srRaH BowEn s-a nSscut in Yorkshiie, dar acum locuie;te in Suffolk 9i este

consultant al mai multor agenlii literare. coordoneazS proiecte de pro-

movare a lecturii gi susline cursuri de scriere creatoare la University of

East ,Anglia. Prozatoare fascinati de istorie, sarah Bower este unul dintre

numerogii autori contemporani care au redescoperit romanul istoric- A

publicat scrieri de ficliune 5i nonficfiune in diverse reviste 9i periodice,

a ciStigat cSteva concursuri de prozS scurti 9i a semnat mai multe volu-

me de beletristicS. Romanul ei de debut din 2008, Need/e in the Blood

(in curs de aparilie la Editura Nemira), este o ficliune istorici ce a atras

imediat atenlia cititorilor. Borgia. Pdcatele familiei, roman ap6rut ln

2011, afost tradus in peste 10 liri 5i este bestseller international.

BORGIAPecatele familiei

SARAH BOWEREdigia a II-a

Tladucere din limba engJezi

.ConrNe MrrnulBscu

NE'}IIRA

s$g

Ica

aNE

rg(t)

z14FaIqFID&oF&F]I-{

,,Tiecutul se lntinde nelndoielnic ln urma noastri, impietrit,

imuabil. Se schimbi doar felul ln care ll privim.

Percep$a este totul. Ea face din ticilogi eroi gi din victime,

colaboratori.o

Hrr-env Meutnu A Change of Climate

,,,{cum Dragostea m-a abitut diq cdea viegii mele."

Prr:rno BnMso, Gli Asokni

-ffi

PROLOG

CACHIQUIN, IN LUNAA DOUAA RECOTIEIDE VANILIE,528t, ANUL CRE$TINILOR 1520

Uneori dansez singurd pe o mazicd doar de mine auzitd. Cdnd dansez,

sirnt ann ins'd;i inirna pdrnilntului imi uibreazi prin tdlpi ;i picioare, prin

Sale ;i pdntece ;i-mi urcd tn piept, phnd ce propia-rlri inimd bate k anison

cu cea d pdmAnnlui. Apoi md intreb dacd Si tu o simli, acolo ande te afli,

sub pdrnlnt, pe acoh pe undz te-ai Eezat, pe undz ai mers saa ai Si dansat

d.eopo*iad. Pennu cd, atunci cdnd dansez, inntdeauna dansez c-u tine.

Sfrrsitul culesului vaniliei atrage intotdeauna o mulgime de vizitatori.

Sunt negustorii, apoi reprezentantii reginei, binelngeles, care vin si sta-

bileasci prefurile, dar mai sunt 9i cei care vin si vadi zburitorii. Copacul

a fost ales, doborit 9i asezat ln pia,ta oragului, iar preogii de toate confe-

siunile si-au spus rugiciunile asupra lui, l-au timAiat si l-au stropit cu

singe de pui. Funiile au fost incercate si ultimele ami.nunte, adiugate la

pelerinele cu pene;i bonete. Dorm prost zilele astea 9i m-am trezit de

dimineagi lnainte de ri.sirit, bintuiti de cAntecul indrizneg, singuratic

11

I

Sarah Bower I

al unui caporaf ,care exersa la flaut sus' Pe platforma 'n, "pltt"t "'b I

greutatea cerului 9i a vinturilo.. I

Asadar, mi trezisem deja cind Gideon s-a intors de la Villa Rica in- |

sogir de un calitor din Ferrara. Podeaua fusese miturati 9i oala cu po- |

rumb pusi la fiert. Gideon a mers direct la Xanat 9i la copil, poate dinl

tacr, poare din cauzici le dusese dorul, lisindu-mi singuri cu drumegul. I

Spun ,,singuri", dar de fapt in jurul meu se mai invdrteau inci vreo patrul

sau cinci dintre copiii mai mari, trezigi gi ei devreme pentru cL era ziual

oamenilor care zburau. in timp ce ii ceream cilitorului vegti, i-am uguitl

pe togi afari. De altfel, o neghiobie, intrucit niciunul dintre ei nu inge-j

legea limba italiani si, chiar daci ar fi ingeles, nu a9 fi avut nimic si lel

ascund. insi nu am vrur sl ne audi conversatia. Nu vreau caaceiaalituril

de care triiesc si se contamineze cu trecutul meu. I

f)rumelul mi-a zis ci ducesa murise. Primul rneu gind a fost si mil

intreb ce frcuse cu scrisorile din Spania, dar nu i-am amintit cilitoruluij

nimic despre toare astea. Sper ci a avut indeaiuns timp si le distrugi. I

Mi-a spus ci se srinsese vara frecute, dupi o sarcini dificili' SarcinileJ

ducesei fuseseri intotdeauna dificile, dintr-un motiv sau altul" Nu o1

plarg, deoarece gtiu ci igi dorea si piriseasci aceasti via95 de mai bine]

de doisprezece ani. Iar eu insimi sunt mult prea aproape de moarte cq

s-o mai jelesc. Portocalul are patru ani deja. Anul ista a inflorit pentru

prima oari, ceea ce-mi pare un sernn' Thupul meu e la fel de vqtejit 9i

de risucit ca o frunzl toamna gi se risucegte tot mai mult, ca 9i cum ar

tAnji si se intoarci in pintece, si fie din nou un mugur' un pumnigor de

viagi. LaToledo, pe cAnd eram copil.

$efde echipl - in lb. sp. in orig. (n. tr.).

CARTEA ESTEREI

Apoi, seruitorii care-i slujeau regelui, au grdit:

,,Sdfe cdutate pentra rege tinere fecioare bdlaie."

(Cartea Esterei, Capitolul 2, verserul 2)

TOLEDO, ANUL 5252 DUP A NUMARATOAREADE OMER" ANUL L g}LACRE$TINI

Sunt zih cdnd crcd cd mi-am pierdut spnanya dz a te reaedea ureodatd,

de af tiberA sau saipdna propriului meu destin. Apoi, imi dau seama cd

inima ;i pdnteceh i;i pdsneazd ueghea incdpdylnatd. Cdnd Eunem cd

ne-an Pierdat s?eldnla, ceea ce facetn de fapt e s-o proaocdm pe Doamna

Soartd sd ne demonstreze cd ne-am twelat.

Cind eram doar o copili, ln oragdl unde m-am niscut, pe cind era

I ln viagi, marna obignuia si mi duci la sinagogi pentru a sta impre-cu celelalte femei in spatele paravanului si a-i asculta pe birbagi

rugiciunile de Sabat. uneori, departe de privirile birbagilor, ln

Numiritoarea de Omer reprezinti o perioadi de gapte siptimini gi se referi lazilelor dintre a doua zi de Pagti 9i Sfubitoarea Recoltei. in cele patruzeci 9i

de zile ale acestei perioade, fiecare zi se numiri cu glas tare in timpul slujbei de

ln cea de-a cincizecrazise serbeazi Shavuot (Sirbitoarea Recoltei) (n. tr.).

E

Sarah Bower

- Congtiinqa regelui Ferdinand nu ajunge dincolo de cei ce cred I

falsul Mesia, dupi cum au aflat gi maurii. Sute de ani ei au pavat drumuri

au clidit sisteme de iriga;ii, au iluminat strizile, iar regele i-a nimi

dinr-un capriciu al sogiei,

- $i tu ne-ai distruge dintr-un capriciu al tiu? Avem trei luni

cind edictul intri ln vigoare. Eu voi pleca acum cu biiegii, iar tu ;ine veli urma inainte si se ispriveasci cele trei luni, aga cl vegi fi in si

rangi. in plus, arn tfebuingl de cineva care si veghezelavinzarca tuturo

proprietigilor noastf,e. ln cine altcineva si mi incred?

- Poftim, atunci!

Am auzit un hArgiit de lemn pe piatrl cind rnama a sirit de pe scaun

Nu am indrlznit si rni ridic din pat 9i si privesc pe fereastri, de

si nu-gi verse furia pe mine.

- Poftim farfuria. O voi umple gi le-o voi duce cergetorilor.

pleci, vei muri!

- I.eah, Leah! am auzit vocea tunitoare a tatilui meu' dupi care u

zgomot de porgelanuri sparte.

- Nu te migca! Sfrrimi margipanul, daci pfuqti pe el 9i nu voi

reugi niciodati siJ curig de pe lespezi'

Apoi, mama a izbucnit in plins gi micul fior de frici s-a preschi

intr-un guvoi de sudoare rece. lqa ci, atunci cAnd a venit si vadi de

plingeam, doica a crezut ciam un inceput de febri 9i m-a silit si bea

unul dintre ceaiurile ei din plante, unul cu gust ingrozitor'

- imi pare riu, Haim, am auzit-o pe mama spunAnd inainte ca in

zia si-gi faci efectul gi si adorm.

Thta nu i-a rispuns si n-au mai rlzbitut pini la mine decAt un

de haine gi sunetul discret al unui sirut urned, care m-au ficut si-

acopir urechile cu perna"

Peste o siptimAni, tata gi cei trei fragi ai mei, Eli, Simeon 9i Mi

Haim, impreuni cu algi cigiva birbagi din comunitatea noastri, au

din Toledo spre Italia, unde mulgi dintre conducitorii numeroase

18

Borgia. Picatele familiei

rurage-state gi teritorii erau cunoscuri pentru toleran,ta fa,ri de wrei si pentruprudenta fagi de regele Ferdinand gi regina Isabela, a ciror viziune des-

pre treburile satului nu le pireau indeajuns de pragmatice. Chiar gi despre

regatul Neapolelui, condus de rude ale regelui, se spunea ci e doritor siprimeascS" refugiagi din rAndul ceft:r surghirrniEi de la Ierusalim. Cu toateilstea, tata avea de gand si meargi ia Roma. Papa era pe moarte, ne-a ex-

plicat el, si exista un cardinal spaniol dispus si pllteasci o groazi. de banic:a si-i ia locul la moqrenrul potrivir. Acest cardinal Borja va avea nevoie

de un bancher de incredere. Nu stiam prea bine ce e acela un papi sau unr:ardinal, iar Borja ne pi.rea un nume mai degrabi caralan decAt spaniol. $idespre cacalani stiam ci. sunt la fel de neincredere ca gi giganii, dar zimbe-rul atAt de strilucitor al tatei, ivit in barbi ca o perie neagri., era aqa deincreziror, incAt nu am putut decAr si. incuviingim, si ne inghigim lacrimileqi si-i spunem c5. ne vom revedea la Roma.

Zilele de Omer au trecut si nu am primit nicio veste. Auzeam totlblul de zvonuri despre vase capturate de piragi in Marea Tireniani", des-

pre legenda Corsarului din Genova, care se desfrta tiind urechile victi-rnelor si apoi punindu-si croirorul si i le coasi. la cingi.toare. Unii evrei

care incercau si piriseasci spania fuseseri bitugi de slujitori regali multprea zelogi, mai cu seami cei care le datorau bani. Algii i9i gisiseri sfbr-pitul in munti, unde sitenii refuzausi le dea adipost;i hrani. Am auzitclespre sinagogi transformate in magazii si despre fermieri care igi pigteauporcii in cimitirele noastre.

Totuqi, aga cum imi repeta gi mama neincetat, nu existau mirturii.(lisise cineva vreun porc in cimitirul nosrru de la poalele Munteltril)alomarejos? Vlzusem eu vreodati in sinagogi balogi de pinzi sau bu-toaie cu heringi siragi? Cine I-a zirit micar o dad pe Corsarul dinGenova? Cine a vSzut trupuri zdrobite sau oase inghetate in trecitoriledin mungi? Nimeni, bineingeles. Pentru ci nu era nimic de vi.zut. Regele

iii regina declaraseri amnistie pAni la sfhrgitul lui Omer, aga ci pinirrtunci evreii din Spania erau in sigurantS,, ca intotdeau na, iar tata Ei

T9

Sarah Bower

biiegii probabil ci de-acum ajunseseri la Roma gi ne pregiteau un

cimin, cu pereEi acoperigi de tapiserii mai strilucitoare 9i cu o

mult mai mare in curte.

Casa noastri pirea goali 9i ticuti, mai ales.noaptea cAnd, intinsi I

pat, ascultam greierii 9i pagii moi ai mamei, care se plimba Pe cor

in agteptarea chemirii tatei, dorindu-9i si vini, temAndu-se poate

intrevederi cu fantome cind trecea prin locurile unde obignuiau si

joace fiii ei; grajdurile cailor lor preferagi, inciperea lungi unde

tofi, care lnci rnai mirosea vag a sudoare de birbat tAnir 9i a pirg'

intr-o dupi-amiaz| tirzie, cAnd eram inci arnegiti dupi siesti,

mi-a spus si mi ridic gi si mi imbrac cu cit mai multe haine, fbri si

seama de zipugeala de afari. Cind m-am oprit la mantia cea buni,

iarni, mama insigi m-a inftgurat in ea 9i mi-a strins catarama de su

birbie. Am mers la grajdurile din spatele casei, unde, uimiti, am privit

pe mama lngeuind un cd, cu degetele migcindu-se iute 9i sigur print

catarame gi chingi. Habar n-aveam ci era in stare de asa ceva' A

o pereche de desagi pe spatele animalului, apoi rn-a ridicat 9i pe mine

l-a condus pe poarta din fagi, unde s-a oprit o clipi si ia rnezuzahl de

tocul uEii. A invelit-o impreuni cu cheia casei in kaubalf 9i a pus

tul intr-unul dintre desagi.

incepur. si se insereze 9i, cum biiegii care purtau torgele i

de mult si mai aprindi felinarele din cartierul nostru, toli cei care ni

alirurau in timp ce ciliream spre porgile oraqului pireau frAnturi

umbri, desprinse din asfin;itul care se intuneca, mergind cilare sau

jos alituri de noi, cu troplit de copite, zgomot de pa;i lnibugigi 9i su

mdsurati la ceasul acela straniu, riu prevestitor, cAnd totul se schim

ciidirile parc-ar fi fost nigte vise, plicile de mozaic sclnteiau ici-colo

I Cutiuti care conEine un pergament pe a cirui faEi sunt scrise versete din

in timp ce pe panea cealdti este lnscris cuv|ntttl Shaddai -Atotp*tetnicul(n'tfi'2 Documenr ce detaliazi obligagiile sogului fagi de soEia sa, un fel de contract

cisitorie (n. tr.).

n

Borgia. Picatele familiei

ornamente de u9i din alami pluteau intr-o mare de intuneric. Uneori se

lvea limpede cite-un chip, indeajuns cAt si r€cunosc oameni pe care iicunogteam, apoi dispireau din nou, ftri si-mi dau seama daci-i vidaievea sau doar ln vis. Mai ales cind mi-a zimbit Rahela Abravanel,

nelndoios ci a fost doar un vis.

Odati iegit din cartierul evreiesc, grupul nostru s-a strAns intr-un pilc,birbagii formAnd un 9ir ocrotitor in jurul femeilor si al copiilor. Auzisem

tle evrei bitugi cu pietre pe stradi, imbrAncigi in grimezi de bilegar sau

rulegAndu-se cu o oali de noapte care li se golea drept in cap. Mama 9i

prietenele ei vorbeau in goapti despre o evreici siliti si indure injosiri,

ceva cu un porc, degi, oriciLt mi-a-m ciulit urechile, n-arn aflat niciodaticlespre ce anume era vorba. Totugi, pe noi nu ne b5.gau in seami, cu toate

ci mi se pi.rea ci ne urmiresc nigte ochi prin cripiturile obloanelor, fog-

tii vecini fiind prea ruginogi si ne priveasci fr9ig, in timp ce socoteau cAt

valareazi casele noastre pirisite, viile, obiectele din metal gi priviliile.Mai degrabi o simgeam decAt o auzearn pe mama vorbind din cAnd

in ci.nd, glasul vibrindu-i prin trupul meu lipit de al ei, de formele rnoi

rule sAnilor 9i de pdntecele care-mi era reazem.

- Si mi ierte Cel Milostiv, ii zicea ea cuiva care mergea llngi noi, dar

n-ar fi trebuit si-l ascult niciodati pe Haim.

A frcut o pauzi, probabil uitdndu-se si vadi daci adormisem. Amrimas tot nemigcati, ginAnd ochii inchigi, a9a ci a continuat:

- Daci a mebuit s5" moari, cel pugin as ff fost alituri de ei.

- Hai, Leah! $i fiica ta? Ea ce-ar fi fdcut? a replicat o voce din intuneric.

Abia daci indrizneam sI respir. Si moari? Oare mama primise? i,sta

sa fie motivul plecirii noastre ln grabi? Muriseri togi sau doar unii din-tre ei? Te rog, Doamne, daci vreunul din fragii mei a murit, si fie MiculHaim, si nu mai trebuiasci si-i lndur chinurile. Cum muriseri? Unde?

Ce ni se va intimpla acum? Mi sufocam sub o ploaie de lntrebiri care

curgeau ca nisipul printr-o pilnie.

- Daci nu ar fi fost fiica mea, af fi plecat cu Haim. A spus cI o siputem trece fbri, cici Esther e aga de albn 9i de gingagi. Si acum

21

Sarah Bower

amnistia s-a isprivit. Am a;teptat, am agteptat, dar ln zadar. Nici

Nimic. Cum si ajungi pini la Roma o femeie singuri, cu un copil

$i daci el nu e acolo? Atunci, ce?

Mama parci se lneca 9i ea lntr-o avalangi de intrebiri'

lin minte foarte pugin din cilitoria aceea- doar intunetic, lumin

apoi din nou lntuneric, nu gdu de cite ori. Jin minte ci am cizut din

ca un bolovan, ci mi trezeam prea lnqepeniti pentru ca si mi pot r

din pricina rinilolde pe coapse 9i de pe spate, ci-mi intrase in piele

in oase gtrrA,na noduroasi pe care dormeam. Pentru lnceput, aveam

masi pAine, caise gi chifteluge din carne, presirate cu scorgigoari.

au urmat foametea si setea, pini ce am creztf,t ci nu mai pot indura. U

seraffm al nepisirii a venit gi le-a luat, a4a ci mi intrebam daci nu

am murit 9i paradisul este, de fapt, tot acest nimic. Am inlocuit

cu marea, crestele pimintului cu valurile goviitoare, leginarea calului

inclinarea punlii gi virsarea lestului. $i auzeam intruna aceste cuvinte,

un refren dintr'-un cintec: daci nu ar fi fost ffica rnea.

Mama nu-gi schimbase purtarea fagi de mine. Ea era mereu' daci n

veseli, cel pugin increzLtoare. imi supraveghea rugiciunile la orele

dinzi, mi inviga cintece'9i mi obliga si exersez la gambal pe straturi

pimAnt lntins sau pe benzi marcate cu creta pe punte. Se asigura ciindeajuns de cusut, degi acum lucrul de mAni lnsemna mai mult a peti

gi a broda, gi mi incredinga ci urechile mele sunt prea mici

Corsarul din Genova, care mI va crufa gi ml va arunca inapoi in

ca pe un pefte prea mic ca si ffe mAncat. La inceputul traversirii pe ri

inainte de a avea picioare de marinarr cAnd inci mi simgeam riu, ea mi

ascuns faptul ci sinitatea ei se gubrezegte cAt si-mi gini capul ln timp

virsam peste parapetul vasului 9i si mI oblige si fac gargari cu api

mare. Cel mai potrivit leac, zicea ea. Dar, acum cAnd gtiu ce credea

adevirat despre mine, sunt siguri ci habar n-avea.

1 Abilitatea de a merge Iiri si te dezechilibrezi pe puntea unui vas care se clatini (n.

n

Borgia. Picatele familiei

Cum incepuse, lntre lumini si intuneric, exodul mamei, aga s-a 9i

cfdrgit, la hotarul dintre uscat 9i api, pe plaja de la Nettuno. Era o zi

fierbinte, soarele ajunsese la zenit, ca o minge alba de foc pe un cer senin,

umbrit doar de siluetele lncordate ale sopircarilor care zburau in cercuri,

fiind in agteptare. Plaja era virgati de alge zbdrcite, iar nisipul uscat gi

elb ni se tot sftrAma sub tilpi cAnd ne chinuiam si ne indepirtlm de

mare cu toate cuferele si cu togi sacii. Nu aveam nici pic de umbri. Atdtde mulgi dintre noi erau bolnavi, incAr cipitanul corabiei se speriase 9i

ne debarcase pe intiiul petic de pimXnt care li ie;ise in cde, gi cind lnj-ghebam umbrare din velaturi pentru suferinzii care nu pureau merge

mai departe, bircile lui pireau doar nigte insecte gigantice, care se tarlsc

pe intinderea scAnteietoare a mirii.M-am a;ezat abi.tuti lingi marna, a;teptand si-si revini gi si mi mus-

tre pentru ci umblu in picioarele goale 9i penrru ci lirgisem gaura dinrochie atd.t de mult, ci nu se mai putea cArpi. Nimeni nu avea griji de mine

gi ceilalgi nu-mi vorbeau. Erau prea pringi cu propriile bunuri sau cu in-

grijitul bolnavilor. Au trimis cigiva biieti si. caute api proaspiti. sau vreun

sat de unde am fi putut primi ajutor, iar eu tinjeam si plec cu ei, dar nurrm indriznit. Ce ar fi spus marna daci ar fi aflat c5. hoiniresc cu o ceate

de b ietani? Mi-am adincit picioarele ln nisip, am luat mAna mamei si mis-a pirut ci simt ci-mi rispunde cu un nricnet, crezind ci sunetul aspru,

ci horciiala din suflarea ei sunt semne sI lncearci. si vorbeasci..

DupI un timp, sefiora Abravanel a venit sl stea cu mine, acum cifiica ei murise si nu mai avea cui si-i ioarte de griji. A scos un pieptinede la cingitoare gi a inceput s5.-mi perie plrul. Mi-a povestit despre

Rahela, ceea ce mi s-a pirut supiritor, si m-am intrebat de ce nu face

nimic s-o ajute pe mama si se ins5.nltogeasci.

Dintr-odati mama a inceput s5. miste buzele gi a scuturat incet dincap, dintr-o parte in alta, parci incercind si alunge o musci.

* Esther?

Vocea ei suna uscati si prifoasi ca nisipul.

- Da, mama.

n