Biologie Vegetala

Celula- este unitatea functionala si functionala a materiei vii.este un sistem biologic deschis aflat intr un schimb permanent de materie si energie cu ned inconjurator.La plantele inferioare unicelulatre indeplineste toate functiile vitale ale trupului iar la cele multicelulare sunt specializate pt indeplinirea unor functii.Diferenta dintre celula animala si vegetala

-peretele celular estre de consistenta rigida avand ca substanta de baza celuloza specifica regnului vegetal

-gradul de diferentiere este mai mic, de aceea exista mai putine tipuri morfologice de celule

- prezinta o crestere mai intensa ajunge la dimensiuni mai mari decat celula vegetala

-celulele au o oarecare interdependenta chiar si cand sunt grupate in tesuturi

-cresterea in lungime presupune aparitia unui vacuom dezvoltat

-unele celule vegetale prezinta posibilitatea sintezei primare autotrofe si de inmagazinare de energie chimiva datorate activitatii plasmidelor

-prin aparatul de subst. Minerale si N celulele vegetale pot realiza protosinteza primaradupa forma si dimensiune

-celule paranchimatice cu lungimea,latimea,inaltimea egale sau oproape egale

-celule prozenchimatice au diametrul longitudinal de cel putin 4 ori mai mare decat celalte 2;au forme cilindrice prismatice cy mmembrane frecvent ingrosate

dupa organizarea celulara

-procariote caracteristica bacteriilor si algelor albastre verzi

-eucariote alge verzi brune rosi ciuperci

la celulele libere forma depinde de prezenta sau absenta membranei.cand membrana lipseste forma este instabila si se numeste gimnoplaste, daca membrana este prezenta forma este stabila si se numesc dematoplaste.

Marimea celulei au in general marimi mici sau foarte mici insa exista si exceptii fibrele de in ajung la 6-7 cmOrganitele celulare celula vegetala prezinta la exterior un perete pectocelulozic care este un constituent fara viata la fel ca incluziunile ergastrice solide alaturi de vacuomul celular.

Peretele celular constituent neviu situat la exteriorul membr plasmatice rigid

In tesuturi celulele se alatura printr o subst peptica intracelulara numita LAMELA MEDIANA sau mijlocie.la locul de unire dintre celule se formeaza niste spatii numite MEATURI.pe toata intinderea peretelui se obs niste ingustari numite PUNTUATIUNI acestea sunt locurile de legatura intre cel vegetale.prin punctuatiuni trec niste structuri fibrilare microscopice ce se numesc PLASMODESME ce asigura conductivitatea sensibilitatea si enventual circulatia subst nutritive.

Membrana celulei vegetale din punct de vedere chimic are principala baza celuloza, dar si alte sunbst hemiceluloza sunbs peptice lignina

Incluziuni ergastice solideproduse de excretie sau rezerva prezente in citoplasma in urma activitatii vitale a protoplastului

Amidonul este subst de rezerva caract regnului vegetal.forma este caracteristica fiecarei plantge recunoscandu se usor planta producatoareAleurona se gaseste in semintele plantelor oleginoase este considerata subst de rezerva.se gaseste si in unele plante neoleaginoase

Cristalele minerale sunt formatiuni inerte care se formeaza in urma unor procese metabolice dintre sarurile de Ca absorbite din mediu si acidul oxalic rezultat din sinteza proteinelor

Incluziuni ergastici lichide carcat regnului vegetal este vacuomul celular alc din vacuole celulare care dau incluziunile resp.la celulele tinere vacuolele sunt ca niste picaturi de dimensiuni mici cu vascozitate mare;pt ca la celulele imbatranite sa confluze si sa urmeze o vacuola mare care impinge citoplasma si nucleul catre periferia cel.vacuolele contin un suc celular sau vacuolar repr de o solutie cu un continut complet de subst organice si anorganice incomplet cunoscut.vacuomul contine incluziuni ergastrice lichide f importante acizi organici glucide sapmine pigmenti vegetali antibiotice taninuri.

Protoplastul repr totalitatea constituientilor dintr o celula vie si consta in citoplasma nucleu cu nucleoli plasmalema RE aparat golgi mitocondrii plastide ribozomi.contine in structura chimica peste 60 elem chimice.-microelemente: Mn Fe B Zn F

-ultramicroelemente: Co I Pb Hg Ag

-macroelemente: C H O N S P

principalii compusi chimici organici:proteine, lipide glucide

principalii comp anorganici: saruri minerale si apa

citoplasma vegetala este constituentul de baza al protoplastului si cuprinde in suspensie componentele vii si nevii ale cel veg.Cu cat cel este mai imbatranita cu atat citoplasma devine mai redusa pana la o singura pelicula aderenta la perete instalandu se 2-3 vacuole mai mari separat printr un cordon citoplasmatic.citoplasma nu este uniforma dat. Prezenntei plasmidelor mitocondriilor.Nucleul este unul dintre cei mai importanti constituienti ai cel se gaseste in citoplasma se distruge greu cand cel este vie.Nucleolul formatiune intracelulara singulara sau multipla.

Tesutul este o grupare permanenta de celule identice cu aceleasi prigini sau de origini diferite care se gasesc intr o stare de interdependenta si indeplinesc obisnuit aceeasi functie.

Tesuturile false sunt tesuturi fara origine maristematica.

-cenobiul se intalneste la organisme inferioare care dupa diviziunea repetata a cel raman intr o masa comuna mucilaginoasa

-colonia celulara este o asociatie de celule care se deosebesc ca forma, structura si functii si care sunt legate print-un invelis gelatinos comnu si prin plasmodesme

-talul este o alcatuire pluricelulara a unor plante inferioare f asemanatoare unui tesut adevarat

-pleostenchimul pluricelular f asemanator unui tesut adevarat este caracteristic ciupercilor

Tesuturile adevarate se impart in:

-tesuturi de origine se mai numesc si embrionare, formative sau merisme.au la baza cel tinere, cu membrane subtiri, multa citoplasma si nucleu bine dezv.ele sunt mici,f active si dau nastere tesuturilor definitive adulte.

-tesut de aparare sunt tesut externe sau interne cu rol de aparare a tes vi pe care le delimiteaza

Epiderma la suprafata org aeriene Peri formatiuni epidermice adaptate la indeplinirea unor functii

Emergente sau ghimpi maces

Exoderma radacinilor Rizoderma este situata deasupra exodermei generatoare de perisori absorbanti la nivelul rad.

Endoderma Suberul ca strat intern de aparare format din cel moarte

Felodermul si polidermulTesuturi trofice sau nutritie au rol in nutritia plantelor si in schimbul de materie dintre plante si mediu.sunt f raspandite

-tes asimilator bogate in clorofila se gasesc in frunze si tulpina, dau culoarea verde specifica plantei se realizeaza masiv fotosinteza

-tes de depozitare ce depoziteaza subst de rezerva

-aerifiere asigura plutirea sau mentinerea in pozitie verticala a unor plante acvative

-acvifiere care se carcat prin prezenta unor celule mari, buliforme care inmagazineaza apa.acestea se gasesc la plantele care cresc in reg secetoase sau soluri saraturoase

Tesuturi mecanice joaca rol de schelet asigura rezistenta la vant greutatea zapezii ghetii -colenchimul este un tesut viu care se aseamana cu tes cartilaginos de la animale

-sclerenchimul format din cel prozenchimatice moarte cu pereti ingrosati uniform mai ales cu lignina se aseamana cu tes osos

Tesuturile secretoare sunt struct alc din cel izolate sau din grupuri cel dispersate in parenchim care elaboreaza sau elimina diverse subst respect uleiuri eterice, rasini, tanin

Tesuturile conducatoare au rolul de a conduce seva bruta de la radacina spre frunze si pe cea elaborata de la frunze spre celelalte org.la plantele ierboase au si rol de protectie si sustinere.

Exista lemn (seva bruta) vase liberiene(liber) prin care circula seva elaborata.

Tesuturi senzitive-papile senzitive la carceii unei plante care se ineolacesc

-tes senzitive la baza staminelor berberis vulgaris

toate plantele isi orienteaza organele intr o anumita pozitie in fct. De sensul gravitatiei- GEOTROPISM dat prezentei unei cel deosebite numite STATOCISME.Plantele inferioare(talofite) nu au corpul diferentiat in radacina, tulpina si frunzei, corpul se numeste TAL

Plantele superioare(cormofite) sunt cele cu corpul diferentiat

Trecerea de la talofite la cormotite este facuta de BIOFITE(muschi)

Radacina organul vegetativ cu geotropism pozitiv, prezinta fascicule conducatoare simple, liberiene si lemnoase, nu prezinta pigmenti asimilatori, noduri, internoduri sau muguri si frunze.au in principal rol mecanic de fixare al plantei in sol are rol de a absorbi apa cu sarurile minerale, poate fi org de depozitare.la unele plante rad nu mai are rol de fixare, iar patrunderea sol cu saruri minerale in planta se face si pe la nivelul tulpinilor sau frunzelor.Rad dicotomica este aceea la care radacina principala se divide in radacini secundare care la randul lor se divid in radacini tertiale astefel incat cresterea radacinii este laterala

Rad monocodiala la acestea cresterea radacinii principale este continua:

pivotante cand rad principala are forma de tarus si este mai dezvoltata decat rad secundare

fasciculate apar la plantele la care rad principala nu se dezvolta moare de timpurie si se lasa sa se dezvolte radacinile secundare in numar mare formand manunchiuri sau fascicule

ramuroase este radacina la care alaturi de cea principala cele secundare se dezvolta asemanator privind lungimea si grosimea

morfologie:

-regiunea pilorizei formata din degetar;rol de a facilita patrunderea varfului radacinii in sol in decursul cresterii

- regiunea varfului vegetativ are lungimea de 2-3 mm din ea se formeaza celelalte regiuni

- regiunea neteda este zona de crestere in lungime a radacinii cresterea are loc prin marirea dimensiunilor celulelor nu pe baza diviziunii lor

-regiunea pilifera aici se realizeaza absorbtia apei si a sarurilor minerale din sol aici apar tesuturile conducatoare

-regiunea aspra este aspra la pipait din cauza urmelor lasate de perisorii absorbanti care au disparut aici incepe diferentierea tesuturilor mecanice

structurastructura primara: - rizoderma

scoarta formata din exoderma strat de celule parenchimoase endoderma

cilindrul central alcatuit din parenchim fundamental periciclu vase conducatoare lemnoase si libere raze medulare maduva

Functii:

-absorbtia apei si a sarurilor minerale maximum de absorbie a solutiilor minerale se face in zona perisorilor absorbanti in profunzimea careia se afla vasele de lemn bine dezvoltate

-nutritia minerala pamanturile in care se gasesc radacinile plantelor nu participa la nutritia lor decat prin subst minerale continute si care sunt solubile in apa si acizi

-cresterea si miscarile radacinii cresterea in lungime este influentata de factori externi si de fact interni

Geotropismul + la radacina daca radacina este scoasa din pamant din pozitia normala ea se curbeaza in timp iar varful se indreapta tot catre centrul pamantului

Hidrotropismul este miscarea det de apa radacinile manifesta o miscare + adica se indreapta spre sursa de apa

Chimiotropismul este miscarea provocata de agentii de natura chimica la nivelul varfului radaciniiGerminatia epigee( la fasole) radicula embrionului creste si da nastere radacinii principale.aceasta strabate tegumentul seminal prin micropili patrunde in sol in sens geotropic pozitiv

HIPOCOTILUL este axul situat sub cotidoane si radacina

-se dezvolta din axul hipocotilal embrionului

-creste in sens geotropic negativ ridicand la suprafata solului cotiledoanele si mugurasul

!este tipul de germinatie epigee

din muguras se dezvolta axul epicoli celelalte internoduri tulpinale si frunzele

axul epicotil este internodul cuprins intre locul de insertie a cotiledoanelor si prima pereche de frunze simple

hipogee(la mazare) HIPOCOTILUL nu se mai alungesete astel incat cotiledoanele raman in sol din muguras se formeaza mai intai axul epicotil primul internod tulpinal care se lungeste si ridica deasupra solului mugurele tulpinal din care se vor diferentia ulterior celelalte internoduri tulpinale si frunzele. Tulpina este org vegetativ aparut ca o adaptare la mediul de uscat al plant.pe ea se gasesc frunze flori fructe

Functii:-de a conduce seva bruta si elaborata

-de a depozita unele subst elaborate

-in respiratie,transpiratie si asimilatie clorofilana

-inmagazinarea mat de rezerva

-asimilatie clorofiliana

-inmultire veg la tuberculi bulbi stoloni

Ramificatii:-dicotomica tulpina se bifurca in dreptul mugurelui terminal fiecare bifurcatie se bifurca din nou si asa mai departe

monopodiala se caract axul principal este mai lung si mai gros si creste cntinuu din loc in loc p axul principal se dezvola ramuri secundare care pot fi dispuse altern opus sau verticil

simpodiala se carcat prin faptul ca tulpina principala are o crestere limitata din cauza disparitiei la un moment dat a mugurelui terminal.ramurile secundare laterale vor pastra acelas mod de dezvoltare.Structura primara: - epiderma este formata dintr un singur strat de celule are rol protector

scoarta este formata din mai multe straturi de celule terminandu se catre interior prin alt strat de celule numite exoderm.aici exista vase conducatoare care fac legatura intre frunze si cilindrul central

cilindrul central este reprezentat de totalitatea tesuturilor situate in interiorul endodermului in el exiata p langa alte structuri fascilule conducatoare si maduvaStructura secundara apare la plantele lemnoase care prezinta si crestere in grosime.se evidentiaza aparitia inelelor anuale care determina varsta plantei.Fiziologie :factorii care asigura ascensiunea apei si a sevei brute:

-capilaritatea vaselor(in vasele capilare apa urca la o inaltime invers prop cu diametrul lor)

-imbibatia membranei vaselor lemnoase

-presiunea radiculara (la niv radacinii sol nutritiva absorbita este impinsa de o forta de jos in sus destul de mare variabila insa ca valoare in functie de factorii de mediu existenti sau de fact interni proprii plantei

exista si forte care actioneaza invers (de sus in jos) situata la polul apical al plantei transpiratia si forta de suctiune a celulelor aparatului foliar

-transpiratia dete pierderea unei cant mari de apa care poate fi inlocuita numai de seva bruta aspirata de frunze deoarece se creaza un vid in lumenul vaselor lemnoase vid care trebuie ocupat de un lichid

Cresterea si miscarile tulpinii:zona de crestere cea mai intensa este situata in varful tulpinii.exista si o crestere segmentata intercalara care poate fi la baza internodurilor la nivelul internodurilor in totalitatea lor intre 2 portiuni care nu mai cresc etc

Geotropismul este miscarea tulpinii in sensul invers atractiei pamantului

Fototropismul repr miscarea tulpinii sub actiunea luminii.tulpina prezinta fototropism pozitiv adica se orienteaza in directia si in sensul razelor luminoseNutatiile sunt miscari autonome proprii plantelor volubile care se caract prin inclinarea varfului tulpinal sau al altor organeFrunza este un organ vegetativ latit monosimetric sau asimetric specific plantelor superioare cu crestere limitata bogat in cloroplaste.este o expansiune laterala a tulpinii plantelor Filogenetic frunza se evidentiaza incepand cu muschii superiori.in frunza au loc procesele metabolice cele mai importante sinteza materiei organice respiratia transpiratia depozitarea reproducerea.este formata din limb petiol teaca.

-limbul are forma caracteristica o fata sup si un ainf si este de culoare verde-petiolul are rol mecanic de sustinere si orientare al limbului spre lumina.frunze fara petiol se numesc sesile

-nervurile frunzelor sunt ansamblu de vase si tes mecanice

frunzele compuse sunt cele care sunt formate din mai multe frunzisoare numite FOLIOLE ce prezinta o codita proprie scurta se numeste PETIOLULI.

-frunze imparipenta compuse care au foliole in nr nepereche

-frunze paripenat compuse

-marginile laminei(micile incizuri) formeaza frunze numite SERATE DINTATE(cu dinti perpenidc pe marg laminei) CRENATE(cu dinti perpend rotunjiti) SINUATE(cu dinti rotunjiti distantati) INTREGI

-marile incizuri margine lobata(patrund pana la 1 sfert din latimea laminei) fidata (jumatate) sectata( pana la nervura principala)

asezarea frunzelor pe tulpina se face dupa modul altern opus sau verticilat

Importanta frunzelor: -frunzele verzi prin asimilatia clorofiliana au importanta deosebita in reglarea echilibrului cantitativ a gazelor din atm-frunzele prin consumul de CO2 si eliberarea de O2 pastreaza viata omului si anim asigurand si hrana-frunzele sunt imp si prin continutul lor de vitamine minerale uleiuri

Fiziologie:

-procesul de eliminare a apei din plante se realizeaza prin transpiratie si gutatie

-transp este un fact de baza care contribuie la ascensiunea sevei brute in tulpina,rol in viata plantelor f important

-planta cedeaza unele saruri minerale absorbite din sol

-are rol de protectie a plantelor fata de temp ridicate din perioada calduroasa a zilei

-gutatia se observa numai in anumite locuri de pe suprafata plantelor si in mod special in varful frunzelor plantelor superioare.fenomenul se produce frecvent in timpul noptii cand atmosfera este umeda cand apa se elimina sub forma de picaturi

Floarea este organul de inmultire al plantelor sup.la nivelul acesteia se vor forma samanta si fructul.f rar plantele prezinta flori izolate adesea prezinta inflorescente

-androceul este totalitatea staminelor care repr organul masculin al florii.

-staminele se termina prin antere constituite din saci polinici, sunt frunze modificate care devin fertile

-gineceul este totalitatea carplelor=elem sexual feminine constituit din ovar stil stigmat

Florile pot fi perfecte (complete hermafrodite) cu toate elementele amintite si imperfecte( incomplete) cand lipseste gineceul(flori masc) sau cand lipseste androceul(flori fem)

Plantele cu ambele feluri de flori unisexuate se numesc MONOICE uar cele cu flori unisexuate de un sg sex pe indivizi diferiti se numesc DIOICE

Importanta florilor: -produc fructe si seminte

-efect decorativ

-valoare pt apicultura

-valoare medicinala

-servesc la extragerea parfumurilor

-florile speciilor furajere bogate in subs nutritive ce cresc calitatea furajelor

fiziologie:

-inflorirea repr fenomenul care marcheaza o perioada de trecere de la starea vegetativa de la cateva ore la cateva luni.difera in functie de anotimp uneori florire aparand chiar inaintea frunzelor

-polenizarea ieste fenomenul prin care graunciorul de polen ajunge pe stigmatul ovarian.in cazul in care polenul provine de la aceeasi floare polenizarea este directa si este destul de rar intalnita iar atunci cand polenul este de la alti indivizi se numeste incrucisata si este f des intalnita.pol incrucisata se realizeaza prin diversi fact gravitatie vant insecte pasari mamifere om

-fecundarea graunciorul de polen la angiosperme ajuns pe stigmat incepe sa germineze ca urmare a imbibarii cu apa.procesul de fecundatie este f complex astefl incat printr un biochimism aparte exista posibilitatea de a se contopi numai un anume fel de grauncior polenic cu oosfera respectiva.dupa ce s a format zigotul acesta incepe sa se divida.tot zigotul secreta probabil niste hormoni care stimuleaza cresterea unor parti florale si vestejirea altora aparand asttfel samanta si fructul

Samanta provine din transf ovarului dupa fecundare.la angiosperme samanta este inchisa in fruct iar la gimnosperme nu.

Plantele care produc in cilul sexual samanta se numesc spermatofite

Samanta asigura hrana si protectia embrionului pana ce acesta devine un individ vegetal

Atunci cand tes nutritiv este consumat total de catre embrion semintele se numesc exalbuminate iar cand ramane alaturi de embrion se numesc albuminate

Sem exalbuminate contin subst de rezerva in cotiledoane iar sem albuminate sunt mai voluminaose si au rezerva de nutrienti in endosperm.la acestea cotiledoanele sunt subtiri

Germinarea semintelor are loc atunci cand sunt create conditii prielnice vietii.pt a germina semintele trebuie sa indeplineasca anumite conditii interne(a avea embrionul intreg si continutul nealterat) si conditii externe(factori de mediu apa aer)

-factorii interni:maturarea semintei puterea germinativa a semintei existenta materiilor de rezerva din samanta integritatea puritatea si sanatatea semintei

-factorii externi sunt apa aerul temp solul si lumina

Din samanata in timpul germinatiei apare mai intai radicula sa radacinita apoi tulpinita, radacinita se indreapta in jos devine radacina iar tulpinita tulpina.odata cu germinarea cotiledoanele pot sa ramana la suprafata solului se numesc cotiledoane epigee si apar la fasole fl soarelui sau pot ramane in sol si se numesc cotiledoane hipogee- mazareFructul provine din transf ovarului dupa fecundatie uneori fara fecundatie in acest caz numindu se partenocarpic.in afara de ovar la formarea fructului pot participa si alte parti

Dupa consistenta pericarpului sunt uscate si carnoase

Fructele care se deschid de la maturite se numesc DEHISCENTE iar cele care raman inchise INDEHISCENTE.in functie de caracterele de mai sus fructele se impart in 4 tipuri: capsula nuca baca si drupa.Fructele compuse sicona si soroza

Fructele false sunt considerate cele care nu se formeaza din ovar si din alte parti ale plantei

Raspnadirea fructelor si semintelor in fct de modul de raspandire plantele prezinta diverse adaptari

-plante autochore sunt cele cu fructe ruptile care isi raspandesc singure semintele

-plante alochore cele care au fructele si semintele diseminate de diferiti agenti externi: vant apa animale om

Importanta fructelor in hrana omului si animalelor.fructele pomilor mar par gutui sunt consumate proaspete sau prelucrate dat continutului de subst zaharate vitamine.unele sunt consumate si prelucrate strugurii sunt utilizati in stare proaspata dar si prelucrate stafide, vin.fructele cerealelor grau porumb orez orvaz asigura alimentatia de baza a oamenilor

Fiziologie:

-etapa de crestere in care se produce marimea cantitativa a fructului prin acumularea de substante de rezerva rezultate din metabolism

-etapa de maturatie se caract prin reducerea biosintezelor si intensificarea fenomenelor de descompunere.in aceasta etapa are loc si biosinteza vitaminelor si a uleirilor esentiale aromatice care asigura particularitatile gustative si ordonate ale fructului apoi codita fructului provenita din pedunculul floral se separa de planta mama printr un strat de suber izolator care este practic locul in care fructul se va desprinde la timpul potrivit

plantele care isi disemineaza singure fructele si semintele s.n AUTOCORE iar cele care se raspandesc cu ajutorul unor agenti ai mediului ALOCORE

-pl anemocore raspandirea se face cu ajutorul vantului

-hidrocore- apa

-zoocore- mamifere pasari insecte

-antropocare- om

Fiziologia vegetala parte a botanicii care se ocupa cu studiul functiilor celulelor tesuturilor organelor si organismelor vegetale in stransa leg cu morfologia individului considerat si relatiile acestora fata de factorii de mediu biotici sau abiotici.

Fiziologia protoplastului celula constituie un sistem biologic deschis aflat intr un permanent schimbde mat si energie cu med inconjurator.este capabila de autoconservare.isi duce viata indepentent sau complexe cel interdependente Membrana constituient fara viata care d.p.d.v fiziologic indeplineste numai fct de stabilire a fortei celulare protectia continutului legatura a cel de cele invecinate prin diferite structuri

Nucleul are rol fiziologic: - este centrul de elaborare a impulsurilor care det fenomen vitale

-nu este viabil in absenta citoplasmei si invers

-participa la diviziunea celulara si transmiterea inform genetice

-contine un complex de ADN donator si ARNt al caracterelor ereditare in plus si un complex de proteine care regleaza fenomenele

Difuziunea este fenomenul prin care gazele si solutiile au tendinta de a ocupa spatiul disponibil

Osmoza se produce cand difuziunea se realizeaza prin intermediul unei membrane

Plasmoliza este deshidratarea protoplasmei in solutie hipertonica urmata de contractarea membranei plasmatice ca urmare a scaderii presiunii osmotice

Turgescenta este starea de intindere a membranei si peretelui celulalr.peretele se deschide pana la o anumita limita presand protoplasul.in fiziologie fenom are importanta deoarece volumul de apa absorbita este dereminat de val turgescentiala si nu de val presiunii osmotice

Forta de suctiune forta activa care asigura absorbtia apei putand fi data de urmatoarea ecuatie FS=(FO + FI) Pt

FS forta de suctiune; FO f de presiune osmotica; FI f de imhibitie; Pt turgescenta

Val mari ale FS indica faptul ca plantelor le lipseste apa.Asimilatia amidonului se face sub forma de CO2 in cel vegetale CO2 se gaseste la nivelul cloroplastei si clorofilei sau in alte complexe structurale la plantele fara clorofila.are loc si sinteza subst organice.este specific plantelor verzi.plantele heterotrofe nu pot asimila C ele hranesc cu subst gata sintetizata de catre plantele autotrofe.

Fotosinteza reactia de baza care sta la existenta vietii;are loc la nivelul cloroplastelor si cromatofililor.in frunza sub influenta energiei luminoase are loc fotosinteza cu eliberare de O2

Se desfasoara dupa ecuatia:

6CO2 + 6H2O + lumina solara -> 6C6H12O6 + O2

-lumina este factorul cel mai important in declansarea si intretinerea fotosintezei prin formarea clorofilei si ca sursa de energie

-temperatura poate avea actiune daunatoare sau stimulatoare

-concentratia de CO2 plantele terestre preiau CO2 din aer sub forma de gaz iar cele acvatice sub forma dizolvata de ac carbonic.concentr normala de 20,95% O2 din natura nu prezinta factor limitant dar reducerea la 0,5% det intensificarea pana la 25%

-apa este necesara pt sinteza zaharurilor la intretinerea unei transpiratii intense a unei stari normale a cel org asimilatoare citoplasemei biocolizi enzime

-chimiosinteza fenomen prin care unele bacterii sintetizeaza subst organice cu ajutorul energiei chimice care se elibereaza prin oxidarea diversilor comp chimici anorganici H2 H2O S Fe

Bacteriile nitrificatoare au rol deosebit in agricultura deoarece prin intermediul lor se transf amoniacul toxic si volativ in ac azotic.

In cursul chimiosintezei nu se elimina O2 deoarece ac bact il consuma pt oxidarea subst minerale.Asimilarea N- N liber nu poate fi utilizat ci numai de unele plante inferioare sau simbionate cu unele plante sup carora le det aparitia unor nodozitati caracteristice la nivelul radacinilor.

NH3 este o sursa f importanta pt plante deoarece sta la baza genezei AA

Azotatii sunt subst importante ca sursa de azot

Energeza repr reactiile chimice in urma carora are loc descompunerea subst cu punerea in libertate a energiei potentiale.Respiratia este fenom propriu fiintelor vii.are loc prin absorbtia O2 de atmosfera resp aerobioza sau fara ac anaerobioza

C6H12O6 + 6O2 -> 6CO2 + 6H2O + energie

Fenomenul respiratie este invers decat cel al fotosintezei

Fermentatia este asemanatoare respiratiei prin eliberare de enrgie

-fermentatia alcoolica este produsa de actiunea levurilor asupra glucidelor care sunt transformate in alcooli in mod treptat.Procesul este important la fabricarea painii.

-ferm. Laptica este det de activitatea enzimatica a bacteriilor lactice sau a unor ciuperci

-ferm aceticase det unor bacterii din genul acetobacter care transf zaharurile sau alcoolul etilic in acetic

Diviziunea celulara este un proces complex caracterizat prin impartirea constituientilor unei celule mame in 2 celule fiice care isi restabilesc in scurt timp raportul nucleo-plasmatic

-directa se intalneste la bacterii si alge albastre mai rar la plantele superioare.procesul incepe prin alungirea nucleului si a celulei in intregime aparand o strangulare la mijloc si o impartire a vechii celule in 2 celule fiice

-indirecta(cariochineza) este cel mai des intalnit.apare la celulel tesuturilor si organelor in crestere si este cariochineza tipica si cea alotipica. UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICINA VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE AGRICULTUR

Specializarea Agricultur

Curs cu frecven redus

Referat

Disciplina: BotanicTema : Celula vegetal,,

Student: HRIC Rzvan Ionu

Anul :I

Bucureti

2011