BOTANICA FARMACEUTICACURS NR 6

TESUTURI MECANICE (DE SUSTINERE) Rol scheletic (asemanator cu oasele, tesutul osos din regnul animal) Confera plantelor rezistenta la:

indoire (vant, furtuni) apasare (greutatea coroanei) presiuni laterale ale agentilor de mediu (ex: canal secretor la Pinus sp.,

samburi la Rosaceae) La plantele ierbacee tinere – lipseste tesutul mecanic diferentiat; rezistenta e data

de starea de turgescenta a celulelor tesuturilor conducatoare Tesuturile mecanice de la plantele superioare pot fi comparate cu armatura de

beton din constructie (minim de material → maxim de eficienta) Unii autori atribuie rolul mecanic nu numai tesutului mecanic, ci si tesuturilor in

care e inclus Se caracterizeaza prin pozitia sa speciala in corpul plantelor si prin structura

deosebita a celulelor: peretele mult ingrosat celule speciale = stereide prozenchimatice cu exceptia sclereidelor (celule

pietroase) = izodiametrice CLASIFICARE: functie de vitalitatea celulelor si natura materialului cu care se

face impregnarea membranei celulare I. COLENCHIM II. SCLERENCHIM

I. COLENCHIMUL tesut viu membrana ingrosata prin depuneri celulozice neuniforme celule prozenchimatice dispuse sub epiderma in parenchimul cortical formand:

mansoane (ex: Solanaceae) manunchiuri (ex: Apiaceae) muchii longitudinale (ex: Lamiaceae)

I. COLENCHIMUL Subclasificare:

A) colenchim angular – depunerile de celuloza – mai mult la colturi (Ex: Cucurbita pepo – dovleac)B) colenchim tabular – depunerile de celuloza – de-a lungul membranelor tangentiale (Ex: petiolul de Asarum; feloderme – Sambucus nigra, Clematis vitalba). Rar in frunze se poate gasi in nervuri

Cazuri particulare : un colenchim deosebit la Petasites (captalan) – colenchim lacunar – cu lacune

Datorita faptului ca este un tesut viu si flexibil – se aseamana cu tesutul cartilaginos (regnul animal)

Este dispus in organele tinere, nu impiedica cresterea, le confera si o oarecare soliditate

RASPANDIRE: in majoritatea organelor cu exceptia radacinii

II. SCLERENCHIMUL tesut mort format din celule prozenchimatice impregnarea peretelui se face cu lignina, ingrosarea are loc pe toata suprafata –

ocupa lumenul celulei aproape in intregime, de aceea protoplastul moare Exceptie : cu celuloza – sclerenchim celulozic (Ex: Vinca minor – saschiu) se poate dispune asemanator cu colenchimul:

mansoare (Asparagus officinalis, Aristolochia sipho) manunchiuri (grupuri) de celule sclerenchimatice

Asemanare – cu tesutul osos – regnul animal (pentru ca e un tesut mort) Raspandire:

lipseste la plantele tinere sau organele tinere numai la organele care si-au atins limita de crestere

Raspandire: In structura primara a organelor (scoarta, periciclu, cilindru central) – radacina,

tulpina Uneori apare sub forma de arcuri ce protejeaza fasciculele libero-lemnoase –

tulpina, frunza Se intalneste si in structura secundara, mai ales in lemnul secundar sau chiar liber

secundar Ex: plante textile – forma de sclerenchim situat in cilindrul central – in zona

periciclului = pachete de fibre liberiene/ periciclice → Linum usitatissimum – 6cm, Cannabis sativa – 4cm, Boehmeria – ramie – 42cm, Urtica dioica – 5cm

valoarea fibrelor este depedenta de lungimea si cantitatea de celuloza Sclerenchim: fibros, scleros SCLEREIDELE (celule pietroase) Formatiuni mecanice – celule izodiametrice cu rol mecanic local – Juniperus

communis, Aconitum napelus, Viburnum opulus, Quercus suber Forma lor: izodiametrice (Pirus, Cydonia)

litera I, T = idioblaste – acumuleaza tanin

Ţesuturi conducătoareDefiniţie

= ţes. cu rol de conducerea sevei brute şi elaborate susţinere (mecanic) şi de protecţie = indirect

ţes. conducător + ţes. mecanic = STEREOMUL- apar pe scară filogenetică la muşchi (celule specifice, cu rol în conducerea apei)

Clasificare

după caracterele morfologice, structurale (fiziologice) şi funcţionale:

ţes. lemnos ţes. liberian

Ţesutul lemnos- observat şi descris prima dată de Malpighi (1670)- distribuit la toate plantele vasculare (criptogame şi fanerogame)

Alcătuire:

- celule prozenchimatice cu peretele lignificat impregnare neuniformă

formaţiuni în relief aspecte morfologice caracteristice vaselor lemnoase

- format din mai multe elemente ce nu sunt identice: TRAHEIDE, TRAHEE,

PARENCHIM LEMNOS ŞI FIBRE LEMNOASE

TRAHEIDELE (vase imperfecte, închise)- elemente conducătoare unicelulare ce din celule prozenchimatice, orientate

paralel cu axul longitudinal al organului ce le conţine

- extremităţile sunt oblice şi se îmbină cu altele învecinate tuburi discontinue

(întrerupte prin pereţi transversali)

- membrane laterale impregnate cu lignină îngroşări inelate, spiralate,

reticulate, punctate

= cele mai primitive vase conducătoare, caracteristice pt. Criptogame vasculare şi

Gimnospereme; la Angiosperme (Magnoliaceae, Nympheaceae)

TRAHEELE

(vase lemnoase perfecte, vase deschise)- provin din şiruri de celule tubuloase puse cap la cap la care pereţii transversali s-au

resorbit prin lichefiere tuburi capilare- pereţii laterali suferă impregnări cu lignină figuri caracteristice: vase inelate,

spiralate, reticulate, punctate a) vase inelate

- la organele tinere, în creştere- îngroşările = inele (concentrice) separate prin porţiuni neîngroşate, celulozice;

situate la distanţe diferite fcţie de vârsta vasului- primele forme de vase ce apar în structura organelor tinere, deoarece ele nu

împiedică creşterea în lungime a organelor- peretele lor – majoritar celulozic

b) vase spiralate- la organe tinere, care au creştere mai înceată- limitează alungirea organelor tinere, dar nu o împiedică

c) vase reticulate- depuneri de lignină sub forma unei reţele frânează creşterea în lungime a

organului

- numai la organele ce au atins limita de creştered) vase punctate

- impregnarea pereţilor cu lignină – pe toată suprafaţa rămân doar pori mici (punctuaţiuni) prin care comunică cu vasele învecinate

- puntuaţiuni: simple – din faţă au formă circulară simplă, ovală, butonieră; caracteristice

Angiospermelor; dispuse în organe ce nu mai cresc în lungime

areolate – din faţă sunt ca două cercuri concentrice; apar mai ales la traheidele Gimnosperemelor (mai rar la Angiosperme)

Între aceste două tipuri de vase punctate variate forme de trecere (ex. semiareolate)

Parenchimul lemnos

- ţesut parenchimatic alcătuit din celule vii, bogate în citoplasmă- sediul de depozitare al substanţelor de rezervă (în special glucide)

Fibrele lemnoase

- elemente mecanice- celule prozenchimatice ce apar mai ales în lemnul secundar- pereţii sunt îngroşaţi şi prezintă punctuaţiuni simple = BUTONIERĂ- rol mecanic

Elementele ţesutului lemnos:- celule vii – parenchim lemnos- trahei, traheide, fibre lemnoase –lipsite de viaţă, moarte

Nomenclatura:

HADROM = trahei + traheide + parenchim

XILEM = trahei + traheide + parenchim + fibre lemnoase

LEMN PRIMAR din funcţionarea meristemului primar (precambiu) PROTOXILEM = vase lemnoase cu lumen mic; se formează primele, spre interiorLEMN SECUNDAR din funcţionarea meristemului secundar (cambiu)METAXILEM = vase lemnoase cu lumen mare; se formează mai târziu, spre exterior

TILELE

- formaţiuni ce apar în lemnul secundar, cu rol de astupare, obliterare a vaselor (traumatisme, îmbătrânire)

- astupare prin presiuni laterale ale celulelor parenchimatice din jurul vaselor lemnoase asupra porţiunilor celulozice neîngroşate ale pereţilor vaselor membrana celulozică este împinsă spre interiorul vasului proeminenţă ce astupă lumenul vasului

- barieră în circulaţia apei, pătrunderea microbilor, hife miceliene

- mai numeroase la vasele bătrâne de la centrul ţesutului lemnos- lemnul de la interior, mai bătrân şi cu numeroase tile (tare) = DURAMEN- lemnul periferic, mai tânăr, cu mai puţine tile = ALBURN

Ţesutul liberian- observat pt. prima dată în 1853 – Hartig- apare încă de la algele brune – formaţiuni liberiene rudimentare- format din: celule prozenchimatice, cu peretele celulozic, neîngroşat

- elemente vii: tuburi ciuruite celule anexe parenchim liberian

- elemente moarte: fibre liberiene

Tuburi ciuruite

(vase liberiene)

- formate din celule prozenchimatice puse cap la cap şi separate prin pereţi transversali discontinui = PLĂCI CIURUITE

simple (perforaţii răspândite uniform pe toată suprafaţa) multiple (perforaţiile alcătuiesc mai multe câmpuri)

- peretele celulelor din care sunt formate tuburile ciuruite – subţire şi de natură celulozică

- la interior: citoplasmă dispusă parietal curenţi citoplasmatici nu se observă existenţa nucleului – lipsite de nucleu figurat centrul celulei vacuolă mare fără tonoplast, prin intermediul căreia circulă

seva elaborată din celulă în celulă, traversând placa ciuruită

- seva: aspect fluid, mucilaginos, bogată în pectine, amidon, dextrine, lipide menţine starea de deschidere a tuburilor ciuruite în timpul circulaţiei active şi

când celulele sunt vii- prin încetarea circulaţiei sevei elaborate prin tuburile ciuruite moartea celulelor

presarea celulelor din jur denumirea de ŢESUT LIBERIAN

Celule anexe

- însoţesc tuburile ciuruite- nr. lor variază de la o plantă la alta- rol trofic pt. tuburile ciuruite – legături prin plasmodesme

Parenchim liberian

- format din celule parenchimatice vii, bogate în citoplasma- rol în depozitarea materiilor de rezervă (ca şi parenchimul lemnos)- uneori pot secreta hormoni

Fibrele liberiene

- elementul mecanic- însoţesc îndeaproape vasele liberiene- importanţă economică

Nomenclatura:

LEPTOM = tuburi ciuruite + celule anexe + parenchim liberian (elemente vii)

FLOEM = tuburi ciuruite + celule anexe + parenchim liberian + fibre liberiene

Ţesutul liberian NU funcţionează toată viaţa plantei, nici chiar tot anul !

La Dicotiledonatele perene, toamna îşi încetează activitatea, astupând porii plăcilor

ciuruite cu caloză; primăvara caloza se poate resorbi tuburile ciuruite îşi reiau

activitatea sau rămân astupate şi se formează altele noi.

La Monocotiledonate, vasele liberiene funcţionează tot timpul vieţii!