulţirea manifestărilor cu participare internaţională, includerea judeţului în marile reţele de turism continentale.

Prin situare, substanţă, istorie, structură, resurse şi relaţii, judeţul

Braşov face parte din grupul celor mai vitale şi active unităţi administrativ-teritoriale ale României. Implementarea schiţei strategice şi a planului de propuneri prioritare din PATJ poate oferi condiţii pentru menţinerea mai departe a locului ocupat în structura teritoriului naţional.

120


D

omen

ii

Dom

enii

ţintă

Cod

ul

inve

ntar

Fam

ilii d

e di

sfun

cţio

nal

ităţi

Guv

ernu

l

Min

iste

rul d

e re

sort

Agen

ţii

de

dezv

olta

re

Con

siliu

l ju

deţe

an

Asoc

iaţii

de

lo

calit

ăţi

Con

silii

loca

le

Prim

ării

Asoc

iaţii

pr

omot

orii

Prod

ucăt

orii

prop

rieta

rii

Org

aniz

aţii

sind

ical

e

ON

G

Obs

erva

ţii

Stru

ctur

a so

cio-

dem

ogra

fică

* S 1-3 Structura

populaţiei

*

S 1,

6 Dezvoltarea umană

*

S 5 Ocuparea

forţei de muncă

Pote

nţia

l eco

nom

ic

* E 1 Agricultura

E 2,4 Exploatarea

resurselor

E 5 Industria prelucrătoare

* E

5 Industria constructoare de maşini

* E

5 Industria bunurilor de consum

*

E 6,8

Serviciile

Prof

il te

ritor

ial

* T 1-

4 Protecţia mediului

* T 5-

8 Reţeaua de localităţi

T 10

Locuirea

T

9,

11, Dezvoltarea

şi echipamentele

* T

15,

16 Infrastructura

hidrotehnică

* T

13,1

4 Infrastructura de circulaţie

*

T 17

, 18

Infrastructura energetică

120


brasov

Documents

Transcript of brasov