Borelioza Lyme.3.Word
-
Upload
valentina-cravet -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
Transcript of Borelioza Lyme.3.Word
-
7/30/2019 Borelioza Lyme.3.Word
1/7
Borelioza Lyme
Introducere
Borelioza Lyme este o boala infectioasa, produsa de catre spirokete; boala este inoculata de
catre capuse; in cele mai multe situatii, debuteaza sub forma unor leziuni ale pielii, care
ulteriorse vor extinde progresiv (este vorba de un eritem migrator ; eritemul este o leziunetegumentara rosiatica, si reprezinta o manifestare curenta a unui foarte mare numar de boli
cutanate) . Dupa producerea infectiei, in decurs de cateva saptamani, patogenii pot disemina
catre alte teritorii ale organismului diseminarea infectiei se face pe cale hematogena (pe
calea sangelui) . Astfel, ca urmare adiseminarii hematogene, pot aparea noi leziuni la nivelul
tegumentului, leziuni meningeale (meningita), leziuni ale structurilor nervoase
centrale sau ale structurilor nervoase periferice, leziuni la nivel cardiac sau chiarleziuni
musculare.
Boala evolueaza lent progresiv pe parcursul mai multor ani ; pot aparea o serie
de complicatii cronice : artrita cronica sau artrita intermitenta, encefalopatie, polineuropatie
cronica sau acrodermita. In stadiile incipiente ale infectiei, pacientul poate ramaneasimptomatic ; manifestarile bolii pot varia, functie de regiunea geografica in care aceasta se
manifesta.
Borelioza Lyme este produsa de catre patogenul Borrelia burgdorferi bacterie
microaerofila, care se dezvolta cel mai bine la o temperatura de incubatie de 33 grade Celsius,
intr-un mediu de cultura lichidian, special pregatit pentru acest patogen. Cu toate
aceste cultivarea acestei bacterii s-a dovedit a fi destul de dificila, chiar si in conditii speciale
de laborator. Asa cum deja am precizat, boala poate prezenta multiple variatii clinice, functie
de regiunea geografica in care se manifesta aceasta varietate se datoreaza si faptului
ca,patogenul Borrelia burgdorferi include trei subspecii distince, care pot produce
imbolnaviri gazdei umane.
Distributia geografica a boreliozei Lyme este in stransa relatie cu prezenta capuselor din
specia ixodid. Capuseleinfectate cu patogenul borelia sunt raspunzatoare de transmiterea
infectiei la om; speciile de capuse, care in acest caz joaca rol de vectori ai infectiei, sunt diferite
pentru teritoriul Americii, Europei sau Asiei. In acelasi timp, gazdele animale ale acestor
capuse vor fi diferite, functie de fiecare specie in parte; unele vor prefera, ca si gazda, anumite
specii de rozatoare iaraltele vor parazita anumite specii de caprioare (caprioara cu coada
alba) ; preferinta pentru o anumita gazda animala depinde mai ales de stadiul de maturizare al
capuselor larve imature, sau capuse mature. Pentru a asigura supravietuirea
patogenilor, transmiterea infectiei la gazda animala, se face pe orizontala.
Majoritatea cazurilor noi de imbolnavire apar pe parcursul lunilor calduroase ale
anului. Cresterea incidentei acestei boli se coreleaza cu anumite practici cotidiene, precum :
participarea la anumite excursii, camparea in natura, participarea la sedintele de vanatoare, sau
petrecerea de timp liber in cabanele din padure sau in cabanele de la tara. Boala afectaza in mod
proportional persoanele adulte sau copii, indiferente de varsta acestora.
Patogenie si cauze
Dupa ce au penetrat structurile pielii, spiroketele se vor raspandi local si vor produce eritem
migrator ; de asemenea, ele vor disemina pe calea sangelui afectand si alte
organe. Diseminarea heamtogena este favorizata de catreplasminogenul si urokinaza dinsangele gazdei, substante raspunzatoare de activarea plasminei plasmina este o enzima
implicata in distrugerea cheagurilor de fibrina, formate atunci cand apar leziuni ale vaselor mici
-
7/30/2019 Borelioza Lyme.3.Word
2/7
si mijlocii.
Mai mult decat atat, spiroketele au capacitatea de a adera la suprafata celulelor
organismului uman, prin legarea de anumiti receptori de suprafata. Se pare ca, spiroketele
care produc borelioza Lyme, prezinta afinitate pentru celulele de la nivelul tegumentului,
dar si pentru celulele de la nivelul sistemului nervos, sau pentru celulele de la nivelul
articulatiilor ; in foarme multe situatii, ADN-ul bacterian a fost detectat in produsele biologiceprelevate din zonele pentru care patogenii prezinta afinitate detectarea ADN-ului bacterian
se face cu ajutorul reactiei de polimerizare in lant, o metoda care permite amplificarea
secventelor de ADN microbian, chiar si atunci cand acestea se gasesc in cantitate foarte mica.
Astfel, a fost demonstrat faptul ca patogenii au capacitatea de a persista in tesuturile gazdei,
pe tot parcursul desfasurarii bolii respective.
Raspunsul imun al gazdei impotriva acestei infectii este elaborat progresiv ; astfel, dupa
cateva saptamani de la inocularea infectiei, poate fi constatata o crestere a
imunoglobulinelor serice de clasa IgM, sintetizate specificimpotriva antigenelor bacteriene ;
tot in aceasta perioada poate fi pusa in evidenta si cresterea concentratiei complexelor imune
circulante (legatura dintre antigen si anticorp) . Concentratia maxima de anticorpi specificicirculanti este atinsa abia dupa 21 de zile de la declansarea infectiei.
Anticorpii de clasa IgG vor aparea in circulatie abia dupa cateva luni de la inocularea infectiei
cresterea titruluia cestor anticorpi, se coreleaza cu aparitia simptomelor de artrita.Spiroketele
au capacitatea de a stimula puternic producerea defactori proinflamatori interleukina
beta si factorul alpha de necroza tumorala. La analiza histologica a tesuturilor infectate, se
constata prezenta unui infiltrat inflamatorformat din limfocite si plasmocite ; de asemenea,
mai pot fi decelate leziuni locale de vasculita.
Semne si simptome
1. Stadiul de infectie localizata.
Perioada de incubatie a acestei boli este de maxim o luna de zile ; dupa aceasta perioada, la
locul muscaturii de capusa va aparea eritemul migrator ; leziunea are initial unaspect macular
sau papular ; ulterior, aceasta se va extinde progresiv si si va capata un aspect inelar, de
dimensiuni apreciabile, avand marginea externa de culoare rosiatica.
Deoarece capusele au dimensiuni foarte mici, in majoritatea cazurilor, pacientii nu isi vor
aminti despre momentul exact in care s-a produs muscatura ce a condus la inocularea
infectiei in organism ; dupa o anumita perioada de evolutie, centrul lezional se poate
indura, prezentand aspecte de necroza. Leziunile incipiente se pot localiza oriunde pesuprafata pielii, insa cel mai frecvent leziunile tegumentare apar la nivelul coapsei, in
regiunea inghinala sau axilara. La palpare, leziunea tegumentara este calda, si nu genereaza
durere locala. Manifestarile incipiente de boala, pot varia functie de subspecia de capusa, care a
contribuit la inocularea infectiei.
2. Stadiul de infectie diseminata.
Asa cum am precizat, in decurs de cateva saptamani de la aparitia eritemului migrator, infectia
va disemina catre alte organe, pe cale hematogena ; aceste persoane vor prezenta leziuni
inelare secundare ale pielii, care seamana izbitor de mult cu leziunile de debut. Alte
simptome prezente la acesti pacienti : dureri severe la nivelul extremitatiicefalice(cefalee), redoare a cefei, febra, frisoane, dureri musculare cu caracter migrator,
dureri articulare, fatigabilitate si stare generala alterata.
-
7/30/2019 Borelioza Lyme.3.Word
3/7
Mult mai rar, pot aparea urmatoarele manifestari patologice :adenopatie generalizata (marirea
de volum a statiilor ganglionare satelite), marirea de volum a
splinei(splenomegalie), hepatita (inflamatie a ficatului, de diferite etiologii), congestie
orofaringiana (gat rosu si inflamat), tuse seaca (fara expectoratie), conjunctivita (inflamatia
membranei conjuctivale, de la nivelul globului ocular), irita, sau chiarmarirea de volum a
testiculelor. Notam faptul ca, semnele si simptomele din perioada precoce a bolii, au cel maiadesea un caracter intermitent si schimbator ;fatigabilitatea si letargia se numara printre
semnele constante de boala. La pacientii care nu primesc tratament, semnele si simptomele
precoce, se vor ameliora in decurs de cateva saptamani.
In unele cazuri de boala, semnele de iritatie meningeala se pot manifesta timpuriu, asociindu-
se cu prezenta si evolutiaeritemului marginal ; cu toate acestea, semnele meningeale nu au
putut fi corelate cu anumite modificari ale celularitatii lichidului cefalorahidian sau cu
prezenta anumitor semne neurologice obicetive. Daca nu se instituie un tratament adecvat,
dupa cateva saptamani sau luni de evolutie a bolii, mai putin de o cincime dintre pacienti vor
dezvolta semne evidente de afectare neurologica meningita, semne de nevrita craniala,
semne de paralizie faciala bilaterala, semne de radiculopatie motorie, semne de radiculopatiesenzoriala, mononevrite, sau semne de mielita.
In cele mai multe cazuri, tipic, pacientul prezinta simptome de afectare meningeala, insotite
de semne evidente de paralizie faciala, si semne de radiculoneuropatie periferica ; in astfel
de cazuri, celularitatea lichidului cefalorahidian este modificata (pleiocitoza = un numar mai
mare de celule ale sistemului imunitar, decat in mod obisnuit limfocite), cantitatea de
proteine de la acest nivel este si ea crescuta, in timp ce concentratia de glucoza se pastreaza
in limite normale. Durerea radiculara apare prima, apoi survine modificarea celularitatii
lichidului cefalorahidian ; semnele de meningita si encefalita pot fi absente ; semnele acute
neurologice vor aparea in cateva luni de la inocularea infectiei, ulterior, boala neurologica
cronicizandu-se.
Tot in decurs de cateva luni de la declansarea infectiei, mai putin de o zecime dintre pacienti
vor dezvolta semne de afectare cardiaca bloc atrioventricular gradul I, bloc
atrioventricular cu perioade Wenckebach, sau bloc atrioventricular complet. In unele
cazuri, afectarea cardiaca poate imbraca un caracter difuz modificari subtile ale
electrocardiogramei (EKG), disfunctie ventriculara stanga, sau chiar cardiomegalie si
pericardita. Semnele de afectarea cardiaca se desfasoara doar in decurs de cateva saptamani,
dupa care vor disparea, insa pot recidiva. In literatura medicala de specialitate, a fost raportat
un caz de borelioza, care s-a complicat cu cardiomiopatie cronica.
In stadiu de infectie diseminata a bolii, frecvent se pot manifesta si durerile musculo-
scheletale este vorba mai ales de o durere articulara cu caracter migrator, care nu este
insotita de marirea de volum a articulatiei ; durerile mai pot aparea sila nivelul tendoanelor,
muschilor sau oaselor ; atunci cand apare, durerea musculo-scheletala dureaza de obicei
cateva ore, sau se poate prelungi chiar si cateva zile.
3. Stadiul de infectie persistenta.
Daca in decurs de cateva luni de la debutul infectie nu se instituie un tratament eficient, mai mult
de jumatate dintre pacienti vor dezvolta semne evidente de artrita ; in mod tipic, aparatacuri
de artrita, intermitente, ce afecteaza mai ales articulatiile mari in special articulatiagenunchiului ; durerea articulara se manifesta pe perioada a catorva saptamani sau luni de
zile. Articulatiile mici pot fi si ele afectate, mai ales in timpul atacurilor precoce de
-
7/30/2019 Borelioza Lyme.3.Word
4/7
artrita. La un numar considerabil dintre acesti pacienti, afectarea articulatiilor se cronicizeaza,
conducand in final la distructii cartilaginoase si osoase pacientii la care pot aparea distructiile
osoase si cartilaginoase, prezinta anumite particularitati ale complexului major de
histocompatibilitate (alelele HLA-DR4) .
Pacientii cu afectare articulara, prezinta in medie, un numar de25. 000 lecucocite pe fiecare
milimetru cub de lichid articular, majoritatea acestor leucocite fiind polimorfonucleareneutrofile. Informatiile de laborator indica negativarea testelor de detectie a factorului
reumatoid si a anticorpilor antinucleari. Analizele anatomopatologice, ale fragmentelor de
tesut de la nivelul sinovialei, indica prezenta depozitelor de fibrina, hipertrofie viloasa,
proliferare vasculara si prezenta unui infiltrat inflamator masiv, cu limfocite si plasmocite.
Afectarea neurologica cronica, se poate instala mult mai rar, dupa o perioada mai idelungata de
la inocularea infectiei ; de obicei, afectarea neurologica cronica survine in urma unor lungi
perioade de infectie latenta (este vorba de luni de zile) : encefalopatie cu semne neurologice
minime insotita detulburari de memorie, tulburari de dispozitie sau tulburari ale
somnului ; polineuropatia axonala reprezinta o alta manifestare a tulburarilor neurologice
cronice, manifestata sub forma paresteziilor distale (amorteli) sau sub forma durerilor cuorigine la nivelul radacinilor nervilor spinali ; in cazul acestor pacienti, analizele lichidului
cefalorahidian pot fi in limite normale, insa examenele neurologice vor releva cel mai
adesea prezenta tulburarilor de memorie.
Electromiografia (explorare functionala, care consta in culegerea si analiza biocurentilor
generati de catre activitatea musculara culegerea bipotentialelor se realizeaza cu ajutorul unor
electrozi speciali conceputi) realizata la pacientii cu polineuropatie va pune in evidenta
prezenta unor tulburari extensive ale segmentelor distale si proximale ale nervilor
periferici. In cadrul boreliozei Lyme pot apareatulburari neurologice
severe : leucoencefalita sau encefalomielita situatii in care, pacientul poate
prezentaparapareze spastice, disfunctii ale neuronilor motori centrali, precum si leziuni la
nivelul substantei albe din regiunea ventriculilor cerebrali. Toate aeste tulburari neurologice
cronice, care pot aparea in cadrul bareliozei Lyme cu evolutie latenta si prelungita, amintesc de
manifestarile instalate in cadrul neurosifilisului tertiar.
Ca si manifestare cutanata, tardiva a acestei boli, amintim de acrodermita cronica atrofica
acrodermita, desemneaza o serie de leziuni cutanate, aparute la nivelul extremitatilor
organismului uman. Acrodermita cronica atrofica afecteaza mai ales femeile de varsta a
treia ; leziunile se dispun mai ales la nivelul mainilor si picioarelor ; ele se instaleaza treptat, in
cadrul evolutiei indelungate a bolii sicapata un caracter sclerotic sau atrofic dupa o perioada
de cativa ani de evolutie.Diagnostic
Pentru diagnosticarea acestei boli este necesara recunoasterea tabloului clinic caracteristic,
precum si obtinerea unorrezultate serologice pozitive ; rezultatele serologice sunt cel mai
adesea negative, daca se testeaza in primele saptamani de evolutie a infectiei ; ulterior, testele
serologice se pozitiveaza, datorita aparitiei in circulatie a anticorpilor specifici indreptati
impotriva patogenilor care determina borelioza Lyme. Testarile serologice nu pot fi utilizate
pentru a diferentia intre forma de infectie activa si forma de infectie inactiva ; aceasta
deoarece, pacientii care s-au imbolnavit candva de borelioza Lyme, vor ramane
sereopozitivi pe o perioada de mai multi ani, chiar daca acestia au beneficiat de un tratament
adecvat cu antibiotice.
De asemenea, pozitivarea testarilor serologice poate aparea si in cazul infectiilor
-
7/30/2019 Borelioza Lyme.3.Word
5/7
asimptomatice ; toate aceste elemente reprezinta factori de confuzie diagnostica, atunci cand
pacientul dezvolta o alta infectie care se suprapune peste borelioza Lyme. Exista si cazuri in care
testarile serologice sunt negative pacienti cu simptome de afectare articulara si neurologica
care au primit un tratament insuficient cu antibiotice. De retinut, ca formele de boala Lyme
seronegative (anticorpii specifici nu pot fi decelati in plasma sanguina) evolueaza in general
sub o forma mai putin severa, atenuata am putea spune.
Pentru diagnosticarea serologica a bolii Lyme sunt utilizare urmatoarele tehnici de
laborator : tehnica ELISA si tehnica Western Blotting ; in primele luni de evolutie a bolii
poate fidecelat nivelul anticorpilor de clasa IgM si clasa IgG, specifici pentru spirokete ; insa
mai mult de jumatate dintre indivizii bolnavi, vor prezenta un raspuns specific imun, abia in
perioada de convalescenta a infectiei ; dupa finalizarea perioadei de convalescenta, majoritatea
bolnavilor vor continua sa prezente un raspuns serologic pozitiv, prin sinteza de anticorpi de
clasa IgG.
Pentru ca testarile serologice nu ajuta da diferentierea infectiei active de cea inactiva, in
prezent sunt dezvoltate o serie de teste care sa permita decelarea directa a spiroketelor. Cel
mai adesea, patogenii pot fi cultivati pe medii artificiale de laborator, daca se realizeazaprelevate de la nivelul leziunilor cutanate. In cazurile de boala insotite de artrita, ADN-ul
bacterian poate fi pus in evidenta cu ajutorul metodelor de polimerizare in lant metode ce
permit amplificarea secventelor de ADN microbian, care ulterior vor fi supuse analizelor de
laborator.
ADN-ul bacterian poate fi detectat in probele de lichid sinovial prelevate de la pacientii cu
artrita, secundara boreliozei Lyme. Mult mai dificila este detectarea ADN-ului spiroketal in
lichidul cefalorahidian prelevat de la pacientii care sufereau de neuroborelioza. Inca nu exista
date certe de laborator care sa sustina importanta si rolul detectarii ADN-ului bacterian, in
probele de sange sau urina, prelevate de la pacientii cu borelioza Lyme.
Pentru realizarea diagnosticului diferential al bolii Lyme, va fi luat in considerare sindromul
de astenie cronica, saufibromialgia ; diagnosticul diferential este dificil, deoarece nu foarte
multi pacienti dezvolta dureri cronice sau unsindrom de astenie cronica. In cazul sindromul de
astenie cronica, simptomatologia capata un aspect generalizat oboseala accentuata, cefalee
severa, dureri musculare si osoase cu caracter difuz, dureri articulare, ankiloza articulara,
tulburari ale somnului si tulburari de concentrare ; spre deosebire de pacientii cu boala
Lyme,pacientii cu sindrom de astenie cronica nu vor prezenta semne sugestive pentru o
inflamatie articulara ; ei pot prezenta un examen neurologic normal, si cel mai adeseasemne de
anxietate si stari de depresie manifestari care lipsesc in cazul pacientilor cu afectare
neurologica, secundara infectiei cu spirokete.Tratament
Pentru tratamentu bolii Lyme pot fi utilizate antibiotice cu administrare orala ; in cazul in
care boala se complica neurologic, este nevoie de administrarea intravenoasa a antibioticelor. In
stadiile incipiente de boala putem administra100 mg doxicilina, de doua ori pe zi aceasta
schema terapeutica s-a dovedit eficienta pentru pacientii de sex masculin, dar si pentru femeile
care nu sunt insarcinate doxicilina este eficienta inclusiv in combaterea ehrlichiozei
granulocitare umane, boala transmisa prin intermediul acelorasi capuse care produc inocularea
spiroketelor din boala Lyme.
In cazul in care tratamentul cu doxicilina nu este eficient, putem utiliza urmatoarelechimioterapice : amoxicilina 500 mg de trei ori pe zi, axetil cefuroxima 500 mg de doua ori
pe zi, sau eritromicina -250 mg, de patru ori pe zi. In cazul copiilor, putem utiliza
-
7/30/2019 Borelioza Lyme.3.Word
6/7
amoxicilina, in doza de 50 mg / kg corp / 24 ore, administrata in doze partajate ; daca
pacientul copil este alergic la penicilina, putem utiliza pentru terapie axetil
cefuroxima sau eritromicina. Daca infectia este localizata doar la nivelul tegumentului, este
suficenta o schema terapeutica aplicata timp de zece zile.
Tratamentul se poate prelungi chiar si pe o perioada de patru saptamani, pentru pacientii
cu infectie spiroketala diseminata. Reactia de tip Jarisch-Herxheimer apre de obicei indecursul primelor 24 de ore de la initierea tratamentului cu antibiotice, si afecteaza mai putin de
o cincime dintre pacientii cu boala Lyme ; reactia Jarisch-Herxheimer - reactie care poate
aparea atunci cand este initiat un tratament cu antibiotice, pentru o boala infectioasa sau
parazitara, datorata distrugerii agentilor patogeni, si fenomenelor toxice si imunologice, care
acompaniaza procesul de distrugere bacteriana sau parazitara.
Artrita secundara bolii Lyme, poate fi si ea tratata cu ajutorul antibioticelor enumerate mai sus,
insa terapia va fi de mai lunga durata 30 / 60 de zile de tratament, aceasta deoarece
raspunsul la tratament se instaleaza cel mai adesea, lent-progresiv ; exista si un mic procentaj de
pacienti (mai ales cei cu alelele complexului de histocompatibilitate, HLA-DR3) care nu vor
raspunde pozitiv atunci cand se aplica terapia cu aceste chimioterapice in astfel de siituatii,putem recurge laterapia cu agenti antiinflamatori.
Tratamentul cu antibiotice este necesar in majoritatea cazurilor de boala care vor genera
complicatii neurologice ceftriaxona administrata intravenos, in doza de 2 grame / 24 de ore,
timp de 30 de zile ; sau penicilina G, administrata intravenos, in doza de 20 milioane UI / 24 de
ore, timp de 30 zile ; sau, cefotaxima, administrata intravenos, in doza de 2 grame, de trei ori /
24 de ore, timp de 30 de zile.
De asemenea, tratamentul intravenos si monitorizarea intensiva sunt necesare pentru
pacientii cu tulburari cardiace, secundare infectiilor spiroketale. Antibioticele sunt eficiente
in cazul pacientilor cu bloc atrioventricular sever, sau in cazul celora care sufera de
insuficienta cardiaca congestiva ; daca in 24 de ore de la initierea terapiei cu antibiotice, nu se
obtin rezultate clinice favorabile, se poate recurge la tratamentul cu glucocorticoizi.
Pacientii asimptomatici pot beneficia de pe urma antibioticelor administrate pe cale
orala. Boala Lyme prezinta un risc scazut de transmitere transplacentara ; in cazul gravidelor,
pot fi utilizate schemele terapeutice enuntale in acest capitol.
In cazul aparitiei recaderilor, dupa un prim regim terapeutic,se procedeaza la instituirea unui
nou regim de tratament ;din nefericire, tratamentul cu antibiotice nu pare sa prezinte avantaje,
in cazurile in care boala Lyme va fi urmata de aparitia unui sindrom de astenie cronica.
Profilaxia nu este indicata de rutina totusi, in cazurile in care s-a produs o muscatura de
capusa, iar pacientul este foarte anxios, profilaxia poate fi realizata urmand urmatoarea schema
terapeutice amoxicilina sau doxicilina, administrate pe o perioada de 10 zile (eficiente
pentru a preveni aparitia bolii Lyme) .
In prezent sunt testate o serie de vaccinuri impotriva bolii Lyme, insa ele nu sunt momentan
disponibile in comert.Pentru obtinerea unor rezultate clinice favorabile, se recomanda ca
terapia sa fie initiata cat mai precoce ;efectul intarzierii in aplicarea tratamentului cu
antibiotice, se repercuta in prelungirea excesiva a perioadei de convalescenta. Din
fericire, recuperarea completa poate fi obtinuta in majoritatea cazurilor de boala Lyme.Cauta medici
Cautare medici
http://www.paginamedicala.ro/profile-medici/http://www.paginamedicala.ro/profile-medici/ -
7/30/2019 Borelioza Lyme.3.Word
7/7
Alte Boli infectioase
Fasceita necrozanta
Febra de origine necunoscuta
Febra patata a Muntilor Stancosi
Febra patata meditereneana si alte infectii cu Rickettsia
Febra Q (Boala Derrick-Burnet) Febra recurenta
Infectii cu micobacterii netuberculoase in SIDA
Infectii dupa transplant de organ parenchimatos
Infectii meningococice - Meningita meningococica
Listerioza
Miozita
Pandemia 2009-2010 - gripa porcina A/H1N1
Pesta (ciuma)
Rabia (Turbarea)
Scarlatina
Sifilisul
Tifosul exantematic (tifos epidemic)
Tularemia
Varicela (Varsat de vant)
Yersinioza - infectii cu Yersinia
http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Fasceita-necrozanta_1267/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-de-origine-necunoscuta_1268/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-patata-a-Muntilor-Stancosi_1271/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-patata-meditereneana-si-alte-infectii-cu_1272/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-Q-_Boala-Derrick-Burnet__1273/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-recurenta_1274/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Infectii-cu-micobacterii-netuberculoase-in-SIDA_1283/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Infectii-dupa-transplant-de-organ-parenchimatos_1287/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Infectii-meningococice---Meningita-meningococica_1288/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Listerioza_1301/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Miozita_1302/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Pandemia-2009-2010---gripa-porcina-A_H1N1_1306/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Pesta-_ciuma__1308/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Rabia-_Turbarea__1310/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Scarlatina_1314/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Sifilisul_1317/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Tifosul-exantematic-_tifos-epidemic__1320/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Tularemia_1322/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Varicela-_Varsat-de-vant__1324/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Yersinioza---infectii-cu-Yersinia_1325/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Fasceita-necrozanta_1267/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-de-origine-necunoscuta_1268/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-patata-a-Muntilor-Stancosi_1271/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-patata-meditereneana-si-alte-infectii-cu_1272/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-Q-_Boala-Derrick-Burnet__1273/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Febra-recurenta_1274/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Infectii-cu-micobacterii-netuberculoase-in-SIDA_1283/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Infectii-dupa-transplant-de-organ-parenchimatos_1287/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Infectii-meningococice---Meningita-meningococica_1288/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Listerioza_1301/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Miozita_1302/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Pandemia-2009-2010---gripa-porcina-A_H1N1_1306/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Pesta-_ciuma__1308/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Rabia-_Turbarea__1310/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Scarlatina_1314/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Sifilisul_1317/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Tifosul-exantematic-_tifos-epidemic__1320/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Tularemia_1322/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Varicela-_Varsat-de-vant__1324/http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Yersinioza---infectii-cu-Yersinia_1325/