sf.

D. BOL1NTINEAN'a

DOT,;N ro;t.) LA MENTARI

TREI AN1

rp:1, 1 17idE ìdì

L sThorwww.dacoromanica.ro

DOMNII REGULAMENTA111

lstoria celor trei ani de la 11 Februariúpänà attädi.

Romanil avurl republicI pänä la venirea luT Radu Necru in Valahia §i Drago$ In Moldova. Epoea dornnilor romanidura de la Radu Negru 0134 la tItefanCantacozin. El avurä unh ;imp de nea-tärnare, de ereditate. Neatärnarea o per-durh, ca ereditatea Epoca donmilortiphanari0 durä de la 1716 pänä la 1822.Vine epoca nationalä, cea dupe urmd :Epoca domnilor români. Ea durä maiputin de at a phanarioVloril de la 1822pänä la 1866.

www.dacoromanica.ro

4

Asfel România de la Radu Negru areo viatl mg lunga sub romAri de cât substreini.

La intaia epoca republicele române sesupun de bunA voie la domnil români cevin din Ardeal. Aceste repoblici incepu-sera 'a recun6sce di ail trebuintti de ocentralisare spre a se apâra §i a se pis-tra, asfel ele sacrificara forma guvernu-NY. La a doa epock romibil släbiti dincertale interióre, din intrigile §i trädä-rile unor boeri, primirâ fArti, luptii domnifanariott impu§l de afara. A treia epo-ca, singurä nationalg, dovedesce o starede renascere a sentimentelor nationalestrivite ddt domnil streini.

Systemul de cornptiune §i de tyranieal acestor streini, ne mai dênd societdtinici o garantie in viata publica §i pri-vata, institutiunile surpate, datinele schim-bate, traditiunele sterse, limba pArdsitii.,sentimente nationale lovite s,i despretuite,virtutï civice stinse, româniT declarati cavite in neputinta a fi la in4ltimea ceor

www.dacoromanica.ro

5

alte natiunl de a concepe o ideie, de arationa, de a Intelege o scintd, se revol-tä i cu aceI domnI streinl gonesc sys-temul lor de ucidere si de coruptiune.România era inecatd de streinI cu careDomniI guvernau i strivead viata na-iuneL se considerad eI insusl

streini In téra lor, i streina privead téraea o proprietate a !or, pe ómenI ca tut.-me de selavi sad de vite. EI insusI es-ploatad tOte isvórele secate ale natiuneIspre Indestularea setei veueticilor ce ser-vead aceste blestemate guvernemii turcilor care dispuneat de ursita dom-nilor si a nefericitilor locuitorI aI aces-tor dod Ott

Patriotismul ndbusit, face esplosiune.Pätaatuld. RomâniI se Inéed, de sange.Românil intorc ochil catre turd ; lovitIde greci, rana era incd deschisti. Idrafanariotd, murind, sfäsie pe Vladinlirescucapul acesta rcvolutiunl ; iar soldatiIIn perderea armateI grece uitä relele ce,suferiserd de la greci, i cdpitanul de

www.dacoromanica.ro

6

pandmi Ora, cu sabia In mânä, prote-gUt rämäsitele grecilor de a fi ma-celärite,

Acea epocä fuse awe prin cugetare, prinsentiment, prin täria Omenilor ei, cäi va Inddin acesti 6meni &Alec. Ei aü remas ne stra-mutati In doctrina lord politicä. Unul esteD. P. Poenaru. Nitnic nu au putut se-Tschimbe. Asemenea cimeni nu mai nasc. NolIT V'om numi cel din urmä românl. Orne-MT din 1848, at) fost mai putin tari Incredintele lor proclamate gad de pu-tine ecceptii. Mad de cati va óment destat, ómenii din 1859 si 1866 ; ce pärePfisceptid; päreati sä pnie credintile lor in-teo singud ideie: Pästrarea puteril cuorT ce pret si cum ar fi. Acestä stare delucruri cäta sä aibui urmarea ei, acea urmare care avu certele nóstre interiOre dela 1716 Intre Bräncoveni i Cantacozini;trecerea tronului de la românl. Istoria estene striimutatä In legile sale. Nimeni nuputea opri regimul domnilor stremni, Nu -

www.dacoromanica.ro

- 7 --maI cetatea Jasul protesta. Acésta capi-tan', ce se na'bu§ise de ebrei.

Ca sa dam un ordin faptilor historici§i politici din urma, catä a proceda cuóre care metoda. Vona lua drept puntde plecare epoca lui Brancovanu §i can-tacozen.

In urma certelor factiunelor disputan-du§I puterea, §i in urma decapitarif Dom-nilor BrAncovanu §i St. Cantacozin, capiicelor doa faqiunT, POrta voi a pune unordin in princiv.te. Austria §i Rusia in-terveniserl deja in afacerile principate-lor fie care la rindul el Austria maiales, lasase la Romani §i la tuvi o a-miutire sangerósa §i de cea din urmal in-famie ce a putut vre o data degrada oostire de ocupatiune. Acésta sub gene-ralul Haisler. Cele d puteri inpini,erape domnil români gelo§i de libertatile pa-tril lor, in aliante ce se facuraintre celedd. puterl §i Romanil contra Portii. Dupeacésta POrta vol cu orI ce pret a se asi-gura contra veleitatilor princilor romani

www.dacoromanica.ro

8

d'a rupe tractatele, §i a se apropia deuna din cele dol puterl crestine ; ast-felea cugetä c'a. uumind Domni greet dinPhanar pe ti wail principatelor, va puneun termin nu nurnaI la leOturile Itomá-nilor cu cele doit imperil, dar Ind arface O. inceteçle anarhia din aceste tall'.Numl dar doI domni plianariotl. Dar re'ulce POrta Uinta s'a, combata urina chiarsub domniï phanariotï. Cele doit teri furlreduse la cea din urma degradare a societittilor omenescï.

Dupit acéstli doinnie de 106 anï venio revolutiune n4onala. AtuncI TheodorVladimirescu. slugerul, se puse in capulunor trupe de pandurl §i proclama ve-chile drepturI ale naOuni dupe capitula-tinnele tëriï cu sultaniï. Ian acéstii pro-cl arnatiune energicti.

www.dacoromanica.ro

9

PROCLAMATIA LW TUDOR VLADIMI-RESCU.

Citre tot poporul Roman din Brcureed si dia tóte ce-le 1-alte orase si sate ale terrel Romanesci, dragoste

fratésca. i sAuatate.

Fratilorti locuitori ai acestef terrï, nicio pravilä, nu se impofrivesee de a nusdrobi cineva reul; cand un sarpe eseinaintea vósträ, trebne sä näväliVi ca parisi al omoratI; cu cat mai vIrtos cândsimtim ranele i ruperile din trupurilemistre, prin cari balam i neincetat dioasi nóptea sag tott sangele din mil äncade vii, precum de fatä vedet,1 ; acestiasunt precum II cumisceV prea bine, grecisi boeri nostri, atat partea bisericésacat i politicésa.

Pinä când dar vom suferi ca niscedobitdce, cand reul mi este priimit nidDde Dumneded ? perderea reului Inaintea,,mul Durnnedeü este lucrul cel mal bunD(fiind-cd este Dumnedeil) ; ca sä ne a-semänärn i noi cu dinsul, trebue sä se-värsim binele, care nu se póte sevarsi

www.dacoromanica.ro

lo

daca, mal anteiii nu vom goni reul . dupti,»cum pia, nu urmép, Tama, Mel prima-vara nu se face. A Ois Dumnepi sa se

facil, lurninä, i s'a fäcut ; dar mai An-teiti a lipsit Intunericul. Asemenea si lo-cultiitorul lu Dumne0a, prea puterni-cul nostril Impärat, doresce ca sä trä-

im bine ca nisce credinciosi al lui su-pusl, si nu iarta relele, präçlile §i des-mostenirile ce le aducii peste capetele,inóstre tirani i lipitorile acestea mirsa.ve de greci, din preund cu boeri nostri.NäväliV dar, fratilor, ea cu reul sä o-mordm reul, si sä iésä din nol binele,si, alegénd pe cei haul boeri al nostridin cei rei, pe acela si cumiscem ca,ai nostri, cum si lucriltori binelui, ca s'aIósä dela noI binele chip cum fagIdu-,im. Pentru care dar grabiti-vä sä veridicgi tot,i cät mai ingraba, cei ce velavea arme, cu arme ; Iar ce ce nu yeti

avea1 cu sulii, cu topóre ca mnrcY, cu

pail §1, cu ce yeti gäsi. i lärä cea malmicl Obavä, alergati unde yeti auf,li cä

www.dacoromanica.ro

11

se fat adunArI pentru binele obtei. i

pentru folosul tarrei ; §i dupA cum ve vorpovAtui cApetenifie ce vi se pun a§a, sA,urmatI ; §i ori unde ve vor trimite a-cera, acolo s ve duceti ; pentru a a-

junge, fratilor, de sAud lacrimile dup6,fetele nOstre na se maI usuc. Ve in-credintez c5trA, acésta cA nimenea din

voI nu va avea slobodenia, fArA de poruncrt» in tOtA vremea, pe Cat se vor face a-ceste adunArl ale terre'f, a se intinde

mdcar pinA la un bob §i lua din ea-sa vre unul negutAtor, vre unal locui-

tor, sari vre-imui boer raddr, ori catde ref' ar fi adunate stárile acestora;ei nurnai ale acelora ce nu se vor ri-dica din preunA en noi se vor lua in

ob§téscA folosintA.IscuJit :

Tudor Vladimirescu

Ea denunta spiritul aceleI epoci. Sen-timentul cel mal putefie de nationalitate§i libertate care a putut InsemAnta

www.dacoromanica.ro

12

inima muff poror robit. Astìiçil inimileromânilor nuni al" stint la aceana erodem sä fie o cadere ; dar evene-mentele eraü altele atund. Ele näseeatisentimentele, si le facuserd generóse. Sdro-biti de streinI, Romariii de atunci càu-taU in nationalitatea lor in dotu-nil lor.

Simtul politic nu päräsise aceste ta-bell de romauT SculatT si reinvie4 România sag s mórg... Vladimireseu carese gäsise en revolutionaril grecI, voia pa-cea cu Pórta, temanduse de Rusia ce proteja pe greci, In pretentjune1e lor asupraRomânilor iripilati. El cerea ca pe tro-nul patriI sale sä fie domn1 rorattni. Vla-ditnireseu fuse ucis prin trädare de ete-ria grécd, din ordinul lui Ipsilante, caträdator la causa grecilor. El muri eamartyr al cause! patril sale. Ideia luI dea goni pe grecI dupe tronul OriT, nu dis-placu PortiI. Acest drept sprijinit de toti

si ne coinbätut de Rusia, fuse

www.dacoromanica.ro

13.

acardat. Dol romanl fusera recunoscutTea donmi pe cate o Ora.

Domnia phanariotilor distruse.c.e tot cefusese vial& In aceste tèri. Ca ori cecasta streina InvingAtóre. Schimbaserainstitutiunele, datinele, liwba, mai multefamiliT romilne persecutate de phanarioti,se retrasesera pe la mosii uncle se stin-sera cu timpul. AltI boierl avura capultAiat ; altiï mersera a se alia cu greciIsi a se cunfunda In acest element

Domnil grecI desarmeaçla natiunea. In-locuiesc militiile pamêntene cu bande demercenari albani, turd', sArbi.

Grigore Ghica, albanez-care primisenascerea In BucurescI ; dar care nuscim daca era din vecheia familie cuacest nume care se vede pe tronultail* In timpil trecuti, fuse eel dintaiiiDomn In Ora romanésca, cu Inceputuliiregimulul roman. Era nn ora färä cunos-cintl intinse ì destul de marginit In in--telininta; dar cu mult bun simt. El In-telegea cat era de mare si frumósa mi-

www.dacoromanica.ro

14 --

siunea ce avea, cât era de mare epocace el deschidea. Se inconjurä de 6ineni.invätall §i cu idei de administraOune, careunite cu bunul shin al domnului, cataschimba ceva in starea de mórte In caregrecii aduseserä, Iéra. Cel dol domul ro -maul primiserd téra inteo stare de mi-serie ast- fel, In cat nu puteailIn dequlii asteptärile ómenilor. Era totde fäcut. Cätre acestea campaniile intrerusT si turd, fusera causa noilor neferi-clef ce venirl pestP Romäni. Rusia In-cept' sä domine aid. Grigore Ghiea lasäcurind tronul, léra este ocupatil §i gu-'iernatä de rug, care inträ ca inteo ca-sarmä a lor. Generalul Kisileff fuse unuldin cei mai buni administratori ce a ve-Out vre odatä romania, Sub acest omiltéra bT schilnbä, fat,a.

A guvernat cele dog, VA ca dicta-tor ; dar dictatorti onest si reforma-tqr ; generalul Pavel Dimitrivici Kis-sileff diplomat rus näscut la Mosca in1788 dint'o familie veche §i nobild. La

www.dacoromanica.ro

15

16 ara el inträ, In corpul gardei cAlä-rete. FAcu cele dintäih arme In resbelulce terrain& tractatul de la Tilsit ; se bätala Eylau, i mai tärdiri la Moscova. Intimpul resbelelor Francil devine adiotantal Impäratulra Alessandru. Il Insoci lacongresul de Viena si In adoa intrarealiatilor In Paris, Inturnat In Rusia, primigradul de general maior si postul im-poi tant de sef de stat maior al armateia doa comandate de marechalul Vitgens-tein. (1816).

Sub Impäratul Nicolae se bucuräind delavóre. In lovirea In 1828 el este chemata comenda cu comitele DibicT planul a doa.bätalii in potriva turcilor. Luä parte ac-tivä, comandä trecerea Dundrei sub fo-cal enimiculul, fuse numit locotininte ge-neral. In anul viitor fuse Insärcinat decomanda trupelor din Valahia. Trecu InBulgaria ca sä deschip flancurile arma-tei principale ; se opri asupra scirel depreliminäri de pace (Sept. 1829.)

In trecerea sa prin principate genera-

www.dacoromanica.ro

16

lul Kiseleff, studia istoria si situatiuneagenerala a principatelor.

.E1 primi titruri1e i fonctiunele comi-telui Pa lin si generalului Zaltuhin. pre-§edint,i plenipontentiarl al divan.irilor va-lahil §i Moldovii, pentru confectiunea re-gulamentului organic. Fuse asemenea nu-mit comandant superior al armatel rusede ocupatiune, i Ina In mâna Vote pu-terile civile si militare esersand In timpde cinci ani (1S29-1831) o dictaturaIn principate. In 1834 paritsi .éra dupece promulga regulatnentele noilor domni.Se dice mult bine de administratiuneasa. De spiritul de dreptate ce fact' sese reverse sin administratiune, el lo;Teaabusurile; era nepartinitor integru. LAO,o mica armata romanit, §1 suvenire de re-cunoscinta. Acest strein fuse mai bun pen-tru Ora de cat domnii români ce venira.El concepuse ideia unirei principatelorIntr'o Dade, el rege, sub protectiuneaRusil. Dar evenementele politice eraü con-trarie. Cand el forma aceste (la state,

www.dacoromanica.ro

17

pled in St-Petersburg. Imparatul era su-parat cci desvoltase in principate Grecare idel prea liberale. Cu tóte acestea11 dete titru de general cu chef de in:fanterie si membru la consiliul superioral imperiula, cu misiunea a colonisa petèrarn1 coróneT liberatT. In 1836 fuse celdinthiti titular la crea iunea ministeru-lul domenelor imperiale. Administratiuneasa ia meritat titrul ie comite i locul dedirector cap al sectiunel 5-lea a cance-'aril' private a imperatuluI. In 1836 afost numit, dupe aseOarea piicil ambasa-dorul Rusil in Paris.

Nu contribui putin a sprijini maT multecestiuni privitóre la noT.

Acest orn fiicu pentru romitnT multe lu-miff bune. sub dictatura sa nu esista esclu-sivismul. Guvernul sett nu era guvernul u-neI clíci, unor bande, ci al intereselor tutu-lor. Om enil onesti nu erail persecutat1 de täl-hart De favoriti: Cinismul nu era in guvern.Dreptatea se da la totT §iómenii aveati undese se pldng6, ca,nd administratiunea II a-

2

www.dacoromanica.ro

18

pLa. Sub acel guvern se formarä spe-rantele despre viitor. Särmanii romfini!

In Ora ronirtnéscii fuse numit donutAlessandru Ghica. Domni en numele deGhica figurä ca domnI attit in téra ro-mänésca Cat si la Moldova. Un GrigoreGhica VII lea fuse täiat cäci protestasecontra däriL Bucovindi la Austria.

Alessandru Ghica frate cu grigore Ghicaprimal domn din epoca dommlor pämän-tenl, el fuse banal Craiovel, apol mareSp5tar. In momentul invasiuneI ruse din.1828. Ocupatiunea rusä tinu ase anI.Kissileff gaverna principatele El se filma se stima de acest orn de stat care Ilrecomandä spre a fi namit domn in Oraromftnésa (21 Martiii 1834.) Acest ornesprima óre care tendinte liberale si or-ganisatóre. El institui scoli priiw re intóte satele, In rusinea preTintielor de aitadiguverne civilisate; Incuragiä eta va timp in-ceputul societatii philarmonice pe ftt opo-sititmea politicti nu se ameste( intensa;Sub inriurirea foil care nu intelegea a-

www.dacoromanica.ro

ceste veleitatii ale dornnului pentru ro-manism, o indoith opositiune se formea-Oa contra Doninului, una compusa de li-berali asfel cum se Int,elegeaa pe atunci,ceialta de boeri, ambitio§i care voiati se-Irestórne in favorul unuia din el. Domn,debil se lasa a se legkia Intre dato-riile lui de domn roman §i protejatrus; apoi ceru protectiunea cabinetu-lui de la St-Petersburg contra adunä-rei (1837). Rusia ecru pentruprqul con-cursului ei, insertiunea in regularnentulorganic a unul articol suplementar careanula de fapt neatarnarea politica §i ad-ministrativä a .töril romanesci. Domnuladobandesce dreptul a trimite In esil peIon campinénu capul opositiund liberale(1840).

Camera in minoritate se conduce cumare demnitate. Eraü atund caracterecare asta{li nu mai sunt, era demnitate:deputatul vindea consciinta pentrufavóre. Judele nu comanda din porun-ta pe un inocinte spre a face pla-cere

www.dacoromanica.ro

20

unni blestemat favorit, Inca de la du-cerea In St-Petersburg a luI AlessandruVilara si MihaI Sturza cu regulamentulspre sanctionare, Imprratorele RusiI pro-pusese a se trece In regulament art. Incestiune care ucidea libertatea politica §iadministrativa a tOrilor, prin supunereala sactiunea cabinetulul Rush ). tutuloractelor fricute In Romania. Vilara opriacest réri printr'o inteliginta opiniuue cedete ministerului rus Acest art. dice el,pus in regulament In St-Petersburg, pótesa destepte bänuieli din partea puterilorEuropii, si se se nasca protestärI; pusInsa chiar de camera tèril, prirnesce altafatä, si se Inlatura ori cc bänuiala. Acé-sta pläcu ministruluI i comunicancluseImparatuluI, acesta fuse chiar incantat.Vilara se indator sit fad a trece In ca-mera tè'ril articolul fatal, Insa tot-d'a-una 11 amana. 0 conspiratfune se dove-desce. D. Filipescu, N. Bälcescu, Margu,Vaillant, Marin Serghescu , Telegescu,altil sunt descoperiti ca conspiratorl,

www.dacoromanica.ro

21

decatT, si condamnatt Acésta fácu posi-tiunea domnului dificilä.

Rusia nu vedu fara pläcere forman-duse acesta consp ratiune. Nu trecu mult§i in Braila, sub instigatiunile agentilorRush" se formeada o banda de bulgari carevor sa" treed Dunaria si sä aprinda scan-teia ro, olutiunei intre bulgarf. Domnul.credu a lua cele mai energice mtisuricontra lor. EA voirä a trece nóptea. Seurula o lovire sangeróra intre banda §isoldatif nostri. Un oficer P. M. Podenuprimi o loviturä de sable care ii lasape frunte o adincd crapätura incrustatäin llama. Banda fuse faramata. Acéstaafacere puse pe Domn in gracille Portii.Dar 13 usia se tutu rnä cu totul contra luT.si se deeida a urrmiri pe Domn spre aldestitui. Ea dobindesce de la Porta in1842 a luI destituire. Un ferman fusedestul ca Domnul sä abdice si sa piecela Viena. Acolo el sedu pana in 1853,atunci vine in Bucuresei unde adunamulte sympathil, irai ales dupe refusul

www.dacoromanica.ro

22

ce fAcu in 1854, d'a plAti imposihil consimtit sí fddicat de Domnul Barbu Stir-bei pentru plata cheltuelilor cu armatade ocupatiune. In 1856, englitera con-sild pe 136rtd, spre a resphlti devotamen-tul Domnului A. Ghica dire Turcia inafacerea de la Braila, de al numi caima-cam pe Valahia. N. Cretulescu negotiapentru acésta in Turcia.

In acéstä demnitate, el se purta ca ro-man si ca liberal. 'I olerd. tótä espresiu-nea partidel nationale in lupta ce se pre-para. cheltueli neregulate se Elmira multesub ctiimäcdmia sa. Sa facurd mari edi-fice. Academia, spitalul militar cel maifrumos palat din Bncuresci. El contribuimult la alegerea Domnulul Moldovei celnod Domn si al téril românesci, prin in-fluinta ce avu in armatd, prin capulel do atunci a unuia din amicii sei Vlä-daianu care refusd de a se urma ordineleguvJrnului interimar ce favora candida.tura Bibescului, a ucide poporul cu ar-mele, spre a face placerea reactionarilor

www.dacoromanica.ro

- 93 -§i puterilor contraril unirei. El murimatenitori direct".

George Dimitrie Bibescu frate cu Dom-nul Sorbei, urmMor al set, se näscu in1804 in Ciaiova dintr'o familie oltenés-Pd nod. Pärintele set Vornicul DimitrieBibescu, dobindi rangul de boar de cla-sa I. Acesti doI trap edpätard o instruc-pule strdlucitóre In Paris, aid GeorgeBibescu trecu sapte anI a complecta stu-diile. (1817 1827).

Sub generalul Kissileff sub secretar laministerul Dreptdtil, pe urma min istrudin afard, de unde dete demisiunea,päräsi Ora ea sä mérgl sä trdiascd, laParis sat la Viena. In 18I publicä laBrusseles o brosurä : Pavel Kissileffpriucipatele române. Se inturnd in Oraunde fuse ales deputat apoI secretar aladunariI i unde se fdcu unul din ceIdintält capi al opositiunei. Un talent o-ratorit rar. Peste un an redigia, in nu-mele maioritâtii, in colaborare cu boerulVulpe, vestita dGleanta care facu sä cap.

www.dacoromanica.ro

24

domnul; wise inca o bro§ura unde esteprodusä daleanta, §i se chiamA ; De lasituation de la Valachie sous l'adminis-tration d'Alexandre Ghica (Bitxelles1844.) Alesandru Ghica scos la 14 Oc-torebre, la 1 Geuarii1 Bibescu care avt asprijinul Russil §i al opositiunef qisit par-titul national, se alese domn pin 131 devoturi contra a 90 date fratelui seti B.Stirbet Pórta recunoscu alegerea la 17Ghenarin 1843. La 25 fuse instalat Par-titul liberal pusese marl sperante in Dom-nul Bibescu, el insu§1 clita a lingu§i tutaspiratiunele. La instalare päi ti pe cal I icostumul lui Miha1 Viteazul. Poetul A-ristia fäcu o epopee clasica din acéstäsärbiitóre, uncle canarin calul domnuluieste mat sus de ducipal. In cele dintaii1acte ale DornnuluY se ghicirä tendinti ca-tre absolutism §i aplecarI la cererile me-reil crescande ale Rusif. N iscu o oposi-tiune compusä de partitul liberal §i deboerit Domnal scóte ferman de la Pórtäca sä inchiO adunarea. Asfel era pe a-

www.dacoromanica.ro

-- 25

tuncl instituVunea parlarnentarä. Pcirta odesfiiqa dupe cererea Domnulul, a 00'nu suntem departe de acele timpurI atiltnumal c inriuririle au trecut la alte pu-ten l. de afard. Adunärile ce urmara aleseprin violin, dupe liste trirnise de domnla prefecti, darä concursul lor la tOte le-gile si mäsurile care nu fusera frira re-sultat pentru prosperarea stärii materialea tèri1; se pusera sase dile de lucru pen-tru drumuri pe terani. Abusurile filcurasä se despopulariede acóstil utila mäsu-/A. Se facti un drum la Brasov prin plo-iesci §i pnin muntil Carpati; un queiti laBraila. un pod de lemn pe Olt la Slati-na, casarnie, vedete pe Dunäre pe pari,inchisori de did ; patule d reserva, ffin-tani in capitald, robii ruanastirilor se li-buralà. Se lovirä insä scólele române, seiustitui un colegiii in capitalii, la santulSava, unde profesorI francesI sub direc-tiunea D Monty, predati lecliunl numaiin limba francesa. Era o scóla nornialäspre a forma profesorI romanl, ideia era

www.dacoromanica.ro

26

buna ; din nefericire, scóla nu avea ni-mie roman. Acésta rani adinc sentimen-tela nationale si opositiunea Ina act. Cateva conventiuni ce facu cu invecinatele state,Vamile intre Moldova si Valachia se des-fiinteaçld. Aasta fuse cel dintaifi act deunire. In Bruxelles la 189 7 apdru o bro-surd,: Bibescu i administratiunea sa. Inacésta brosura se ataca tOte abusurile siscandalurile pentru care el insusi Incri-minese pe fostul domn.

Domnul Bibescu se Inamorase de cea malfrumósa femeie din Romania, nevasta luIConstantin Gli'ca Frumusetea era In familiasa, cu putere exprimata in mu ma a LucsitaVacarésca. Domnul- reusi a face 0, divorseacésta dama de sociul ei. Ceru asemeneala patriarhul din Constantinopoli divorsulseri pe care biserica romana Ilrefusase. Dómna era suferinda de mulVanT. Nunta fuse splendida_ Domnul Mol-dova IT cunund la Foscani. Eliade faceepitalamul fOrte frunios §i demn de acelaa l 1111 Catulle, poetul latin.

www.dacoromanica.ro

27

Dómna Mana avea fruruusetele ElendluT Menelas cu vivacitatea Elisabetel En-gliteref. Adoratii de sociul sefi, spiritua-1A, vie, ambitiósa, ea conducea acest tron.Virtu6sä, devenea mAndra de sine si nuavea nimic sA nu cérti, puse de batu cunuele pe o guvernatä streinä. Istoria ca-napelel de la palat pe care nu putea ni-menT sä" saqii, de crtt Domnul si Dómnd,dar pe care inteo (li sequ femeia conso-IWO rus, si uncle Dómna dete ordin co-loneluluT Grammont se- o invite de a sescula din acel loc, reservat familiT dom-nescT, se fäcu o cestiune politia care nuse putu impAca de cht cu concesiuni re-ciproce.

Domnul Bibescu trecu de partinitor alaristocratii de nascere. I se atribui chiar i-deia de a crea o aristocratie de .nascere. Laun bal public damele cle clasa I se primintla o parte a säliI ; cele de clasa II la all&parte, acésta indignä pe dame si plecanidin bal t6te damele de clasa II. Scanda-

www.dacoromanica.ro

28 --

lul se fan mare, opositiunea se vervi deactista ca de o arinti, contra Domnuluï.

Dupe revolutiunea din Paris de la 28Fcbruariù toti junii romilni de acolo

in téra lor s'a" fad, o revolutiuneprecum vequsera in Paris.. Entasiasmulera atat .de mare, in cat chiar D. Gri-gore Ghica care deveni mai domn inMoldova, §t en D. Asian, revenind in patriaI or, cantaii pe vapor cäntece francese de re-volntiune incendiare §i socialiste. Un co-mitet de organisase in l3ncuresci de par-titul national, care rärnase ; alt comitetarc& a se rildica in fat!, inspirat de i-deile ruse. Cel dintâiú comitet compus deIon Ghica, N. Balcescu, Alessandu G.Golescu, de societatea a mai multi intrecare ere' fratil Goletci, fratil Bratienii,Rossetti Constantin; Const. Filipescu, Eliade, Tell, lucra spre realisarea ideil unelrevolatiunT; comitetul trimite pe Eliade,Stefan Golescu, Tel sti, proclame consti-tutiuuea la Calafat. Acestia purceserd, a-dunarä popor rural; §i cu o companie de

www.dacoromanica.ro

29

soldati ai lui Plesoiauu, proclamarii re-volutiunea, Magheru se uni cu dinsii, re-volutiunea trece in capita16. Aid se ares-tall mal multi din revolutionari, Voines-cu. Rossetti, Arhim. Snagovau ; Domnulmerge la casarmit si cere ajutorul arma-tel, oficerii respund el se vor bate pen-tru patria lor. Acest respuns descuragia-o pe Domn. Inteo sértt se citi procla-matiunea pe stradI de junele Magheru,poporul merse la palat ca se as,ste lasanctionarea el de domn. Acolo nu gasiarmatri, curtea se umple. Urn ascadron decavalerie vine, si aie ordin a se retra-ge, cAti va revolutionari vor sä intre.Garda depune puscile, dupe ce seful lor,el insusi Oice pnporului sa le ia cu oformri óre care de sill si de aprira re. Domnulsuscrie numirea unui minister din revolu-tionarT suscrie constitutiunea. Dupe dort.Oile dupe protestatiunea cousolultd rush',Domnul demisionrt si trecu in Trasilva-nia, apoi la Viena. Domnul Bibescu nu furesturnat de natiune. Natinnea a voit se-1

www.dacoromanica.ro

30

tie pe tron. Singur a plecat. Fine le is-toril revolutiuneT sunt cunoscute. Dom-Dul Bibescu facu sa apara o brqura In1856: Principatele romane In fata Eu-rope, la alegerile luT Cuza, Doman! Bi-bescu venise, ales deputat In adunareaad-hoc.

Acest domn era fórte varsat in littera.conservatiune stralucitóre, spirit petiliant,era mare orator, era poet Putem repro-duce doa versuri dintf o oda ce el adre-sa une dame tot atat de frumóse ca o-dele luT Horace, Propers §i Catule.

lager cu per galben, inger ce slavesc.In ata privire raiul il privesc.Era roman, litterele sub domnia luT

aflara o desvolt are. Cum nu mai avurasub alt domn. El primea tóte Durninici-le. Ura sa contra Rush' comprimatä oexprima la vederea D. loanidi. De cateori I! vedea It intreba : ce face consolulrusesc ?

Barbu Dimitrie Bibescu, frate cu celdinthia nascutti In 1802. Unul din un-

www.dacoromanica.ro

31

chil sel dupe mural, Vornicul Barba Stir-beT, il facu mostenitorul sell cu conditiu-ne ai lua numele. In 10117 merse la Pa-ris unde in timp de patru ani studiä drep-tul i sciinte politice st morale. In 1821se intórce in Valahia pe cand isbucuirevolutiunea luY Tudor, de uncle trecu inArdeal cu cele alte famili/ care nu aveaconsciinta datoril lor de romani si se sc'á-pat spre a reveni a unna sä fie sclavilstreinilor.

Se insurä in acel an la Hermanstadtcu domuisóra Ehsabeta din vita Canta-cozilor si BrAncovenilor. Dupe ce lucru-rile se liniscira in Ora, el reintra ; subdomnul Al. Ghica el avu maT mite fonc-truni, intre care una de director al vis-teril, fuse secretar al comitetuluT insär-cinat, in puterea tractatultfl din Adriano-poli, a reorganisa principatele (1829) siIna parte la redactiunea regulamentnluI or-ganic, ce era o constitutiune si o condi-cä tot d'odatä. Fuse membru la di Ianulesecutiv sub Kissileff si ministru din intru.

www.dacoromanica.ro

32

In 1831 se numi secretar de stat ; in1835 ministru al instructiuneT publice sicultelor. PlécA la Paris at va timp ;apoT reVine i Domnul Al. Ghica in 1837IT ofera ministerul Dreptatii. El face o con-dica de comerciu. P1éc5. iar la Paris sirevine in 1841 la apropierea alegerilorcare armara cäderea DoninuluT Ghica. Elpuse candidatura c'a la tron, In riva:itatecu frate sett Bisescu. Sub Domnul Bi-bescu, in 1845 primi ministerul din in-tru. In 1847 plécä din not la Paris. Re-volutinnea din 1848, dete ocasiune 'La--

duel sale pó tron. El fuse chemat la Con-stantinopoli §i fuse numit pe sapte anidomn. Släbiciunea PortiT, puterea RusiI,nemultumirile opositiuneä, dupe o revolu-tiune învins situatiunea emigratilor ro-mani desor6nisarea administratiuneT IT

faceati o situatiune dificilä. Tera era ocu-patä de armate streine. Partitul nationalin Ora i afará il acusa de instrumentservil al RusiT. Rusia il acusa asemeneapentru cil ar fi avut släbiciunT in fath

www.dacoromanica.ro

33

cu capiT rovolutiunil i servilitate pentruRestauratiunea fuse teribila in téra.

Este multA rëutate §1 barbarie In &fluffSërii chemaff a esecuta resbunârile unuIguvern, §i a lovi viata natiuneT.

Acésta vine din ignorintA si lipsA deorl ce ducmiun e, moral& §i amor detrie §i de fericirea publicA : este adevë-rat dar cä tyranil nase acolo uncle suntmulti tyranT. Dar tóte aceste lovirI In sea-timentele nationale, nu garantail pe RusiaIn bänuielile el contra Domnului.

Doinnul fuse silit a se pronunta candRusil trecurd Prutul In 3 Iuniü 1853.Domnul ceru instructiunT Portit Pórtanu scia daca póte crede in Domn, §i iirespunse ea' se rapóra la InOlepciunealuT. Domnul 'lame la postul seL Cânddupe o lunä generalul rus luä mAsuri lo-vitóre drepturilor Turcil, primi ordin dela PCirtä a pâräsi provisoriii Ora. Pecând era preparat pentru plecare, fuseoprit de invitatiunea divanulul. Vine de---claratiunea de resbel. AtuncT pârâsi ca-

:3

www.dacoromanica.ro

-- 34

pitala, (land consiliulul administrativ di-rcctiunea lucrurilor publice. Nu se de-clari nicl pentru o parte, nicl pentru altaCu asfel de seutimente, nu se astepta caRomania sd. proteste §i s arate c areviatä apAriinda T drepturile sale.

Se retrage la Viena, acolo Rescid pa-cha II trimite o carte de felicitatitme pen-tru conduita sa. Cand Çërile fuserd eva-cuate de armate, el reintra in Bucurescicu Ohl oposititmea push", de partittil libe-ral, reia pnterea In xnân, acéetä putere0 0011 Ong. la 7 Iuliu 1856.

Venittil ttirif era [rile. Cheltuielile res-trinse. gtatul, frä legI complicate, mi-nistrif fdrd respundere, tóra se adminis-tra lesne. Tóte intentiunele crag afarddin Ord. Mica administratiune era tuskregulatd. Armata mica. costand de çleceori mai putin de cat astitql. Domnul fd-cea tot. El era ministru pentru toV, eldete indirect o lovire nnbletil aspi-rAnd la dreptul de nascere. Frtcu sese onorede meritul personal, fuse sever

www.dacoromanica.ro

35

pentru hrapitori ; dar nu putu sit stingittot acest mare vicifi ; tolerä ajar peuniI din amici sari rude. Averea sa administratit cu aceia;I regulä cu care ad-ministra téra, prosperi, junimea este

§i preferatit la vestejitil de subsystemul de sclavie. Atunci junia era bunit..avea datine. Opiniunele se acordara a-supra ordinel ce el da in administratiune.Pentru esilati fuse prea sever, de te-mere sit nu indispuie pe Rusia contra sa§i contra milsurilor de administratiunece lua.

De la Grigore Gbica papa la StirbeIse fäcuse o mare propkire Care senti-mentele de nationalitate. Toti acestl domniservi a streini ; severi in ceia ce priveaprogresul ideilor liberale, sub raportulnationalitäti7 ere) liberall. Sub acóstrttolerinta litteratura devine românI. Nuflcurit insit nici un sacrificiu peutru ea.cel putin acele guverne o onoraù malmultu de cat astdijI. Sub aceI domni scó-lele erati mal productóre fiind mai libe-

www.dacoromanica.ro

36 --

re de guvern de at astAlf. Tot! time-niT distin§i politici, litterarI, sunt elevI aistintuluI Sava. SA trecem la Moldova.

CAnd se numi Domn In Ora RomAnOs-cA Al. Ghica, in moldova se numesce Mih.Stourza. Acesta se näscu In 1795, fiaunic al logolatuluI Gregoi e Sturdza. SubDomnul Calimac §i Sutzu avu mal multefuncOunI ; sub Kisseleff, fuse ministru definante. Chernat a face parte din comi-siunea regulamentulia In 1829, fuse de-semnat in anul viitor- InpreunA cu Vila-] a a merge la St. Petersburg a presintaregulamentul la sanctiunea curtif protec-Ore. El fuse bine primit de Czarul. Bunasa vointA II numi domnul Moldovei. Domnipatra spre-çlece an! de la 1834 Pint% la1849. Starea materialA a teriI se imbu-nAtiit! mult In Moldova prin cAI de co-municatiune care in Valahia nu se con-struiserA IncA. Comerciul i agriculturaIn care el singur avea o parte, clistiga-r1 mult. FAcu o aoademie In 14% Si I§I'fAcu o stare nemlirginitA. Acest domn,

www.dacoromanica.ro

37

om de stat, intre Rusia si Pórta, §i ope-sitiunea din téra, putu reesi asi face unadepost, pe cand domnil din Valahia ceidol Alessandru Ghica i Bibescu c&Ourd.La Galatz se descoperi un complot iii1839 ursit de Rusia prin miscarea li-beral& din 1asi. In Martid 1848.

Dar conspiratorii fuser& arestati, ba--tut!, i espatriati. Inceputul revolutiuneidin Bucuresci, Un an mai trIiù 16

1849, dupe conventiunea de BaltaLiman intre Turcia §i Rusia, GrigoreGhica veni in locul lui Mih. Sturdza.

Acest domn luase in chsâtorie ântìiüpe D-na Elisa Rusetti cu care a a vutdoi fiT, din care unul Grigore a jncat orolä in resbelul crime!. Om inteliginte §iplin de curagiri ; se puse ca candidat laalegerea DomnuluT, in anu11857. In fat&chiar cu bätrAnul seU plrinte. Inträ inserviciul otoman sub nume de Muklispacha, merse ir Otimea, fuse numit deRift& pentru delimitarea noulul hotar al

www.dacoromanica.ro

38 --

BesarabiI. A doa femeie a DomuulunIih_StuRla fuse fata lui Vogarides.

Grigore Ghica inlocui pe Mili. Stur4aEl niiscu la Boto§anl in 25 August 1807.Din logoftitul Alessandru Ghica. El ocu-pa mai multe ministere, intditi llatmanin 1826, apoi secretar de stat In 1842.Ministru de finante in 1843. El ve(lindpolitica Domnulni Sturza pornind eta mamult pentru Rusia, îi dete demisiunea§i se retrase devenind un cap influinteal opositiunei liberale. Rusia primind can-didatul Turcii pentru Valahia, Turcia, casd contrabalente inrfurirea rusti, numi peGrigore Ghica in Moldova in 1849. Incel diutâuf timpI acest Down ca §i Stir-bei fuse paralisat in administratiunea saprin presinta ru§ilor in Oil. in 1851 ar-mata Rusii retrecu Prutul. Domnul scd-pat de opresiune, incercd a vindeca ri-nile Orb'. Adaogd armatd, face un corpde gendarmi, face scoli, la Neamtíu,Galatz etc. promulga o condicd adminis-trativâ, face pasul intâiü spre stärpirea

www.dacoromanica.ro

39

abusurilor ce bäntuiati Moldova, märes-ce veniturile municipale ; fondua4 cu chel-tuiala sa un institut de nascere. Tipäres-ce historia Românilor a lui Shincal ; faceun otel in ora§ul nascerii sale, un ape-duc la Hu§i; o scólä, la Ocna. In 1853inträ Rusii In OM, tot incetea4. Ru§ii

ordon sä 1ncetede a trimite tributul laConstantin opoli , §i de a Inceta lelatiunelesale cu acea curte. Domnul refusä a sesupunc la acest ordin pänä a nu referaintAiii la Pórtä, care II scrise la 26

päräsésca provisoria téra. Acéstase fäcu la 30 Octombre, päräsi Ia§u dupece dete puterea consiliuluT de ministri.Se retrase la Viena unde §cçlu piinä lafinele anului urmätor. Ru§ii eraii sä iasä§i sä fie Inlocuiti ca nemtl Domnul fuseinvitat de Pórtd, a lua puterea din noii. Vinein fa§i, numesceun minister liberal. Negri,Raleti, Maurogheni face acte frumóse: des-fiintea4 censura ; privilegiul pentru a§eqarea bancilor §i navigarea PrutuluT §i

Siretulal §i alte mäsurl liberale §i utile

www.dacoromanica.ro

40

chiar contra intereselor Austril si in fa/aarmatei salc. Unirea terilor fiind push inprotocolul din tractatul de la 30 Martig,Doumul acoperi cu protectiunea sa oficiala acéstg, ideie. Miscarea unirel in-cepe in Moldova, cgstigg Valahia ; Daracésta il comproinite in fata Portii siAustrii. Asfel furd schimbati domnii siinlocuiti de doi caimacami, Teodor Balsin Moldova, Al. Ghica in Valahia. La 3August 1850 Domnul plécg la Paris undeträi retras, i agar sitrac, la castelul mic,aprelpe de Melun. Nid un domn nu sereträsese atit de pur La finele luinig 1857, sub impresiunea unor calom-nióse acusgrï din partea enimicilor sei,contra administratiuneI sale, el se ucisec'o lovire de pistol. Asfel peri unul dince! ma! bunI domni ai Moldova

Teti acesti domni nu fäcurg, se se simtämare diferintä in servilitatea guv ernului lastreini, insg cu dinsii se schimbg, legile sidatinele de sub fanarioti. Spiritul libertävii,combgtut de ei cu tune, spiritul natio-

www.dacoromanica.ro

41

nalitatiI avu resuflarea sa liberä. Ati 101

era Ina simtitit suvenirea nübu§irel na-tionalitütii sub phanariotl, §l trebuinta dea se români, in cit acestI domnT, ea tátedoctrinele lor de servilitate, eraü nevoittO. respecte acésta córdii puterica §i

sli ia chiar o parte óre cum afectath§i de multe ori ridiculä, In serbätoreleacestul templu. Ast fel veçlurAm pe D.Bibescu Ware in costumuL trecut de timpal WI Mihai Vitemlul.

SA märturim di in acele timpuri seinseniântira acele Mel care aduserti, re-volutiunea din 1848. §i se formarrt óme-niI care darä libertate §i egalitate Ro-mânilor.

V'om veni_ repede la cel din urrnü Domremän dir acésth epoca de 66 de ani,ceia ce flicu se se doréscä regimul dedomn strein ereditar fuse gelosia candi-datilor la tron, a actorilor ce jucarä ro-lele Antêiù din acésta cevolutiune. Celalti de bunä credintü speraü el relele decare sufera téra nu se vor stinge de cat

www.dacoromanica.ro

42 --

cu un flomn strein In adevär ei Meer-casera tOte modurile ; dar in van. Nuputusera schimba relele. Dreptatea erasacrificata, legile violate, nicT o garantienu esista. Un sistem de esclusivism, fa-cea din tOte acele guverne nu guvernele

dar ale unor clici, enimice na-tiuneL ce garantie aveall cA tOte a-ceste rele trebuiati sä inceteçle cu Dom-nnl strein, and ei voiail o constitutiuneunde Domnul sa fie inviolabil, minis-tri respunçlätorl? Prin urmare téra era safie guvernatil. tot de tel care o gu-vernasera. Sub guvernele constitutio-nale nu suntä domnii care guver-

sunt ministri, §i camerele. Nu eracausa rauluI in Domnl. Acéstä causa erain totT, in datine. in lipsa de principiTin enneniT chemati a guverna §i a con -trola, in lipsa virtutilor civice. In lipsasentimentélor pentru natiune, pentru in-teresele publice, in acea stare de cugetäri§i sentimente in care nimeni nu mal näs-cea §i traia de cat spre a devora budjetul

www.dacoromanica.ro

43 --

statului, in pArtisirea a tot feint de comer-citI , industrie, manifacturii, la streini,ea sa nu se ocupe de cat de fontiuni pa-blice, in protectiunea datti culpabililoraand eraii aï lor, calomniind §i persecu-

t ind pe inocinti cAnd nu era at lor; insystemul de coruptiune, in orbirea autoritAtiiCate numai avea hotare nu mai cunosteaPudóre, In opositiunele personate, fArA prin-Cipe ce loveaii autoritatea ca se-1 ia lo-cal spre a face acelea§T rele. In desor-dinea flnantelor; In dreptatea fAcutA deministru prin ordin ciitre procureri §i judide care ministri, dispuneati prin a bolt neinamovibilitate ; §i pentru cä acestia eraUprea corupti ca sä aibit alta vointI decâta stApanulul torti. Stäpânii abusaii; In rA-ulti cIt autoritatea nu numai nu se mul-tumea a face a se InbogAti din prAtIT,din cAlcarea de legi, eel' care se aflaIn capul ei ; dar urmand systemul band&lor de cAlcare de ori ce moral/I omeniascA, toleraii prada pAnA §i celor mai dinurmA instrumente in nevointa de a se ser-

www.dacoromanica.ro

44

óraeni onesti in fineIn aceia ch nu maT erati domnil românicare guvernati, ci erbii locü, tot ce eramai corupt si mal infam; veneticil, cama-rilele, favoriO, curtisanii, spionii, care ph-reel sh aibh o misiune infernhlii com-prornitarea Domnilorii români. El bine!-veni un timp and unii diserä DU maieste un orn one4 intre romhui i duna fi down; nu mai nasce de cat ómeni sprea fi serbi. Timpul dovedi eh nu eratidomni rorMini causa relelor, ci toti. Ace-le rele ce esistail ne Iiind de atu:ri ch-utate i rindecate prin mijlócele proprii,ele esistä inch, intinse i desvoltate as-tilOT prin urmarea evenimentelorg ?

Natiunea Au se mal &idea la intere -

sele sale; guvernele el cugetati pentru ele,sh fie numai a lor voint.ä. Chematit la plebis-citul de la proclavaarea dreptulul divinvoth ca aceiasi nepilsare cu care votasemal nainte in plebiscit preernininta pu-terei esecutive asupra ceborü alte.

Ereditatea tronului era cousiderath pen-

www.dacoromanica.ro

45

tru órnenil ca o masura In interesult na-tiunei. EI sciat din esperienta ca cu sis-temul electiv la tron, ambitiunele se lo-vescü intre ele ; sperantele se destept ;intrigile se Incruci§e1;1 §i nasc §i se arm&in lupta siingeróse, compromit prin luptecrunte, principiul sacra al alegerilor; his-toria terrii era de fata se le spuie tótetrAdarile, tóta acea ne stabilitate a dom-nilor care fu causa invasiunilor straine intérra, fie care cap de factiune venind cuostirea a unel puteri streine, ca sit i iaputerea, dupe ce Ii face concesiuni con-traril intereselor tërrii, acest princip nimi-cea suveranitatea natiunei, farama republi-ca; Ereditatea era menita a da mersului gu-vernulul urmarea §i hotarirea trebuincióshspre a desvolta faptele sociale ce aveainisiune de 3 propaga. Conservatrice printraditiunea ei, ereditatea nu permitea la -cune in idel, nici schimbari inutile Intimpul vieiï natiunel. Ereditatea pusala puterea supremä transmitea la top' lu-minele historil trecutulul castigate §i in

www.dacoromanica.ro

46

vilta a sepiistra datinele cele bune §i mo-rale incepîtid cu eel de lêngri tron. Intérra nóstrá atund nu ardea inch, MeliadreptuluI natiunel, in ochil tutulor, §1 chiarastildi este stinsl pentru eel alai multi,precum v4lurlim la alegerile trecute.

Fie Gine nu se simtea chemat a lua par-te la organisarea sociali; acest principde cgalitate Jipsesce ahiar la órnenif nos-tri politici invAtatI trecul este Inca In-trIn§iI, ca tot polisul ce §i ail dat. Ereditateapolitia avea dar inch, simnt. Constitutiu-nea ea insu§I pAciltuia prin nisce- lacunecare nu complecta intregul eT programtutulor drepturilor omuluI tutulor neatir-nririlor puterilor municipale. Daca spe-rantele puse In acest principill nu s'atirealisat culpa nu este a ereditätiI tronu-luT. 0 vom gil§i póte in datinele nóstre.In interesele misere ce servii tyrania pebarn'.

In ambitinnele rnistre ne impicate ;In spiritulh nostru schimbritoril §i in-constant.

www.dacoromanica.ro

47

Dar tlic unii-astatb; faclia viitorului ardepentru top, fie care cata a lua parte lalucrurile publice prin urrnare ereditateanu are loc; dreptul divin este 1nvins ca t6-te lucrurile de sentiment; §i care nu se ra-tion6kM. Ereditatea politica numai areimt saü domenul politic au trial este mos- .

tenirea tutulor ; nu p6te se se afie In astamostenii e drepturi res(rvate, nici un mos-tenitor privilegiat care se ia de la fratiisel puterea cea mai stritlucitóre a moste-nirii tutuloM.

Suveranitatea dreptului divin este oilusiune adaoga ei, sub institutiuni con-stitutiouale. Uude suveranitatea este anatiunl §i natiunea are consciinta acestuidrept ; uncle ea nu 11 vinde ; nude ea nu-1abdica de frica §i de la§etate, unde c aare In man:le sale controlul i dreptulilde resistinta.

In aceste cugetari sunt multe adeve-ruri. Dar romaniI vequra In ereditatea po-

le va da ceia ce le lipsea. No-tinnea consciinti Numal era nimic de dispu-

www.dacoromanica.ro

48

tat de cAt pe terimul theoriilor, fie care epo-cA ration* cu trebuintele el. Cu credinteleeT. Acésta fiicu chiar pe liberal! O. ad mitadreptulii divin. SA sperdm Insl di resul-tatele sale vor fi fericite pentru viata,libertatea si mrtrirea Românil de aid Ina-inte. C. tóte erorile comise vor fi Indrep -tate, prin esperiinta si prin schimbareaunuT system care era menit a ne damórtea si pe care nu trebuia al maI pas-tra sub domnul trein.

Guve -nul DomnuluI Cuza, se InfioraInca la vederea sângelui locuitorilor nearmati aT capitaleT vArsat In Bucuresef la3 August, Acel sânge nu se stersese dinsuvenire. VArsarea MT fusese infamii, cäcinu dominase buna credintA In apârareaautoritAtil, guvernul ca sA previe o mis-care, Incepu miscarea de care el era sigur CA, póte sd o stinga.

La natiunele civilisate n icl o data nuse ordonA ostirilof a trage In poporul nearmat care nu face de cat aci manifestacu mânele nu de dreptul care in Englitera

www.dacoromanica.ro

-- 49

este ne mrginit. Cáci acolo poporul aredrept a se revolta ca armele in mrtnitdad legile lui sunt cAlcate de autoritate. Acest drept n'aii fost la români.Stint prea intelepti spre al dori vre odati, dar ail dreptul de resistintl legala.Acest drept et il esprim cate odat5.precurn vedurrtm in Craiova §i Ploesci subDomnul Cuza, precum vedurâm in Ia§l'mat tardirt, il intind panit a i da formaunei emeute.

Era child natiunea românii judeca ast-fel. Domnul nu maT este constitutional.El este respundittor. A arAmat petalsett cu natiunea in 2 Maiii ; ca srt dealibertatea teranilor i egalitatea (IL ,!ptu-rilor politice. Natiunea a conspirat enel contra unel" minorititti. S'a frtcutcomplice calcarii pactulul pang, a pri-mi prodominatiunea puterei esecutive a-supra puterii legiuitóre §i judiciare. Darfaptul era intre natiune §i damn. Bunrt

Veni ins'a un timp cand Dom-nul violeada prin alegeri, s11it3 set co-

4

www.dacoromanica.ro

50

rupte cliar pactul din urina, i acum Ma,complicitatea natiunei. Evenimentele ceprecedara caderea WI Carol X, ad in es-benta lor multe raporturï cu acelea cai eprecedara caderea Domnului Cuza.

Partidele opositiuneï reveneau merea.la Domn strein saù guidate de intereselemari ale teril sari ca mijloc de a restur-na pe Cuza. Acest domn el insuF,4 creslusa gasésca in Domnul strein sari o pre-facere in bine a lucrurilor sari o armade a se apara contra opositiunel.

El pronunta la camera cuvintul de prin-cipe strein. i anunta cä voiesce Ill cuzind se-abdice, cr4ind sä sperie pe ad-versaril sei aratandule in viitor o caleintimplatóre. Dar opositiunea ia act dinacésta declaratiune oficiala, i cere undomn strein prin vocea sliarelor i prinparola in tOte locurile. Acésta declaratiu-ne era de natura a departa de la tronpe toti slabï amid ai DomnuluT, ce-1 con-siderail ca demisionat i deja el inturnaaochiI catre locul de unde trebuie sa iasa

www.dacoromanica.ro

51

noul domn. Acésta fh'cu indritsuet1 pe ad-versar1 pentrn care domnul strein nu eraun tel si un mijloc de a resturna peAlecsandru Ida. Nimenï saii putinl credear' la realisorea acestii ideï Fie carese gändea la tron pentru sine.

Ion Brhtianu cobórh dhi dealul sett dela Pitescl, vine in capitall §i spune ami-cilor se1, eh trebuie a se termina cu dom-nia, printr'o revolutiune.. Inceputul fusecu intelegerea diferitelor fractiunI din o-positiune. Moldova respunse. Maurogheni.Dim. Sturtla, Ratlnovanu, Laschr Catar-girt si altii trimiseril in Bucurescï la kmGhica pe Dim. Sturtla, inch de mal na-inte.

Acésth intelegete fitcu sit nascrt o re-vista unde se anunta o unire intro loticapil fractinnelor opositiund prin numelelor de redactorI, .si uncle se cerea pe fatitdomn strein. Urma alt jurnal incendiator,contra persónel luI Cuza. Esagerind in-teo proportiune omerich rAtacirile Dom-nultd chiar acelea la care autoriI acelor

www.dacoromanica.ro

52

criticT fusesera parta§Y, daca nu autori.Intr'un styl ce rechiama pe Pere Duchaine.LiberaliT nu luara parte la acesteDar nu eraa streinT de cele ce se lucraii.Preponderiuta §i maioritatea in comite-tul conspirator era a boerilor. Se facusepropaganda prin Moldova maT ales chiarpe la dame Maine pentru reinturnarealucrurilor la matca veche, spre a internape eel vechi. CeT maT inteligintï Insa nucredeaa acésta. ET intelegeati c s'afi dusacel timp al ideilor de casta §i a pro-clama ar fi a§1 face r6a, sie§1. Catre a-cestea o nuantd din colorile aristocrati-ce, visa la óre care revenire la principilco ar modifica legea electorala, In semtulstrimpt.

Alt-fel constitutiunea, afara de óre cal epunturT de centralisare in mänele guver-nului, dar din care hotara a se schimbapnin legT, descentralisinduse, era consti-tutiunea BelgiT tradusa de comisiunea cen -trala din Focsani, pe care donmul Cuzaa refusat sa sanction*.

www.dacoromanica.ro

53

Se constituiä societatea secre10, §i co-mitele. Adunärile lor urmeadg In tIcere,lucrärile lor se tree in intunerecul piv-nitelor. Espresiunele acestor sentimenteMel capitala §i districtele sub forme di-ferite. Agentii se respindesc prin terd.Adele guvernului se desfigurä, se esage-readä dupe metodul tatulor opositiunelorcare le anuntä in general färä a le notaIn parte. Faptï de multe off ne eseactiNatiunea care vedea cu nepäsare orl ceschimbare niel chiar nicl caltrecea princap sä 1 apere. Ea simtea insä ritil incare jäcea societatea färli a intelegede uncle vine Dedatä cu abusul, cumiseria, ea nenreptatea, ea nu mai ve-dea In schimbarea domnilor schim-barea sórtel" el% Asfel remase nepli-sätóre, färä insä a se despärti de a-cel sent.meut de bucurie ce simte oricare popor aplisat citind se schimblityranii §i care pare mal mult un sen-timent natural de resbunare de cat ra-tionat de interesele publice.

www.dacoromanica.ro

54

Comitetul IsT scimbg planul de atac,a face revolutitmea eu poporul; el scia cäeste peste putintO cad poporul capitaldnu este dedat cu armele si nu póte tinecontra -uneY armate regulate. 'bite revo-futianele astre se fac de armatO sag celMin când o parte din armatO vine laideile revolutionare, i lasg a se face. S'alis multe despre triidarea armatelor carefac revolutiunele. Pe rand armatele cragle mercenarl, se trecea un contract in-tre guvern si arnr ta, se jura credintil,wercenarii primaü o sold& streing, ded oabatere de la jurämênt era trädare. Darostasii piimênteni al unel natiunl, suntcetritenl, inainte de a fi ostasl, sunt sa-fari* de natinnea lor, 1111 de tyranii lor.La noi spre esemplu wide, card, a mar-turi, câ stint inert sentimente naturalepentru România in cate.va inimi cel pu-tir ; ac6stii amniatä românä jurase credin-tä Domnalui, dar i Domnul jurase arespecta legele riï, legUe fuserg violate.

www.dacoromanica.ro

55

Tradarea dar fu fucutä de guvernul Dom-nuluT nu de armatd.

Armata p-tea flit a fi blamatd, a rädi-ca contractal violat §i a cere socoteala.A sfel se urmit. Nu trebuie a intra in o-piniunele unora asupra persónelor, cadatuncl nu gasim adev6rul. Sd stain laprincipil. OrI ce revoiutiuni ca orT cereactiunT ait un cuvênt O. fie. Ele nusunt fapta partidelor politice. Sunt nr-marea trebuintelor §i stdriI de civilisa-tiune ale natiunelor ; sunt fapte de aceaTaturli ce pare ne cunoscutä omuluI

conduse de o putere superióra careproduce everiementele in armenia uni-versuluT.

De vom veni la perscine, v'om afla multa critica. Dar acésta litsdm pe seama a -celora care nu ail avut un interes departidä sad personal In acésta mi§care.NO Inch vedem aid un fapt care se rit-dicit peste ceI ce ali fdcut pe 11 Fe-

§i peste ceT care l'ad criticat a-tuncl. Istoria fuge de politica, ca sii, nuwww.dacoromanica.ro

56 --

cadd in jurnalism. Chronica ar putea ma!bine 't erbi. tad miinnea el este nuniala nara.

In fine revolOunea se decide a se faceprin mijlocirea mior Torpuri de armata.Asfel -in 1821 Vladimirescu inültä stin-dardul pe spatele btitranilor panduri deai me. revolatiunea din 1848, se inaripAasupra unel companii ostäsescl, a Ple,so-ianulul. S6rta tërii in 1859 la Pórtamitropohl fuse decidata de armata ro-nitwit in capul atria cra general romilnVlildiiiafio. 11 Februariii fu,,e asemenealapta uneI parti din al mate. CtIti va cap):de armatii. adherarä la vointele comite-tulul. Colonelul Haralambie si D. Cretu-lescu deciserti de miscare; cel diutiliü eraun caracter tare si leal. Cel alt un co-pil al revolutiunel din 1848, apoi esilat,apol soldat in arinatele streine ce apaarail causa patrit lui*. Do . caractere tarehotarite in simpathiile lor pentru ter-lor si pentru libertittile el. Oferirile dü,

carieri strillucite fura farü prestigiü pen-www.dacoromanica.ro

57

tru eT. Misiunea lor ii facu s. creada chtrebuie a merge la o truth de ambitiuneWand libertatea patril, §i espuindu§I v:atapentru dinsa, de cat fAcind robia patriIpentru glorie. Cretulescu , lua partela 3 August contra poporuluI creliudel risca a§I perde liberthtile. Cel putinasfel ne spun faptele..

Armata dar era initiata. Se propuseun atac asupra capit9.1eI. Dar nu ree§i.EI ar fi sacrificat capitsla, §i nu era tre-buintrr. Se reveni la ideia de a sforta peDomn sä suscrie abdicarea Dupe cumam ar4it nu se corupse nimenI cu banIprecurn se Oisese. Palatul fuse atacat;míptea. Poporul nu la, parte , afarh de cäti va civill. Asfel c colone-lul Haralambie strig5, vedînd lturärilepalatuluI de§arte de popor. Unde vö estepoporul? ceia ce dovedesce el se comp-tase mult pe acest sprijin, §i na respun-sese. CapiI conspiratiuneI civili D. IonGhica, D. C. Rossetti ere' pe piata thea-truluT privind tunurile care veneaii §i alewww.dacoromanica.ro

58

,caror róte ere' infäsurate in paie. As-pectul era teribil. Era momentul unclesOrta trebuie sä decisä intre despotismsi libertate. Despotismul triumfätor eranumit a face asta datä a curge torintede s'ange, si lacrimI. Viata si mórtea lo-euitorilor era In joe, si locuitoriI dor-ineati cu nepäsare ! palatul se sfortä ;Domnul suscrie decretul de sbdicare. Estearestat. Scandalul vine sil, sea mestece InIncrurile grave, aduce partea sa de ro-man de datine In istoria faptelor care(mall sä decida de Arta a cincl miliónede romitnI.

Discutiune gravii Intre membriI comi-tetalnI se face. Erati despotismul si li-bertatea unite spre a ncide despotismul.Dintr'o actiune se fac &AL NumaI Cuzadispäruse.

NeIntelegerT se rildic In noul guvern. A-doä di sunt aplanate. Natiunea se destéptàIn sunetul tunurilor, si scirilor cli domnulnumal este. Camerele sunt adunate. Ace-ste consilif legislative a le guvernulul tre-www.dacoromanica.ro

59

cut, recunosc noul guvern provisoriii, incontra legilor pentru care erati veniti sfi,apere. Deputatii i senatorii nu cer unguvern dupe cum legea 1l ordona in ase-menea caz. Sunt momente in viata na -titinelor când legile tac, ca sà devie ragputerice. Credem 'Mst c adunärile fil-

curä un act de prudintä. Póte câ cerindsail proclamând alt guvern, s'ar fi vitr-sat torente de sânge. cficI o par0 dinputerile toril compromise , trebuia samérgä, la terrain.

Se proclamä clomp strein. Domnul stre-in era comitele de Flandra. Era impos-sibil, pentru cuvinte politice care priveailFrancia, In care RomitniT puneati Inca a-tuna sperantele lor.

Comitele refusä trouul oferit.De la resbelul Crimil imprtratul Na-

poleon fusese providinta acestor popula-tiunI latine de la Duntire. Nu le refusasenimic. Trite dorintele lor fuserrt implinite.Imptiratul se face protectorul lor contradorintelot unora din &ele alte putal. EI

www.dacoromanica.ro

60

per rnise Romanilor sâ aliaga un alt domnstrein, de o rasa nelatina, din familiabine renumita a Hohentzolernilor pru-sient

Intr'o di se chiarna poporul capitalerla cAmpul libertatil Acolo ardintul nos-tru tribun Ion Bratianu, paru poporuliffOM in brate pe D. D. Ghica, ce se cre-dea represintant al partidel regularnen-tare. El se saruta in sewn de concordieintre liberali i regulamentari, in aplau-dole poporulul. Pe acésta tribuna am-dindul nostru orator care trebuia sh§ifaca intro li un name european i sa de-vie obiectul de nil §i de re.bunare dinpartea celor ( are il sarutail, anunta po-poruluI ca principele Carol de Hohentzo-lern este singurul candidat posibil, la trn-nul RomAnil, de §1 nu este de vita la-tinA ; cad acea vita nu póte da until as-

Asfel se acclama doumul strein.apol se pune in plebiscit uncle voteadatop'. apoI in alegerea camera

www.dacoromanica.ro

-- (3

Ion Brätianu este un clev din scáladin Paris.

Ion Bratianu, nascut la 1822 la eta-tea de 16 ani intra in armata, §i lupetresi ani merge a complecta studiile salein Paris (1841) acolo arm& cursurile scó-lei in colegiuluI Franciï, istoria.economin politica. Cand revolutiunea dinFebruaria isbucnY, se repede la Bucu-reset unde se organisase un comitetuncle inträ, ca cel mal ardinte membi u,in Iuniii devine unul din cei patin se-cretarI ai guvernulul provisoriii. El seinturnä in Francia dupe 13 Septembriape pantóne sub escarta otomana, apoI pi )-Qcris mereb, in Francia nude publica malmulte bro§uri asupra Austri1. Avu tinproces la la tribunalul corectional de Pa-ris care 1l comnanda la trel luni de iti-chisori §i 3000 fraud amendä, pefitru de-posit de presa elandestin de amid' p )1i-ticI la sine. Captivitatea sa, gracie pro-tectiunei ce avu chiar in familia impe-riala, fuse gate dulce, §1 intr'o casa de

www.dacoromanica.ro

62

sänätate unde cäpätase, prin acea protec-tiune, dreptul sti. stea; Turcia il reclamä casup us roMan cu multä energie. Dar nu se da.Acolo el lucra la planul unei istoril aRomanii. ln 1856 fuse liber, reinträ intérä ; fuse ales deputat la adunarea ad-hoc. unde se deosebi ca orator.

June inch' Id, parte la tóte revo-lutiunele të,ril sale. In esil, sufletul sellsdrobit de ideia ea patria sa va de-veni prada reactiunel care urmä, revolu-tjunel din Februarifi, el nu incetea4 alucra peutru triumphul libertätil univer-sale in care se ascundea si triumphul li-bertatil patriT sale. Numinduse un comi-tet in Paris in care era N. Balcescu, D.Brätianu, D. Bolintinénu, Mälinescu, Al.G. Golescu, Ion Bratianu, plécti in Trau-sylvauia uncle ;11 inplinirea misiuneI salepatriotice are o luptä cu persecutiuneleneadormite ale pol4iilor enimice. Pe dudDim. Brätianu se espune a intra de guisatin térä, a locuI maI malt timp §i a seIuturna färä, sä fie dovedit de sbiril po.

www.dacoromanica.ro

63

Iiiilor streine de aict atunci. Indestratcu inimä §1 inteligiii1, el se fricu a seiubi chiar de adversarif sei politiel, ora-tor, ministru plin de curagitl, unind pelêngl principil liberali sentimentul glorilpatrii sa1e fAcu servicil patrif Ond mi-nisterul din care fäcea parte crtdu incri-minat de opositiunea opositiunea ea insusili pästra sympatbil.

D. Ion BrAtianu pléc s adueä pe ju-nele domn de Hohentzolern. Déjä renu-mirea sa ne aducca plrieute laude despreearaeterul seti liberal §i leal. Fuse unmoment când toti românil, resfatati deaceste credinti, Iásaü inima lor la ideiilede neatärnare §1 glorie nationalä de pu-tere, de libertate, la un system de gu-vern moral, regulat, in care legile sA fiepentru toV deopotrivä in care sä piaräspiritul partidelor ce regulat din puutullor de vedere lucrurile publice, in careguvernul sit devie espresiunea tutulor ro-mânilor, iar nu a unei partide, saü factiunT.

www.dacoromanica.ro

64

Asfel el votara fara alt indemn de cMal consciinteI lor.

Trecerea nouluI Dornn prin Austriafuse secreta. Ion Bratianu §i un june ofi-ciar Lens. Al Dame! Sultand Lens, na,,-cutit Balacdnu insoceail pe principele de-guisat, si jucand rola unul om al D. IónBratianu. Pe vasul cu vapor junele nos-tru suveran in care eraa asa de bine priesperantele natiuneI, trecea ca fecior alBratianuluI, tqi ace! passagerI care ra-taceaii pe vas il vedeaa, nu presupuneatipe principe Carol de Hohentzolern si domnal tine! natiunY de cincI miliOne, sub mo-destul costum al unuI student sarac, incalatorie. NurnaI cand puse piciorul pemalui Romani!, and Ion Brationo des-coperi capul inaintea Domnulul Romani-lor, socii de calatorie intelesera cu cinecalatorisera.

Domnul ca4u fara varsare de sAnge.Cele ce se urmara, nu antra caracter as-pr u. Numal un favorit Librect fuse ares-tat, si acela póte pentru ca nu avu o

www.dacoromanica.ro

65

protectiune, cad eraii alUl tot atilt dedecriatI ce fusera chernatI §i Inbrati§atl.

Daca regimul acesta facu bine de nuse purta cu asprime, nu v'orn lice totasfel de sympathiile ce lasa sa se vappentru unil din favoritii acel camarilecare fame atat rëü tri. Pudórea ce-rea a nu se mai vedea cat va timp ace-le figurI In care se esprimase cu in-dignatiune natura systemului governultilcaçlut

Cuza ca(la §i läsa dupe el bune §1 relea ctiunI. Cele bune eraü a le lui, celerele ale amicilor se)", el liberase dud mi-lióne de teranI de clacd; dase egalitateadreptnrilor politice, el parvenise a ter-mina unirea türilor, o ideie veche a tu-tulor domnilor marl romani din trecutcare nu ail avut fericirea sâ o va4rea-lisata definitiv. secularis ä. averelemanastirilor Inchinate. El dete codicelelul Napoleon. Dar sub el se centraliar töte puterele In mänele minis-

Biserica , scóla, municipalitatea,5

www.dacoromanica.ro

66

eptatea, asotiatiunele iacuragia tcíte deve-niserd o politic a guvernului. De atu icise arund. ca un desfid libertätilor, acé-stil piatr5, ce guveruele tegimelui actualenu maI putur s radice.

Dorintele in general ale tC,Iril erail ina-lute de ori ce alt, garantia drepturiloiomulul, schimbarea systemulul de corup--tiune, care consistä a läsa s5, se calcelegile in schimbul sprijinuluI ce sà drtcelor de la putere ; garantii peutru Ii-bertatea iustitutiunelor publice, pentruesecutarea legilor, pentru neatërnarea jus-titil. Regularea admiuistratiunei, respin-direa instructiunil §1 cducatiunei ; liber-tatea bise,ricii de guvern ; organisarea aimateT. Recunóscerea dreptului de resis-tintà legala trecut in constitutiuue ; in-bunatatirea comerciuluT, akriculturii, in-dustriI, prin dile de comunicatiune, ega-litatea i libertatea sI nu fie nisce fic-iiuni. Top s6. aibii dreptul in esersarea.M.egeri bor. Desceutralisarea puterilor ci-

www.dacoromanica.ro

67

vile, equilibrul celor tròï puterI ale sta-tulul. In fine nu mai voia trecutul.

Partida care veni la putere era con-servatóre in maioritatea el. Mud se pro-puse libertatea absolulä a presseI In con-siliul de stat ca art. In noa constitutiune, D.D. Ghica ministru atund al uneI revolutiunicombätu acéstä libertate. Cerind lege a-supra presel, nu reu§i. lón Ghica pre-§edintele consiliulta tinea la libertatea abso-luta a preseI. Consiliul de stat nu intelegearevolutiunea facutli de cät pentru defi-nitiva desvoltare a tutulor principiilorconstitOunale, In constituatä nu se expri-mii, complecta destulä libertate. Mi§careade la Februariii nu §i dase un caracter Inca,nu era revolutionarl, nu era reactionara,si voia srt fie una si alta. Nu scia cucine sä se declare.

ConstitOunea nu aduse niel un princiünoil de libertate. MaI tóte priucipiile eIerati deja in conventiune de Paris, uneletrecuserä chiar In statut. Cât pentru le-

www.dacoromanica.ro

68

gea electoralä, ea se restrangea. Aid era-oreactiune. Aduse un princip not de libertate:dreptul camerilor de initiativa la facerea le-gilor. Constitutiunea aduse libertatea pre-sei §i intiunirilor, pentru acésta se res-tringea legea electorala de la spiritul de-mocratic. Romania tot-d'auna republi-ea, primea acum dreptul divin, prin he-reditatea tronului; era de mii at cand ve-dea cine-va tOte natiunele aspirAnd lastarea ce posedail deja Romanii, pe ro-man! sa vie, fdra a fi snit!, la dreptuldivin. In acest timp partida liberala nuavu nici o actiune proprie. Ea se opiri Infata reactiuna I§Y prepara singura ostare de lucruri care mai tardiù putéfi o stavila pentru triumful ideilor demo-cratice, princiilor sale, §1 el. insu§I. In ade-v6r 11 Februariii nu fuse o revolutiune democratica. Lib eralii ftisera j neap. Se aruncdsarnanta reactiunel §i uneI principii con-traril principilor libertätii prin legea elec-toralä,§i care intrn o (,li trebuia se-ne ine-

www.dacoromanica.ro

69

ce. Ceia ce se §i filcu prin venirea lapatere a celui din urmii

Se recomandarä cäte-va legl a se facede camere. Nu sail flcut. Centralisareaesistu, scólele sunt monopol al guvernu-

biserica cu totul supusä ; justitia nud nid o garanOe din causg, cil lipsesceinamovibilitatea judi:or.

Sub ministerul liberalilor se propuserämai multe legI de principil, nu se vota-rä Inca.

Dupe alegerea domnului, cetatea Ia§l"

se revoltd Liberabl erati la minister, par-tida fostulul Domn Cuza protestä contraprincipeluT strein ereditar. Dar in fondregreta perderea domnuluY lor. Alegereala tron a until domn moldovean dedoma-gia mutarea guvernului Moldova' in Bu-curescI Flata pe Moldoveni. Principelestrein venea Iii conditiunl maT inalte decät ideile de provincie. In fine Ie-§enii protestará , rädicarli poporul in14. Era trtroiri, era imprudinte, era oideie Isolatä. Nu se restórna un regim

www.dacoromanica.ro

70

in inceputal sed. Patriotul Stefan Golescuera prefect straordinar la Ia§1. Doi din,locotenintil domnescï, luând de scirile desgomotele ce alergail asupra unei conspi-ratiunei, se duc la Ia§l, §i asistA la vAr-sarea sAngeluï.

ET nit' cA poporul nu este dedatcu armele, nu póte tine cap ostirilor,seal asemenea cA guvernele romAne dintoti timpï. chiar din causa släbiciunei lor,usarA de dreptul de arme contra Gme-nilor desarmati, contra curio§ilor mai a-les care in asemenea caz sunt eel careplâtesc. Armata merse pe strade. CAtiva Orneni armati de ai factiunei revolta-te se refugiarA in casele Resnovanu, anun-Vat de opiniune ca cap al acnstil factiu-nl. Un Oiar antiunist, combAtea unireaëri cu o ardóre ce nu este permisI

in un stat §i mai ales atunci cAnd secombate una din acele cestiuni mail careinteresea4 atAt viata §i puterea uneinatiuni. Ministerul liberal inchidea ochilasupra acestor neferite propagande pe

www.dacoromanica.ro

71

care prin natura lor uriciósä, le credeaursite a peri de ele insu§i, §i avea cuvênt, cad daca o natiune ar asculta,Jiang, de Omni* care yin §i II propun u-ciderea ei, §i ea ar consimti sä fad, actecare o ucid, acea natiune nu 'Ate si maifie liberd., nu póte sil mai träiascA de ,ciltcu conditiuuea de a fi robith. Armata îiface datoria, Casa Resnovanu fuse hie-catä de soldati. FAcurA focuri, cOurA

§i morti. D. C. Marousi era se Oice,in capul revoltatilor. Luä, fuga spre Prut§i trecu hotarul in Rusia. Mitropolitul cee§ise in vestmintele marl ale serviciuluidivin, scap i se ascunde intr'o pirnnideguisat, Un medic din Francia favorital Domnului Cuza ce trecuse de (lestrela noul regim §i care se amesteca tot-d'auna in cele ostwsci. facu parada cuvocea in acéstä, luptu indemnänd la uci-derea poporultn. Regimul not"' incepucu varsare de sAuge. Nu era culpalui, el era inocinte de crimele care pro-duserk aceste nefericite efecte. Un copil

www.dacoromanica.ro

72

in virsta de §apte ani urml pe mi-tropolitul. Un soldat Il vede,menintA, copilul se róga sA-'1 crute, sol-datul 11 lasa; dar un ofieer 11 d ordinse-1 omóre, ne ultind cd este soldal, re-flea d'a se face asasin. Oficierul scóte unrevolver O. ornérA pe copil ce sta Inge-tiuche.

Locotenintil de domu cedara trouulDomuitortiluI Se modified ministerul. SevotA coastitutiunea. Se striga-e mult con-tra risipirel fondurilor statuluI sub 'Mee-tatul regim §i se laudase moralitatea nou-lul regim. Acésta era basa proclatnatiu-nel, cad Ea de cát acesta cuvent nu daaltul pentru resturnare §i tot-d'odatä proeclama principele strein hereditar CO carecriticarà pré multa eheltuialI a fondurilorbtatului se puseril a urma acela§ lucru. Con-Cesiune1e sub motive A sunt oneróse pen-tru stat; dar Miff!' de cuvinte de stat, pro-lejaù contraecif, modificarA unele con-tratte . eu perdere mai mare pentrustat, asfel fuse cu drumul de fer de la

www.dacoromanica.ro

73

Giurgiti. Cu despagubirea data lui Go-dillot pentru contractul cu armata, cudespagubirea data casiT Zarifif cu 1mpru-mutul pentru monastirile inchinate. Sefan un imprumut sub ministerul D. Mau-roghene, pe care ministru chiar 11 numioneros. Cand o natiune este datöre a faceresbel pentru apararea esistintil sale, pre-sintele chiama in ajutor viitorul, se face im-prumuturi, spre a se acoperi; Insa pentru de-ficite in budjet, imprumuturi nu se facnicI odata: se alérga la vre o dibacie fi-nantiara care scapa situatia. Se trimiseramai multi amicil ai guveruulul celui nodin tell streine, pe la curti ca sa pledeçiecausa t6rii. Se dote fie caruia ate dohmil de galbeni, cheltuiala necunoscutthpentru marimea sumelor in regimul risi-pitor trecute. Mal toti luara parte in revolutiune primira acésta gratificatiune. D.D. Ghica fuse la Viena. Boerescu D.fOn Ghica la Coustantinopol ea nego-tiarea conditiuuelor, D. fepureanu inRusia, D. Balacénu fuse trimis aginte

www.dacoromanica.ro

74 --

in Paris, D. Stege, D. Se, Folkoyanu,D. doctor Davila trimis en o seriscire laBerlin si altii. UniT dart din sumele a-cestea InapoI statuluI aceia ce nu chel-tuise Intre altil D. Stege si Folcoianu.

Pórta prepara conditiuni, ele nu erg"Inca cunoscute. Positiunea ce se creain principate cra not pentru Pórtit. Unptincipe hereditar, strein ales de natiu-ne, §i vasAl al portii, erat elemente carese contrasliceat. Se &dirt mutt in Con-stantinopol ce at sit fact.

Domnul merge la Constantinopoli sitpriméscii investitura. Este primit cu dis-tinctiune. Pórta, din momentul ce se ga-ranta de reconstituarea vaselagiului riisub dinsa, prirni Domnul strein ereditar.Conditiunele puse de Pórtil, admise leguvernnl nostru, sit basat pe simtul trac-tatuluI de Paris. POrta paru sil lutelégtadev'eratele interese ale Românilor ceaunt de a sta lipiti de acéstii putere, simergea Inainte cu nepasare.

ldeile respindite in toti timpii pc.? Aru

www.dacoromanica.ro

75 --

un plan al Romani lor de a se desfacede oriinte §i a se uni totI spre a formao Dacie neattirnatd, ati servit chiar inanul trecut unor puterl , vecine sA,

facA pe puterile EuropiI a crede cA Ro-manii aii inceput s5., reahsese planul lorde mArire, óre care simtome de viatti a-vend raport maI rnult cu organisarea dinuntru de at cu intinderea In afarA, fu-serA represintate de Austro-maghiari casimtome funeste ale esecutiunei planuluIneatInind la alt ce-va de cat la óre caremAsurI care ar putea paralisa organisa-tiunea rombilor din untru, singurul lu-cru de care se temeati puterile EuropiTfuserA aratigite asupra intentiunelor Ro-mânilor, saq se prefAcurg, cd, se amAgesc.Mdsuri luate indirect, puser5 o staviltispiritului de progres §i de organisatinneIn untrul Vérii, aprindind facia certelorinterióre din care nasce slabiciunea nóstrA.

Turcia singurti nu credu la aceste pro-pagande. A sfel ea stAtu ne mi§catA, §i nidnu se ocupd. de Romani. Turcia scie cti,

www.dacoromanica.ro

76

româniI din esperiintiti ati invè'tat, it dacaati Inca autonomia si libertatea admInis-tratiunef lor ; sunt datori aliantii lor cuTurcia. In adev0x, toti domniT mail dintrecut ati lost pentru acéstit aliarith carene-a5 pastrat. Polonia, Ungaria, in con-ditiunele lor cu total libere de Turcia,deveniriti provincil ale Austrii si ale RusiT,Românil isT pästrad autonomia Ion Noinu avem pier o temere de vorbele es-pindite de a fi cedatï unel puteri veci-ne, off care ar fi evenementele in Euro-pa. Ilomânia daca va fi sä piad, nu vaperi de cát când Turcia va peri, causapopulatiunelor crestine din Turcia nu estecansa nósträ. NoI suntem pusi in alte con-ditiunI de cilt aceste populatiuni in fatliea puterile vecine si cu Turcia. Táte in-fluintele streine inaintea drora avem ae-rul de a alerga, nu pot 0, ne fad' niciun bine de dtit provisoriti, precum vé-4urlin influinta rusa, si in urmâ cea fran-cesä causa slabiciunelor ntistre. Este tinsinul nostru ; iar nu in politica interna-

www.dacoromanica.ro

77

tionalä, niel in schimbarea forme guvernului Statul roman, daca avea virtu-tile PiemonteluI, numaI de la timpul candprin conventiune incepurtim a ne bucurade drepturile omulul, astätlI am fi fostdatI de esemplul Je tóta europa, si ace-ste generale syrupathil ne-ar fi rädicatsus. Sub guverne constitutionale, Artanatiunelor nu se mai astéptä de la unof , el de la tot], nu se mai asteptä dela guvern, ci de la natiune. Suntem rai;dar acest rü il datoram guvernelor; dar§i not" insine: tot ce avem ruü II meri-tam, piinä i pe acest minister care parecertat cu orl ce lege.

D. Laseät catargiu era Ind in capulcabinetulul. In cameri se discuta consti-tutiunea de doä partide conservatóre§i

Liberala nostri eran ca conservatoriidin alte ëri. ConservatoriI ca reti ogratliidin alte 00. Se menagiail uniI pe altil,§1 sacrifice' principiI libertätiT si couser-vativi, mutual. Niel o partida, nicT alta,nu avuri curagiul deplin al convictiunelor

www.dacoromanica.ro

-- 78

lor. Téra isi da institutiunele sale, isT

facea legile sale, comptiud cu considera-tiuni ce fura contraril" trebuintelor sale.Spre a se recomanda la Europa de to-lerinti noii atleti ce iutraü in luptä, ne-multumitI de art. din condica civii5 careda tutulor streinilor care nu erati cres-tini dreptul acela ce aveaft streini a cerenaturalisatiunea lor dupe lege, la mile-

si a dobindi asfel drepturi politice.Voirä sa pule un art. in constitutiunespecial pentru ebra. Poporul, se revolta,därämä havra i impune camerei libe-rale, eìtt dinteo revolutiune, vointa sa,si camera, tremurand, se retractit. Urapoporanä cade pe liberali, insti, conser-vatorii din comitetul revolutionar certi-sera ajar in consiliul de stat la elabo-rarea constitutiunei, cu stäruire, a se dadrepturi politice ebreilor.

Poporul roman nu este fanatic, nu estenetolerent. Din ttite popórele orienteluieste póte cel mai tolerent. El nu §i schim-

niel odata rithul ; dar Did nu silesce

www.dacoromanica.ro

79

pe al;i1 al schimba. Da fiica sa orI &A-

nil cu ori ce rith. Ceia ce nu fac cato-licil din oriiute, necI grecil, necI bulgaril.De timpl vechi locuiail in principate e -bra Religiunea lor nu fusese causa deura si de certe. Traiaa inpace, nesupa -ratI. Vorbind limba OriI, luind in partedatinele, supuinduse, legilor. Nimenl nu-iconsidera de cat ca streini nascutl intéra. Cestiuuea de religiune nu avusesenicI o inriurire. Insa vine un timp, dupeunirea terilor, cand ebrei din Moldovanavalira in Valahia, cand hotarele Mol-doveI lasara sa tréca o invasiune noma-da de ebrel gonitl din Rusia §i din Aus-tria, asemenea acelor horde barbare careinecara in vechime aceste Véri. Venindfait mijlóce de via0 §i atat de ume-riíse, de barbare, de depravate, de sale,in cat israelitil nascu0 in romania, elinsusl se indignara la acésta invasiune,§i tremurara pentru el insu§1. Tóte a-ceste horde se aruncara pe orase §i pesate. Luara din maim populatiI comer-

www.dacoromanica.ro

-- 80

ciul cel mic. Necuviintele unel marl in-vasiun1 de streini incepud a se simti.Daca acesti barbarl nu ere' evreI, & altenatiuni cbiar -de religiunea.rornttnilor, IndRomânil sar fi aflat in casul de a pro-testa §i de a lua másuri contra invasiundde streiui vagabomp , al dror numilr 8eadaoga pe qioa,

Ori ce natiune are dreptul a apiíra cuarmele in m6nä teritoriul din contra in-vassiunelor nopórelor barbare ce vin a oineca §1 a o- prãda. Asfel este natura ces-tiunel jidovilor in principate, §i nicl decum religiósA.

Revolutiunea de la 11 Februariti, neavênd principiile revolutionare care facde intereseadli masele natiunii §i le cilia-ma la sacrificil marl, simtea slabiciuneasa in untru, §.1 dta a lingu§i opiniuneaEuropil in favórea triumphuluI acel mi§-dd. Cestiunea ebreilor era una din ace-le córde care le flicurti sit sune : ar fi

putut ciinta in favorul mic.rii gad din

www.dacoromanica.ro

81

Din töte acestea ebreii nu cäpta-rä politice, dar cum adevëratacestiune nu era aci, ei in invasiunele bar-bare ce vin pe téra si o Inéra. gu-vernul läsa sii vie. Cand Ion Brätianuveni la minister, ilia mäsuri, contra va-gabonOilor ebrei. Ebreii protesta. Europareclama. Romania perduse autonomia sa.In töte Oilele se gonesc din staturile ger-manii si RusiT aceste horde barbare car3DUI se supun la legile tèrii. §i nimini numai striga. Pentru ce ? Pentru cä ger-mania si Rusia nu trimite se-vi céra drep-tul de a tad cu petitiuni Did' la cabine-tele Europil ilia la ajutorul presel Eu-ropil care este in maim evreilor. Serbiaea insusi, provincia mica a Turcii, go,nesce din sinul ei mai multe sute de fa-mini de acesti barbari. Si nimni nu re-claina. Cad seibia, îi apara drepturilesale cu arme, nu cu petitiuni. Acele fa-milli trec in Iralallia la Severin. Guyer-nul roncan le primesce de frica. Subtöte punturile de vedere, guvernul

www.dacoromanica.ro

82

besce dupw tevolutiunea din 11 -

bruariti térá se vede mai c4utä.Tabara de la Giurgiu ce päru ca Se

fa6e spre a impune turcilor despre caresO Oicea ca hesitä a recunósce alegereaDomnului, in principiti era o fapta ener-gia _si plinä de viata. Clind o natiune.are o armatl spre a se apAra . lap-ta este demnit, in starea insa in careguvernul trecut lasase mijlócele de apii-rare, in starea de lipsrt de fina»te in careera visteria, acésta pornire nu avea ni-mic serios. Tura: intelepti, nu tre-cura Duniirea. Acésta ne trase din situatiunea in care evenementele ne arunca-8erü. Scolaril lui Davila comandati dedoctori cAlttri, cu sdlnile in mitnä plecaiila batalle, i aruncafi pe fisionomia tristäa poporului un suris amar. Unde mer-gea acestä nobilä junime, plina de tla-

§1 de intusiasm ? se fie ucisa casä multuméscit ambitiunea partidelor.Ei DU aveati armatrt, nu aveaü arme,nu weal) niel iarbd de puscrt, si osti-

www.dacoromanica.ro

83

rea mergea sa móra ea tóte acestea. Glorievo'é juni militari care mergeati sr,: dativiata vóstra pen tru libertatea patrii, reac:tionarl batrani si sardonici! voi care abdicatidrepturile antice si care veneati a facenatiunea proprietatea anal om ! Téra do-vedi ca n'are nicl un om capabil. Cu tóteacestea in opositiune se aflati inca (omen'liberi care isi muscat.' ficatil in fata aces-tor vigari. Aristocratia degradata numai a7ea de cat sentimental de res-bunare contra actiunei liberale care .ooprise de a continua o stare de coruptiune si de avilire. Burgbesia stre-inä ignorinta si egoista, parea indiferintala cele ce se faceati ; noporul rob si ig-norint, nu se mai interesa a face Mel'un sacrificiii spre a intari o stare de la-cruri care perpetua suferintele sale sirobia sa, catï ya cimenT inteligintl §i pa-trioti erail respinsi si persecatati de top.SA nu ascundem ranile nóstre., cad potcangrena si aduce mórtea, trebuie ale Vice.Omul onest era prigonit de guvern si de

www.dacoromanica.ro

84

natiune, meritul, pismätat, era denigrat,mediocritatea rädicatti, incununatA altiturTcu vitiul.

Catulle poetul latin intr'o odti contralui cear (pee:

Romane debo§at,Vedea-veI tu mult timp Ind astti, tristä

natiune,Obiect de-n genuchere, de durerl,de,slabi-

c ne,§i vel rAmanea tu Ind ladoruT nepäsat r,Ca mormêntul pentru viatä, ca plIcerea

pentru dor ?AI perdut ori ce virtute, ori ce onóre,

§i putereMultämit d'ea ta stare §i superb d'a ta

ddere,Roman debo§at, itI place 81 depui a ta

00114Intr'un terim un 'e tora va-'nceta d'a fi

romana,Nu ro§escI sti, portI un nume ce stra

mo§il ail marit

www.dacoromanica.ro

85

Si tyranil tel din urml, ca pe el 8.0

tävälit !

WI cc acéstâ sfare inspirä atunci u-nui poet roman ce §edea la o parte -§iplângea natiunea sa.,,A.warie, Romanic! tu vel trecece intre

mortipe vestmintele tele streinif vor trage

sorstCoboritoril lui Stefan, Mihai, Mircea domni

sublimiIn patria lor antica a01 sunt privii ca

strei nT,Pe terimele udate cu sângele de voiniciVin §i iail posesiune bandele de venetici.Corbil de§irA in aer acvila armelor tale,Peste taptele tI vite0e se-'ntinde deal de

jale.Armata ta e ucis, biserica ta e mutä,Scóla ta e inheratä, limba, viata ta per-

duta,

www.dacoromanica.ro

86

DrePtatea e o minciunä, n'at inimh shtrAiesci.

Te-a lupins In moliciune sh te per01, shputreOescY.

Nici o inimh nu bate, nicI un suflet nurhenesce

NinemI pentru a hi térti, de acum nu-mal jertfesce

Cine face sacrifiii de viata sa §i de loam'Ca A 1§I eterniseft blestemaniI sei ty-

rani ?Nu era a§a alt-dath, din amórea pentru OaNascea viata, libertatea, tyraniI catail sh

piarrt.Dar atuncI romana mumä näscea fil a

. face- erolNu sh fie instrumente de ru§ine la ciocol,Dar atunci era o térä, un altar, credinti,

dic eäNu maY este libertate, undé muma-I Dum-

neOeti !

www.dacoromanica.ro

87 --

Cine póte sa maI vaçlâ daca nu sa de-gra

Daca inima sa Inc& nu i s'a atemStarea.'n care geme téra i s nu plangri.

ctt foeSâ nu blesteme-autorii relelor din acest loc?

Principele Carol I de Hobentzolern seurea pe tronul Românil pe care el nucunoscea inci, sperantete erati mari in ju-nele principe ale cäruI virtutl toti le Wi-de. In adev6r la epoca Domnitor pha-nariotl §i dommlor români, România nuavu nicI un Domn june i Inconjurat devirtuti ca princepele acesta. Cel dintaiaact fuse a face pentru un an sacrificiii de pa-tru çlecl mil galbenI din lista civilA, ce i seurcase, pentru cuvInt cad statul avea marltrebuinte. Ca ocasiunea alegerilor se pur-tâ ca un doom constitutional si liberal.El scriie presedintelul consiliuI de mi-nistri o carte prin care Il recomanda anu se amesteca intru nimic la alegerl.Natiunea veçlu acésta cu bucurie i 1st

www.dacoromanica.ro

88

Oise. A venit timpul respeclului legitor

Ministerul Ion Ghica fuse singurul mi-nister constitutional care cunóscem, desi era inconjurat cu figuri care nu ga-rantail increderea inteo adevèrat.1 poli-tica Erah pe linga el ("meal' caresub WU Cuza, nu daserg dove0i de acelspirit de amóre pentru respectul institu-iunelor §i legilor OHL Cu Vote acestea,

ministru din untru, el seal, ea abnega-tune demna de laudä sb. sacrifice tot ininteresul libertAtiT alegerilor. Acéstl marevestiune a constitutiuneI §i a intäriril tro-nuluT i equihibrulul celor trel pnteri

Ion Ghica este un om inteliginte. Elare inima in cap ceia ce face din el unom de stat.

Inainte de anul 1848, s'a aruncat inconspiratiunile care afi acut sa se schim-be fata lucrurilor in Principate. Revolu-tiunea care din causa ambitiunet ce ifatribuia, nu 11 iubea, il trimise in 1848la Constantinopol ca aginte; Constitutional

www.dacoromanica.ro

89

puOn in modul engles; in timpul esilululseil in Turcia, dupe evenementele din1848, a fost numit principe de Samosprin influinta Engliterel. El a primit a-cest post ca sd 'Mice reputatiunea emi-gratii române in streindtate. In timpulguvernulul set, a %cut la Samos un gu-vern regulat, a &cut a se construi un drumcu cheltuiala sa in parte. Ctind patria safa liberd dupe resbelul crimel prin depu-nerea Domnului StirbeT, el reveni in Ord.dindu-si demisiunea, si refusênd posturilecele maT stralucito ce IT promitea Pórtala rola modestä de a reveni sii §aklä inOrd spre a fi obiectal satyrilor sdversa-rilor seT mal4i4f.

Sub Domnul Cuza el fuse de dod oriministru cap al cabinetuluT in Moldova§i in Valahia, de dod ori incd sub re-glint actual.

Cel din urmd al set minister fuseresturnat de camera a cdruT alegere oIdsase liberd. Acésta fuse o lovire pentrulibertatile 16ri1, data de pä insu§1 té-

www.dacoromanica.ro

90

ril insusl. Sub ministerul set. mostenindun deficit de la predecesorl, lasa sa se facaun inprumut pe care il numi singur o-neros. S'a vorbit mult de acest impru-mut in ceia ce privesce operatiunele salefinantiare privind asupra perseinet minis-trulul de finante. Camera arunca asupraministerulul intreg respunderea pentru osuma de 600 mil franc! ce faceaü lacu-na' in socotelile visteril, in acest im-prumut

Acest imprumut fa ren ve'dut de OMOra. In desert se dicea ca s'a gasit dela Cuza finantele ruinate, i catä a leacoperi, cad alt-fel nu merge, voind chiara face din acésta un act patriotic An-toil! acestul imprumut combatuserä caamaracinne imprumutul luI Stern ca' o-neros, i acurn hicea0 el unul Inuit meoneros.

Ion Ghica este un om ce tOte parti-dele reduta, cad este capabil i neatar-nat. La popolil made virtutile civice suntuecunoscute, unde legile stint violate de

www.dacoromanica.ro

91

ministri si de favorip si nude guvernulca sA aibli sprijinul une1 lumi corupte, ifsacrificA legile §1 interesele comune, orice orn de stat onest care va sA se esecutelegile strict, este rè'd vNut. Ceia ce FA-cea sA OicA Domnul Cuza : Daca nu mintIna de mull resturnat din D )mnie, estepentru di am inchis adesea ochil asupralocomil unora asupra cArora oil ce gu-vern inteliginte catA a se inclina casA pótA a se conserva. Ori ce om o-nest, Oicea odatA un orn politic, este ve-nit astAll cu chid (iled de ani in aintede timpt

D. Ion Ghica combAtu In camerA peminitern1 Golescu. BrAtiano si maY alesinteun jurnal Pressa ce trecea de orga-nul seti, incredintat la Ómeni pasionap,Ceia ce fAcu sA se atragA multA animositate asupra capuluI acestul organ.

Dupe pArerile fAcute la puterile euro-pene de oposiOune, care pèrt determina-rA caderea ministerulul Golescu BrAtianu.Fuse combAtut de noul miniter in alegerY.

www.dacoromanica.ro

92

Fractiunea liberalilor inaintatA care lud.parte la revolutiunea luI 11 Fcbruarid cuboeriT, veni la putere. La inceput na-iunea Oren, sA puie multe sperante in

acest guvern. El incepu bine. Dar opositiu-nea compusit de tóte factiunele v6;1ênd càguvernul se intAresce §1 conduce chiar peDomn pe o cale nationalA §i liberald, che§i esclusivistA; se puse a se gindi. Inacela§ timp gindea tot asfel ungaria.Ungaria se rldicase pe riinele din Tra-silvania. Ea vedea in térl la noi, inguvern o actiune óre care. In térA ounire, un sentiment national, un ince-put de organisatiune care era numitsA ajungA la o putere óre. care. A-césta nu plAcea ungurilor mal ales in-tr'un timp and el erad in eértl. cu Ro-mAnii din Transylvania cArora le reluadrepturile date. Interesele ungurilor fiindacelea§i cu ale opositiunel din Ord, celputin in privinta cAderei unni asemeneaguvern, phread a se inteleg §: lucraçllimpi eunti. Asupra acestii programe se

www.dacoromanica.ro

93

nascocira bandele bulgare, persecutiunea.contra ebreilor, sympathiile guvernululpentru Rusia. CAtI va ómeni inteIigincare pant% acum cornbateaa actele

inspainfintafT de vederile compa-triotilor lor din opositiune, ca sa faca adescuviinta erorile ce se putusera facede acest guvern, venira ai da mana si ilIncuragia pe o cale poiiticä, nationala §icuragiósa. Ministrul liberal facu ce putu,isolat prin desertarea multora §i prinla§etatea acelora care tremura in fataorI carul sacrificiù, acest minister avu alupta cu factiunzle, Acésta II slabea. Inaceste lupte intericire orI ce guvern estenevoit a e§i din orniera s'a naturala. Mi-nisterul fuse silit a se isola intre órneniIcare veneati se-I sprijine. Cercul se res-transese. De aicl criticile de esclusivismce i le adresam aceia care lucrat dejain interesul enimicilor Ora. UngariaAustria 41 luasera odivisa : a divisa sprea domni. Ajutata de opositiunea din téraparveni a in§ela opiniunea publica in eu-

www.dacoromanica.ro

94

ropa si a face cabinetele sä cregldministrul lucra pentru triumphul idefiorrepublicane si reinvierea influintiT rusesciin principate, in cdt puterile ocideatalecerad schimbarea ministerulul. Sad 11sard a se crede dorinta pentru un mi-nister conservator.

Ministeruld demisiond, fdra ca natiuneaprin camerd §i prin senat s fi avut vreo seine. Daca un minister acusat de faptele de care se acusa acesta, ar fi fostautorul acelor fapte, avad in maim satóte puterile natiunei, n'ar fi depus pute-rea si ar fi declarat c numaï prin inter-ventiune armata ar fi consimtit a se retrage,bine ar fi fdcut ! Dar ministerul preveni dorintele ajuuse de gall consilidpe Domn se-I priméscd demisianea í re-comandä pe noi ministri, care päread säconsimtd a urma calea liberald cat va timpMinisterul insd se schimbd, de afard veneadcererl a se schimba tótä fisionomia gu-vernuluI? Asfel vdçlurdna ministerul schim-bind calea si desolvênd camera ce se cre-

www.dacoromanica.ro

95

dea sympatica peutru fostul minister. Deaid acele amenintarI barbare qi ne auslitein alegerl care violara pactul intre au-toritate §1 natiune, i spusera Europiica natiunea roman& nu Intelege Inca re-gimul libertatilor. Ir'om vorbi maI tar-Oig de aceste scene. Acum sä venim laórnenil care neguvernegla.

Pre§edintele cabmetuluI este om invörsta astaçll. Fig al lui Grigore Chicacel dintaig domn roman dupe phanariott.El incepu cariera sa in Rusia undo in-tra ca oficer de cavalarle In armatg, Seinturna cu uniform In téra, demisiona,§i trecu o viata cu totul nepasatóre delucrurile publice. In timpul revolutiunelde la 1848, revenit In tell din Moldo-va, ranit la picior dintr'un duel care a-vusese eu un moldovean, lug, parte la in-ceput la revolutiune. Apol se retrase inBra§ov sa planga, slicea el, nefericirilepatril. Era nemultumit.Cand turciI §i ru,i1 ocupa téra, el rein-tra, vine in çlioa de 13 Septembre, in

www.dacoromanica.ro

96

tabdra turd, cu deputatia. CAnd cel altise arestard §i el fuse invitat a merge acasd,refusa deocamdatä, ; dar pe urmä se ducefind riinit. De atund se aruncd in luptelepolitice, in care calla' popularitatea, nucruta plc o ccasiune ca sä §i o facd.Pe acele timpuri i?, 13ucuresci §i in Ia§iiatä ce faceati boeril ce cAtat popula-ritatea. Puneaii cisme lungt §i umblad pestrade, pe jos, intraü prin mahalale, princase, pe la focuri, pe la inecdciunI ail-tail a veni in ajutor sdracilor, iatä cumflicea §i D. D. Ghica. Sub Domnul Stir-bei ()cup, loco! de prefect al capitale1".Sub domnnl Cuza fuse de trei ort minis-tru. Tot-d'auna supdrat. Fdcu partedin comitetul revolutionar care restur-nd pe Voda Cuza cAnd acesta cAlcasepactul cu natiunea. Ca orn politic, cAnd con-servator, cAnd revolutionar, trägind la sys-temul vechiii de cliantele prin sprijinul datómenilor intrebuintatt. de fonetiuni. Onest§i integan pentru persóna sa. Incapabilde a cdlca o lege, peutru interesul sal

www.dacoromanica.ro

97

proprill. Dar inchidind ochil asupra ra-tâcirilor eelor care 11. inconjurii. Credin-duse conservator si combätind orI cestare conservatóre când nu este la pu-tere ;

Dar O. trecem repede la. D. Cogalni-ceanu. Mimi] Sturda oferi cheltuielile cueducatiunea sa In streinAtate. De v'omcrede pe partisanil acelul Down, acestjune ii pMti cu nerecunoscinta sa binefacerile WI, dupe datinele tërii. Dareste eestiunea de interesele patrif , elese pot punevie desupt, de ale perstinelce ne.a %cut bine nod si five rëü tëril ?El scrise o parte din istoria Valacimpe care o publica in limba fcances6 inGermania. in acéstlf carte prettnse ca totbinele românilor venca de la Rusia. TritiTin Moldova tre.caud de la Domn la Domn,de la partida la partida. Indestrat ins&cu mare inteligintä si activitate, esperi-a*, vdrsat in tóte eunosciintele litterare§i politice, scriitor elegant §i viü oratorsträlucitor, hpsesce de hotarirea, de im-

7www.dacoromanica.ro

98

partialitatea i moderatiunea until om destat. Are caracterol de nevros. Voltairedice Ca nu este partmderea superiórii, careface pe ornul de stat ; dar caracterul.Trebuie recealti, moderatiune, intelepciu-ne, §i ratiune in conceptiunile ordinelor.Acestea nu le are ministru nostru

Omul faCut pelitru autoritate nu tre-buie sit va44 persónele, nu Vede dc eatlucrurile. Oroal de stat trebuie s6, fie incap dicea Napoleon. D. Cogdlnicénu estein initnri. Este violinte , arbitrar , nucutuisce moderatinnea , n'are constant&in idel, arm ,:iie in conceptiunea ordi-nilor ce dl. Put1 scrupulos, nu vede lu-

et persónele, nehotarit asupraprincipiilor; Bravind legile, urind insti-tutiunelo constitutionale, cand este el laputere ; preferand a isbuti pria mijkicecare nu sunt admise de legile ratiunef.Tot-d'auna grabit a lua politicl intórse,avênd recurs tot-d'auna la ceia ce sechiamA dibacia diplomatica.

Sub voda Can era pre§edinte al con-

www.dacoromanica.ro

99

siliultif de ministri. Primesce vote& blamchiar de la camera sa pe care o ale-sese prin ordin catre prefectl. Cândcalatoi i prin Valahia mica ca ministru ;fan a fi primit ca un domn. Dupe ca-derea luI Cuza, r:mase la senat, fiindministru: inchise jurnalul Buciumul scri-ind in Mouitor, jurnal corupt i desfra-nat, inchise maI multe jurnale.

Dupe caderea de la minister, ramasein senat. Esind de la senat, fuse huiduit§i scuipat de o multime de sbirT dusl depolitie lui Iorgu Ghica.

FebrufiristiI ordonasera acésta ca se-1umilésca. Ales deputat la camera, aceacamera' ii dete un vot prin care 11 de-clara parjur i 11 scotea din sanul eI.declaratiunea se tipari prin Monitor, dinpatru-spci de deputati ce subscrisera mo-tiunea vre o lece furl asta data ale§Ideputatl prin inriurirea ministruluT ultra-giat de din§iI

Sub domnul Cuza D. Cogalnicénu §er-bea sub statut, AY erbti, sub constitu-

www.dacoromanica.ro

tiane, milne va §erbi cine scie sub cecharta. Prinripil lipsesc la Omeni politiciromâni. Dar politica sa este arcia0 tot-danna : Sacrificarea legilor i constitutin-nei pentru cuvinte de stat.

Asfel este omul care fuse chernat s'et

dea viatA i putere arestiI epod re lin-mitoriI atilt aU räntat morala §i libera-litatea, piinA aU ttícufù desmintitI defapte.

Vasile Boerescu, ministru al drept6tii,tilnar Ind fuse trimis :JO complecta stn.:diile de drept la Paris de casa !III ha cljiTbeodorache. Find in Francia, scrise obro§urâ remarqui.ibilä de;pre Inproprietil-rirea tgranilor roniâni, In acest simt. Re-vine In térit In momentul cand guvernacaiinacanul Alex. Gbira; vine ru dorintade a§I face o carierA inaltit Este presin-tat caimacamula Este numit director pestescoli. Face sA se publice un jurnal po-litic ínpreuu ci Em. Angelescu, in caresprijinA burghesia. Deveni depu tat prin

liberalilor, ministru prin mijloci-

www.dacoromanica.ro

rea Bratianu, se insóril ca omostenit(Sre avutd. Face partea din nu-nistenil Iepureanu. Fuse trinais cu co-legil seI la cnr'ea de cosatiune. Dar a-césta era o farsa r. V. Boerescu

opiniunea sa despre inproprietdrireaOranilor indatä ce devine proprietar.Este profesor de drept, membra al

instructiunii publice. La 2Mal demisidnégii motivat din postul demembru la consilitl salariat. (-landdonmul Cuza chioniä la minister pe Bo-sianu, Boerescu se apropid de tron. I sedete vice-pre§edintia consiliulul de stat simonopolul d'a publica condiciIe. Socrul seúse nuini senator. Intr.() çli insä, ti detedenfiiunea motivatä din consiliul de stat.Acésta li reinpOcii cu opositiunea. DupeII Februaria este trinns cu eel alti ga-vooneuI se cérA milli dupe la curVle Eu-ropiI pentru nefericita Ora'. Nof mergemla curOle streine precum cer§etorif s'a-ratit la port,ile celor marl §i arata rane-le lor plängind!

www.dacoromanica.ro

102

Acum are ministerul dreptatil. De re-gretilm ceva este acest personagiä, in-(jestrat de frumóse talente, inbarcat intr'ocorabie ce navigh Intio aph ce nu estea liberthtiI chruia datorésh posiSiunea sa.

In timpul torturelor ce se daalegerilor de colegul seä, Boerescu

avu un moment de chintil, si scrise ocirculara prin care phrea cit recoman-dh libertatea alegerilor. Dar era o fi-neVi diplomatich. Sub ministerulIn timpul alegerilor, se dete lovirea dinurmä la cea din urinh =brit de justitiece mai era inch neathrnatii, prin pulle-rea ei la ordinea prefeetilor. i nu olheu de amórea ce avea perfru preemi-nenta putereI esecutive asupra celor alte;dar din sptritul de partith, Om iu-bit Inainte de a intra In corabie. Esemplulseä de lnaintare servti la multI juni ceSe Inturnä din Paris plini de datoriI §isilraei de sentimente generóse, cu preteutiI sh ajung5, ea Boerescu ministri In-

sh se fach proprietari RI OriT.www.dacoromanica.ro

103

Ne putând, In lipsa evenementelor tre-cute §i pdte chiar In lipsa talentululluI Boerescu, sä ajungli ministri, se facinstrumente ale ministrulul sad ale favo-ritilor puteril, In speranti de a Inainta ;asfel din justitiä se Mcu o arma pentrupartida de la putere. Generatiunea ce serddicii In mare parte nu dd. sperm*. Easeamänä cu o bubd, gang .enatti ce nascepe un cadaver.

Alesandru (Jretescu ministrul cultelor§i instructiuneI publice. Ndscocit de re-volutiunea din 1848. 'Minis sub restaura-tiunea boer6scd in Paris. lnsurat acolo §irevenit In Ord., membru sub Vodd Cuzala consiliul de stat ; apol .1a curtea decasatiune, acum se chiama la minister, fd-cânduise concesiunea de al pdstra postulla curtea de casatiune când nu va maTfi ministru. Acest abus este vechid lano:. la Ord, In Europa nu este cunoscut.Este venit aid cu Oestrea Moldovei decare v.)rbea D. Cogalnicénu.

Un jurnal Sentinella vestesce despre a

www.dacoromanica.ro

104

circulara catre profesorl, care de va fiadevarata. este o lovire teribila ce ii datiómeni democratii. Prin acésta circularii,Oice Sentinel la, se ordona prolesorilor sävote0e pentru guvern. ccì alt-fel vor fidestituiti Indatora pe scolarI sa denuntepe profesorI la minister ea se-Y sap, candnu vor vota pentru guvern. Din der sidin profesori, pum amenintari. Cu acéstas'a facut prejuditie constitutiuneL

Generalul acedouski sabla acestul mi-nister espresia politicil lui, este biinuit descóla armata rusésca. De sentimente ruse.Pbetras la pensie revine in armatii contralegii Lrmatel. dupe ce declara in publicpc capiI armatel romane betivl si aces-tia tac.

Asfel sunt pe cút se póte spline f/trAal ofensa címeniï eel mal inttuini dirteunguvern chemat spre a da patril liberta-tea, dreptatea, imprala, märirca. organi-satiunea, si a rädica tronul si natiuneala inaltimea la care cere spiritul titnpu-lul de astAli se se ridice.

www.dacoromanica.ro

105

Nu v"om vorbi nimic de acele numecare forneadd turmele politiilor guverne -lor tre cute §i presinte de acesti órnenT nepri-incio§i pentru starea cea nod a lucrurilor ;care vin astädI la viatd. Ceta favoritilor §icumulardilor, agenth politiilor de fat& sioculti, bandele spionilor si sbirilor. lnstru-mentele imorale, pilUi e. Ne v'om märginila principh Cdnd s'a facut evolutiuneade la It Februariii, ()meat care au" fd-cut'o avut'ad eI un scop nobil pentru térd ?o ideie pentru libertMile els ? O cugetarepentru moralisarea dat nelor ? 0 misiunepentru intitrirea institutiunelor liberale ?pentru radicarea sentimentului national§i mdrirea natiunci ? sad lead avut decat s ia puterea §i sä faca ce aü facut

vechl ? sà cercetdm !Sub ministerele mixte de liberali si

reactionari de la Inceputul regitneluT. nuse vedu de cat o luptd intre cele dod.elemente. 0 luptd, sunlit care servi a a-morti mersul lucrurilor, sub ministerul li-beral moderat al luI Ion Ghica, ce urmd

www.dacoromanica.ro

se dete óre care garantiI constitutiuneI.In timpul alegerilor mT ales, româniIintelesPrg cì sunt sub o constitutiune, cgnatiunea era suveraril i ministru nurnaiera progrietarul natiunei. Guvernul pareaserms, autoritatea tiudea a se basa pegeneralitatea intei eselor natiuneI. Din ne-fericire in minister erat multe tondinticdtre systemul trecutoluT i multe esi-ginti contraril unor doctrine ne strgmu -tate pe calea legilor, Ion Ghica avea inminister dog feluri de colegi. Din aintede 2 Maiii §i de eel dupe 2 Mai. Acésta nupóte da ministeruluT o colbre, asigura oprogramg, nisce principil franc afiate. IonGhica, neatgrnat, refusgnd a lingu§i par-tidele, ótnenii §i pasinnele, nu era de totlsarbgtorit. Capacitatea sa nu plIcea par-tidelor, ambitiunea ce i se atribuia nuplacea candidatilor la tron, niel gayer-nelor, nicl cainerilor. 0 politicli ordonattlde legi, in conditiune a sactifica legh or§i intereselor generale, interesele perso-nale, nu era de naturg a face ministru-

www.dacoromanica.ro

107

lui amid' §i multi sprijinitori, in cestiunea nationalä. Millisirtl avea inima in cap.arlatanul, Iipsínct, imaginatiunele nu pri-

meaii nicI o agitatiune. Cate va acte alecolegilor sei , cum imprumutul Open-baim le lua asupra I cavaleresce. Ca-mera ce lasate liber sa vie, IT dit unvot de blam ca cand ar fi voit s ara-te ca re'a a facut de a respectat liber-tatea alegerilor. Sub ministerul liberal injurul sal, in care se grupara cap va (5-menT din 1848, §i multime de ómeni noisi nu atat de cunoscuti ; dar care aveailmeritul de a fi puri, systemul Iepurénu§i Cogilnicénu constitutional ce ne ve-nise ca parte din Oestrea Moldovii, urmaInca in minister, silinduse de a se in-frina pe cat se putea abusuriie lui.Napoleon III recomanda ómenilor de stata se basa pe persóne represintind tóteinteresele natiunii, asfel ca guvernul säpota fi sprijinit de tóte interesele nati-uneT.

Acésta 'iutelépta maxima nu se puteawww.dacoromanica.ro

108

aplica la noi, cu elementele (If discordiece esistat. Asfel vtduram ori ce partidavenind la putere, diud nu un guvern al in-tereselor tutulor, ci un gilvern al inte-reselor unei partide. Inteo stare de a-narhie intre partide, se fac factiunI. esteanevoie a se servi un guveru de adver-sariI sel. Sentimentul conservatiunel sale,face sd taca Intärirea sa grin represin-tatiunea In guvern a tutulor intereselor.Un guvern care are prinopii, o programa,catd tot-d'auna sd le esecute cu ó!neni,ce li pare mai devotati acestor principiLMinistererul Golescu Bratianu avea prin-cipele liberali sat cel putin tota na-tinnea ast-fel credn. Opositiunea se ser-vi de arma reactionarilor din tóte tt--rile si timpurile spre a ucide in opini-une o partidd liberalä de care reaeti-onaril stint amenintati Li se atri-buirl relatiuni cu Mazinisti, ba Inca §icu cabinetul Rusif. Ideia de a uni peRomani cu Trasilvania. Formarea ban- .

delor armate de bulgari care sa. tréca

www.dacoromanica.ro

109

Dunitrea i sa inceapa insurectiunea pro-tegiatti, de Rusia contra puterel suzeraneAceste propagande, conveneail lire cumla politica unor puteri, Austril i UngariImaI ales Dar nicT opositia nicT puterilenu credeail in aceste acusila Ele nu,voiü sii -yap un Piemont la Duatre.Hugurit veneati de a ciipata drepturI poll-tice de la Austria si suprematia asupracelor alte populatiunT de alta vit,, ca se-si-i atragti.

Francia avea in vedere un resbel cuPrusia, §i compta pe alianta AustriT, incontra opiniunei natiuneT francese carede multi anT tuge de aliante cu conti-nentui si rilmitne in alianta Engliterel,atat in interesele cale marl' ale quill--bruluT European cAt si in interesele ci -vilisatinnet, Tóte acestea se uneatspre a ritdica propagandele opesitiuneldin tera si a face sa se crétld ea Ro-milnia se armea05, §i se gindesce la uni-rea cu Trasilvania. Acésta Men sti se a-mrtrasca nemultumirile contra ministeru-

www.dacoromanica.ro

11 0 --

luT, sh se desfrinele, si sn lovéscii. Totce era oin inteliginte si de inimn, trecándpeste erorile ministerului in certele nóstredin untru, in släbidunea mistrn, in ambi-tiunele nestre, intinsern mär.a gayer-ruluT liberal, cu tOte cn, ii criticaserämulte din actele sale, si mal ales a-eel spirit, de esclusivism prin fatalitateinteodus in guvern. Partidele care il corn-bäteati atunci, dud venirn la putere, ilcontinuarn. Schimbind óinenif purl', celputin, aduserä s;i co4stituirä esclusivis-mul din tOte därämäturile crgiute si per-dute in- pranënt la aderea edificiuluT re-gimelor regulamentare.

Acest minister liberal lupins in luptä,ca aparare, se v4lu nevoit de maT multeori a se face violinte; ministrul drep-MOT, om integru si aprins de amórea jus-titii si moralif ; dar putin espritnen-tat in viata polilick dete un picetluit laun numâr aprópe de don, sute de jude-cittorI, taxindu-i, färn, judecatä, de imo-rali, sail necapabili. Torturile de la MI-

www.dacoromanica.ro

I I i

ri§esci, opera unei fonctionar al gu ver-nulul §1 amic al partidei liberale, se adao-gh, pe linga cele alte arme ce guvernulläs'a O. cap, in rni`ina opositiunei. Opo-sitiunea era violentä, §i inpätimatä, OAa nu mai menagia interesele natiunel §ia face causä comunä GLI interesele stre-ine. Se vOdurti, simtome -de§irätóre. Intóte natiunele civilisate sunt lupte deprincipil. Tóte aceste particle se unesc §iapar patria inpreun6. contra streinului deafarA. Acésta dovedesce vi* §i märireanationalä. La nol opoitinnea nu fäcuasfel. Sentimentele care fäcuserä pe unil.din români sä iasä cu cununl de floriinaintea armateloT de ocupatiune, ex is-tat" Inca §i luaserti loc in mai multe i-nimi. In loc a se uni intre ei contra stre-inilor, se uneati cu streinil contra Ro-minilor.

Acest minister insä, cautä sä fim drep-V, in cele din urmä avu curagiul siiindemne populatiunea tërang se-§1 facadatoria in rapot cu invoielile. Acésta rä-

www.dacoromanica.ro

112

téra. Gredetul se rAdicti. EsecutA cusuces inceputui drumurilor judetene: darnu scie a libera instructia, elerul, justi-tia. municipatitAtile de epitropia guvernu-

presintA catre acestea eke va leglbune, unele se voteaga, altele se retrag,senatul el aborase inamovibilitatea judclerui primea dre care libertate prin alegereaepiscopilor. de §i nu prinlea libertatea sa deguvern, prin separgiunea bisericii de stat:se ceru desfiintarea cumulului de fonctiuni;dar se deterA recompense n-ationale care nufuserA destul de gustate de natiune. A-ceste recompense se fac pentru fapte stra-lucite, faptele nóstre strAlucite nu se maifac, asfel in cat §1 lauda faptelor de as-ta-Ali este refi vNutA. Caci faptele lipsesc,§i li se dit caracterul mincinos

Ministerul se trage fail a fi fostlit de natiune. Demisiunea datA din ini-tiativa ministernita acopere calcarea con-stitutiunel. Guvernul nail se angaja0A cuministerul cklut, a urma aceias1 politicA Ii-

www.dacoromanica.ro

113

berala i natiouala. De afara, din un-tru, 61 disolva camera, schimba fonctionarif;se pune pe terimul until guvern de restau-ratiune si de resbunare. lf trebue o cameraservilil care se i dea un bil de indemnitatepen tru tóte faptele acestif politice antinatio-nale i arbitrare. Hotarasce a face alege-rile cu vio1in i coruptiune. §1 a facedin guvern partida ideilor i órnenilorpe care tref revoIutiunl if isgonira cu'

8.ub acest minister aruncam privirileasupra fisionomif t,ril, ce vedem ? tyra -nia sub o forma Indulcita, tyrania ceminte, despotismu] ascuus sub masca le-gilor ruinind statul, usurparea legilor, u-surparea datiffelor, o urmare egoista aputerel in fulosul unuf singur i lii sfirobirea comunitatif. Se capata putereaprin forta saa prin amagire. Acestdespotism ca sa se apere contra natiu-neI apasate; face sa nasca tot felul delovirf , apäsiiri si crime. Tot se de-sorganiseap, in loc a se organisa. Spi-

8

www.dacoromanica.ro

114

ritul de partidd se indresce , foactio-narI de fati §i ocult1 guvernd téra prinarbitrar, li se iartâ tot, cbiar crima. Ci-nismul se arath In Vote faptele gavernu-lui §i serbilor lai care inceteap de a semai considera ca fonctionarI ai natinnil,ci ca §erbl ai guvernului, administratiu-nele, tribunalele, sunt considerate ea in-chise. Procuroril, judil de instruetiane,pástrând numaI nnmele, iag rola a ent,ilorde politie.

Când un stat este fórte corupt, des-potisrn al urmea4 lovirile sale fiirdsá afle iiir o inpotrivrre, fiird sd aibitaid o Wawa de nitneni. Acéstd corup-Vane incuragiazd pe guvora a inainta pecalea a, phrtarea sa molesce suiletele ;mind finantele statulul pria intreprinderIne rationate. Pilsasce orI ce mAsuri de or-ganisatiune, silit a rdiuánea pe teriinulnefericit pe care s'a pus. Necapacitatile,imoraiitätile, care nu ad actiune sub gu-vernele morale, se recunosc §i via sd ialocul lor lângd putere care uu are prin..

www.dacoromanica.ro

115

eipiT politice, ve'çlind cineva statu I nostrusub impresiunea despotismuluI care nu res-pecta nict o lege, nicl o institutiane,ar dede ca guvernele nóstre 0 adop-tat doctrinele WI Machiavel §i lui Hob-bes, spirite mari , dar surde la voceaconsciintei §i la tipetul umanitatiT.

Dar ceia ce este trist este ea dupeatatea lupte contra despotismuluT, dupeatatea laude tgcute libertatiT, despotismulpare la uoI ea endemic §i poporul sea-mana ea nu a cunoscut Inca guvernullibertatil.

Venirea la putere a ministerulul ac-tual fuse consideratti ca un triumf al strei-nilor asupra romanismuluI, ca un triumfal despotismuld asupra libert4il. Guyer-nul se piírta ca un vechiii stapin arbi-trar, gonit de o revol 4ie, §i reintors prinajutorul streinilor, voind a pune In lo-cul tutulor legilor, vointa nationale, vo-inta sa, sah vointa celor ce Vail ajutatsa revie la putere.

Pe cat faptele WI se fac de naturi

www.dacoromanica.ro

116

aibitrara, pe atht resistinta cetatenilorse Intinde, cici fie coruptiunea c6,t demare dar ura naturala a omuluI contranedreptAtii traiesue Inca In inimi iämii-ne in tot-d'aun4 in eel' aptisati un sen-timent de dreptate.

0 asemenea stare de lucruri nu sepóte termine nicI o data de cat prin mo-duff nefericite pentru intereele publice.Societatea, învins prin f1aud, i prinviolatiune, nu va erta Did odatit stp-nilor el. aqiunea ministeruluI nu a fostfinitul uneI sari de auarhie ; (lar Mee.putul until regim despotic: Unde natinneava fi despoiatti de suveranitatea sa.tótil actiunea trecutä la cavaleriT care atiluat puterea In mânä.

Din acésta stare de restauraliunenascua multe rele pentru térI. Fa-voritil ILA Cuza se reformarA, , cape acele timpurl; cumUlarOil pe carepartida liberaluí ii lovise printeun votal cameiii i senatuluI, revin trium-Mori' in fa4a lumiI, del ministrul a re-

www.dacoromanica.ro

- 117

tras din senat legea contra cumululuI detonctiunI, batjocorinduse asfel principiulde initiativä Risat camerilor. Nu se vedede cAt o ideie, la autoritate §i la §erbilseI de la cel mal Malt fonctionar pang,la cel din urna. Rädicarea putereI ese-eutivä peste cele alte puteri. Centralisa-rea tutulor actiunelor vitale ale natiunilin guvern. Armata catä sti reducl, sub des-potismul care inspira armatele in condi-tiunI de mercenad. Dupe ce i se insul-tail capil eI ceI maI iubiti. Robirea laguvern a bisericil, a scóle, a municipali-tätiT, a tutulor associatiunelor libere. Ase da chlcAril legilor un cuvInt de stat,systemuld de coruptiuue §i de arbitrar,un cuVint de stat, un system cunoscut Inmedicinii de a släbi spre a IntärT, seIntrebuinté4 de a slabi §1 umili natiu-nea spre a intäri §i rädica.

A se favora interesele personale sprea li se sacrifica interesele publice. A:seface sä, se creap, cg, intelepciunea gu-vernelor este minciunä. a tot ce este imo-

www.dacoromanica.ro

118

ral, corupt, blestemat, sunt elementele desprijin ale autoritatii a oil ce societät1 careaunt efectul unor fatalitati, umilirea tèri1,la streini , släbiciunea el , organisáreaei, titrurI pentru härnicia guvernuluI laochil puterilor care vor s. tie in umi-linta un popor. A lovi limba Ora, lit-teratura meritul, capacitatea, vir-tutea, instructia, pare o misiune a res-tauratiunei, cere ca sä pótt sI se spri-jine. intrebuintä la alegerI mijlóce un-cióse, §i a face pe romatil in des-perarea lor, sä strige, mal bine ro-bia streinuluI de cat a acestor membrintiscuti in sinul patriI in timpurl de ty-ranie streind respectA legile care 41 im-pune. ia dreptatea, acestias ne- aluat tot. §i ca romAnI, nu ne-a dat Bielputere i märire nationall. iNatiile Oic a-cestea and sunt asuprite de ai bor. cAndsunt menite a trece sub robia streiuilor,dud ne putand a e apAra singure detyranil lor, alérgl la protectiunea stre-inilor enimicil, §i per. Dar acele naVunl

www.dacoromanica.ro

119

se sinucid, did trebuie a prefera intre o-vigil de robie, de suferinte. §i intre ostare uncle no mire de cht nationalita-tea ; dar unde trhiesce dreptatea, undeornul pike s mai afle garantii socialecontra barbarii tyranii , ne dreptg-tii. Tyranii de asthiP sciü c. tyraniaantich nu mal este putinciósti. Timpul s'ascbimbat. Dar mie imi este mai frich detyrania de astä0 care se esersg la um-bra legilor si cu concursul justitil, chndse inéch, nefericiii chiar pe schndura pecare ei schpaserh. Legile care trebuiatsh protege pe RomAni, sunt int6rse con-tra lor lovesce cu acelea§I arme caretrebniag se-I apere, nu se ma.' cauta ile-galitatea afarh din lea ci cu legile chiarse fac nelegalitätile cele mai urici6se. Ju-derhtori tot-d'auna gata a condamna sagaquita din ordin. Am Os ch sunt doitleiuri de tyranii. Una care se mgrtures-ce, alta care se ascunde. Cea dinthig

cea ae a doa lait i ipocritit caredenaturil legile, le desflgurii §i le face sh

www.dacoromanica.ro

120

mintit. Contra celil din urmä eatä a seapära popolii care traiesc sub guverneconstitutionale. Nu-ti taie capul, nu-tipune córne de fer pe cap, ca in timpitvechi, nu te ; dar te ucide ast-fel.Daca nu esci miserabilä uneltä a tine!part* care nu vede in putere de Cat invutirea eL ministru te lovesce intr'o rifede chipurl la umbra legilor. Póte sä tedea in judecatä, prin instrumente la§ete vestejascä, find inocinte. El va gsitot-d'auna ómeni chiar çli§T onorabi 11 carevor primi sä minta, sä lovésca- inocintapentru un interes. Te lovesce in intere-sele tale intro mie de chipuri.

Noi credem cä Vote guvernele nóstrepäcatuiesc did pacatul nu este respinsde maioritatea cetäteailor. Cel dintûiülucru este ca natiunea, sä, cunóscâ cesunt acesti principi de libertatg din con-atitutiune. Ii vom spuue acésta, de cateori ocasiunea se a aräta. Trebuie ca na-tiunea sa scie ce sunt acele scóle contrarildemocratil ? Ele pretind cA inteun stat

www.dacoromanica.ro

-- 121

maioritatea nu este nimic, §i tóte drep-turile cat& sa fie la o mama de ()mealputericl. .

Ca sa scie ce este democratia, ce esteconstitutiunea ce are §i care face pe na-thine suverana §i stapana, care deleagasuveranitatea sa domnuliff, cu contract,§i care pfin camera 1§1 opresce dreptulde control asupra faptelor puteril esecu-tive, cu facultatea a pane pe ministri Injudecatd, slii a cere schimbare.a lor. Saseie ca tota natiunea and va fi atacatade tyrani, are dreptul de resistinta le-gala. Ca omul nasce liber, cu drepturl §idatoril §i Inaintea legilor toti" sunt deo-potriva. CA cel din urma oll in miseriasa sociall este tot atat de liber §i denobil ca eel dintaig dregator, di, are a-celea§T drepturl ca alp §i i se cuvine a-cela§ respect.

Suntem departe inc6 de a Intelege in-stitutiunele Ora, §i de aid vine ca celce ne guverna ne tyranisa sub ma-sca legilor, §i guvernatil parte se fac

www.dacoromanica.ro

122

complici §i unelte ale tyraniI, parte seplec cu lartate, necunoscându0 dreptulset §i creçlind eä el este ndscut a fi scla-vul §i victima de persecutare a guver-nolut.

SI intrdin acum inteo fasd nod de ty-rania ce se face astitp la noi, acea ty-ranie ce se mascii. ipocrith, care desna-turd legile, le rupe, le defigura §i leface O. mintd.

SI esamintim abusurile la alegeri! sad inpin§i de consurt, sad de acel spirit de a u-cide pe rivali loon la putere dar care cade petérä, nu Oicem pe adversarit lor de principepolitice, cdct nu sunt principiI,) se hotiri-se a disolva camera, §i a incepe. Indatdo politica ostili libertatii ; Rola mi-nisterolut se face reactionard indatd. Iïia rnisiuuea uneI restauraOunT. Ceva carear inlocui o ocupgiune armati austro-maghiard. D. general Macedonski numitcap al serisiunel locale, era destuld In-credere pentru guvern, la cas de trebu-intri, a face ca armata s 3-§I fad. datoria

www.dacoromanica.ro

123

ce ar fi putut face armata de ocupatiunecontra libertatil. Cu disolvarea camerelincepu persecuOunea contra liberalilor.Omeni fail sympathir pentru institutin-nele liberale, ultati in trecut c,i trecutulcu regulamentuL cu inioralitatea, cu ig-horiMa, cu umilinta §i cu sentimptelede sclavi. fusera chemati din tóte partilela putere. Antoritatea i§I lua o colórecare nu mar eta de natura ipstitutiune-lor natiuner, care numar represinta inte-reresele generale a le natiuni, care nu-mar esprima principia de bine. Careera espresiunea streinilor §i a timpilorde robie din trecut.- 0 singura arma avea acésta reactiune.

Erorile liberalilor la guvern. Pe care leesagera, dar acésta tactica, de §i perfidapusa luainte de o partida de ómeni po-litic! puri, morali, §i liberal!, ar ficut efectul sea ; dar pusa in luptä departide care perdusera puterea §i sym-patiile t6rif din causa tyranir, risipirilorfondurilor statulur, abusurilor de putere,..

www.dacoromanica.ro

- 124

ce constituail acel system blestemat sdro-bit in picióre de puterile Europii si denatiune, i insusi de persóne ce fignrailasta datl in guvern, persOnecipif ce le veçli cand inteo actiune con-tralibertätiï, cand intr'oaltA actiune conti atyranii, o asemenea armg era nefolositóre..Pentra aceia crequra cit pe linga (limacatit a se intrebuinta in alegeri, o armAmat' puterictt, arma coruptiunei si viola-tiunii prin persecutune, prin arest, prinbataie, prin radicarea mijlóceloi nuteria-le de a vota. Printr'o mie de ,espediintevariate, ingenióse, creatiunei ale unor spi-ritd in vechite in tyranie si In abusuri.

La 1 Februaritt reactiunea incepu lo-virile sale. D. C. Racovitl tot-d'auna a-legtitor i deputat, este sters din lista e-lectoralA sub motif a este supus Aus-triac dupe declaratiunea starostelui dinFocsanT.

La 6 Februariii o turml de sbiri,cei mai multi din inchisoti, in ar-

mati ea reteveie, nävälese in sala alege-

www.dacoromanica.ro

125

rilor gymnasului din Ploiesci, strigl §ise pun de bat pe totI In cap gäsesc re -sistintA. Se chiarnA procurorul, adunarease inchige. Localul se luconjurA de .órnenilpolitiI. Prefectul demn de systemul mi-nistruluI, inteliginte dupe fasonul mi-nistrultfl, dice until preot. sa nu mér-gA la alegeri cu anteriul cel noil. Pro-curorul care pusese ordin In adunare,fuse destituit adoadi, pentru ca fäcuse ainceta scandalul. Gel ce fAcuserd scan -dalul rtimaserA ne 2upIral1. La 8 Fe-bruariti, D. Visante un oin liber este a-menintat err bdtaie de cAtre prefecturA,daca nu va sustine candidatura

CogAliiicénu. CalcarA casa D. Vizanteprin dorobantT , 11 bAturA. Acésta seplânge. Dar prefectul declarti cA nu esis-ta asernenea nume.

La 10 Februarig ministrul justitil dAo circularti in privinta armoniT dintrejustitie §i administratiune. Mai clA unacare apAra libertatea alegerilor, §i caresemAna o ironie ca ctintecul lul Donjuan

www.dacoromanica.ro

126

sub ferestele dulcinei sale, arie tristA,parole batjocoritöre. D. MAldArescu judedin Craiova descoperA cea dintAia cir-cularl.

La alegerile de la 2 Main D. Cogal-nicénu ordonase pre§edintilor de tvibu-pale §i de curti a da OVA ascultarea pre-fectilor. Acésth este un vechi obiceiti alseti In sugrumarea libertAtil, dar atunciministrul dreptiitif Orbescu, dete contraordin prepdintilor A nu fad nimic fallscirea sa. Cogranicénu reclamg la con-siliul de ministri pre§elat de Dome. Sise face scandalul. D. Boerescu fuse mafcomplesinte de cât predecesorele sea.

In Ploiescf cresc abusurile. CetAtenifreclama la domn. Nu schn pentru ce.In constituOune se reclami la domn.D. Cogálnicénu merge la Ploiesci undeOne un spiciii, profesiunea sa de credin-VA ceia care creOu cl o póte confia ale-gátorilor. Declara cA va aduce de-putaO. Se vorbi de invasiune, de nulita-tna armateT române, (IL Sadova, de des-

www.dacoromanica.ro

127

fiintarea constitutiunel dupe cererea Aus-triI. In puntul din urrmi i. inteligintele mi-nistru era franc. El scia ca prin alege-rile, sale, se viola constitutiunea, chiarpactul Intre natiune si puterea ese-cutivk, i ar fi hasardat s jóce rolace juca ministrul din urma al luI CarolX-lea

In fata ministrului politia bate pe ne-gut6torul Pfapia. Era constitutiunea ce sltii.vglea de rninistru; Era libertatea ce sedegreda. Alegerea de la 4 Martia dinPloiesci a consiliului judetean, se facueta crilcarea art. 47 din lege. Agen01 pre-fecfurit pusera maim pe secOuneade unde bätând cu 'ciomege i isgonindpe totI alegatoriI §i Inconjurlud cu ar-mata localul alegèreY la despoierea sera-tinuld ; indiv4iT care Mewed. scandalulde la gymnasiti proclamarl de ale§I pecandidatil guvernuld, pe cb.nd la tóte celealte sectiuni candidatil liberal! avea maremaioritate de care sectiunea intéld nuvoI a tine seama. Se falsificarii lis-

www.dacoromanica.ro

128

tele mauuscrise. MaI multi alegAtoriconstatarA, acea fraudg. In Bucuresci, iugrAdina Cismigiulul. GardistiT goneail labaiouetA copiI i femeile. Bandele politiipuserA prin fort,A rana pe biurourI i pescrutine. In Ploiescl. muri un cetAtean dinbAtaie. Guvernul respunse el nu din bti-taie a murit, ci cad avusese stenos. Ceiace va sa lic c daca bAtaia ce-I deteadministratiunea nu fusece causadar fusese ocasiunea.

ImprumutAud de la Bonzeinul urmareaacestul tabloù de miseriile i turpitud.-nele nóstre, inainte mergAtóre ale pere-riI nOstre.

Prefectul judetuluT Dimbovita adime-nesce prin inseláciunT pe preotul StefanMirodotu, ca, in casa de disolvare a con-siliulul comunale, se demisioneze de ladreptuld ce avea d'a veni, conformil le-gil, in comisiunea interimarA a orasiululTêrgoviste. Preotul0 denunciA falsulf)notificA prefectuluI retractarea demisiuniIséle, smulsA prin fraudA. Ministerula nu

www.dacoromanica.ro

1.29

numai cd nu trAmite 'naintea justitiel peprefectil Uri"' considerd ca legale demi-siunea preotulul, §i'in esclude din comi-siunea interimard, numitd dupd disolva-rea comunel.

La 6 Marte, merabriI consiliului co-muneT erbdnesci, din judetuld DAmbo-vita demisionézd in corpore, declarândded. fact1 acésta pentru cd sub-prefectuldii insultd §i le cere a face ceea ce nes-ce functionarl carI ail juratil credintdConstitutiunil §i capulul Orel, nu potdface."

La 8 Marte se anuncid in Pitesci di-solverea consiliuluï comunale §i constitu-irea comisiunil interirnat e, in care tumitd §i und Fotache Tomescu. contrac-

comunei §i 'n procesd cu dênsa,neputêndii prin urmare, dupe lege, luaparte la administrarea comunei. AcestiiTomescu, introdusd fraudulost in comi-siunea interimard, luA, prin cea mai fla-grante violare a legii, tOte listele electo-

9

www.dacoromanica.ro

130

rale definitive afipte in locurile publice ;ce ascuuse §i le falsificii.

Toi dorobantif judetului se concentriiin Pitesci §i 200 mandate de arestare sepuutt de justip la dispositiunea politieielectorale pentru timpulü alegerilorU.

Nimicii din tóte aceste nu se putu des-mint,i de Monitoru.

La 8 Mirte, comandirulii dorobautilorde la Cralova inträ in pretoriulti mum-

cerêndiä grajdurile de la grä-dina publicä, pentru caii dorobantilorii ;membril comisiunii interimare, cad §'a-colo cornona s disolvase cu acelea-§1 te-meiuri Ca prctutindeni, refusarii, icûndc-acele grajduri suntd ocupate cu mate-riale d'ale cornunel ; comandirulri iritatrile strigil: trebuie s'd vie ostiri strd-ine se ia grajdurile cu sila. Elti seconformá cuvintelorü d-lui ministrula Ploiesci in privinta invasiunii maglia -re §i daceea insu§i Monitorula fu sitar'a afirma c'acestri de pe urmä &pal se

www.dacoromanica.ro

131

petrecu intocrnaT, dérii ca s'a cerut pe-depsirea comandiruluT; faptula nu insa fuconforma cu promisiunea.

Notarulti comunil Podurile din judetulDâmbovita, demisionéza.,, declarânclasub-prefectula l'a amenintat cä va rosiperetiI cu capulfi lui, de nu va face de-legatI pe cine va porund

Tribunalul districtuluI Vêlcea, esclusedin liste 15 alegütorI din colegiulü altiduoilea ; celü de la Râmnicu-Telci, 15din colegiula ala duoilea, 7 din colegiul

cu tótä presintarea quitantelor deplata contributiunilor, cu tóte rolurile decontributiuni cari afirmaü dreptul lor, cutót recusarea judecatorilorti, cererea destramutare i apelulii la curtea de casa-tinne Ast-fel se urma la Arges, Ialomitasi mai tóte judetele.

La 14 Martiü sub-prefectul de Ar-ges, Nicolae Drügutescu, strAbate in casaprimarulul comunet Mälurenii-BadicenT.Ghiti Hristodorescu, ila scóla din somn

ducéndu'l In alta cask Il poruncesce a

www.dacoromanica.ro

132

lace de Indatti actele prin carlsä se con-state cA comuna a alesti de delegatT per-sónele ce voiesce d-lui. Primarul s'opuned'a comite utt asemene crimA ; insa sub-prefectul care avea dorobanti cu sine, ilamenintA bAtêndu'll, maltratAndu'lti gi

cA nu va iegi d'acolo ninA nu vaface acele acte. Primarul se supuse ; Irisha doua i spuse tote prin demisiuneasea, declarAnd cA duptt uit asemenea ru-gine nu maT póte ocupa postulti de pi i-marl

La 15 Marte incepu elegerile de de-legatT. Iii Bucuresci mat' tóte secOunilesunt Inconjurate de diminétA de garda,nechittruatA de biuronri, singure in drepta o chiama ; capitaniT nuoT numiV, contra

intrAnd cu baionetele nainte, is-gonesc pe alegAtorl, gi constituiesc biu-rourile dupA cum le este poruncit. UniTdintre delegatil primArieT sunt gonitT ftir'aputea deschide sectiunile; cu töte aceste,turburatoriT le deschidA 141 si fae ale-gerile cum voiesc. Poliia inconjurd lo-

www.dacoromanica.ro

133 --

calurile. Cet *nil care cutézA a protestasunt bltutl §i luati pe gónA. Prefectulpoliiiel in persónA vine la 'Arta curteiunel sectiune §i esercitA politienésca sapresiune. D. PanA Buescu. consiliarajutor, delegat de comunA a deschide u1sectiune. uncle Antkiul delegat fusese bu-tut §i arestat. fu la rAndul seh lovit §'a-poi arestat de Care in§if cei cari '1 bA-teat. Justitia, pretutindeni unde este chiA-matA nu dA nicl unti concurs. La sectiu-nea a §ésea din colórea de Albastru UilcApitan de gardA ihainti urmat de mat

gardistI cu baionetele nainte,pe alegAtori afarA, sfAramd urna §i ardebiletele impreunä ea tóte, actele biu-roulut

La sectiunea a III-a din colórea deVerde. D. Tase Scorténu, apitan nuohnumit in gardA, in I;aput unel cete ar-matA ea cutite bate, pe* cetAten1 §i'l dAafarA, nu lasA pe delegatul primArie! A'§1indeplini sarcina declarând in gura mare

www.dacoromanica.ro

134

e' are ordin de la D. minislru de inter-ne a face ast-felli.

La 16 Marte, Intre alte escese co-mise tn Bucuresci de politia oficialede agenta politiel electorale, D. MihalacheIon, deputat de maliala si membru al mitt-märieI capitalet, este surprins pe la 3ore nóptea d'un epistat impreund cu alttagentl cunnseutT, bUut grozav, s'apoi sitntemnitat.

Un impiegat al mnisteruluI de financeasedid pe d. Balutd, procurorul la udsectiune unde se vota tn liniste , §i

impreund cu fratele sed Hit bàth fórtetare.

D. Radulianu alegbitor, care protestasecontra chlcdrilor de lege ce se facead lasectiunea unde vota, fu terit de pär afa-rd, de agentil politieT, §'acolo bätut padce i se sfärtmä aprópe un bracitl.

D. Simiou Alesandrescu, bdtut deja siarestat la aceiasl sectiune unde fusesebdtut si D. Buescu, Intorcandu-se nóp-tea acasä, fu asediat de aginta politiet

www.dacoromanica.ro

135

electorale, coz.,.andantl de Die Geambasul,fiind de fatd §i un sub- comisar cu doniepistati, batut cumplit, ränit la cap §i lapiept pind ce remase lesinat. Uciga§iivoird, a'l arunca atunci loteun put. insdtipetele femeielor din vecinätate, (landalarma, 11 salvard, §'atuncl sub- comisarulsi epistatii, inläturtind pe ucigasi, redi-card pe Simeon, 11 duserd in casa pdzitorelui de barierd din apropiere, Il läsäa mai fi bätut §'aeolo de eel ce voiserda'l ucide. Meal' opri sat a pune maimpe dinsii, §i'l conduserd apoi ast-fel rd-nit la termitä.

Acea-§1 procedere pretutindeni. Tot la16. Prefectul de Slatina arestézd cu mart'violinte pe Petre Drägoescu §i

Manolache Nedescu carl nu voiserd a luaparte la abusuri si 1§1 esprimaserä In li-bertate votul.

Preotul N. Vintilescu, i cAdteniT NaeIliescu. T. Bälicescu si Nicolae Costachi.scäpfind din lochisóre, protestéza M. Sélecontra maltratarilor ce aa suferit de la

www.dacoromanica.ro

136

suprefectul de Podgoria, judeciul Muscel,numal pentru a'1 opri d'a vota.

Prefectul de Slatina maI redid, cu do-robanti1 nóptea, pe d. TAnase Constan-tinescu din casa sea. Acest cetAtén de-misionase din functiune, pentru a nu luaparte la abuzuri.

De la multe comune din diferite ju-dete, depe§I catre Domnitor aratti c'al -gerile fLut ori numal de adminis-tratinne, ori s'ail scamotat voturile ntip-tea, off dat certificate nu celor aieici celor pe care '1 voia prefectul. Ar fiprea lung a enumëra aci tóte acele de-pe§I earl atAt prin numb'rul, cat i prinIntinderea lor ne-ar lua un spatiti con-sid erabile.

La 17 Martiii, comisarul poliOenescdin PitescI, Tudorache Bellu telegrafiazAM. Séle cA prefectul, D. Zisu, l'a bAtutchiar cu mAna sea, pentru cA nu lucra-se cu destulA energiA, dup4 d-sea, In a-legerl.

La 18 séra, logofAtul Radu Grecénu,

www.dacoromanica.ro

137

starostele de pescaef din Bucuresci, estesurprins In strada, in fata sergentilor po-litienesci, de mal multi shill, intre carecâti-va tot dinteacei care biltusera pe D.Buescu. Simeon Alesandrescu §i multialp. Acestia 11 bittu gat degrozavIn at nenorocitul remase ca mort ,§i dus acastt pe mâne, Ingrijirile celemai serióse n'aii parvenit nici pên'a-cum al vindeca pe deplin ; §'ast-fehl custarostele de croitori §i c'tia multime decetateni.

En aceigi sérä agentii politienescl stre-bat cu putere In cimitirul ormului Giur-giu ; batt §i isgonesc pe functionarii co-munali, insärcinati cu priveghiarea bise-ricei §i instalit pe un preot destituit decomunl de doui ani pentru rele purtäri.In Bucuresci violând, §'aci legile §i Con-stitutiunea care garantéet independintacomunale, ministrul de culte numesce lacimitiriul Serban-Vodä pe uu preot Ma-tache, destituit de comunä in interesulserviciului. Acest preot vine miptea cut

www.dacoromanica.ro

138

agent! d'ai politiel, care bat in 'Arta§'amenintAnd cA de nu li se va

deschide, vor escalada zidul. Ast-fel reu-Ora a fase sti li se deschidA 'Arta, de-terA apol farä pe ingrijitor, 11 Mari §ipreotul Matache remase instalat in ade-vèr hotesce , ca tóte protestArile co-mmie!.

Tot la 18 Marte séra, acel neferitilVizanti de la Ploiesci, fu tArit dinteuncazin de cAtre unul din ce1 ce tAcuserAscandalul de la gimnasiii, Alecu endru-lésu. pu§cAria§ §i de cAtre don! sergent1de dorobant!. care'l bAturA grozav in fa-cia politieT §i'i furarA pAlAria §i orolo-giul

La 20 Martiii, 10 din cetAteni, eel' mainotabi!! din Pitesd telegrafiazg, M. SOleDomnitorului. c'ag fost chitimatl din a-intea justitie1 pentru c'ail avut curagiula reclama M. Me contra arbitraritAíi-br prefectulul.

Tot la 20 Martiii un impArtitorii al

www.dacoromanica.ro

139

Romeinului este asediat p'ud strada a Bu-curesciuluT, batut, nisce bilete de invi -tare la ua intrunire electorale ce Impar-tia luate de agentii politiel, si parte dinele sustrase.

La 21 MartiiI, 441 de comercianti, eelmal insemnatl din Bucuresci, arkä intr'-un protest catre M. Sea Domnitorul, cumlibertäti §i drepturl nu mai esist si cii

cele mai neaudite violintl si terori-sdril se esercita de administratiune inalegeri.

La 22 Martill, O. depesia de la Pi-test. subscrisä de fratil.Golesci G Enes-cu, Radu Mihaig, N. Gherman §i cel-l& ti. formänd maioritatea col egiulul itn-OM, se plâng Domnitorulul de stareade asedia in care este pusti orasiul side calcarea Constitutiunil prin presin-nea si intimidarea alegatorilor.

Ud alta depesia de la Cânpu-Lungil,subscrisä, de D nil A. C. Golescu, Tur-navit, Rucarenil §i altil, arétä aceleaslcalcdr1 de Constitutiune. Asemene de la

www.dacoromanica.ro

140

Gorjiti unde tribunalele stersesera deprin liste tot ce era demn si indepen-dinte.

La 24 Martiti, çliva fisatrt pentru ale-gerea colegiulul al douile, la PitescI lo-calul de votare era inconjurat Ois de di-minétä de gendarmi i dorobanti, carenu lasati pe alegritori s intre. Cel carecomanda ér. pre§edintele comisiunil in-terimarig. D. Fotache Tomescu. introduscu violarea legil in acea comisiune. Lis-ta elector:Ale pe care o luase de pe pie-tele publice, fusese schimbatä cu totul :multi din eel inscri§i emit ster§i prinsentinte ce nu li se comunicase §i altiinuol fusesertt inscri§Y. Apoi violintele brutalitittile, apsitri1e, däri;e afarA din saläMena restul. ProtestIrl energice si sub-wise d'un numOr insemnat de alegatoriidin acest cowgirl. fur adresate M. Séle.

In acest colegifi insA, multämitiilistelor prin suprimarea arbitraritt

a tot ce era demn §i independinte intrealeggori, §1 multamita terorisarii esecc-

www.dacoromanica.ro

-- 141

tatä pên'atuncI, in cea maif mare partedin judete lupta nu putu esiste ; in li-ni§tea morteI ce insotesce terórea, ad-ministratiunea putu urma färämultri sy-pärare cursul nelegiuirilor sae.

SI ne oprim aci pentru ast1-0I, cadde §i ornisertim IA mare parte din faptedestul de insemnate, de §i resurnarrtm chteste prin putint5, acele pe care le alt.-taritm, totu- §T intitia parte a articluluInostru a devenit prea lungrt. Doue lunIde patimi, se pot óre esprimasuspin scurt, ca oftarea uueI intristkIcopilitrescl ? Nu. Suspinele natiunelor im-pilate, sunt adind §i prelungite. Dér stinitbu§im suspinul nostru dureros, 41 inmarea serbare a invieril, cad datoriacre§tinulul este d'a avea credintä nes-trAmutatrt in nemurirea dreptiitil §'a ade-vérului; cari açil. ca §'acum 1868 de anY,nu pot fi aruncate in putreOiciunea mor-rnéntului.

Emiliu Costinescu.

www.dacoromanica.ro

142

Programa de la 11 Eebruariü nu s'atinut, legile ordonate de constitutiune ase face nu s'a facut. Constitutiunea nueste pusa in practica in tóta téra, fisio-nomia generald a Ora afara din capitaläeste aceia care era sub regulament; =titprincipit de drepturi nu se esecutä, do-miciliul nu este respectat. pedépsa cu bätaieMI este desfiintatä in fapt. Natiunea con-data de a fi proprietatea guvernuluT. In-stitutiunele municipale aunt inca sub epi-tropie, prin violarea legilor lor. Dreptuld'a§I apära libertatea nu esista.

Oil ce om nasce cu drepturi infaibile§i neprescriptibile, dupe constitutiunea nós-tra ; libertatea opiniuniT nu esista ; s'a ares-tat órnedi care ar fi vorbit contra misurilorguvernultg. Libertatea alegerilor nu e -sista. Systemul de coruptiune se des-voltd ne incetat. Curnularylit, favoritil, fon-durile secrete, spionajul, dreptul ministru-lui §i representatuluI a face contracte custatul exista §i fac abus. Garantie intribunale nu este pentru dreptate, cad

www.dacoromanica.ro

143

mdgistratura este la ordinele ministrului,prin revocarea judeatorilor.

Scólele cad dln 1;li In qi, natiunea nuface nicT un progres. Legile n'ati regu-lamente. Sail regulamentele sunt alt-fel decat legile. Serviclul ministerelor este con -fiat la ignorinta. Fonctionarismul ucideori ce seutimente Dative le prin neapli-carea legilor si systemul electoral, secorup ne incetat. Lips4 complecta deinstitutiunl noi de bine facere in WA.Administratiunea ne democratick arbi-trard, capacitatea , on e stitatea perse -cutate când nu se tärèsce la pu-tere. Armata continuA prin systemulde a costa un sAldat de clod orima! mult de cAt un soldat rus, sad ger-man. Legea eI nu este esecutatä. Pro-tectiunea §i favoritismul s'a Introdus Inacest nobil corp. Vechimea se sacrificauntil merit apretiat de ministru, institu-tiunea in care esista stabilitatea, o perde§i nimenT nu maI este sigur de sine, dedrepturile sale. Un oficier vechid §i bray

www.dacoromanica.ro

-- 144

póte fi pus pe armatit dupe eapriciul mi-nistrulul.

Legea rurald nu s'a esecutat in pri-vinta Insurdtellor. Procesele rurale sa in-tdrqie ceia ce nu decidd Inca starea pro-prietätii, la domenurile statului nicl oorganisare specialä §i seriósä. Finantelecklute, budjetele votate, färä a fi cu se-riositate studiate §i cercetate. Niel olege, Did' o mtisurä pentru admisibilita-tea fonctionarilor administrativi. Nici ogarantie nicI pentru ei din partea statu-lui nici pentru stat din partea lor.

Téra §i-a perdut acel prestigid de au-tonomie §i de libertate interiórd. Rota ceministri darit in alegerl magistrature, fuseo nod armL putericit data in mâna stre-inilor spre a cere infiintarca juridictiu-nel consulare in Ord ; spre a da dreptatestreinilor a Oice cu cuvênt cit la noI nuavem magistraturä, nu avem dreptate.

Ce frum6se sunt lucrurile in theorie !Ce rele sunt in practica. Unirea atat de fru-niósa in theorie, in practica nu respunse la

www.dacoromanica.ro

195 --

asteptarile ofietelor Ina lte. Nu v'om vnrbide ilusiunele muntenilor, de ilusiunelemoldovenilor In privintI care nu satisfacinteresul natiuneI, cad scim ca nu se a-junge nici o data la o Inaltä tinta, failsacrifice comune. Gelosiile, ne cumpani-rea favbrelor intr'o egald proportiuue atatla drepturi cat si la datoril pentru am-bele tarI saa pentru persóne, sunt iirmarl naturale ale ori ce unirl intre doaWI. Numai timpul lace a se uita trecu-tul. Sufletele mid si egoiste v6Pira, ne-dreptätT facute In ceia ce era un dreptcomun. Moldovenilor li se parea a nuaunt des.tul dintre el in foncpura publice.Muutenil le respundea ca ori cum ar fi,astafp cu unirea suut mal mulp moldo-veni fonctionarl de cat in timpul sepa-ratil.

Moldova avea o lege de pensiuni jus-ta. Valabia o lege de pensiuni care prinevenementele ajunse cu desfiintarea ie-rarhil, cu numirea celor mal midi* fonc-tionarI la posturi Inalte d'odata : cu des-

l 0

www.dacoromanica.ro

146

tituirea lor farl cuviiitA §1 a lor nevoiede a cere pensia inainte de Clip, In atveclea cineva ómenl plini de viatA, ju-nete §i activitate pensionari aI statului,singura scApare contra persecutiuneI gu-vernuluI §i partidelor ; acéstl 1ee era nu-ma! pentru munteni, and pentru moldo-veni era alta. Camera repara acésta ne-dreptate prin alta nedreptate, conside-and acéstA lege aplicabila de la unire§i pentru Moldovenl. Se forma acea spor-tulA ce dail roman ;I in decadentA popo-ruin! spre a sprijint interesele cesarilor.A césta fiindii in destu10, se nascoci §irecompensa ngionala.

Camera liberalA puse un termin la a-césta lege de pensiunI pentru viitor.

Dar pentru ce v'om enumera tóte ace-le nemultumiri dintr'o parte §i din eelalti ? acestea sunt viciurI ale tutulortare trebuiesc ascunse. De la unire ,

nu maI este Moldovan -§i muntean, Dupeunirea Valahil mar! cu banatul Severi-nuluI saA mica Valahie, esistA neIncetat

www.dacoromanica.ro

147

unfi felil de ne inpäciuire intre arnAndol§i care se esprima de multe (34 prinsarcasme; dar nid odath prin arme. Acestsentiment de cAtun sentiment meschinera intAritat de ambitio§l §i de stre-inil care vedeail in unire, puterea ro-mAnilor. Tot ast-fel fuse §i cu unireaMoldovil §i Valahil. Gazetele reactiuni dinanii trecuti in Moldova, Inpinse de senti-ment egoist §i pasionat prin ambitiunide factiuni, merserd Oat a declara pemunteni de ciorI, de tigani. Guvernul voiasA ia mesurl, Presa liberà i inteligintAaduse aminte cä trebuie a se hisa liberisA vorbéccA ; cA daca natiunea intrégAse va lua dupe idel nebune -care aü descop sA o slAbésel §i sA o ucigä, o ase-menea natiune va fi ceia ce va voi: vaperi §i va merita mórtea ei.

Aceste conventiuni esistA incA întäni-tate de spiritul de ambiiiune san de lo-comie. Se uitA datoria cetAénului, se nitilCA unirea a doA téri este pretul sacrifi-cilor celor mai marl de viatti, de avere

www.dacoromanica.ro

148

la natiunele demne de a tilt', se uita caRomanil aa dobindit acest mare bine,färä nicl uu sacrificia i cata se-1 pas-tretle ca viata lor. CacI nu-1 vor maIdobindi asa lesne altä data. Cu cat o socie-tate este mill mare cu &tat se garantétla via-ta §i fericirea sa. Unirea era practicabillcad cele doa tarI format o unitate In fata castreinii. Cad aveaü aceleasI legi, aceiaslreligiune, acela§ trecut, presinte si viitor.Ace1ea§1 aspiratiunl pentru marirea Ro-mânilor. Unirea face un corp compact infata cu streinul si garantétla mai multindependinta ; Insufla un patriotism maiad Inc la cetateni, II face mai simtitorlsolidaritatea care II léga, ii dispune lasacrifice In interesul general. Ca prin orI ceobstacole s'ar Intimpina, ea favorisa pro-iectele intelectuale concentrand Intr'unsingur focar un maT mare num6r de ratlede lumina, prin ea se Intinde campul ac-tivitatil omenesci, suprimânduse barierile,garanteada ordinea i securitatea; unireaItalit, a constituat un progres de si töte

www.dacoromanica.ro

149 --

fructele nu aü dat incA, cAcT nu a&ajuns la maturitate. Acésta este §1 la noT.

Unirea politic& este un mare bine, darpuma! politicA, nu §i centFalisarea tutulorautoritatilor Inteuna singurA. Districtele

comunile cat& sA aft& suveranitatealor, partea prin care Romania nu areInc& tóte garantiile sale de libertate, esteaastA lips& de federalism sari self guver-nement. Bisericg. scólA, n'a& libertatealor. MunicipalitAtile libertatea lor,dupe constitutinne justitia este a treiaputere. Ea In practicA nU exista. Este-supus& ministruluT, garantia eI lipsesce.?i chiar capii bandeler electorale mergde pledea4 ca advocati cAnd sunt tole-ratT de guverne.

Avern unirea, avem Domn strein, avemereditatea tronuluT. Avem o constitutiuneliberal& en tóte acestea acela system, aceia-§1 OinenT, aceia§T favoritT contra cAro -ra s'a fäcut revolutia. De unde vine a-césta? Iat& ce trebuie s& esaminAm cu serio--sitate. Starea veche de coruptiune, de vio-

www.dacoromanica.ro

150

lare de leg)", de hräpiri de despotism, tir-meap, mai puteried. Despotismul gayer-nelor §i coruptiunea guvernatilor e mare.0 perire apropiatA se anunt6.

Sistemul vechiti urmea0a,crici címenii careaü guvernat §i all ingenuchiat natiunea. gu-vernea4 incä astä51; címeniT nu se schimbl.Constitutianea, principiile liberale nu stintsimtite de nimeni. Ori ce lupth este perso-nalä. Omul nu mai are consciinta bine-lui public. Nu mai are de at dorin;.a. fe-rieirei sórtei lui din nefericireavirtutile civice fac de rid turmele ego-istilor. Sacrificile pentru binele publicsunt sterse dupe altarul patril: Lovirilefacute unul membru al societätii unelclase, care nu le meritä, nu mal intere-sä societatea. Societatea nu mai esteso-lidarä cu individul, nici individul cu so-cietatea. Omul onest este prigonit. Drep-tatea sä dä ca budjetul, la eel ce servitsystemul coruptiuneY, principul egalitAtiladmis, la drepturi, abusul 11(141 medio-critAtile §i viciurile, §i lovesce meritul §i

www.dacoromanica.ro

151

virtutile; partidele fíu pr:ncipiï, luptindnumai pentru putere, decid de merit, demoralitate. in vederea intereselor de par-tidä. Principil de libertate ne aplicatï,in intregimea lor. Materialismul incura-Oat de biseria §i de srólii, §i de totce are misiunea a spiritualisa, schimblipe on] in vita, deneagií nemurirea sufle-tulub §i pe DumneOeä, §i face se res-pinga ori ce misiune nobilä ornenéseäciíria societAtile otnenesci snnt datórecivilisatiunea lor ; 0 administratiuneignorinta , iroorala §i barbarä , in ra:-murile inferióre. Autoritatea nu repre-sintä interesele tutulor. Nu se basea0 pelibertate. Töte aceste rele §1 a ltele cumse vor vindeca ? Tot ce s'a fäcut -pentraincetarea relelor n'a produs niCi un efect.Natiunele ati guvernele ce le meritä. Causarkluï nu trebuia a se cata in guvernspre a se vindeca, la o natiune constitutio-

ci dial- in natiune. Este o minoritatein care triiiesce principul résulul ? dar a-tuncï care este actiunea maioritAtil

www.dacoromanica.ro

152

uu timp c;Ind maiorit4ile sunt suverani-tatea? Stint maiorititile rele ? atunci pen-tru ce o constitutiune uncle se di OMputerea maioritäiY i nu un guvern alminoritMiI? Democratia cere maioritatedernni. Alt-fel nu póte si fie, dar unguvern bun, liberal are o misiune, a ci-vilisa. Aeéstä misiune val."! numaT este acivilisa ; este a corupe. Aisi era mijloculde indreptare.

PrincipiI de dreptul mule nu aü rids-cut in slim!. maioritätii: EI ad fost adu0de minoritate; pentru ce minoritatea a tra-fiat cu ? pentru ce nu-I viri indatinele natiunei, prin esemplul de res-pect §i de amóre pentru (MO? aü fosttóte aCestea mijlóce de a se urca la pa-tere ?

Sub ministerul liberal opositiunea pro--fita a da tin vot de blam ministerului.Aceste blamurI sunt bine cuvintate randar veni dintr'un sentiment sincer pentraapirarea libertitilor violate de minister;Dar interesele publice se iad mal tot-

www.dacoromanica.ro

153

d'auna spre a se masca interesele de am-bitiune personalg. Lupta intre trecut §iviitor continua acurn in acel senat, subforma apAritrei legilor de violatiunele gu-vernului.

Ministerul disoivii. senatul. Destitui peepiscopul de Arge§, cAcT votase conttaguvernului. Si preparA nog alegeri. SenatoriT pArAsirA sala in çlioa disc)] variï,in §uetele §i scuipaturile unor grupe pro -tejate de agentii politil. Aceste desapro-bArT se fac cu intentiune a arAta cA altaeste opiniuuea publicA. Ast-fel vedem,sub tóte rninisterele, sosind en multimede suscrieri, multumirt ministerulta, Invre o cestiune in desbatere intre guvern§i opositiune Uncle guvernul este pe trt-rimul arbitrar. Suscrieri de care sub alteministere, ail multurnit când ministerullucra pe altA. cale. 'Me acestea sunt comedi iusate. Se pot face odatA ; dar nu se potrepeta, all d'a exsita ridicolul.

116t1 iu ¡Ilea cun6sce ce sunt acele ma-nifestatiuni. AdicA cA nu esprimA opini

www.dacoromanica.ro

154

unea majoritgil natiuneï, i cd sunt nisceunelte puse de poli'kie. Sad de zelosiI par-tidei. Pe eine vrea hied O. amagéscd?Nimic nu onicird o autoritate ca positiu-nea riOiculd ce 10 face. Tóte aceste ma-nifestatiI ordonate, din care am vèçlut InOilele din urmd in BucorescI la alegerlservd sd denante In guvern un spirit carenu dd o seriórd i plind confiin0.. Lumea nuse gavernd cu scamatoriI. MinisterelenOstre pare el ad studiat i adoptat sys-temul de guvern cu Lazzaroni. Acel sys-tem ce era despotismul, ce afecta demo-cratia si cdclea, este la ori care gu-vern o simptoind gravä de starea lufde släbiciune, acel spirit care se ma-nifesta prin serviciul ce cere de la tiler-cenarI salariatI de politiI ca se-le spri-jine sad sd le facd gloria. Un asemeneaguvern se recunósce cd nu pe faptelesale se pOte sprijini, ci pe sarlatanI.

0 autoritate este perdutd cAnd nu re-presintd interesele tntulor ; cAnd nu estesprijinitd pe sympathiile celor mal mulV,

www.dacoromanica.ro

155 ,pe libertate, pe moralA, pe respectul le-gilor. i cAnd singurA recunósce cA aretrebuintA de clacori plAtitT, ca se malesiste. Acésta este un simtom de mórte,si nu trebuie neingrijit. Alegerile se fg.-cull sub acusatiunea cA ministrul le-arfi influintat.

Oa care ar fi fost acea influintA mo-ralg, ea incliise gurile cAnd sub minis-terul actual veçlurA el se pot gäsi (minichiar din aceia care criticag mai tare ce potsA mérgd pe calea abaterilor delegi, pAnAsl intrebuinteçle mijlóle de violinte neauçfiteincA, garda nationall a aril misiune este saapere constitutiunea de cglcArile guver-nului, dorobantii. procurorii, jndil de in-structiune: bandele de sbiri scosi din In-chisorl, insulta, bAtaia, rAnirea, mórtea,frauda. spairna, scamatoria. pAnA i fer-mece despre "care se vorbesce cA untildin favoritil puterd ar fi uneltit de lanevastg, luind i purtAnd carne uscatAde om mort in haine, spre a reusi con-tra unui rival.

www.dacoromanica.ro

156

Clod un stat ajunge aid, nu mai estenici o garantie pentru libertatile sale.0 singurd putere se preclama, natiuneaabdica suveranitatea sa pe care o privesceea ne trebuinciósa, sat ca sä fac4 traficet] dinsa.

Revenim ne tncetat la cestiunea desuveranitate in care residà tot. In suve-raaitate este paterea superióra §i nea-tArnatà din care decurge tóte cele alteputeri. Acéstä putere superióra in vechi-me venea de la Dumne(,leii §i regii cudreptul divin erati suverani, ca unii careaveat puterea d'a dreptul de ;a Durn-nedeil. Ast411 dupe noile doctrine, chiardupe constitutiunea nóstra, nu mai estedreptul divin positiv, suveranitatea estein popor, in alegatori. Poporul este su-veran ca sb, delege suveranitatea ; acéstä,suveranitate comistä in dreptul d'a-ncheiaun pact politic cu acela pe care il nu-mesce delegatul set. AdevUratul suveraneste persóna electiva care face legeatonstitutionala. Regele este un suveran

www.dacoromanica.ro

157

relativ,, Intr'un simt subordonat. Po-porul are In sine principul puterel sale?delegatul tine puterea de la un dreptatemporal maI dinainte, a cärul suprema-tie o recuntisce, c5c1 uu este legitim de .cat pe tat cat a prirnit de la cel din-Min investitura. In practidi trasus'ail dinacest fapt, cä natiunea e suveraug, tóteurmArile ce trebuia logic BA se tragA ;Atributiunele ce poporul constituant de-160 suveranulul, representantului per-manent, §i acelea care 1§I reserva lui,.In persóna comitentilor sel, adunärile e -lective, §i aceste atributiuni sunt ele tot-d'a-una equitabil regulate de ministri? Iata cese IntrébA democratia In mai multe staturlastäVl. CestiunI grele. Practica ne VicecA nu. Cum s'ar putea a§eVa acéstit su-veranitate a poporului, dreptul el de con-

veghere asupra contractuluI, cuministriI responsabili, and deputatii suntalesl contra vointii ngiuneI ?

Trebuie a lua o cale. Ori natiunea estesuverauit §i atunci dreptul el de con-

www.dacoromanica.ro

-- 158

trol cat*. sä fie respectat in alegeri, sadnu este suveranit, §i atunci nu mai tre-buie sil figure acest principia in consti-tutiune ca minciuna.

De la inaugurarea principiilor demo-cratice din punerea in practicd a con-ventiunei de Paris, nu s'a tinut socotealdde aceste principii democratice. Nu setine nici astaqi. De aid nasc aceste vio-latiuni in alegeri de deputati, in caregnvcrntil iiu ar trebui sa se amestice.Ce se face dreptul natiunei de controlasupra contractului po1itL1, drept ce tre-buie sil esersese prin camere, cand ca-merile vor fi espresiunea guvernului ; iarnu a natiunel ? kele camere vor fi maImilt de cat un consiliii al ministrilor ?Nu este ast-fel constitutiunea

Cea mai mare garantie datil de con-stitutiune este separatiunea puterilor sta-tulul ; este principul fondamental al sys-temului constitutional, este garantia li-bertatii, despotismul nu o cunósce. Senumard trei puteri, esecutiva, legislativa,

www.dacoromanica.ro

159

judiciara Puterea spiritualä uu este ea-noscutI. Puttrea esecutivl singura estela napui wade alegerile se fac din or-dinul guvernula. Unde judecAtoril suntnumiti de guvern ConstitOunea pro-clamand puterea legiuitóre, ara grija aasigura libertatea a egeril, fArä care, nupóte esista separatia puterei executive decea legislativä. Acésti constitutiune or-donä legi care ar da garantii libertiitiTputerei judiciare, Fin inamovibilitatea ju-deatoritor, Aceste legi nu s'ati votatiIna Omeni interosati a fi justitie ro-bin ministrulul pentru interese perso-'life, santti piedicA acestul principiü.Ast-felti puterile cele trel suntù Incaconfundate in puterea esecutivii. De aidins) tóte relele ce suferim si acéstä sta-vilä ce pai'e sti intiluésca constitutiunea.Ne trebuie regimul care conferit fie arilautoritäti, fie can't serviciti atributiunelesale bine determinate.

In separ4iunea puterilor catil O. secaute cea dintäiti condiVune a libert4ir,

www.dacoromanica.ro

-- 160

§i in ponderatiunea puterilor, singurulmijloc de a pAstra libertatea 0, nu sepia* b licentä . si in anarhie sat a fiucisI de despotismul mascat de libertate.La noi nu mal este libertate, cAd nu malesfe separatiunea celor trel puteri, infonderatiunea ciirora se aflá garautiilelibertAtilor i controlului natiunei de lacare purcede suveranitatea.

PAnA la anul 1857 terile RomAnilorfusert conduse de dreptul divin. Putereavenea de la DumneOet d'a dreptul laDomni si de la Domni la agentii lor.Acest principit era ca dojenele bisericii:sal intemela pe credintA, nu se rationa, nuse schimba. Tóte puterile erafi inteunom. El era legea. El era vointa. Niciun control : Suveranul divin, nu puteada nid o semi supusilor.

La 1857 apAru conveutiunea de Pa-ris. Revolutiunea cea mare francest carearuncase peste tótA Europa principii su-veranitAtii popórelor, nu putu pAtrunde

www.dacoromanica.ro

-- 161

pe malurile DunareI de cat in timpul luiNapoleon III.

Atunci pentru intaia óra drepturilevèçlura lnmina pe pArnéntul Roma,-

nilor. Suveranitatea este a poporulul. Elo deleagA DomnuluI. 1i opresce dreptulde control prin represintanji. Domnuldelegat al suveranului ce este natiunea,ra natiunea este persóna sacra, §i tótArespunderea lasata ministrilor.

Principul aseçlat de convenOune, o legeelectorala infirma pAnA se anuleçie fi-inta sa.

Suveranitatea plutesce pe societate, nueste averea nici unta indivind, niel uneiclase, nicY unel rase, este proprietateasocietAtil, este atributul

Avon clod cestiun1 a trata. Principilmodul esecutiunel la noi, in trei epo-

cm, in 1857, in 2 Maia §i in 11 Fe-bruaria. SI v.)rbim intaia de princip. SAincepem cu opiniunea until mare om, La-menais. Suveranitatea, çlice el, nu estedreptul de a comenda, dar plina liber-

11

www.dacoromanica.ro

162

tate, plina neatarnare, §i, chiar tu Dum-neftt, ea nu este de cat tot acésta. Estesuveran caci el nu atarna de cat de sineinsu§i ; §i cum ar depinde de óre carelucrnri la óre care grade, daca nu aravea asupra tutulor lucrurilor o puterenefiuita? puterea intrinsul se confunda casuveranitatea din care purcede.

Dumnepl singur este suveran, cadnumai el este neatarnat. Nid o creaturasingura nu este suverana; pentru fiinOlefinite, este numai o saveranitate reja-tiv (nueni, nimeni nu este su-veran in simt,u1 ca ratiunea luT, câ voin-ta luI sa fie de drept cu deplinitateOrnate. Fiinta sa atarnänd de la Dum-neftil, ratiunea §i vointa lui depindä delegile adevarului §i binelul a caror ori-gina este in DumneOefi. Durunei,leii tA-gaduit, Pli mai este binele, nu mai esteadeviirul."

Noua stare de libertate a Romanilorfuse un act liber. Dreptul lor era In alor pastrare. 0 societate politica §i civi-

www.dacoromanica.ro

163

la este o libera asotiatiune de (5meni' ga-rantanduse uniI pe aIíï sub legi fa'cuteIn adevëratele interese de viatd ale so-cietatil. Aceste legi regulemla o consti-tutiune. Legile sunt espresiunea vointilindividulul colectiv saü societì4ii. natiu-nil, poporulul.

Se intelege, Gice Lamenais cum pu-terea se deosebesce de suveranitate, careeste numai beatArnarea, §i cum suvera-nitatea care este numaI neatarnarea mu-tualä a órnenilor are cuvInt despre ega-litate trebuinciósa; din nascere, póte saapartie la fie care din doa. Puterea re-sida IntAiti in comunitate. Comunitateacare face o putore al ta de cat a sa,municand puterea ce tin e direct de laDumneOeü, este de maI nainte neattir-natä. §i cum puterea sa nu se perdeprin delegatiunea ce a fitcut, ramâne, dupeacesta delegatiune, cu totul neatärnata.Suveranitatea fiind numaI neatarnarea, co-munitatea, cu totul neatärnatä, este cutotal suverana. Neatarnarea este un drept

www.dacoromanica.ro

164

al natures omenescl, si nu 'Ate a se le-pAda, fArti a se despoia, cand ar vol : Su-puinduse prin fapt, ar rAnAnea liberA dedrept. Nu se !Ate delega neatArnarea sa,prin urmare nu se póte delega suvera-nitatea sa. l?uterea ce se mArturesce cAeste delegatA este suveranitatea; indatAce ea este, nu póte fi de cat ca o fonc-Oune dattt de comund dupA propria eljudecatit cA este trebuintA chiar pentrupAstrarea sa §i a drepturilor sale ce seresumA In libdrtAile sale."

Ca sA ne pAtrundem bine de acest mareprincip, catit sA cercet5m ce esteputereacare este complimentul logic al suveraznitAtii, ce este autoritatea.

Puterea nasce din suveranitate. NicIo putere nu este putinciósI afarA dinsuveranitate. Este sufletul si corpul carefac omul, care prin acéstA unire divaviata. Separarea lor produce m6rtea. Intimpil din urmA puterea voI sA se se-pare de suveranitate. Acésta produsemult rétl. Puterea la un singur, In fami

www.dacoromanica.ro

165

lie este un bine. Putere la un singur insocietate, este un r6ii. Familia are in-terese identice, trebuintele ei sunt mAr-ginite. 0 societate insA are interese multesi variate, contraqicAtóre, nepAciuitóre.Trebuie spre a le organisa, un mecanismmai energic. .

Monarhul nu creaqa socie', atea, precum un parinte cremla familia. El estecreat de dinsa. Familia vine de la pa.-rinte, monarhul vine de la societate. Elnu esersä, o putere naturala, anteriórh,venind de la el, in societate intereselesunt atAt de intinse si diverse cAt mo-narhul cat de inteliginte ar fi, nu va pu-tea singur a regula. Societatea este darchematä, de natura el chiar, a intervenila putere, pärin0 de familii art top drep-tul in preunA in puterea sociall, pate-rea ce are fie care in familia sa. 0putere ori care ar fi catA sA aibA uncaracter universal, social. CatA sA pur-ceadA direct din societate si sA fad totIn interesul tntulor.

www.dacoromanica.ro

166

Acéstg, imptirtasire a naiuni In pu-tere, garantea4 dreptul de control. 136-träniI credeail cä garantiile contra pu-teriI trebuiesc sl fie chiar in putere.Acésta nu este constitutiunea. Acésta nuadmite originea suveranitAtiI in societate.Puterea nu are garantil contra eI insuslde cat atunci numaI când ea purcede di-rect de la libera vointd a tutulor, cândtóte interesele stint represiutate, Nu eraast-tel dupe conventiune, ceia ce aduseacea administratiune ne suferitg pe careDomnul Cuza ca sâ o schimbe, färitml lantulde ter aruucat de legea electoralI arep-tului tutulor.

La 11 Februariti, restringerea legiIelectorale fuse o concesiune facuta pute-reI separata de societate dar nu era tinserviciti care II fdcea niel puterer nielnatiund. Evenementele din urmä o do-vedira. Catti ca fie care membru din so-cietate sa albA facultatea §i. dreptul dea reclama §1 puterea de a doblndi ce estedrept. Cu acest mod nu mal este opre-

www.dacoromanica.ro

167 --

siune, ci invoiala, Nu se mal vede Inalte phrti ce se vNu In timpil din urmäin térii. Majoritätile stint espresiunea na-tiunelor. Nu póte fi garantii de cat inasemenea putere.

Guvernul de la 11 Februariti simteaprin acéstä lege electoralä, lipseau ga-

rantiile. Nu cutedu a le da prin intin-derea votuluT la tot cetiitéun. Inven0alt ceva. Ccia ce näscoci Roroa §i tOtenatiunele: proclamail constitutiunl cu trelputeri. A crea afai t din putere, §i con-tra puterel, magistraturi poporane , carefuserä crunte. La noi nliscocirä garda na-tionali. Dar fuse ea o apärare a consti-tutiunei sati un sprijin al violariI eV Fuseea un sent pentru natinne safl pentruputere, ori cum acea putere ar fi fostAvea libertatea trebuintä de o gardä casä esiste ? Natiunea nu o apal'a ? garan-tfile librUí4ilor, drepaitil, se pun it pup:Cara o natiune nu represintä in areopaguldestinat a face controlul pentru acésta, aceanatiune perde dreptul de a fi libcrä. Con-

www.dacoromanica.ro

168

dicile, espresiunI ale doctrinelor de cen-tralisare, nu fuserä la in5.4imea evene-mentelor de la 11 Februariii. Ele mic-§orail suveranitatea societáÇii. Legile secontrglic cu constituVunea. A constitiaputerea afará din societate. Acésta vinedin traditiunT rele, pentrii care 6meniinol de particle §i guvetnele aveaü misi-unea a combate ; nu a incuragia. Acéstaer6re a pus pe guvernatI in fat/ cu gu-vernul. Este póte causa anarbil ce dom-nesce in 1611, a arbitrarulul infinit, auntil despotism ce nu póte muri. Cu tóteacestea democratia a avut putere a seasevla in 61.5. In fatá cu acest vecbitisystem care avea pentru el lunga pose-siune §i tóte puterile organisate, tóte consciintele robite prin interese materialela trecut. D'aici vine lupta ce vedem.

care capacitatea guvernelor §i mora-litatea societatiT ar putea face a piard.In locul unui pretins equilibru, trebuieo hierar§ie adeváratá. Tóte puterile pur-cedind din acela§ princip, din suverani-

www.dacoromanica.ro

169

tatea natiunei, tóte drepturile vor fi res-pectate.

Feodalitatea s'a stins dupe ce si a fa-cut timpul. Evangelia Oice : nu vá maifi stapani intre voL Voi n'aveti de cAtun singur si acelas stapan: Dumneçleri,§i top trap sunteti." Dar acésta nu atost çlis pentru cA s'a cre4ut a nu maifi o putere. Din contra. Vor fi tot-d'a-una staturl. Ori care ar fi forma ce arlaa, ele vor fi gestiunea, prin nnul saüprin mai multi. Dar acele puteri vo-iesc a nu mal fi confusiunea arbitrarä.Ci separatiunea rationatä. Aid este tot

este societatea.Am kiis cá suveranitatea este esersa-

rea vointei generale, di nu póte a se a-liena nici

Mud un guvern usurpit suveranitateapactul social este rupt, i gnvernai1, vinde drept in libertatea lor naturala. Citun popor e silit a se supune §i se su -pune, bine face ; când póte scutura jugul§i il scuturk cum vOuraw la 11 Fe-

www.dacoromanica.ro

170

bruariii, §i mai bine face, daca póte alsciltura §i il scuturl El este mai in drepta face aceste de cât guvernul care a cal-cat pactul.

Dreptul celui tare a trecut. Cel tarenu este nici odatA atât de tare spre a.fi tot-d'auna stfipAnul.

Dar vine o cestiune care o intilnimin calea istoril nóstre. Delegatiunea., con-stitutiunea a admis delegatiunn suvera-nitAtii. Poporul nu pó'e sti o eserse el.Cild atunci ar fi suveranitatea numeruluI, suveranitatea puterel prin numër, carearil putea fi suveranitatea ignocintii.Contra acestil suveranitiltl ignorinte §i

brutale ce mil putea face o minoritateluminata §i invinsä. Suveranitatea lanoi se deléga, §i acésta este o ga-rantie contra ignorintii §1 brutalitAlii. Inmodul delegatiunel se póte afla tin viciii.In inplinirile datorillor delegatiunei sepóte face reparatiune. Aceste doit suntplinturile pe care trebuie a ne gindi. Nicinumèrul rnic nu trebuie a domni §i a

www.dacoromanica.ro

171

esploata numèrul cel mare, nicI numèrulcel mare a face ast-fel asupra numèru-luT cel mic. Cel mic abusa adesea asupracelul mare. Cel mare este aspru asupracelui mic, prin consciinta ce are de for-tele sale. Dar acest drept in esersiciulalegeriI, in conditiunele delegatiunel su-veranitatiI, nu este pericoloa. Sunt me-morabile cuvintele 1111 Daunon in 26 A-prile 1893. Inainte d'a sci cine va facein numele poporuluI, cata sa scim ceiace voiesce a face el longue !" Acésta este a-legerea.

Statul can sa aiba aceiasi plinatate deactiune ca si societatea. Sa." aiba paçla o-nóreI nationale, integritatiI nationale, or-dinulul material, O. decida de resboT, O.MI la alt consilin de at de la intelep-ciunea sa In acésta. El are dreptul re-gulamentelor de administratiune publica.Statul trebuie sa respecte asociatiune li-bere si O. nu faca din ele a cAror mi-siune este filosofica, nisce mijlóce servilede politica. Ast-fel Este biserica, scóla.

www.dacoromanica.ro

172

SA respecte autonomia municipalitatilor.Ponderatiunea puterilor Statului de unclenasc garantiile libertatilor statulul. Li-bertatea alegerilor, sa fie tot-d'auna es-presiunea vointir naiuuiL Fara acéstaedificiul nu Like sta in picióre. Consti-tutiunea deviue o masa pentru despo-tism. Este ea neputinta, acolo unde sta-tul ar urtua asfel sa nu se produca o staremiserabila.

Politica fiind astadi cea dintaia dinsciinte, tOte cestiunele cata a se resolvade sciintä. Nu este insa drept a se a-tribui numai guvernului initiativa ideilorde organisare. 11 Februariti a fost logic,in unele cum a fost nelogic in altele:el a dat initiativa i camerilor.

Esperiinta ne a dovedit unde este can-sa nefericirilor nóstre : In ignorintaslabiciunele nóstre. Acestea cat& a fi in-dreptate prin educatiune. Daca a mal re-mas un spirit public, acest spir.t cata aIna initiativa in a face bune datinele, ina respindi lnminele in natiune. Starea

www.dacoromanica.ro

173

trecutl ail produs guverne ce corup,si guvernatl ce vor sti se corupg. In a-céstA conditiune, nu este viitor pentrunatiune, pentru institutiuni publice.

Actul politic urmat sub ministerul a-cesta la alegeri atrage la respundere gu-vernul si natiunea tot-d'o-datA. El esteca adulterul intre o femeie si amantulei. RespunqAtorT §i autorT ai MT deopo-tri vb..

Suveranitatea nu póte esista numal in-teun individ, numal intr'un corp, nu malinteo familie, numal Inteo castA. CAcItöte acestea tree. Dar chiar in societa-tea care presintl si trdiesce mai multde cat top indiviOil, de cat töte fami-liile, de cAt tóte castele, si corpurile insocietatea tótA, nu in popor numal. EasingurA p6te face cu tóte inriuririle sale,totul ce este util el' in Intregele el in-terese ; Ast fel se póte esersa. Acésta u-nescq interesele avereT, luminelor, rela-tiunelor, circonstantele unde este suve-ranitatea nationall.

www.dacoromanica.ro

174

Resultd. cele clod axiome fondamentaleale dreptuluT public §i international, cdfie ce popor esie stdpan la dAnsal.

Situatiunea priT este fórte grava. Con-stitutiunea sa este negligiatd. Lovirea destat este actin, sub masca legilor. Po-litica unor puter1 pentru noT numal esteliberalä. Este desmintire de principil, oinsultd aruncatä asupra sAngeluT omenescvärsat In Crimea.

Natiunea ne avênd adevèratiT seT re-presintant1 in camerd, perde dreptul settde control asupra actelor puteril esecu-tive. Ce va fi de acéstä nefericita na-tiune nu scim Tot ce putem Oice estecd orT ce natiuue are guvernul ce me-ritä ; dar scim cum acest minister venifärit scirea natiuneT.

RAul a venit de awl. Tractatul deParis care ne garantea0, drepturile nós-tre de autonomic: este inlaturat In pri-vinta nêstrá. Streinil se amestee in lu-crurile nóstre din untru. Aceste rele anisvorul lor in acea politicA europeanA care

www.dacoromanica.ro

-- 175

odatA se puneati In fruntea natiunelorce luptaü pentru libertatea popoli-lor apPisatt §i care astätil luptä pentrutyrant ca s robésett popórele. Acesterele al) isvorul lor In erorile nóstre schim-bând politica de sympathil traditionaliIn fact', en streinit ; in depärtarea no"sträde politica WI Mircea, Bogdan. Tepechce consista a strAnge leOturile nóstre cnputerea suzeranti dupe tractate. Acesterele vin din certele nóstre interióre, ceconstitni1 shibiciunea nóstit, din nepäsa-rea mIsträ, de interesele patril ; din am-bitiunele nós re. Aü isvorul lor In acelspirit care ucigand viata natiunet In pre-sinte, a dispus chiar de viitorul el spreal sacrifica locumit acestil epoct de co-ruptiun e.

Care va fi sárta nóstra in harta Eu-ropii, nu scim. Credem ins5, c Românianu va ctidea de cat chnd va Odea Tur-cia. CAA pentru cele din untru, tre-ce sub despotismul mascat de legt, §i neVon] sinucide, pe cat timp natiunea sn-

www.dacoromanica.ro

176

veranä nu va avea o vointä a sa, nu vaavea un control al sal. Pe cat timp nuva sci, respectând §i flcand a se res-pecta constitutiunea sa, nu va inceta dea se credea proprietatea guvernului seä.

Guvernele ce am avut de la apnea reaconventiunii, pänâ astädi nu al e§it dinsystemul de arbitrar. Sub regulament eradespotismul, sub forma constitutionalá estearbitrarul. Sub regulamentDomnul avea pu-terea fär. margini, el era legea. el erastatul. Viata, averea, onórea cetateniloreraü In manile lui ; puteari fi sacrificatela capriciul stapänului. Sub forma con-stitutionalä despotism ul se face arbitrar.Prin dott mod uri se pOte a se desfrinaputerea 1 egilor. Prin loviri de stat ,

sail prin fal§ificarea constitutiunei §i le-gilor. Modul dinthiti este periculos ,

modul din urmä pare mai propriri cunatura guvernelor nOstre. Acestri modcare consistä In a Inlätura legile , ajustifica aceste cälcarl prin Sophism e, ale face prin coruptiune, este mal lesne,

www.dacoromanica.ro

177

mai putin periculos. Arbitrarul invelit informe legale, este spiritul fatal care do-ming peste tiSte guvernele nOstre consti-tutionale. El (Jailing legile §i datinele..Despotismul transformat in arbitrar estetot ce ail dobindit RomAnil sub install-tiunele democratice, cad' ómenii care gu-verng cu arbitrarul aü fost tot aceia careag guvernat cu despotismul. Din acest ar-bitrar a ngscut acea stare de stagnatiu-ne in administratiunea publica. Toti agen-til publici, favorati de acest system, aüceriqele lor, ambitiunele lor, vointele lor,fie care catg s trécii de hotarele legii,s. intindg dincolo de drept atributiunelesale, puterea sa. Acésta usurpare e drep-turf de agentil mici este tot-d'auna binevOutg de autoritatea inaltg §i toleratgchi ea o crede cg o intg,resce pe dinsa.

Töte aceste guverne nu s'ag ocupatde viitorul priï, spre al asigura prin acteutile. Ele s'aü ocupat de viitor numaisg-1 facg pgrta§ §i plgtitor la imprumu -turi onerise care servirg, nu la trebu -

1 2

www.dacoromanica.ro

175

intele publice in care viitorul ar priviaruncandu-se un element de viata pen-tru el; dar la acoperirea risipelor ce aüservit a lnavuti catI- va hräpitorI ce ailguvernat i favoritil lor peutru care chiarastAll nu este nici o lege. Adevèrata ima-gine a parintilor lacornI §:i risipitori cecheltuiesc viitorul copiilor lor, creinduleo viata nefericita.

lin guveru care adopta arbitrarul. laindivAlt chiar, se simte indata cum mo-ralitatea slabesce, radicênd ori ce regulala consciinta, ori ce frig la patirni. So-cietatea ea Insu§I perde. Ea primesce e-semplul unel puterI individuale ce îi ro-besce ratiunea comuna. OrI ce ideie decontrol dispare. Societatea politica §i pu-blica, la nol chiar astaçll este imagineaacestul system de arbitrar.

Vedeti cestiunea de principiI. Arbitra-rul ucipe principiile. Partidele nu art prin-cipiI. Prin urmare nu ati iuteresul bine-lui 'kite luptele sunt pentru alua puterea i a nrma fie care la tin-

www.dacoromanica.ro

179

dul sal, acel system de arbitrar ce con-sistg a sacrifica interesele comune la aleuneI particle safi individualitâti. Sub unasemenea system, mor convictiunele. 0-mul se face egoist. nepasâtor de intere-sele publice si cinic, prin nepiisarea delegI si de opiniunea publicä care nu maiesistd. Societatea ea insue vine a Wen-ragia syst Anul ce o ucide si nu il in-telege, incuragiând, onorând abusul si a-busätorul, si despretuind onórea si peomul onest, ca elemente netrebuitóre ininteresele systemulut Tot din acest sys-tem a näscut acel spirit de a centralisatóte puterile de viatä in gnverne, si avedea societatea neptisätóre peNindu§Tdrepturile sale, ba Inca multumitä, fiindea !nisi*" chematá a se bucura ca com-plice de beneficiul ce produce abusul.

De aicI neplisarea natiuneI in esersiulliber al drepturilor de alegert Ea intele-ge cä oil pe cine ar alege, systemul dearbitrar §i coruptiune, rämâne ne schi al-bat. i cli aceste schimbärI nu aduc ni-

www.dacoromanica.ro

-- 180

mic in biuele tërii §i nu sunt de catschimblri de tyranT.

Niel un guvern nu este mai bun dectLt guvernul constitutional cand consti-tutiunea §i legile sunt strict respectate.Un asemenea guvern Include In sinui se-mhnta de fericiri comune. Cand insconstitutiunea se cald, legile se calc, andtöte puterile tree la o putere, and drep-tul de control dispare, dreptul de resis-tintA legala. nu mai destéptä consciinte-le. Guvernul constitutional I§i ea misiu-nea a omori natiunea, viciind §1 corn-pind datinele. Degradind umanitatea.

Atunci o nedreptate fIcutti unul mem-bru din societate, numai intereei societa-tea. Atunci uciderea drepturilor societa-VI, nu mai miscl inima individulul, §i ty-raniT triumfg, i ajung la acea stare delucrurl unde pot, cu complicitatea na-tiunel murind de scepticism §1 coruptiune,sa readud systemul de despotism cins-tt. Atunci per natiunele. Warn avut Incaguverne constitutionale, §i va trece mult

www.dacoromanica.ro

181

timp Inca pill cad, (iment demni a facefericirea patrit lor ae vor arata adustde opiniune, dar opiniunea corupta, nuaduce de cat coruptl. Dar acelü timpeste Inca departat. El nu vor venide cat atund cand natiunea romanava fi convinsa ca ea este suverana sicci ce o guvernil delegati at cei, §i candac6sta credinta de suveranitate, va fi do-vedita prin o atitudine mare §i demna,prin sacrifice ; prin fapte marl, prin ar-monie, prin virtutl civice, care faceaildin strabunit nostri DomnI heroi §i mar-tyrt, din supu§ii lor cetatenT romani,

§i respectatt de un guvern care erafructul sacrificelor lor de avere, de viala.

Vora fi tot-d'auua mat indulgenti pen--tru §erb, de cat pentru stapant, pentruguvern de cat pentru natiune. 0 natiunenu cade nid o data In robie pe cat eaare sentimentul libertatit. Nu permite afi despoiata de dreptate, pe cat ea aresentimental dreptatiï. Lupta guvernelor.Singura lupta care esista Inca in Roma-

www.dacoromanica.ro

182

nia luptä de principiI, nu este intre par-ti de, partidele n'ati priucipil. Suet des-pote §i imorale; luptä pentru putere, cum ca-sele de comerciti luptä, pentru credit ;lupta este Intre dreptul divin §i dreptutnapineI, intre despotism §i libertate, in-tre viciil si moralá, intre guvern si na-tiune. Guvernele urcate de natiune la pu-tere pentru a o apära odata la p n-tere, at tutors armele contra natinnei,§i all impletit cununi dreptulut divin.Dreptul divin este o cestiune de senti-ment, nu de ratiune. Dreptul naVunelor,este ratiunea. Cel dintAiii nu admite ra-tiunea, prin urmare nu a dm ite omul dupe.naturd, cel din ulna admitind ratienea,este adevërat, este putere, este viitorulumanitäVi. Sofismele ce luptä pentru aface din societatea omenésa proprieta -tea lor, värsand ametialä §i rittätire inspiritul omenesc, ratiunea nu a putut fidoveditä de cfit prin maioritate. Acestaesf e principul democratic, maioritätilerätacesc de multe or! ; este un adever,

www.dacoromanica.ro

183

dar când ele vor fi drepte. când ele voravea virtutt nu se vor Wad.

Iatii ce ne trebuie nod; o natiune, siguvernele nóstre atund vor fi ce v'omfi noT. Ele stint asti411 ce suntem not Desunt rele, sunt espresiuilea nóstrA. Causanefericirilor nóstre nu este in guverne;Este in not Aid catA sA o cAnthm, aidcautA sA vindecAm rAul. 0 minoritate co-ruptA nu face nenorocirea unel natiuni.0 maioritate ce se perde, p6te perde na -tiunea, mai ales inteun regim democra-tic uncle principul maioritAtilor domnesce.011 ce natiune a perit si a apt in ro-bia streindor numal atunci cAnd maiori-thtile s'ati corupt, cAcT atund si a datguvern de trAdAtorT ; numai atunci cAnd elenu ma! putead avea de cAt guverne co-rupte. CAte consciinte s'ad cletenat, citeinimi s'ad sfAsiat, când dupe un regimarbitrar, dupe promisiuni date de 6menicare venirl la putere In 11 Februarid aduside concursul uneT societAti insetate de drep-tate, omenéscA, se vu urmânduse acelasilsystem de arbitrar, de anulali ne de senti-

www.dacoromanica.ro

1 S4

mentul de dreptate ; de dispret pent umerit, de minciunA, de nepäsare pentruinteresele publice si sacrificarea lor lainteresele partidelor ; de renegarea prin-cipilor ; de rAnile aduse prin favoritism,

priu nepotism, prin spiritul despoticde a crede cä natiunea este proprieta-tea tyranilor eä tot este dreptul celuimai tare ! Suferintele acesta natiunI suntadinei §i numeróse. Trebuie ea sA

ce este Ea astdtll.Ori ce putere, orl ce autoritate eat& a

isvorl de la vointa nationald. Natia sunttoti. Cetdténul nu numal este un supus, darun membru liber al asociatiund nationale.Contractul care il unesee eu statul estede bund vole. Ori ce drept public esteprivit ca o purcedere din dreptul indivi-dual ; Sunt pentru ori ce cetatén drep-turi inalienabile ce niel o putere perso -nal& saü colectiv& nu 'Ate, fitrit usur-pare, nici a suspenda, aid a bottirl, niela prescri, precum dreptul alegerilor, drep-tul d'a spune cuget area prin seris i vor-

www.dacoromanica.ro

185

dreptul d'a se intelege cu concetd-tenil sei, dreptul d'a produce §i de aschimba. OrI ce cetdtean cat s rabdelegea ce ordond trebuintele colective §ispecified ajutorul contributiunii datoritd'ori ce membru al societhtii, dar pas-tregld tot dreptul de control de critic&§i revisiune asupra §i contra hotdririlorce Il indatord pe un timp. Ori ce legeorganic& este supusä la prefacere in totsett in pärti §i constitutiunele nu catäa fi privite de cat ca espresil temporarede trebuinte §i idei ce se pot schimba.Complecta supunere a statului §i fonc-tionarilor la vointa nationald esprimatdin libertate. Nu mai 'Ate sd fie d'aiel in-ainte putere ne mdrginitä, administratiu-ne ne respuncläteire, d 3spotismPuterea opiniunii catä sä se fad.. Opi-niunea se póte corupe ; sub guvernecoruptóre §1 cu o presä vindutd, dar totramâne ceva. Nu mai este ertat guver-nului a guvern a in Were §i a se Inld-tura d'a §1 da socotelile. De la conven-

www.dacoromanica.ro

186

thine liberatile nóstre publice aü pri-mit loviri urici6se §i aü suferit insultesinger6se. Spiritul public s'a corupt ye-dind desmintirea ce s'a dat de guverneinstitutiunelor §i legilor èrii. Ipocrisias'a introdus in suflete §i usuci sentimen-tele gener6se. De mult timp spirituld deprogres la noi 11 este opusa acea lucra-re de disolutie ce cresce In earaetere prinobiceiul minciuniT §i transactiunelor ne-ru§inate S'ar putea înc. sciipa Ora deperirea ce o amenintä. prin legi §i prinstricta bor observatiune. Prin Inläturarea6menilor care aü guvernat fará moralkfära repectul legil. Acestia stint cunos-

ti.Prin legl: sufragiul universal.Limitarea puterilor statuluI §i atribu-

tiunilor lor. Puterea legiuitóre se p6te111011 prin libera alegere a mandatorilor.Violatiunea saü coruptiunea In ale,-,erl,sä fie o crimü. Puterea judiciara prininamovibilitatea tutulor judecatorilor.

Descentralisatiurea puterilor de la gu-

www.dacoromanica.ro

187

vern. Libertatea de actiune pentru cler,pentru instructiunea publici, pentru jus-title, pentru institutiunele judetene §i mu-nicipale. A se onora munca, a se face in-stitutiuni: de credet, de bine facerT, deIncuragiarea virtutilor, instructiunei.

Prin strieta esecutate a legilor.Unde legHe nu se esecutä, datinele sunt

vicióse. Natiunea pere, In durerl §i Indisnret, dupe ce devine obiectul de su-ferinte.

Comenii ce guvernä sa fie sineerI pen-tru principil liberall ; sI fie libera11, mo-ral, guvernul se represinte, nu In clia ;nu o parte retrogradi, ce vine sell res-bune, sá persecute ceia ce constinuA dinguvern o ceata de banditl. ; dar sa fieespresiunea natiune1 intregi. Autorita-tea se-§i ia viata §i puterea din li-bertate §i din vointa natiunei Intregi.Liber esprimate, camerile 0, fie liber a-lese spre a fi demne a mentine cu tariedreptul lor de control §i a da In jude-catii pe ministrii cand cald contractul

www.dacoromanica.ro

188

social, child risip fondorile statulul, calcalegile. Cand fac din natiunea suverana mo§ialor dad asculta de stein!. Guvernul sa fiecorupus de ómenI care prin caracterul lor sänu fie espresiunea und partide, ci a natiunel.§i a prin6piilor liberale ce domina, gu-vernal nu sufera imoralitate, esclusivismAmar epocilor care nu vor intelege a-césta !

Pe cat Romani! vor tine vechile lorlegaturI cu Pórta, nu vor avea a se temede a se vedea dati rob! la Austria. Eu-ropa pcii:e mentine sail distruge Turcia ;dar acésta distrugere va cadea pe pició-rebe el §i le va sdrobi. Nehotarirea impartirel vestmintelor el face norocul el§i al nostru. Romani! nu pot fi robitI laalte pateri de cat atund când Franciase va alia cu continental. Dar acésta DUeste sentimental Franca Continental estedespot §i barbar. Viata Franci!, viitorulei este in alianta cu Englitera. MArirea§1 gloria ei in luptele generóse pentrulibertatea popórelor. Francia nu va lua

www.dacoromanica.ro

189

nicI odata rolul puterilor tyranice §i co-tropitóre, färit a se perde. Guvernele elce vor uita marele §1 genertisele sale tra-diiiiuni.

Daca legea pentru ale judetene §icomunale aminti un moment legea Bi-besculul, §i mal ales abusurile ce pur-ceserit dintr'insa prin actiunea unor a-gin0 nedemnT, resultatul lucrlirilor el venTsä o apere §i sä o admitä cu bucurie.Senatul in respunsul sett cAtre DownOicea. CA resultatele tarqiil ale acestorsacrifice vor face a se bine cuvinta sacrifi-cele uitate. Credetul se rädicase prin ma-suri energice. Spiritul libertittii se in-tindea pe natiune. Dial ca acestüspirit sti fad, din populatiunea ruralä uninstrument de lira contra celor alte claseale societätil, un ordin ce nu gäsea inlege Wtit sciAla sa ; dar care o gäsea inratiune §i in trebuintele publice, caredovedea Ore cum puterea unul om destat, fuse ordinul dat populatiunel ruralea munci piimêntul. Milsura care fuse sal-

www.dacoromanica.ro

190

vatóre atat pentru muncitori §i proprie-tail cat §i pentru interesele generale alebudjetulul din care se formii credetul.JustitiA nu dobêndi nimic ; dar ministrulel pe liug nisce ratacirl datorate spiri-tulul de partida ce perde t6te partideleprecum pecetluitul a doii, sute magistratT,Lira lege, dete un prniect pentru des-ffintarea arestului proventiv, unul din =nilprincipi al dreptatif care opresce pe 6-meni a fi pedepsitf hiainte de a fi jude-cati. Un project de lege acela pentruconstruclunea cailor ferate fuse oslabiciune.Prea multe cal de odata, §i prea scum-pe pentru construirea lor pe un tërain§et, §i cu un singur rail. In caz de anu produce spre a acoperi cheltuielile,statul venea cu 70 milióne pe tot anul.Budjetul era amenintat., ca sti se absórbe,a !Asa in schnnb eu nisce cal' de fer,viitorulul o situatiune gi avg.. Presa libe-ra vëdu in acésta comisiune un interesmal malt politic de cat util societatil.Dar camerile, caläutlite de acel spirit ce

www.dacoromanica.ro

191

inspira tot- &a.- una pe delegati cand inalegerea lor puterea esecutiva, a pututinriurT, votará fdrä serióst1 discutiune.Opiniunea intluintata de interese de par-tide mg mult de cat nationale, 1ntórse0tä atentiunea sa catre un nefericitrapt dictat de un ecces de onóre in a-facerea de la Mrtra§esci, Bandele imagi-nare bulgare interesati opiniunea mal multde cat generalile interese ale natiunel.Opositiunea perdu tactul. Voind O. acu-se guvernul spre al lua local, nu se mar-ginesce In cercul tras de cons titu tiune.Ea voind a compromita guvernul, mergepAnA a acusa téra cá conspirti cu Rusiacontra Turcii §i Ungara prin ideia ca vorIBA unéscg. Romania cu Transylvania. Nuera nimic in fund. 0 societate litteraràunde intrarit mai multT trausylvani. AltesocietAti de educat,iune pentru Transyl-vani. SuscriptiunI pentru cumWari dearme, protegiate de jurnalele ministeria-le. servirá a forma acusatianI care, dinnefericire veneati bine In combinatiunea

www.dacoromanica.ro

192

politicä a unor cabinete streine care o urqi-sell. Minister ul cade, ministril ce läsati pu-terea §i aceia care o primeail pärea ca§i natiunea de o potrivä ne päsItorl lalovirea ce primi autonomia ëril i trac-tatal de Paris. De aid', din acéstä nepä-sare generalä vNurdm violatiunekt ceurmara la alegeri necunoscute incä inRomAnia.

Natiunea pästrä ranounä partidei li-berale cad nu dase tëril lucruri intin-derea tutulor drepturilor ei dmocratice.In alegerl fuse scepticil §i avu aerul cllasA pe nonl minister a crea o stare deabusuri in care ea credea ca el are a seirnormênta mai tärOiti cu sistemul sett.

Acésta fuse eróre. 0 natiune nu faceconcesiuni färä a§T perde din suverani-tatea so. Se uitä chiar dreptul de aprt-rare legall

Resistinta legalä sub un guvern con-stitutional, este controlul care il procla-mä, constitutiunea. §i II dä camerilor.CAnd camerele trad'A satt numai sunt ex-

www.dacoromanica.ro

193

presicnea vointii generale, In Englitera,spre esemplu dreptul de resistintli lega-la trece la generalitatea naOuneT. Unadin mijióce este refusul imposituluT. Merge§i mal departe. a resista cu armeie. A-miindoa aceste inijlóce sunt aspre ; nu duela scopul intereselor comune. Natiunearomfinä, intelese acésta, §i lasä timpuluï,acest devorator de tyranI, §i de crime,sä inghitit cele din urma manifestarT aledespotismuluT. Dar scie nqia cl acésta sedobindesce numaT prin moralisarea clad-nelor, prin puterea virtutilor ci vice. Princoncursul activititiT complecte spre bine§i spre progres ? aicT. aicT, este tot.

CeT care ali criticatfi reginìulù trecut,ceT cire ati promis indreptare, aü urmatpe aceia§i cale? Nu! Acésta a Meat naOuneascepticii, §i .systemul ei de guvern cinic.Starea actuala este tot aceia, afarä dedre care sentimente de românism §i li-bertate care se sting, in urma scepticis-muluI general. Spiritul de partida, esclu-sivismul urmemlit a domina, §i devine

1 3

www.dacoromanica.ro

194

resbunätor. Autoritatea can, a se basape interesele uneI partide. Guvernul seface partidA. De aid nasce tot rAul. Nas-ce tot rAul care s'a criticat sub tóte gu-vernele trecute i preparl acea stare deanarhie ce se vOn in Romania in çlileledin nrmA ale BrAncovénuluI i in Engli-tera in luptele celor dog, rose.

stare de anarhie póte produce untriumf pentru partisaniI systemuluI de ar-bitrar ? nu credem. Natiunea Inca nu vacastiga nimic. Tot beneficiul va fi pen-tru streinI.

Nu este vorba numal de erorT ce rA-tAcesc, ci de patimele ce turburA ratiu-nea i inping pe ()merit a face rAul. Infath cu sperantele si lucrarea de progresavetI o societate cu erorile traditionale.In care se aguested elemente de corup-tiune printre elementele de viatA si deIntArire. Acolo prejudeditile nu sunt in-rinse. Yechile datine vor sA revie la lo-cul lor. Societatea pAtrunsl de spiritul pro-gresulul, I1 Incinge ca de nisce frigurI cor-

www.dacoromanica.ro

195

pul slAbit de cause serióse. lnteresele,datinele, cer legile vechT sub care art .

niscut, si care contralic interesele ac-tuale.

Lumea nu tine socotealA de putereacelor ce aü fost. Abusurile ucise, revin;interesele. ambitiunele, lAcomiile, egois-mul partidelor si indivisilor, via se re-constituie palatul in care vitiurile nAscu -sell si crescuserA. Dar ce se va treceinteo societate uncle lupti Intre rAtAcirltriumfAtóre si Intre adev'erul Invins, in-tre trecutul inrAdIcinat In datine, si in-tre viitopul ce le bate prin puterile cu-getlril, ale ratiunel, ale trebuintelor tim-puluI ?

Aceste doä puteri se inthlnesc ate odata. AstAdi pare a se intilnirA la noi.Organisatiunea fiind atacatl, atacA la rtn-dul e'f; find arbitrarit, dA loc la atacurI.Din acésta stare nu va esi linistea. Se-veritatea autoritAtil nu ar fi un bun mij-loc de IntArire pentru dtnsa. Ea va perichiar sub armele sale. CAcl nu trebuie

www.dacoromanica.ro

196

a resista ilegal la resistinta legall. TimpuprogresuluI rAmAne invingAtor chiar cAnd''pare provisoriA Invins. Oil ce guvern aremisiunea nu a eccita, ci a jmpAca. Pa-cea doblnditA prin tunuri : este semintaluptelor in viitor : nu este pacea. A in1A-tura violintele ce seamAnA turburArI 0nemultumiri 1ntre natinn1 nu este missiu- -

Ilea unuT bun guvern.Tot catA._ a fi &cut In politicA prin re-

sistinta la inspiratiI nebunesd §i ne ra-tionate, oil de unde ar veni §i in acor-dul tutulor spre a reduce In fapte pro-gresul adevèrat al ratiune1 publice. Iatikce nu vedem. Progresul nu este organi-sat, reformele nu sunt practicate. Guyer-nul nu represintA interesele generale. In-stitutiunl care sA se armonie cu töte tre-buintele §i töte interesele nationale, tre-buie garantate prin caracterul guvernu-lul care le personificA.

A puile lAngit ori ce constitutinne prin.cipinl revisuirel pe calea legilor este tinbine care 11 avem. Acesta multumesce tre-

www.dacoromanica.ro

197

buinta de mipare si de progres, de ne-miscare $i de resistintii care compuneviata publia a societätii, prin acésta säcreaçlä, interesele care dati resistiuta, prinreforme aduci ideile de reforme in faptl.Nu autatT a Inchide politica inteun lantce nu pop' desface de cat sdrobindul. Via-ta constitutiunei este reforma. Dar nunumaT aceste respiräri nu s'ari dat darincä legile ordonate de constitutiune, pro-gresiste í in raport la spiritul democra-tic, nu sunt Inc t puse in fapt. Consti-tutiuuea era dar maT progresista de cht,45meniT ce cuirmuirä téra in treT

Reforma este espresienea suveranitätiTnatiuner. Organul eT este camera. Cândcamera nu este constituatä spre a repre-sinta sincer trebuintele $1 dorintele po-porulul. când Sn loc de a fi alésä de el,ea este alésä de o mid fractiune ca lan cif astal;11, progresul este oprit. Mivareaguvernului este paralisatA. de $i s'ar credealtfel. Legalitatea nu este pentru nicT o par-tdli Inainte ca spiritul de pro-

www.dacoromanica.ro

198

gres, de legalitate, de libertate, sa intre Inguvern, el cat& a intra iu camera §i in ele-mentele de la care camerele privesc via-ta §i dreptul de, control. Sufragiul uni-versal póte face mult sa ne dea aceia aatria lips& este causa nemultumirilor, cau-sa de organisatiunI politice i sociale. Tre-buie popor unde se discuta interesele po-porulul.

Vedeti cine sunt contra sufragiuluI pecare il credep favoritorl guvernulul ? Topguvernarnentalii care nu ail In vedere decat sacrificarea intereselor comune la aleel aselor.

Daca 2 Maiii avu o virtute fuse libe-rarea poporulul rural de claca i egali-tatea drepturilor politice ; Daca 11 Fe-bruaria avu o eróre, fuse restrangereavotulul, lovirl date marilor §i frum6selorprin,.;ipii de suveranitatea natiuneI in nu-mele caria el fu facut.

-vbp Vice ce facu poporul roman candminoritatea veni §-i impuse o lege carereducea dreptul lul ! Umanitatea este tot-.

www.dacoromanica.ro

199

d'auna amagin de ea insu§1 in acestemanifestatiun! solernuele.

Li s'a dat c e nu era plinAtatea tre-buintelor, de §i libertatea acoperea re-ducerea drepturilor nationale. Nu v'omusa insA faptul §1 v'om tine socotealA deevenemente, de prudinta ce canal ree§i-rea in scAparea vasulul amenintat a seperde. Ceia ce era atunci nu ma! esteastIOI, ce putea fi atunci ur rèll astqleste un bine in interesele publice. For-mele trecutulni repar sub diferite minis-tere chiar astAA Spiritul trecutuluT seopresce WO, .inaintea ace.stil constitutiuni,si nu trece pragul de cät atunci candabusul de leg!, i! va da mAna. Abusulacesta este tare.

Invasiunea Romel de barber! a fostdscuzatl de historic! ca necesarA, cAd chris-tianismul nu se putea constituT politi-cesce de c4t dupe un cataclism, §i bar-baril afi fost instrumentul acestii destructiuni.

CAnd franciI aü inecat Siria §i Pales-

www.dacoromanica.ro

- 200

tina, salvarea bisericiI crestino copereaambitiunele Europil.

Sti, acoperim §i noi concesiile &cute dedreptul suveranitatiT poporului, trebuintelorvenite prin fatalitaL, §i Imetate. sii garan-tede natiunea in neattirnarea sa, miirireasa, libertatea sa, dreptatea sa. §i blas-phemul dat despotismulul. fata ce astéptäratiunea istora a se realisa, spre a sea§e(la credin;a de o vointl provider) tiala".

Cu t6te acestea, contra tutulor acestesiratiuni prudinte.1 v'orn çlice ca philosophuldespre mi§carea pg,mantuluTr- cu tóte asteaturna!" §i cu töte acestea, nu am casti-gat nimic pentru popor Omit asta4

Ereditatea tronuluI nu trebuie sä, nesperie. Ea nu este un drept de =raid ;este dreptul natiuner ale cad! interese aildictat acéstti, transmisiune. Legitimita-tea este, tägti,duirea dreptulta national.Ea are originea eI in puterea feodalá,legitimitatea este confiscarea until poporin folosul und rase, este proprietatea u-nel natiunr adjudecate guvernulul 0; in

www.dacoromanica.ro

201

systemul legitimitätil natiunea este fdradrept. Nu este tot ast-fel in systemul ere-ditatil. Cum suntem, schimbarea guvernelor,inbunä.tatirea srírteI poporuluT tm stint pri-mite in systemul legitimitätiT. In de§ert onatiune ar geme sub regirnul tyran, daeastapinul nu voiesee ai da ce ii este de lip-sit. Daca natiunea tlesperatä se rädicA,streiniI interviu ast-fel este theoria le-gitimitätil.

Suveranitatea natiund este principulde epitropie care luminit §i márginesoeesersiciul puterilor. Guvernul poporuluIar fi o anarhie ca guvernul unei frae-tiunI: suveranitatea este dreptul ce areoil ce natiune de a fi a sa §i stdpinitpe tot ce are. Acest princig n'are nimicde insplimintátor pentru un guvern bun.El nu provoca la revolutiuni, ci numalopresce alergarile la streinI, controlit gu-vernul pentru pästrarea contractulut Cândcade un govern este tot-d'auna el culpe§.Una politid insemnatI nu cunosc altá su-veranitate de eat ratiunea, dreptatea, a-

www.dacoromanica.ro

202

devërul. ET an Rent theorl Suveranita-tea este dreptul §i dreptul catA sA se ma-teria1ise4e, sl se facs om, putere u-manA. Suprimati suveranitatea, nu maieste judecAtor, nu mai este botArire, cecomandA supunerea, nu mai este ordinsocial. Nimic de cat necomplectarea for-melor lui ce sistit sub guverriele nóstrede at! va anT, unde puter ea contractA-Ore nu este vointa natiunei, unJe pute-rea judiciarA nu este independintA, §i ne-a dat acéstA stare ce ne omórA astAdi.

. Aid voiam sA venim. Ori care guvernva fi, daca nn va respecta suveranitateanatiunii, pactul ce contractA cu natiunea,dreptul ei de control asupra actelor salecare drept devine chiar in ajutorul sa.daca nu respectA ponderatiunea puteri-lor, cade in auarhie, in arbitrar, in des-potism. Daca o natimie nu I§I intrebu-inteadA dreptul sen de apArare legalA, saildaca abdicA aceste drepturl prin dele-gatil ei, nu maT ineritA sti. fie Did libe-rA, Did ferice.

www.dacoromanica.ro

203

Iatd, starea de asta41. Principiul de su-veranitatea poporuluI desmintit. Ne maIfiind de cat puterea esecutiva. Natiuneaproprietate a guvernuluT, guvernul espre-siunea uneI factiunI venind a §I resbuna

a lovi partidele. Arbitrarul mascat deanarhia in spirite, legile

ori ce control legal cumpärat §i corupt.Guvernul coborit si degradat prin .6menil si mijlócele care il sustin. Drepturiledate de legi ne esistand de cht pentruamiciI regirrului. Guvernul formand o tublird enimied in fata cu natiunea. Cu con-stitutiune a, eu legile, cu filmenir de bine,cu tot ce tine la lege, la libertate, laadev6r. FavoritiI protejatI impuind voin-ta lor ministrilor §i fonctionarilor spre acalca legile In favorul lor, amenintându-Icu destituire, sat corupindu-I cu promi-siunt NimenI ne mai avénd dreptate lacurti §i tribunale. De cat aceia carora le-eda ministrul Administratiunea avênd 11gura unel ocupatiunI streine, ignorintanecapacitatea §i ne competinta timenilor

www.dacoromanica.ro

204

care administrii. Nepedepsirea abusgtori-lor de partida guvernulul, §i lovirea 6-mOnilor onesti, cind nu sunt miserab ill§ervi al ministrilor §i aI favoritilor. Abusurlce se toler6, favoritilor Systemul de corup-tiune inobilat §i fäcut moral. CO ce vadconsciinta mândri §i onorati de guvern §1 deo parte -din societate. Societatea privitäfárä o misiune alta de cat a servi cudespoierea el la prada tyranilor el. Toteinstitntiunele §i mijlócele de a spiritua-lisa, de a lumina, de a inobila, prefdeutein mijlóce de a materialisa. de a 'Mtn-neca. de a täväli natiunea. Garantiile na-tiunel de aptirare contra violatiunel gu-vernului, devenite mijlóce dq lovire con-tra natiuneT. Niel un om onest ne malgäsinduse a servi guvernul, guvernul seservb, cu viciul. Fondurile pentru litera-tura tèril. date la jurnalisti 0, defaimenatia i sa laude pe ministril imbelill pecilt uneltele par corupte §1 degradate.

Guvernul silit a incuragia viciul in socie-tate. Societatea sprijinind §--i sympa tisind

www.dacoromanica.ro

205

pentru guvernele ce o corup. SportulaIn recompense. pensil, concesiuni de totfelul, pentru ce! ce serba causa gayer-null)! contra t6ril, pentru cel cbematT aapara téra d'a fi despoiatl de tyranil el,ne amint& starea de decadere a Rome!in ajunul periril eT. Societatea comple-sint& pentru imorali, dispretuiesce pe 6-menil de bine. Fapte marl de laud& nemaT fticfinduse, laudele aunt infame, sefac pentra ban!. Lupta naturiT lntre bine§1 intro räT, intre viatä §i intre mOrte,sub forme sociale, politice, urrneaçlä. DartotT !apt& pentin rög, tor! lupt& pentrumOrte, §i pretind el luptà pentru viatà.Guvernul n'are urechi de c&t pentru favoritY,§i favoritii stint despoitoril tëril ereditarT.El nu represint& tóte interesele natiunel.El nu §i consider& originea in sinultinatiuneL Intiiresce puterea pelibertate, pe .dreptate, pe natiune, ci peeel räT, care ea se-T multumésci cat& se-Tlase a clilca constitutiunea, legile, a limo-

www.dacoromanica.ro

206

ralisa datinele, a despoia testaurul §i atäväli guvernul.

Favoritil putereI ad mostenire asuprafonctiunelor. De la un guvern el" trec cu§apte posturI la cel alt guvern moste-fire, ceia ce dovedesce el t6te guver-nele sunt espresiunea acestuI system decoruptiune care conduce nefericita na-tiune.. la perirea sa. §i a flcut pe 6-meni sa nu maI astepte nimic de la gu-yarn.

Despotismul nu mai este in guvernele-despotice: El este in guvernele constitu-tionale. De ar fi fost un ministrul de as-tlçll cesar al Românit, dud vedem per-secutia ce face litterelor, nu ar fi %cutea Caligula. Caligula avu ideia ae a ardeEliada lui Omer §i putin lipsi de nu ri-dica din töte bibliotece operile luI Vir-gile, dupe el versificator färä genii"' §isciintl §1 ale lui Titu-Livii pe care IInumea istorian ne esact. Voia sa ardutóte cArtile de jurisprudinta pentru cavointa ha sl. fie singuri. avea un cal nu-

www.dacoromanica.ro

207

mit Incitatus, pe care Do facu favoritulseü. II dete o cask mobile, serbl ca sa,primésca splendid pe ceI ce veneati sa-1va4 ; multimea venea gramada ; grajdiulera de marmura, leslea de ivoria, patu-rile de purpura, capastrul semanat cudiamante, II da mancare In vase de aur.Imparatul II aducea sA mänance la masa.Il numise membru al colegiuluI din tern-plul sea si proiecta al face consol. Il M-euse dud, titular pe arm ate. Ei bine ! dacanu suntü arse Inca scrierile române, esteea n'a venitü timpulti a se pronunta ?Acesta favoritisma nu esista chiarfi as-taçli la noi ? Nu vedeti Intre favoritYnicl unul care are sórta caluluI Incita-tus al lui Caligula ? ca, e primesce fonc-tiuni in armata, §i in alte rarauff cecontra(pc ? care bea din cup de aur, caretraiesce In case de marmura, pe paturi deaur ? Este mal multe de unula celaputinü ce sub top' domniI a avuta a-ceia§I i6rta ca calul lui Caligula, Dar-acel cal nu facea ran natiuni1;

www.dacoromanica.ro

208

Comuna este redusi in mid catune.D'aiel lipsesce spiritul de imbunAtatireprin lipsa de o actiune indestulAtóre sprea organisa. D'aicT satul n'are niel biserid, niel seólA, Ware nimic. Cel chematla decide interesele publice, interesaV lamisia locuitorilor, a mentine acéstil stare defueling. interesele comune ale napneT nuaunt represintate in areopagiul unde sejudecA despre ursitele sale. Ci numal inte-resele asupritorilor. and acest rei nu esteprodus de lege, este r6ii, dar este produs deabusul celor ce esecut legea. Armata nueste de apArare, fiind numërul redus.Badjetul eI lush este imens pentru misi-unea el mArginitA. Acest budjet a servita inbogapcompaniile negutitoresd streine.Armata este o putere obicinuitA si estra-si din puterea publica si menith a aph-ra patria contra enimicilor de afarA. As-fel este misiunea armatel, ast-tel.e naturael. Este natiunea armatA care veghea0asupra plistrAril patril si institutinuelorel, si care este chematA sä le apere. Nu

www.dacoromanica.ro

209

este proprietatea unul elm, unel caste.Este espresia armatä a ngiunel suve-rane. .

Care este cause, cu atâtea mari chel-tuieli, cA nu avem o armatI care sti, ga-rant* apärarea Oril in cas de a fi ata-catä? .Este micâ in numiir. Cu atâtearailióne ce se cheltuiese pentru ¡titre-¡inerea unui corp regulat de cate-va mil'de timeni, s'ar putea intretine un nu-m6ril mai 'mare. Baronul de Reden so-cotesce lit timpil de pace in Europa2,731,085, salciatt sari 1,02 pentru 100din populatia sa totala , §i Intretine-rea bar, de 1,561,618,211 franc!, ast-fel In cit fie care soldat ar costa 571franc!, 79 centime., §i eh', fie care locui-tor ar contribui pentru 5 franc! 78 cen-time, pentra intrelinerea armatelor. Pen-tru §ase state Intrelinând fie care maimult de o sutA mil soldaV, nume'rul §iproportiunele respective sunt cele ur-matóre :

14

www.dacoromanica.ro

210

Chelluiala unui soldat:

Pentru Germania 466 fr. 83 ceut.Pentru Rusia 562 fr. 73 cent.Pentru Francia 860 fr. 17 ccnt.

Turcia 549 fr. 52 cent.Spania 718 fr. 63 cent.Englit. 2.344 fr. 78 cent.

Avem JAI o stitä de mil de soldati re-gulatl ? Nu. Mult mai putinï. Facem a-césta insemnare §i o läsärn s judece fie-care, pe nuntrul de 100,000 #soldati câtcosta. fie care din cele §ase natii un so-1dat, §i sä, compare cheltuiala ce ne costape noï un soldat inteun nurnär fórte micde armatä, tóte inteleginduse. Si giisindsuma de astaçll in bunj'etul ostiril, pre-cum qi suma ce costa un soldat In tim-pul lui Stirbef and 6000 de armatä cos-ta treT milióne cinci sute de miï de lel.sä. valì i sä, se convingli, de ruivareanatiï prin lipsa ótnenilor care administrä§i regulä, budjetul armatei n6stre.

Una din singurele bune.ideï ce s'a dat

www.dacoromanica.ro

211

vreodata despre armata nóstra in pri-vinta economil este opinia practicantulul co-lonel Stoica. Patru lunï pe an fie ce sol-dat regulat sa sap, la casa lui, a treiaparte diu tóta armata. Sanatatea solda-tulul, multumirea de a servi §i econo-mia pentru stat sunt imense. Nu se facenimic. Este rea vointa sag ignorinta.

Salarele oficiarilor inferiori sunt niscemiseril. Nu ajung a pune pe junele nos-tru oficiar in stare de asigurare armelenu aunt cum ar trebui sa fie, de si pre-turile sunt imense. Vestmintele tot-d'aunavechl ; call slabI. Si fgra acea fligtria Ro-mána martiala a soldatulul care facesa se uite in liuie neingrijirile sag slii-biciunele acelor care 11 imbrack am aveao armatg, de putin pitoresc.

Maladiile secerg ca in nicl o parte pa a-cesti M iubiï al patril care îT fac da-*toria pentru Romania. Acest devotamentar fi trebuit sa atraga asupra vietilsiinatatii lor nu nurnal interesul adminis-tratil militore ; dar tad interesul public.

www.dacoromanica.ro

212

Spitalele stint costitóre cu tratarea sol-datilor, portnl 11 espun la bóle.

Aproposito de spitale, se vede et sta-rea lor era criticata chiar de austriacitcand venirt, sub Stirbei in tért. C5ciiac o epigratnä ce ni se cornunic i pecare o publicdm pentru istorie.

Nainte de DavilaAdicí d'a sa venireInbrobodit inteun §al,

Era.Spitalul pentru ostire.Dar când veni Davila

EraOstirea pLntru spital

Acéstii glumt inctintä pe Coronini. Careo trimise la impitratul ce se dice di rise=H.

Na0a §i guvernul at Orb:sit acéstänationalt institutiune si nu 1§1" mai a-duct aininte de dinsa de câtt atundcând at nevoie a oprima poporul §ia plistra unt F ystemil de robie si deaptisare.

www.dacoromanica.ro

-- 213

Biserica §i preotiI divinï sunt in re-gimentatl intre bandele politil. Scólae sinecura peutru ministri §i favoriVcare pe langa alte functiunï, aa aicïeke o cateclra bine salariata pe via-tä §i wide se arata a§a de rar ca só-rele la iacutco. Partidele principiï.ori ce lupta este peutru patere. Când opartidti vine la guvern, n'are de cat omisiune, a ucide pe cele alte partide, casä le inlilture de la putere,

Asta este in pufine vorbe starea natiuneinóstre, nu atribuim tóte aceste rele numaïguvernuluï actual. Nu are el meritul crea -

tinnii lor. Acest system domnesce de lainceputul gavernuluI parlamentar. Gayer-nul de astä0 urmea4 calea prescrisä cä-

tre scopul fataL i daca -pare priu cynismul sea mai liotarit §i maï ferm incalea de perire, causa este di scopul pro-pus de perire este in apropiere, si unpresintimeut ce nimen1 nu póte descri;dar smre pe top mi§ca, m5resce agitatiunea sufletelor, si le pune in positiu-

www.dacoromanica.ro

214

ilea acelor popóre care v6Oinduse perind,savurati cu .beVie cea din urrait bucuriea vietiI materiale. Este sgomotul ce fac vi-tele care presint apropierea unuï cata-

pe care nu 11 inteleg, dar carelefac de se agiU

Biserica i scóla ca sii prospere, ceadintâiti spre a§ï iesersa misiunea ei dea nobila 1 radica omul prin spirituali-sare, cea de a doa de a lumina, nu potface nimic de cAt cu conditiimea de a filibere.

Libertatea bisericil nu aduce nicl osupArare Integritätil eï. Stattil ce a ro-bit'o alliind'o ca interesele sale, nu a In-tärit'o, nu-ia dat maï mult prestigiti, dincontra, frtchd'o instrument al materiali-säriï sale, ratiuneT societtitiT, a inläturat'ode la misiunea ei de sentiment la misiu-nea de ratiune.. Daca statul se teme at, dinduI liber-tatea, biserica se va perde fart sprijinulluï, se areigesce : ar fi sa admitü cp, na-Ounea ptin sine numaï sprijinä biserica

www.dacoromanica.ro

-- 215

Atunci vine cestiunea, daca guvernuletinebiserica, §i natiunea este indiferintk cemai este trebuinciósä biserica ? Bisericaliberä nu este stat in stat. Astätll aliatäcu guvernul se recunósce cii este o pu-tere, cuíd tratétlä cu ea, deci astätli estestat in stat. Biserica n'are misiune

cI misiunea ei este a spiritualisa.Este durenSsä starea bisericil in ro-

bie. Resultatul acestii servitudini 11 tle"-

OurAm 'kJ qilele trecute pe strade. Preo-_templulnlul divin cu anteriile sumese,

cu fetele ro§ii §i crunte, cu plirul in de-sordin ca bacantele, gata a se anna dereteveie, alergänd pe strade sä, speriealegatoril, sä le impuie o vointä in e-sersarea clrepturilor lor.

0 parte de profesori, scolarii, robitI gu-vernulul, alergati sä contribuie la realisareafafaluld imperiii al dreptului divin asuprasuveranitAtil poporulul. La desfiintarea-dreptulul de control al natiunel asupraactelor delegaOlor el.

ce pot sä fac acesti §erbI al bise-

www.dacoromanica.ro

216

rid, cilnd capil biserici, prin aliantd enguvernul numai sunt liberi nicl a prac-tica misiunea -diving, ce la este incredin-OW Iatd-I pe o baud in façä cu mi.--nistril. Avênd aceiap causa a apdra. Nu-mai banca schimbd positiunea, sentfmen-tele suat tot acelea. Biserica este mi-nisterul. Si ministerul ate o-datil estearbitray, biserica atuncI este arbitrard.Pentru cd numal este liberd. DoctrinamäntuitoruluI este libertatea , discipolifeel serva tyrania. Dap' cesarelul ce esteal cerdreluY. Dar nu maY mult.

Acéstd epoch' este cea maI desfrinatd.§i maI risipitóre. Statul nu ca sd scapepatria prin armare generald, prin luptede neatárnare; ci.numai spre a acoperichettuielI In budjet causate de ignorintasati prada celor ce pot se §1 facd dinbudjetul Oril budjetul Ion ,,i al familiilor, merg numaY de cat a crea o nenoro-cire pentru presinte. Prin Imprumuturl§i concesiunI ne rationate, eI merg acherna viitorul natiunel sd plátéscli viciu-

www.dacoromanica.ro

217

rile mistre. Nor mänciim virtor ul copiilornostri, ne mat aviind a manca din pre-sinte. Acésta este rëii. Viitorul nueste chemat a contribuI de cat atunctchild noi voirn a sch"pa patria §i garantaviitoral. Trist lucru child de nod ant Illls'a phstrat un singur om de stat. Ade-vAra0 óment de stat ca si ómenit one§cisunt victime ale acestit epocI de egdere§i de distructiune, ale acestul system cecere puterea autoritatil dp la coruptiu-nea publicrt, §i al Chrut resultat tunesteste a uu se mat putea talera nict unguvern de cht err conditiunea a nu fi

leal , si capabil ; a nu se mat tole-ra, nict sincer, Did partida. nicl indi-vid onest, leal §i capabil. Constitutiuneaasegind principit de suveranitatea si e-crr., alitatea drepturilor, abusul a lleschispOrta esiginte1or de a face din téra pro-prietatea unel singure clase, aceia a pu-tinilor alegatort care cel putin nu a do-Veda de noä ant acel patriotism si de-sinteresare de sine ce i se astepta child

www.dacoromanica.ro

218

fu chematA a inlocui pe boeil de _la careluA t6te viOurile lor, färä a le lua §i

virtutile. CAcI aceI batrinI ne-ah dat onatiune nefeficitii ; dar dat o na-ti une, §i nu scim nol v'om da urmasilor nos-tri de at un popor In lanturile streine ?CO' de la 1 i Februariti lovind domnialuI Cuza, lovirA tóte faptele democraticece s'aii facut atund. Restaurarea de la11 Februariü era condusA in mare parte

react,ionarl, de aceia care de la 1848ODA. la 166, combAtuserti. ori" ce ideIliherale, nimic nu II lovise mal tare indoutrinele lor ca egalitatea drepturilor,ca desrobirea poporuluI rural de clacA.'fora adherA la doctrinele care fAceati dinnatiune proprietatea claseT avute, dupeo lege electoralA ce se apropia de aceiaa conven¡iunel.

AcéstA adhesiune .la doctrinele abso-lute, si la órnenil acestor doctrine avearesultatul natural al lucrurilor. UcidereamaI tArOifi a liberalismulul §i a 6meni-lor liberi. Se fricu ast-fel, cA cele tref

www.dacoromanica.ro

219

elemente divisate prin credintele lor po-litice se unirg asupra constutiuneï Maudfie-care capitulatiuni de consciinta. Uci-derea principiilor prepara o stare de a-narhie, de arbitrar, de coruptiune, ungBabilon in care a cgdut natiunea, si alcAna resultat era sä tréca natiunea inputerea partidelor care in trecut si dela 1848. and invinse and tin ingatóre,luptarg spre a pune maim pe putere si aucide liberalismul, spre a face din térao proprietate a lor..

Astädi Romania nu mai este inteo liber-tate sincera. Doctrinaril treeuti care tótaviata lor ag luptat contra principiilor astadiin putere, ,sunt chemati O. le aplice Logicaomenésca dispare. De aicl vine ca sys-temul trecutulta esistg Ma. Atunci des-potismul se facea pe fata. Domnul eralegea, astadi sub doctrinele dernocraticedin constitutiune si din lee, se ascundedespotismul ca sub o mascg. Dupe con-stitutiune sunt trel puteri. esecutiv& le-gislativa. judiciarg. Abusul póte face gri

www.dacoromanica.ro

220

fie nuniaï una : cea esecutivd. Natia de-legAnd suveranitatea sa printr'un pact laputerea esecutivä, §i oprindu§1 dreptul elde control §i de legalâ resistin, princamere, In contra arbitraruluI putere ese-cutive, nu a putut a se bucura de acestdrept, thud-0, atât puterea lOgiuitóre cat§i judiciará se anula in puterea esecu-tivti, and se violeada pactul intre natiunea §i acéstá putere.

Adevè'rata situatiune este despotismulmascat de libertâtT. 6menii acestil scolice vent din Moldova la inogurarea gu-vernului constitutional in 1859, urmegliia face sórta natiunel, aliítur cu vointanatiuneI §i ajutatl de descipolil system-luI de coruptiune.

Institutiunele liberale cer ómeni libe-rat. Aid se resumti tótá cestiunea. Nucu Omen1 aI doctrinelor trecute se potaplica princlpil democratid. Se póte creagarantiT de libertate, de viatti, de avere,de munc4, de onóre. In acest element

www.dacoromanica.ro

221

este despotismul §i in despotism este vi-till, este mórtea.

Natiunele a guvernele care le metitd.Ad slis filosofii, adevër este. Dar este

un mare adevèr cii. un guvern euvirtnti, póte sd, facit virtósd natiunea cese ruind. Guvern ne trebuie. Tóte gu-vernele constitutionale ad corupt ca sd sesustie. Trebuie un guvern care sd deaviata. miirirea. feticirea prin virtuti, prinmoralisarea natiuneI, datinele nu se vor facebune de cht uu Rai atunci child legile nu voimal ti violate di guverne §i de serbil lor.

Caut un om, sheen Diegben, umbliindslioa cu phanarul in 'nand. Cant un omliberal, v'om slice noi astdsh, nu il gd-sim. Liberal de principh. nu de restur-ndrT Nu este viatit; nu este putere, nueste morald, nu este viitor, acolo undelupta intre apasat1 §i apdsdtori nu estebasatd pe principe ; unde apäsatT lovescpe aptisatori ca si. le ia locul §i S lo-vdscd, la rindul for. -Una dreptatea estenumai pentru eel de la putere. Unde

www.dacoromanica.ro

222

favoritI ai putereT, degradit i avilesc pu-terea, pentru asi" face trebile.

S'a védut in acéstd, epoca esemple du-reróse de iniquitate. 13iitränil nostri cu tótevitiurile lor, aü trebuit s rosascd. Traficulen libertatea in favorul despotismuluï,ministere care spre fi la putere, §ispre a lingusi interese personale, sacrificdrepturile, libertätile, economiile tesau-ruluL sacrificate la favoritY, acestbiciü de degradare si de anulare a oricruI drept public.

Lipsa complectit de control asupra admi-nistratiuneI celor favoralI de putere. Cu-mulul de posturl gramAdit pe necapaci-tate. Aservirea bisericil si seólelor laguverna. Deriderea principilora celotiimai sacre, cum aut9nomiaservitudinea justiii, servitudinea electo-rald. Triumful privilegiulul. Risipirea fon-durilor statulul pentru realisarea de ideTutopice ; vindarea averilor statuluf pen-tru acoperirea cheltuielilor desarte ce-rute de interesele ce nu eraa ale sta-.

www.dacoromanica.ro

223

tului ; imposite grele, §i nimic pentru in-teresul public din aceste sacrifice acute.Nepedepsirea abusurilor acute de cel dela putere care din säraef in cAtI va anI,IV fäcurii palate si mosii cu dog mil delel pe lung, pensiuni de marechall-si per-secutiunea urmatä contra órnenilor ino-cintl si säracl. ca furl, când el sunt o pe-dici in despoierea ce tee cei tari, in in-teresul maioritätii celor ce nu vor ca le-gea sä fie de cat pentru cel slabl. In slä-birea si chiar anularea dreptulul natiunelsuverane contra abusurilor si esecutiu-nei pactulul politic si social. In trium-tul coruptorilor §i coruptilor si datenelorvitike. In persecutiunea si dispretul idei-lor nationale, de mrtrire : morafil, o-nórel privite ca elemente de revolu-tiune si de anarhie. Intrio necapaci-tate politid. §i admimstritivä purcedinddin lipsa de educatiune si de instruc-tiune publicä, in credintele. Iv spiri-tul de partide care nu mal admite prin-cipiI de dreptate, de crit pentru fie-care

www.dacoromanica.ro

024

ce sunt cu ele, §i le denégA la adversari.In neincuragiarea litterelor, artelor, sci-intelor de guvern , §i chiar de cla sein neinteresulil individului cAnda se lo-vesce natiunea §i in neinteresula na-tiune1 cAnd se lovesce individul care faceparte diutrinsa. In renegarea principidorliberali §i umanitari ; in neptisarea de mii-rirea puterilor materiale a le natiunel, inruinarea flna*lor statului. Ministerul Dim.Ghica presintä, la camere cele mai fu-neste proiecti3 de lege pentru cAile fe-r ate. I. un project prin care se declaräde utilitate publicA prelungirea linii defer Bucuresci-Ciurgiu de la punctul undese aflä situatA guru terminata la Giur-giu ODA la puntul numit Smärda pe olungime aproximativä de 3 c. 6. Seautorisä ministru a Intreprinde acéstä lu-crare prin mod de coucesiune sail regie.

Sii ne oprim aid-. In legea acestui drumde fer fucutä sub trecuta domnie, con-traccii se sindatora sA ducA calea pAnAin insula Mocanu unde prin lucrAri gi-

www.dacoromanica.ro

- 2'15 -gantice gasea it.ijlocul de a 5i crea unbun ambarcader. dupe 11 Februariti semodificl contractuh se scutesce companiade acéstit din urmh, lucrare, färä ai scä-dea din pret Locuitoril din Giurgiä suutpu§I sti reclame acés0 modificare ca pri-vitÓre intereselor lor.

Ministerul D. D. (Mica i un proiect delege spre a se face un drum de fer dela Giurgiti la SmArda. Un alt proiect delege nu maT putin ruinätor fuse cel nr-mätor. Se autorisä guvernul a vinde D.doctor Strusberg Fula feratrt de la Bu-curese! la Giurgin c pretul ce costa pestat infiintarea ei. Linia arätatä la art.precedinte se va adloga la cele alte con-ced ate D lul Strusberg prin legea de con-cesiT promulgath la 21 Septembre cu tótdrepturile i indatoririle coprinse z aceaconcesiune. D. Strusberg v,a înapoia te--,saurului sumele ce guvernul a vérsat dejaD. Barcley constructorul liniI In cestiunepentru Infiintarea ei va inlocuI pe gu-vern pentru plata anuitäpor ce se mai

15www.dacoromanica.ro

226

cuvin D-lu1 Bare ley dupe conventia In-cheiatl cu guvernul."

Cu alte vorbe drumul trecând de laBare ley la Strusberg, acest din urnal pli -tesce guvernului ceia ce acesta a cheltuitcu .acest drum pang. acum. Dreptul gu-vernului la venitul drumuld acesta trecela compania Strusberg in inclatoriile §i

drepturile dupe contractul general. Cualte vorbe adaos la contract de 70 dechilometri, §i acelegi detoril de la statpentru acest drum. ca §i pentru seria ceamare de cAl ferate , de 270 francichiloihetru. Diferinta intre pretul Barcley

pr4ul Strusberg MI este mentionatii.Este imensA. Aceste proiecte de risipiri%cute cu tel din urmii cynism ce secum5sce in istorie. Ca suma de 80rnilióire ce va pläti té-ra dupe celri

.dintiifi contract, la caz cAud aceste cMnu ar produce dupe coprinderea contrac-tuluI, se va mai adaoga ette va miliónede plan, pe an in timp de 90 de anl inviitor, §i ca cum ar fi avut blnui alb', a

www.dacoromanica.ro

227

nu se vedea atele albe, ministru pe HBg .acest proiecM de lege. mai presinti §i

altele.Ilisipa finantelor statului dupe 11 Fe-

bruariti, funestele condiOuni in care eatdatii ale de fer lui Strusberg §i 0-fenhaim , prefacerea contractelor dupe11 FebruarM in avantagiulti concesio-nariloiui streinI, §1 aceste din urmä spe-culatiuni ce fac sujetulti celorti trel pro-iecte de leg!, caracterisa epoca dupe 11Februariii §1 ve spune ce ati east-gatn úmeaii de la 11 Febsuariti careaI facutt1 acea mare fapt5 pe ruineleregimulul caçlut.

Acest minister presinta Inca un- pro-i ect pentru modificarea ar elor Orii caredeja se antamaserl sub alt minister. Cear dice Francia când i s'ar lua armele ? Ar dice ce ar dice cind i s'arma numele de Francia. Armele ;i nu-mole unoi nqiuni nu se schimba, precumnici istoria nu se póte falsifica. 0 na-tiune care 41 modifica anmele, cu nepb.-

www.dacoromanica.ro

228

sare, nu are istorie, nu are trecut, nuare presinte, nu are viior.

Corbul, acvila, taurul care figura inarmele tëriI. sunt semnele care figuraa'A prejurul deuluf Mitra al Persilor, apoIEudochia Dacilor. InscripOunnle gäsitepe treI templurI dace, din Slaveni, dinSarmeze ghetusa si din Apulum, repre-sint aceste semne ca semne ce Incon-jurati pe Mithra ;.aceste semrie din reli-giune trecurg la PomniI RomanY, se *-trail pana astklI. Acum armele se mo-difica. Pentru ce ?

OrI ce efect are o causa. Care estecuvilntul pentru care se schimba armelesacre ale tëril care ne rechiama origi-nea mistra, hlstoria nóstra ?

CAnd se schimba un rege, se schimbaasemenea si vorbele sente0a1e ee unildin el' le adopta si le scrie pe monu-mente publice. Acésta s'a v61util InFrancia.

Dar armele Oa este alt ceva.

www.dacoromanica.ro

229

Dupe schimbarea armelorfi historice alettrii, óre nu a'vem dreptul a astepta schim-barea numeluT de RomanT ? 0 natiunei§i schimbä armele când nu mal are sen-timente pentru numele 00, and nunraTare fapte de glorie- §i de virtutT ca sasträlucéscl al el nume.

Ru§ii, Austriacil, Tataril, Po-lonil, at ocupat de multe ori aceste ttrI;dar n'ail schimbat armele lor. Fanariotifintr'un seed §i jumätate, dominind pe a-ceste lrT ca proprietari aï natiuneï, cumisiuuea chiar de a ucide acésta natio-nalitate, nu at atins armele ërii. Tre-buian românI §i (imenT ce se Oic naÇio-nail sä facä acésta? Ne va ride §i neva despretul istoria viitorulul in timpurïmal marl ? Va fi filrí pietate pentru a-ceia care nu an sciutn a fi români §i

neatärnatï §i care ail insultat terina stra-mo§ilor lor.

Avea dar dreptate divauul ad-hoc anddeclara cA numai nasce Did un romAnnspre a fi stapAn, ci nurnal spre a servi ?

www.dacoromanica.ro

230

Aceste arme sunt antice. AtenieniT a-vead cueuvaoa. TraciniT avead efigia mor-tiT, celtil sabia, RomriniI acvila, Cartage-nep bustul caluluI, Sacsonil ealul sä-

rind; Francil leul : GothiI ureul Daci Icorbul, taurul pe care ucide Mi

tra. Sórele are este insusi Mitra. Celedoti il insocead ea symptome natioriale,ca ambleme, 'Rite a o originI In ince-putul natiunel. Numal Mourn ImptiratulJaponului iu 705 de la Hrist dete fiecdria provincit din'imperiul sed, dupe aluI tantasie armoaril. Druidil avead sar-pele. DaciI maI avead Dragonul sagbalaurul care se lud, si se pristra de ro-maul. Pe steagurile legiunilor acestora sevecleati figurl de fulgere, dragoni. De aidvenird particulariI i imitard armoariilelor de noblete ; care mal tärçliü cdquräiu ridicol.

CorupVunea care otnórd, tot ce era no-bil, demn, In acéstä natiune, introdusd prininstituVile coustitutionale de guverne carenu erati ea inältimea lor §i urrnate panA as-

www.dacoromanica.ro

231

t60 la un us. consista in a cumpärs con-sciintele intr'o mic de moduri in soco..teala cädereI natiuna Natiunea se des-póie a pláti §erbii tyranil ea sä. o

§i sä o ingenuchiä. Mijlócele despo-tismillui france ce este spaima .§i perse-entiunea Till sI se uneasca pe MAIO, mij-b5cele de coruptiune. Colo ministru res-ponsabil, dar sigur ca pentru el nu eFfenici o respundere, calcä legile pe care ajurat. Dincolo tot ce este fonctionar pu-blic. scapI de ori ee respundere urmänd eufidelitate a esecuta vointele alIturl cu le-gile. Omul liber, incI este amestecat inacest lairt care leagii tOte clasele, töte in-teresele, §i de multe ori vine a da aju-tor absolutismulul puma'!" ca 81 nu devievictima furiI el. Persecutiunea spirituluide partida child este la putere, se facemaT asprä. Mal al un sentiment de drep-tate, de neatIrnare, esci persecutat ininternele tale pe care trebuia ale pro-tege legea. Esci lovit in rudele tale, inamicil tel. De unde nasce temerea de 3§1

www.dacoromanica.ro

232

face amid din címeie demni i neattir-natl.

Se schimbli In general sentimentele dejustitie de -onestitate din inima omului.Inspiratiunea consciinteI se sacrificg lainteresele injosite §1 egoiste. Corup-tiunea in caminulti privatil devine cao maladie care lovesce naturile slabesi degradate. In viata publica corup-Iiunea la óre care epoce se pune insystem ca la no!, practicatä cu Igrgimesi la- lumina çIilei, cu un cynismtlitor. Cel ce it esersä isl fac o fal depolitic:I marl. Cei ce o sufta o procia-

o regulti de ratiune si de intelepciu-ne a schitnbariI convictiunelor. Sunt doAbase ale actiunilor omenesa Interesul §idatoria. In politicli sunt doh' unacare eugetó, cl morala este una, a nueste o moralit pentru omul privat i altapentru omul public ; cea-l'altà care nucr.edela alianta putinciósä intre moralPisi Intre politica care cobóra guver-nul la cynism. Acéstä sc011 se formea-

www.dacoromanica.ro

233

qd dupe mail evenewente, titunci auditin léra sunt marl emotiunI §i in sufieteleslabe o reactiune de abatere, o trebuin-ta mare de placerI materiale. Guverneleenergige, demne. and ved acésta, des-tépta pe cettitenl, face apel la ccnvic-tiunl, chiar in scopul intäriril §i conser-väril sale. Este pericol a se basa preamulai pe interes, pentru elii. Un gu-vernA ce nu are sprijinulti seil pe na-tiune, fart o politica hotaritä §i pentruinteresele generale. iubesce sti. se corupä§i sa vatja venind multimea sl cérä fa-vorile sale. Se duce chiar si ispitésdiconsciintele ce §ed la o parte. Un gu-vern coruptor se dovedesce prin preten-tiunele sale de protector al intereselormateriale. Catd a desintera natiun ea decestiunele de pridcipil, materialismul po-litic ucide -spiritulul public, ce este viatapopórelor libere.

Organe platite de el manifesta opiniu-nele lut Acésta coruptiune politica tin-de a vitia institutiunele tóriI, in consci.

www.dacoromanica.ro

234

inta electorall a cetAtenilor corup0a tin-de maI multe curse. Fonctinnele publiceatuuci nu se mal daii din punctul deve-dere al intereselor publice ; dar cacuiA, ; nu mai sunt recompensa servici-lor leale. ci o fleic aruncatA spre a cum-pAra omul degradat in dobitoc.

Fonctionarii sat cu ce prq se capAtAfavorurile, ast-fel emuIatinnea intre din§iie tristA Prqul este pentrn cel mai ser-vil. Junimea ce vine la 'Arta carierelorpolitice, aflA cA un caracter tare este onenorocire pentru ea. Ast-fel dad ea slà-besce, ajunge la cariera sa slabA, abAtu-tA, coruptA §i mal egoistA de cat gene-ratia nóstrA. Esemplul nu ne-a lipsit inacesti timpi, mai ales in justitie. Dar dintóte coruptiunele care ucid o natiune celemal funeste sunt, cele ce se fac cu re-presintantii natiunel, puteri, concesiuni,favori de tot felul. Acósta omora mo-rala, libertAtile tAril, tot ceia ce face sdtrAiascA o naOune.

Ministru D. Mica sprijini proiectul de

www.dacoromanica.ro

235

lege prin care se propunea cedarea cAiIde fer de la Bucuresci la Giurgiu com-panii prusiene, ast-fel precum undita spri-jintt pe un pesce ; el insusi avea o pétrape consciintä Camera de si esitä, dinopresiune, de si fidela espresilne a mi-nisterului reactiu::ei, se indigna de acé-sta propunere. Numal cap' va vechi doc-trinari, ai scólei in care Românii art pri-ma constitutiunea, prin sophisme ca ace-lea ca romanil nu pot conduce o calede fer, catara a sprijini proiectul. Elc5slu si calea de fer de la Bucuresci laGiurgiii ramase in regie.

Prutul. riri liber al Moldovil se deteRush' si Austrii prin mijlocirea uneiconventiunl de navigatie. Lui Openhaim prinresiliarea contractului de bancrt, i se daruimai multe sute mii de francI Tota banca sitop* amicil si protectoril ei erail in senatcand se vota acest tribut la Februariii. Ces-tiunea Cali ferate de la Suceava la Iasiprai Romani, fuse un alt favor. Dat con-panii. Opinian,!a o vesteji ; dar camera

www.dacoromanica.ro

236

ramase in cinismul el. Compania Strus-bsrg, dupe ce ha lu intreprinderl o calede fer cu 270 mil fraud chilometru, peun terim sq, %I'd angajemente a face niclmacar un tunel ; cu un singur rand deine Ceia ce face ca ose'ioa sa fie in-., . ', ,

gusta ; nu se mulOmi de acésta, si prinmai multe locurl nude intalni dificultäticare iar fi causat cheltuell marl, ocolicu drumul spre locurl sete, si adaogandast-fel, peste contract, nu mOru I c1iilome7triter hotariti. Pe care cata al platiacésta téra. Nefericita este na0u-nea unde tot se face prin favor. Favo-ritismul acesta, ce de la 11 Februariü aluat un sbor si un cinism cu totul mare,lupta a manca nu numal presentul, darchiar viitorul Romanit In acésta epocase 'Ate Oice cu drept cuvént ca Românil,traiese in socoteala viitorulul.

Funeste le imprumuturi ale lui Stern siOpenhain, si ccl ce le urmard nu se uitarg, siguvernul propuse un alt imprumut nog de 15milióne de lei poi. I` n imprumut pe fie care

www.dacoromanica.ro

237 --

an spre a acoperi deficitul din budget ?Este starea cea mai trista a finantelorstatului. Am (lis deja di nu este ertatpentru acoperirea deficitelor budjetare, ase adresa la viitor. Acésta nu este per-mis de cat atund cand patria este Inpericol §i are a face un resbel de apa-rare. Deficitele, se acopera chiar prinmanipularea dibace a budjetelor. i tre-buie sA esiste un stat unde dmenii de &nante sA fie idioti. a sa nu scie a manipu-la ast-fel. Traim dar In socotealaralui. Va fi frumos acel viitor ! Acel vi-itor va datora sórta sa, fie miseria, fiemórtea, acestii epoee de ameteala, de 11-tacire. de confusiune, de favoritism, sis-teme funeste ce Dumneftù face sa seesprime cand natiunele ai a se des-

Este condamnat sa piara un stat carenu póte esista de cat Wand un impru-mut pe tot anul se-si acopere defici-tul din budjet, de unde va plati ? dinvInOarea bunurilor statului §i din impo -

www.dacoromanica.ro

238

site grelo ? dar bunurile statului se vortermina intr'o i ; impositele grele, voraduce starea unde omul va munci numalpentrti stat, si nu va aaea Did mAngAie-rea s va4 ea din prqul muncil luT de-votath statulul, trage un folos public. Sta-tul risip. cu §erbil §i mercenarif §i pen-tru el nu face nimic. 0 asemenea starede lucrurT nasce anarbia i sbirii, celedin urmh simtome ale mortii uneï na-tinnT nefericite.

ScitT, români, care va fi resultatul aces-til stall de risipire ? Atunti cánd tOteaceste concesiunï, aceste ctli de fer pen-tru care yeti avea a plat 90 de anleke SO miliOne pe tot anul, când acesteimprumuturi oneróse anuale vor

plätite ; child ceslinnea averilor mii-nästirilor Inchinate va aduce slioa dc platä§i când tete aceste averl se vor atria vindu-te deja pentru impticarea locorniilor reactiffläminde silocomiT favotitismuluï care ne si-lesce a trece peste orT ce ratiune: and Oranu va mal putea pläti prin imposite, scitï

www.dacoromanica.ro

239

ce pat sä se v6dii? afard de anarhie?o comisiune europeanit fheantiari, ca comi-sia europeans de la guile DunäriI, carevenind aicY, s ispuie de ursitele èriìpänä la a ci virsnicie.

Camera. alésä prin yiolatiuue, prin fa-voruri promise. Compuq, de eleminte o-norabilf si de elemente necunoscute fan sii,se scandalisep opiniunea publia ; venisí apeobe lovirea de stat a puterei ese-cutive, §i violarea pactuba intre na0u.ne§i acea putere: din acel moment nu mai fusede citt o putere in stat : puterea esecu-tiva, constitutiunea violatä. Cele doll alteputeri dispäruri. Senatul care se compu-nea de chti-va liberail sinceri §i fal§I. nuaye curagiul a blama ministeral pentrnfapte de violare care in Francia. sub Ca-rol X fuserä causa pima marï eveue-mente.

Sperantele sent perdute In principiulcare furi puse de revolutiunea din 11Februariii ; de acel spirit care, ca siifulgere mórtea, aleargä la elé ; §i fan

www.dacoromanica.ro

-- 240

dintr'o tdr liber, dar gaspillitta defurl, apanajul ereditar al unel fanìiliice trebuia sa aduca In natiune, pu-terea , marirea , libertatea , respectultilegilor. Aceste speranIe nu sunt Incaperdute in sinul celor sincert Natiu-nea spera lincli,, de §i guvernele salecontinua eu systemul de perire §i dedegradare, ale druI loviri a dat5 nas-cere ideiI de domnli strein. Se misenatiunci en acei domill care aveail aidrude §i §erbi clirora le oferea siingelecare calcati legile ea sli fad averea u-nor blestemati favoritï, care dali drepta-tea numaI la §erbil lor, care faceali dinnatiunea stlipana, mo§ia lor : care nu a-veali misiune ; care nu aveail putere, ma-rire, glorie, niel pentru el nicipentru na-tiune, càre ere.' §erbi la streinI, §i careea streinil sa le plistrede o putere Inni-

vindeaii Angele naOuneI la specn-latoriI Europel §i l faceati uu merit c:1-tre el prin umilirea naÇiunel. Senatul tre-murli la ideia de a da an vot de blam.

www.dacoromanica.ro

241

abia se gäsirä doa spre4ece inimi ge-.ner6se care oferirä votul lor spre a bla-ma uciderea libertatilor §i a suveranitätilpoporului De aid acest senat, dispäruel insu-§t prin sine insu§i. D. Tell, Costa-Forul §i vestitul arhitect al academil a-vind aer a fi lutele§! cu ministerul sprea face sä caçlit senatul, In vederta corn-plectäril reactiunet demisionara pentrumotive ca senatulii votase propunereaGudju in privinta und anquete de so-coteli ale buronlub senatului.

Prin disolvarea senatuluI contra con-stitutiunet se complecta reactiunP-. Aus-tria numai avea ninrc a cere cl, la gu-vernul roman. Avea tot ce a volt. maimult. p6te.

Reactiunea contra liberalismului fuse .acum maI puterica de cat tot-d'a-una .

Sprijinita de afara §i din untru de tóteputreOiciunele edificiulub unde putreslea5actele trecutulut doctrina despotismu-14 anarhil, §i unita cu renegati de laprincipil libertätit deveni formidabiflä.

16

www.dacoromanica.ro

242

Constitutiunea tticu. Legile fusera ineca-te, autoritatea nu mai represintä de catinteresele reactiuni. Pentru sperantele Ro-mânii, numai esistti cestiunea de partide.Partidele nu ad principil. Tóte acestepartide ce ail guvernat de la 1857 duperegulament. T6te ad venit la putere. sibite ad, sustinut acelas sistem. La inte-resele apasatorilor a se sacrifia intere-sele apäsatilur.

Aceste partide ad trecut de la suve-Kanitatea poporulul la dreptul divin; dela drentul divin la suverauitatea popo-rului Lira convictiuni, consiliate nu maide jute! ese de partida, töte ad centrali-sat, tóte ad fäcut din natiune proprieta-tea guvernulul; töte ad sacrificat legilela interesele favoritilor si partisanilor,Vote ad pus puterea esecutiva asupra ceijudiciare si legislative ; töte neputândiiface absolutismul de fattt, rat facut submasca legilor; töte nu ail sciut dud ailvoit sa ating& córda puterel, miirirei na-tionale, de clit sti invalue in ridicul a-

www.dacoromanica.ro

243

ceste divinitAti ale viitorului. SpEctrul sys-temului de umilinpi, nationalA, a remasin altarul patrii, §i preotii nu sunt Incáprimiti la templu de c cu conditiuneade a stinge focul sacru. Preotil nostripolitici sunt preoti de imormintare.

Acel spirit care a ucis ratiunea, acelspirit care desparte po Romani in fac-tiuni, ee nu ,recunósce de cat intereselecele mesquine, §i ride de dreptate, de a-devür, de DumneçIet, se esprimA cu ci-nism In urral. Vase procurori daü de-misiunea motivatA, desperati de a malvedea dreptatea m atArnatA in aceste pA-minturi lipsite de o sórt mai bunA. Mi-nisterul prin sbiri, in contra legil, tri-mise la mAnAstire un condamnat de cur-ti, fait scirea lor. Acesta fuse un sim-tom a junimea nu era incA mórtä.

Dar datinele aunt sfA§ietóre. Ele se facrele pe tótä ioa. Cinismul la apitsätori,la apAsati. Omenii imorali coperiti de totfelul de rAtAcirl fac prin organe de pu-blicitate, moralA §i atad ómenil onesti,

www.dacoromanica.ro

244

favoritil care aii compromis pe Cuza §irat( tritdat, slut astaçll bine §eçlutl. Ca andface in adins sa indignesile natiunea, §ispiritulii public tace, nu le rupe mas-ca, §i guvernul face din el diamantif po-dóbelor sale. If chiami sit 1 inttirésca 0,-1laude. Omenii inavutiti in alte timpurl§i de ast4li din pr4i, ast4li primesc pretuldibacii lor, astâçli declarä pe adversarii lorde furl, §i spintul public, tot atilt de la§ §ide vicios, le decretä coróna virtutilor.Mincimia, intriga, fal§itatea, calomnia, pra-da, risipa, locomia ce face a cresce peoil ce omil spre a trill din budjetul sta-Will ; §i din täyttlirea suiletulul seii, dinträdäri, din calomnii §i lingu§iri, suntvirtutile epocei. Patriotismslii ridicu-lat, onórea, dreptatea, meritulfi datil sailtägkluit de partide, din puntui lor devedere condus de acelti spiritii egoistiicare nu mai admite principil, ci numalposesiunea puterei spre a despoia §i sprea ucide esistintele patril. Omult onest,desperat, silit a ¡lice; o Ora unde óme-

www.dacoromanica.ro

245

nil onesti sunt persecutatT, §i eel inavutil dindespoierea tèril chematl a face ursiteleel, nu este patria mea. Societatea Inca-ragiazA vitiul §i guvernul II vede Oimbind,Spionul, favoritul, inavutitul din despo-ierea t'ëril, ImbrAti§at de guverne, estesArbAt6rit, este lAudat, este incununat deOmenT, de familii IAA la graciósa fe-n, eie, §1 feciórA care nu maI apretuiescde cat ce este putere chiar dud este imo-ralitate: Ce este aur, ce este lAudat de olume perdutA. AlAtarI cu aceste scene ce nerechiamA tóte acele na thin! care ad petit Incertele lor interióre, in coruptiunea lor, dela Babilon ping la Romani; natiunea a-devAratA romanA purA IncA de vitid, decoruptiune, suferA, ro§esce, §i astéptA mOrtea sad scAparea. Cu cat ómenil onestise pronuntA contra acestor uciderI alevietiI patriI lor, cu atat ceI neru§inatI suntchemati de cei puterici spre a§l face dinel instrumente de sprijiu §i de pradiierl find la an loe unul veni §1 Oise cAva apela la opinia publied ! tot! se pu-

www.dacoromanica.ro

246

sera a ride cu hohot. Enhnicil acestil epocl.sunt libertätile, este dreptatea, onórea, glo-ria patril ; si tot ce este roman. Amicil,sunt veneticil; avanturieril, vagaboglil. SAr-man& Romanie! óre virtutile nu mal faccausa ta ?

Din acés, A stare a teril adeveratä §ilugubrd, RomfiniT sa nu se despere. Fun-dul natiuneT este pur. Surfata este co-ruptd; lêngd iarba venitatii, cresce florldesfittittóre. Spinil insocesc rosele. Acelfond nu este vicios, acel fond are vir-tuti, acel fond este nobil, este generos.Este roman. Vinturile bat, si turburd sur-fata, fondul apelor rämine liniscit i ino-cint de nefericirile dupe surf* inn,-ritatit, acestd fund, este poporn1 nostru.Romania va rdbda. Viitorul el este asi-gurat de dark din interesele ce inspiritputerilor prin positia t6rii geographicd. Vi-itorul el, este vointa lui Dumne0ed i niciun tyran nu póte sd, om6re Ora. Tyraniiper. Libertatea rämane, citel este o vir-tute, did este un dumneçIed. Calomniatorii

www.dacoromanica.ro

247

dic c RomaniI nu mai ad speranta in liber-tate ; ca sunt servili, §i doresc astayli lantu-rile ; 0 parte, surfata, ciocoil. Daca fondalar fi fost ast-fel, natiunea ar fi perit deInuit. pie ea lanturile robil ad degradatviata, puterea, barbatia, §1 mandria destapän. Oil care ar fi fost terórea aces-tor asupriri dat nu a patruns fundul.

Acest fund nu voiesce a fi in lanturl.Voiesce libertatea cad este curat, Voiescegloria, cad are viatti, Fundul este roman.Streinii at trecut peste el, el a ramasstlipan. Noi vorbim de acele turme nu-mai ce n'aii de cat numele de români.Si care pentru aur. vénd drepturile desuveranitate, profana dreptatea, insultagloria, vinde libertatea, insultä unianita-tea, in numele lor sant, fär pudóre.FIT ai cinismulul. Ei nu mai 4.6 sangeroman.

(Ind streinii, sub Ludovic XVIII file-casert Francia §1 o trataii ca pe o Ordconquistd. Cam] acéstä nefericitd natiuneera silitä dea cea din ui ma cama§li

www.dacoromanica.ro

248

puterilor aliate, Salvandy publicl o bro-suri ; Coalitiunea i Francia, contra apd-sAtorilor. AcéstA brosurd miscA natiuneaadormitA, si revoltI pe coliatie. Ei cer custäruire arestarea autorelul. Dar regelerefusl cu nobilA demnitate. El era Ina fran-ces, cind streinil pArAsirA Francia, Salvandyfuse rldicat la cele mal inane demnitAtl derecunoscinta publicA. De la cAderea mi -nisterulul Golescu BrItianu, influinta stre-inA i mal ales austriack inläturl vointaRomAnA din csersiciul et. Natiunea prinrepresintantii eI , de la 2 Maid in CÓCeprirnea cu indeferintl or! ce stfortA i sefAcea; primi statulul dat de Puteri, primiconditiunele Turcii, a primi tóte actelece venead de afard in tOte conditiuneleonertise care tiude sA .,o ruinelje. Ni-meal nu çlice nimic. votea4 contra

isi fac un merit in fata guver-nului, natiunel, consolilor de aceste lap-te, ale cAror resultate curind sad mai

pe léngA ruinarea patril §i inda-turare a el la streinl presentul el §i viito-

www.dacoromanica.ro

249

rul ei, era sl nascd asemenea absolutis-mul sub forma arbitraruluT, apol acestcinism ce nu mai rosesce de nimic ! cealtit datä nu era ertat, astaçlt se ia decuragid, de eel care ad perdut cea dinurm A pud6re.

Ministerul fuse consecuinte cu doctri-, na. 0 earner& Edna contra constituVu-

nei, in locul alteia disolvatä contra con-stitutiunel, anuland dod, puteri ale statu-lui si urcând puterea esecutivä peste celealte puteri, disolvarea until senat a d-rill maioritate servillti, refusit de a com-plecta un vot de blam, de asi face da-toria, bite acestea fuserd, violate ea ci-nismul capilor ce compunead bandele elec-torale in care nu mal era nici simtulde proprid interes.

Nu era destul de asigurata pentru des-potismul ministerulul starea nod care A,-dicase tot felul de control: avurit recursla acele mijlóce la care alergard mid multeguverne constitutionale in Europa. La si-

www.dacoromanica.ro

250

mulare de ucideri. Un Popovici este de -clarat a a trecut cu o pusca pe IWO Or-ta caselor ministruld. Politia scia §ipindea. Negresit ca trebuia sa scie, decipericolul nu era 'mare. Guvernul declaradi a prins pe asesta cu arma in mama,afara : pe dud el era arestat In pat, dor-mind. Acusatul s'a lis ca a declarat ca a voitsa uciga pe ministru. Atentatorul aveacomplici. Complicil dol din ómenii careserviserä sub guvernul Golescu Bratianu.Iatti o arma puterica contra acef parti.de, contra acelor doctrine liberale, contraunor principii ce de doti-Oeci de anl lup-tä in contra despotismulul si a ciocois-mului si a hotilor. Sub Ludo vic Philippe sefaceat asemeneajocuri; dar ele erati tot-d'a-una in vederea alegerilor. La noi se termi-nasera alegerile cu baioneta i coruptiu-nea, nu linelege nimeni näscosirea aces-tuT atentat contra unel pershe care nueste nicT Jun Cesar nici Neron. Ci unbiet roman nascut a fi prada tyranilorcand el nu va mai fi tyran. i care nimic nu

www.dacoromanica.ro

251

póte mal lesne dobori de cAt un ordin al luiDavila §i Popa Take dud va vd, sat un votal camerel. Incerarile de asasinate precumnid parodia lor nu sunt permisenid sufe-iite acolo unde este constitutiune. Cu tötearestärile ce urmart in urma acestul sgo-mot. Opiniunea publica I./Jaime ne con-vinsä si en çlimbetul pe buçle ce trädaburlescul din aOstit dramä sanghinart incare nu curse nid sänge nicI apt.

Propaganda opositiunel era ca liberaliTnu erat destul de liberall, de capabilide integri. Ea promise a forma partidaliberalt, nationalt. Dar ce aduse in loc.In fata libertatil, arbitrarul ; in fata ea-pacitAtiI, o stare de Wan* eliçlutd incopilärie ; in fata abusurilor, cynismul.Combätänd ne incetat esclusivismul libe-ralilor, indatä venit1 la putere, esclusi-vismul fuse religiunea opositiuneï. Streinilnu erat nemultumitI st yap acéstä intur-nare la morminte, nid acest regim de resbu-nare. Omeni care jail servit sub regulament,care iat primit cu buquete, cu floe, st

www.dacoromanica.ro

252

cArmuiascA o IérA ce o credeat contra-rie intereselor puterilor vecine, era pen-tra ei an triumph complect. Ungaria §iAustria incetat de a mal veaé prin pris-mul imaginaOuneI lor fantasma Dacil lutTraian ast-fel cam o fAcuse eroul de laCAlugArenI. NumaI avèa de cat a ordo-na la romani, la âcest stat pe care Eu-ropa II numise bulevardul oriinteluf; elordonarA sari nu, dar ministril se &curl canisce guvernorl trimi§1 de la Pesta:

Dar aceste InvingerI prin surprisA aletrecutuluI asupra presentuluI, ar fi fosttrecAtÓre ar fi fost privite ca nisce a-beratiunl ale evenimentelor. Ina con-plâcerea ce se gAsi in natiune dud ease lasA sell rAdice dupe cap corOna su-veranitAVI, §i apoI se-1 dea reactiuneadrepturl ce natiunea singurA 0-1 dA,fAcu sA nasci atat intre romini cat §iintre sitreinI descuragerI naturale ne ye-dind hi napunea oficialA cel putin foca-rul puteric unde nasc §i cresc convictiu-nele despre drepturile §i liberatile unei

www.dacoromanica.ro

253

natiunI. LiberaliT abltutI de la putere,pinftle vasulul aOura? óre numal aid eraviata nationalä ? Opositiunea incéra säfie liberalk capabilk integra, nu póte. Nuputea träl o i daca nu vs. viola con-stitutiunea §i legile, era darNu putu sä indrepteft nimic cu ómeniinuoI §.1 integri; Aduse din eternitatea tre-cutuluI tóte figurile ce purtaii coróna re-gilor de confusie, sä Indrepteft finantele §iast-fel arátarä Românilor a nu mg suntprincipele care mi§ca partidele degradatein factiunY, ci nu ma! dorintä personaläde a veni la putere spre a continua acea-§I stare de lucrurl pe care o combateat.Ce este ma! descuragietor de at t6teeste a nu vedem putinta tine! unirT §iarmoni! intre românI nici in timpi de pace,niel In tiny! and drepturile natiunel arfi atacate de afara. Vedem aparätoa alt6rif ; putinl ; vedem insâ milt! care arçlice maI bine streinul de at .adversarulmeä, §1 acésta cite! nu sunt principil, cilupte a lua puterea. Nu este de at

www.dacoromanica.ro

254

o ideie personal& Ce am vNut, ce vedemInca, la portile streinilor, fignrele suplianti-lor, ca cersetoriI care 41 aratä plAngAnd ra-nele lor,la stApAni. SA, nu ne indoim un mi-nut. Este lupti putericA, Ina In natiunea nós-trA Intre spiritul libertAtil omulul si spi-ritul despotismula Cel din urniâ a trium-phat gracie ignorintil si trAdAril, triumphulnu va fi lung. 0 constitutiune se hrA-nesce prin propagarea ideilor eI. Cat& canatiunea O. scie, sl IntelégA institutiunelesale, ca sA le apere. Nu este ast641 tim-pul a cere asemenea cursurI. Dar natiaare alte mijlóce a afia cum este liberA.

Nicl o garantie de onóre, de avere, deviatA, societatea era obiectul lovirilor au-oritittil. Trebma ca ea sA se renege sprea putea a fi apAratii. Ministrul justitiIreactil schimba requisitoriile procurorilor§i ordona cum voia el, sat favoritil, satpartida. Confiinta IncetemlA ; viata sescumpesce. Abusult1 §i frauda in co-mercit se tolerit pentru CO ce at vo-turI, §i societatea se face prada Min-

www.dacoromanica.ro

255

gatorilor. Populatiunea devine Whims&sub inriurirea partidelor, nenumärate su-ferinp nase pentru top, desvoltarea eco-nomic& a societatii se turburi ; ordinulmoral se cleatenl. Tóte faptele sunt denaturl a aduce o lovire consciintei pu-blice, in turbareainflticitratà, lute() parte a

notiunele binelui si raului drep-tului si ne dreptului se intunecarä, omulaiureap, in patimit; ratiunea 11 pAräsesce.Tot este hotArit si jukiecat cu orbireturbare. Faptii care purceserit din acéstäanarhie sunt nenumiirati. Relele sunt maicrude si mai multe de cfit t6te ale seWar& sub cele trei ocupatiuni streine.

V'om esprima aid tin tapt de cea dinurmi infamie. simtom trist i dureroscare esprim4 caderea cea mai umilitóre

sufletuluT omenesc, §i starea de omori-re a sentimentelor unel societäp care per-mite a se face asemenea lucruri.

Ura contra doctrineror de libertate, derominie, de onóre, fuse at4t cre turbati,hi at agentii acestul regim, ne mai a-

www.dacoromanica.ro

256

vênd nimic a respecta In complicitate custäpänil din acele principil pe carese repostk societatile, scrie, sigur cu Tie-pedepsire Contra unuia din capii partideTliberale. Ce este acéstä tubare si degra-dare a omulul in hérä albatia ?

Imprumutard acest .act care este ne-cesar pentru istorie, din jurnalul Roma-nul : Thal.

D-lui Prim procurore al tribunalululde illfovii

Domnule Prim Procurore.

Am primit ast1-01 acésta epistolk pecare si- o Inlature4 in original.

Dupà bataiele §i tot felul de persecu-tArl, precum s'aducerea lui Dumitrescu,proprietar din Giurgiu, 'Ana ia BucurescI7pe jos si cu lantul de gal, avema acumsi insulta §i profanarea a tot ce are o-mula mal sacra : a mormintelor pärinti-lord si copiilor seT. .

Voia publica, domnule Procurore, acé .

www.dacoromanica.ro

. 257st epistola., ca se vé1;1i top ródele ce däpersecutarea, cand guvernul o sustine.

Voit publica,o asemene, cAd, de nuse va face Indreptare, nicI eii nid sociamea nu vom mal putea merge*la mor-mintele coplilor

Ast-felt se va constata cA mórtearApit copii s'acum organisarea resbunirilIn sisteml ma va opri chiar d'a puteaplAnge la mormintele lor, oprire egalA cuacea-a a mortil.

Primesce, domnule Procurore, asecu-rarea osebitei mele consWertrï.

C. A. ROEf..i.

Bucuresci, 23 .runia, 5 Iuliü 1869;Domnule Erisi Q. A. Rusetü, P41' ye-

¡lutt ce al fAcutri. Nu este _Incr.. pen-tru clue se gAtesce si este pentru carese nimeresce. Tu, nelégiuitule, m'al dattafarA din cimitirii si al pus pe MActres-eu in locul met preotii si in urmä rapfAcut i 1ngrijitor. Rusetii, asttyli te a-nunÇ sunt orAnduit, cu ordinul pri-

17

www.dacoromanica.ro

-- 258

mArieT, preotti si Ingrijitor, §i veI arAtasi ovreiceT tale cA In t6te senile m6 duepe la mormêntul vostru §i udt §1 et cupi§at, fiind-ci, ca preott, îi sunt §i etdatord a 'tI sluji tie, precum §i ovreiceTtale. Florile, ale draculul, cum beat, dupicum le udfi cu pisatfi In Vote serele faràesceptie, precum tI-a spusii §i ovreicata mergt fórte bine.

ET ! nu maI viT tu veui dati pre-cumt n'a fost admit din némuld tetorT ba, cbiortle, la put ere !

MaI poftim4 prin cimitirit si m6 feli-caul, oii tu sag ovreica ta.

Asemenea lucruri nu le admit nicI bar-bar& Asemenea lucrurT nu se fac acolounde autoritatea este morali. rationati,si 10 cunósce misiunea sa. unde ea esterepresintatiunea societitil.

Ori ce societate esistg, cdcf are o mi-slime. Misiunea fericirel sale comune. Madea perde ideia acestil misiuni i nu facè

www.dacoromanica.ro

259

nimic pentm ca sit ajungA la scopul eT,acea societate nu maT péte esista. OrY cenedreptate se lace unul individ inteo natiune, se face natiuna CAnd natiuneanu se maT intereseatlA la nedreptAtl cese fac indivisilor care o compunO. eanumal este o societate, cAcT perde cons-ciliate fiintel 0 drepturilor el.

Logica este ne strAmutatA : en treen-tul, tot merge la trecut, la acel trecntcare l'am mostenit de la phanariotT. CAndOicem trecutul Oicem spiritul cel bleste-mat de Dumnedeil §i de nfitiunT. In aceltrecut tot nu era rM. Partea cea bunka trecutulul era vii tutea, bArbAtia, sacri-ficiul averel 0 vietil pentru drepturile pa-tril. Acestor virtutT suntem datorT drop-turile nóstre de astAdl. No1 n'am fAcutilnimic. AliturT at spiritul Romini1, liber-tAtil, onórel, mArirel tare se destepta dintrecut, v'oru gAsi trAdarea, la§etatea, ig-norinta, infamia 0 degradarea omulul InvitA, perfectionate sub phanarioti, 0 subaeeste emblem venind astAtlY chiar A

www.dacoromanica.ro

260

reclame drepturi la o lume degra-datii.

Mal multl bittrin1 octogenarl din mun-ten!, si Moldova, au adresat scri-erl In urma publicatiunel vieth lul Cuza.Töte sunta o critica i tint aplaudt.Trebuia s lovescl mal tare In tyran.tlicü unif. MAO pe citti Pa! ridicatttpentru cite va fapte marl, insusl notle admirim, acesta este spiritul ace-lul trecut de la care avem a InvitaIncA. Insi nimic nu vrem de la ac eltrecut care se bits& pe sperantele pha--nariotilor ; care da suvi tanitatea na-tiunel la- un ow, care ficea din patinaeproprietatea guvernultil, idel mostenite dece! ce o guvern/t, system nefericit a lecArtd consequinte vor fi fatale ca conse-cuintele a tot ce este despotism, si sesprijinti pe slibiciunele celor ce traiescdin despoierea natiunel.

Nu va esi un bine pentru inte-resele natinnel din pacturl Inpuse sailcumpirate prin poruptiune.

www.dacoromanica.ro

261

Caracterul acestul minister afarA deun om, fuse reactiunea. Faptele sale,arbitrare si violinte, spirituld sed con-dusd de patimA; iar nu de ratiune, deresbunare, trebuia sA maréscA anarhia.El nu scid nic sA arate mina defer cavaleresce si sA dea o ordinii, fiechiar cosacA, nicl eA respecte constitu-tiunea si legile. Din acéstA situatiune piscu anarhia. De mult limp In societateanóstrA inmurgea anarhia. Ori ce socie-tate are un scop a urma in preunA cutosi, i and membril asociAtiunl nu millsuut invoiti asupra scopulul sad asupramijlócelor, anarhia incepe, Când veni mi-nisterul gAsi semAnta anarhil ; faptul elIncepu prin antagonitmul In interese. ApAstra puterea, trebuia a ucide atilt idei-le liberale cat si órnenil care mal tineadInci la aceste idel. Micsorimea causel

anarhil trebuia se-I dea un carac-ter miserabil i o formA hidnasi. Ea venica preludul disolutiunel sociale. CAcl numal fuse aid o garantie . pentru socie-

www.dacoromanica.ro

-- 262

tate, justitia se schimbit tu jandarmerie;sbiril i agenil autoritAlil care lovesc,nu aunt supusl la legea comunA. Adver-serif sunt osinditl de tribunate din ordi-nea ministrulul la inchisbre. Niel o au-toritate liberA la care eel lovit sA pótAprotesta.

Municipalitatea urmea0A acel systemce urmemlit guvernul, ea nu are perso-nalitate. Centralisarea in mina guvernu,-lul a acestor 4nstitutiunT, fAcu din elenisce insttumente tot-d'auna tu serviciulautoritAtil. AcêstA Municipalitale are noitmilióne lel v-echl datorie. Ea nu a datticapitalel nimic in schimbul sacrificeloracapital!. AstitAll call a face un 'not im-prumut de 12 mitiOne lel nol. Nu va a-duce niel un folos nici din acésta. Nuse mal plAtesc si nu se mal cheltuiescbanil natiunel de cAt spre a inbuiba tur-mete de traficantl pe care se sprijinâ a-ceste nefericite guverne. Ca o amantAtrAdatA de amantil el care se lasA a semagi la promisiunele per6Oilor, natiunea

www.dacoromanica.ro

-- 263

romink-prin alesil el, sail pectru tin sen-timent sincer, saü pentru in teresul celormal multi, veni la trecut, la despotismasi creçlu eh a triumphat clicl s'a ingenu-chiat.

Sperantele sincere fusera inselate. Sys-temul constitutional ce se inaugurh, aveade bash suprematia puterel esecutive a -

supra celor alte puterl ale statuhil. Sys-temul sea economic a trM din impru-muturl, cheltuind viitorul, a face din autoritate o resbunare de partide §i a nu oasel;la pe interesele generale ; a face apel lacoruptiilertrecut ulul sh scape viitorul; a rein-temeia systemul de coruptiune inceput enconventiunea, a se sprijinf, nu prin ese-cutarea legilor pentru top deopotrivi, ciprin darea dreptAtil la cei care aphraa,autoritatea deja se asei;lail doh tabere, in-vinsl §i invinglitorI; devorap §1 devoratori,guvern de conquisti.

Tóte principiile liberale formate in pro-iecte .de legi, fusera retrase. Favoritis-mull cumulul posturilor la fidelil autori-

www.dacoromanica.ro

264

titil, desfiintarea barbarel arestäil pre-ventive, inamobilitatea judecitorilor caresinguri garanta justitia, descentralisareamunicipali, Vote dispositiunele din con-stitutiune, a se pune in legi, anulate !printr'o fatalitate ne intelési, tot ce erapjntru ruina finantelorh thril in viitorti,ridicat §i pus in legi.

Cánd tot este de ficut, reactiunea sus-pendii ori ce lucrare nu este ruinlitórevntru stat. Si incepe lucruri de naturiruinitóre. Religiune nu mai avem. Na-titmea o privim ca o 4proprietatea celorde la putere. Scoli nn avem. Se"' invatipuÇiu. S'a cele patru-sve Oece miliónepe an pentru scoll sunt perisiunea carese di unor ómeni cu conditiune a apiragnvernul, arinati nu avern. Comandati nuavem, material nu avem, 1a cat de a a-Ora téra, v'om putea face ce fricu Gri-gore Ghica cel d'al doilea domn cu acestnume, din care nu se trag Ghicil de as-ap, care, afiânduse la resboiul turci-lor §i desperat de a face §1 el ceva, se

www.dacoromanica.ro

265

uni cu Domnul Dabija, intrarA iu ger-maul cu trupele lor §i ii mAceläririt pins,la adoa lovire cand Domnil fusera pup.In fugA ? Nu se apArä Ora cu 15 §i 20mil de 6meni fArA material, fArA capf, a-céstA micA armatA, nu. ne Indoim, ar pu-tea sA se schimbe in soldatil de la Tertmopile dar noI nu vrem martyri, vremarmate marl sA apere drepturile patril.Sardonicul ministrul pare di il vg rin-jind. Se p6te ; dar atund pentru ce pa-tru-OecT §i chid de milióne pe au, afarAde arme §i de credete? §i atata braterAsipite de la muncl?

Dar ne fericita nóstrA natiune catii ase pleca ca natiunea sybaritA §i a traidin gracia celor maI tail, pentru ce chel-tuiell ne trebuitóre ? sit nu avem ru§inea ne declara aceia ce voim a fi !

Nu avem iutitie. Ministrul dispuindiide judecAtorI dispune de judecAti. Decldreptatea nù este* atributul until 09 sin-gun §i maI ales dud interesele politiceil aruncl ca apArAtor sail resbunAtor In

www.dacoromanica.ro

266

acéstA lupt unde adev6rul si minciuna,combat.

Nepotil sat instrumentele partidelorA,acéstA lume de favorip, de curtesani, careaD favorip si curtesani ei insusi, care aAservit de vestejire pentru domnii trecnV,mT incetea4 a vesteji flórea mAndreta

Cel favoriV aii mal muite functiunl.Ori et nu is! fac datoria pe de plin dacapretind ca o sâ Ve !Abe mai mnite funetiunl.orT daca 10: fac, acele funqiuni stint ne-trebuincióse, orl ce partida este caDeci ori ce en are nomolul sea. Marta-rim insA cA nomolul acestui rid care cur-ge astIOT la piciórele munteld este atAtde infectat in cat este en ne putintA sti nuimpart& infectiunea sa tutor apelor sale.Ce sunt acesti sbirT, acesti spioni, acestlistrioni, pentru care nu éste, lege, uu estepedepsire dad el cala legile, buna eu-viintä ca sA multumésca resbunArile per-sonale ale celor de la entere ? ale celorce le plAtesc?

0 asemenea stare de lucruil aduce

www.dacoromanica.ro

267

perseentiunea ideilor si 6menilor de bine,§1 slAbesee o autoritate care nu se malsprijinA pe interesele tuttilor, ci numalpe interesele minoritAta ce 41 vinde con-eursul eI", ca sA creede o stare. care nua scApat pe 'lid un guvern.

Domnul este par, leal, plin de on6re,nobilat de acel sentiment d'asl sacrificaviata pentru gloria patril care l'a urcatpe tronulti eL Celft ma4 liberalt dinprincipiI europil, singurul principe carea dovedit el se póte guverna en li-bertatea ; dar de unde vine cli starea na-tiuner romAne este aceia§I? pretutindenl dela ministrn pinA la primarY, arbitrarul ?coruptiunea, relacbementul¡ necapacita-tea ; cAderea, desbinarea, ura ? Ore numg este fericirea patril aceia ce va pa-tria ? Omenil care aü cArmuit sup domniltrecut1 care at cArmuit ast-fel In cat ailvestejit pe acel domni, cArmuie ne in-cetat. §i pentru complectarta nebunil, 6-meni §i capil lor care sub regulamentö0 prAdat Ora, la streini, astAdl II ve-

www.dacoromanica.ro

268

dem chemati §i s6rta tbril §i a tronuldlAsatti, in mArnele lor nedemne ? nu sun-tem óre sinceri ? Cum esecutorul inpro-prietArirel 16rani1or §i egalitAtiT dreptu-rilor politice, a stat in acestil midister deOmen! care la 2 Main erag jurati contralibertatil Oranilor §i egalitAtii drepturilor ?

La fie care popor, afi esistat o aris-tocratie. o clasit privilegiatk gretutindenia clislut ca clisA doctrinara. Dar pre-tutindent tot ce a lost in sinu-i elementde viatA. tot ce a avut virtuti, a venitsA serve patria, sacrificAnd principil re-trograçli. Unirea, fácea puterea natiunel.0 natiune nu cade pe cAt nu se aruncAin certele civile. AcéstA unire, cere re -negarea la principil de despotism ; ceretot ce drepturile omultit a impus natiu-nelor. Este ferice natiunea uncle ómenii,sciú sA . separe interesele generale de celede partide. La, no!, trecutul sdrobitti deprogres, rasisti incA, fArA nici un alt sen-timent de cAt invidia. Nu mai este ni-mic, de cAt posesiunea puterei spre a ne

www.dacoromanica.ro

269

resbuna. Mid nu este pentru intentiunisi mid mesquine este gloria pentru sine. Cu-nuna glorii luminA pe fruntea mortilor.

Istoria trecatulul este mtirtA pentru ceimal multi. Deci ori ce popor ce nu-siaminte trecutul, este fail viitor, si tre-ce RUA lAsa nimic taare dupe el. Dincel ce ne guvernA, prin systemul mate-rialist a Mat a se fase cifre, i portiu-nea Ga de responsabilitate s'a perdut. A-fonda o societate pe cifre t um voiese 6-menii nostri politici este a o fonda peilusil, pe miuciunA, pe neputincios. 0natiune ce ia de bask neputinciosul, re-vine la putincios, la guvernul until om,WA uncle ne-a adus Materialismul espri-mat prin cifre. Speranta nu trebuie sA

nu fie in relalutiuni. Un popor ce a fa-'cut prea multe reyolutiuni, nu pAstrea0Aatnintirea nicl unia, mal ales atunci cândn'a Witt de cât sA primeascA ori ce faptrevolutionar, färä sa-1 discute. Din re-volutiuni and se fac fArA trebuinta nas-ce nepAsarea de bine §i de la. CAnd se

www.dacoromanica.ro

270

fac ftirit convictiunea natiunel, nu pro-duc nimic in interesul natiunei. Nu esterevohltia ce ne trebuie ; dar dreptul eelmare dat de legl de a resista cindti secalci constitutiunea si legile, acest dreptce este in constitutiune : si pe care ro-=WI -nu-1 inteleg incA. Acel idreptd pe-care il sacrifictim la tyranl, in schimb cucomorile statulul. Românil ati o lucrare,lucrarea democrat& a crea ifimeni- marl,onesti, capabili, de unde sa nasal. o notiaristocratie de moralitatet talent, carac-ter, spirit, sacrificiti. Oamenii nostri po-liticl aunt ómenl de isbAndit momentanie.

Revolutiunea ce trebuie flicuta este inlegl, in define, in inimile acelora ce suntchematl s5. guverne natiunea, cu legilecele mal democratice. Nu este nimicti deflea daca (5menil care esecutti nu vorfi la inAltimea bor. D'aid purcede causapentrn care nu mergem inainte. Nu vorsit scie ce este constitutiunea nicl gayer-nele nicl guvernatil.

Cestianea cea mare este finanta. Pe

www.dacoromanica.ro

271

aid putem sil ne ridicAm oi tot pe aicYputem si ne perdem. Ca lea ce s'a luataduce la perire. Natiunea este in positin-ilea unti! risipitor ce cheltuiesce ma! multde cit are oi 41 face venitul parte dinimprurnutär! fail speranti de ale pläti.Veniturile statului din domenil ad sä sereducä prin instreinärl. Veniturile prinimposit este o cestiune delicati. Apolnatiunea nu pOte plati ma! mult de cittplätesce astävlI, färd, A sufere. Domenelear putea sä aibli, viitor, ar putea da in-doit de ceia ce clad ast411 dupe un an.Dar sit nu crOO, domnul ministru di acé-sta se pike face cu functionaril se!. Tre-buie Omen! streini, special!, instruit1 oiliberi cu totul in actiunea lor precum oibine plätiti.

Färä acésta domenele se duc. Timpulde astäçli este o restauratiune reactiona-et: Ea a inceput In 11 Februariii. §i atriuniphat cu desivéroite cu venires mi-nisterulul care se dete de reprintant alreactiund, al trecutulul, al despotismulul

www.dacoromanica.ro

-- 272

care nu intelege de cat puterea esecuti-va, dreptul di vin, acésta restauratiuneare un scop in interesele celor multi'. Deaid vëdurtim in ajungerea el, atata mi§-care §i sprijin atat in Ora din parteainstrumentelort despotismului invinst la1848, cat -§i din partea acelor puteri ye-cine care tot-d'auna at voit sa va0a peromani slab!, §i in certe civile, ca saIAA inteo Oi a cotropl acésta natiune.A pune lucrurile in starea de mal nain-te, este programa restauratiunel. Esteinturnirea absoluta la un regim care fu-sese sdrobit, la persóne eu privilege carefusert respinse de violin0 revolutinnilor,la principe care fuseserti cu totul restur-nate in cate-va crise guvernamentale. A-céstä restauratiune veni cu devisa sa.

Niel o concesiune ! nicl o transactiune cu aceia ce amt deslocuit ! De Malrestauratiunea se puse a rea§e0a ce eraderlimat Inca de la 2 Mail Cea mid mareparte a acestor inlocuirl fusera contra li-beralismultd, precum restringerea legiT e-

www.dacoromanica.ro

273

lectorale; prin urmare a restabili aceleapabusuri, acelea§S principe, bune sad reledin aintea revolutiunei, färä a tine so-cotealä de ides primite, de progrese im-plinite, din timpul de la 2 Maiti pin6, lavenirea tninisteiului rest. -iratiunei.

Aceste restauratiuni, prin natura lor,nu inchid in sinul lor interisse pentru po-pori Popórele ail tot sä p: irdä, nid orevolutiune nu este alai asp il ea restau-ratiunea. Ast-fel nu avem de eat sit CM-.parAm tutre ecceeele rsvolutiunelor §i res-tauratiuneï din urma'. Pânä astäsiI insä,am set-vat de ocupatiunea t6ril de ar-matele streine, amice ale reaetionarilor ;

Multe din releie ce se fac nu s'ar fi&cut daca acest stat ar fi avut fericireasii aibit o lege cum are pi incipul in con-stitutiune, pentru responsahilitatea minis-trilor. MinistriS sunt respunptorI etitredomn ; dar sunt inteo mai mare im-portant,, in practica eittre camere. EIpot sä fie atacati pentru tóte actele gu-vernuluI in locul D01711111111I, dcclarat ne

18

www.dacoromanica.ro

274

respunflätor. Acésta responsabilitate Inparte e politica, In parte este criminall.Politica, cad ca la consiliarl aT corOneT,se póte cere socoteala ministrilor in ca-mere, In presd, la ochil Wit si ai strei-natag despre tóte actele i erorile lorpolitice. In staturile unde constit4ona-1ismul este regulat ca in Englitera, mi-nistrul descuviintat In actele lui, de ma-ioritate, cata a se retrage 0 adunare nupóte sa aiba de cdt un minister ce ma-ioritatea voiesse, Suveranul de forma schim-bi ministri ; dar in adevër el e marginitin alegerea ministr lor din maioritatea ca-mere. La noi se nomesce si se destituaministril färä sa scie corpurile legisla-tive, se distitua corpurI, farä sa aibamotive. In privirqa criminalg, responsabi-litatea ministrilor este malt' grava. Esteguvernul care se acusa ca faptuitor con-tra intereselor statuluI. NieT un act nueste valabil daca nu este contrasemnatde ministru. Ministrului nu e permis sa sesmile ca a contra-semnat fiind-ca ast-fel

www.dacoromanica.ro

275

a fost vointa suveranulul. Asta numal lanol" s'a ife'dut. De aid in staturile con-stitutionale vine neatärnarea ministrilorde tron, si din contraria conduitel la 'no!vine nimicnicirea acestor respuni;latorf.Doa systeme sunt in fat& cel din Ameri-ca de la nord uncle tot se mg.rginesce aface ei se pérçlä locul la minister. decla-rindul nedemn de a mai indeplini vr'odata fonctiuni publice, §i systemul englescare nu admite acusat'une contra until.ministru de cât pent u acte adind sublegea penaln, mórtea chiar i se dit subacest punt,.

Prin asernenea mswi se respectn con-stituttunea la statele libere, unde nu estefavor si gracie pentri nimeni, cu pep,-sama, §1 ne pedepstrea la noi, a tutulorce an protectinnea favoruluI: Am facutdin responsabilitatea rn nistrilor o nun-ciunIt si am Itisat a se produce a(4 titstare de lucruri nude natiunea nu maleqe nimic.

Oamemi onesti, ómenii care an aspi

www.dacoromanica.ro

276

rat dulce Imbätati In visele dintre roselediorilor i miptea Inecatit In lacrimi lafericirile patril, numai ai datoria a iubiacéstit patrie. chef acestI címenI astadI aidstint priviV ca streini, nid odattt naviunea romana nu s'a pronuntat mai multca astadI contra celor ee puteau se-1 faciifericirea sa contra tutulor care o iubeatl,s,i eraii onestI, nu maI este de cat Indoiala,s'aü comis acte necunoscute Inca in éraRointinesca. Istoria va Insetnna acesteacte In presint cum ea Insemna" cu ma.nätremuriitóre actele consiliarilor 10' Mat-bd. Basarab.

Pe unul din ceI bbAtutl de bandele desbiri ale guvernuluI la alegerl care ape-lase la curte In BucurescI contra senten-til tribunaluluI de Giurgiu prin care secondamna la inchistire cad fusese bätutde sbirl, D. Dumitrescu, profesor, apoIarendator, fuse adus pe jos In Bucurescicu lantul de gilt i de mânii; aceste lucrurI nu se maT fac nid In statele bar-bare ale TurciI. Despotismul el insu§1 le-a

www.dacoromanica.ro

277

lepadat cu oróre. La curtea apelativatot1 cat1 se OA 11 vëtlurä cii lantul degat §i de mama, cu gitul i mina ro§iede verigele lantulul. Intrebam daca ase-menea fapte sunt maI putin barbare §ihidóse de cat atrocitätile nobililor §i stre-inilor a1iat1 ce ocuparil Francia dupe 1815?Intrebam daca se p6te crede In acea na-thine romand ce cäOuse In roble la Ru.,ï,§i fuse scäpata de Franciasand sangele lor, int;lestratä ca institutiu-ni liberale, daca ar trebul sä esiste unguvern care sä, aduca pe órneni bine cres-cut!, cu lantul de gat §i de mana de laGiurgiu la Bucuresci ? Oameniï ce vklu-ra acestea numaI liceaü nimic de catfica DumnOen a hotärit sa ne piarg

El protestä contra sentintii tribunalu!LIT local. Oferä a pläti el o träsura decalAtorie, i se refusa. Il aduc pe jos, culantul de gat §i de mama. Ce çlicT tu na-tiune tu care gasesd In sinal tell sub pnguvern constitutional Omen! care sa or-done aceste barbari1 §i o lume de spiri -

www.dacoromanica.ro

278

te ofilite care la serviciul turbäril sesupune cu fericire ? Se spune a sub Dom-nul Cuza s'a trimis de prefectul dinPrahova, trei supu% englesi, pe jos.garOiT pe drum le-aii pus lanOl , §i

ast-fel ia bagat in capitalä. Acest fapt ceaajuns la cabinete, prefectut a fost desti-tuit. Acum intrebam óre magistratura afacut cu acest act de barbarie sag putereaesecutivä ? FonctionariT sag magistratTar fi armat ast-fel ? natiunea §i Euro-pa vor vedea inteo Oi historia fap-plor de arbitrar trecute in magistra-tura : Românil in complicitate cu gu-vernul V'om vedea ca inquisitiunea spa-niolg. sub altä forma a trecut la RomaniIn timpil când nisce ómeni ce dag fru-móse sperante erati in capul magistratu-reT. Sunt fapti care fac sä palósca is-cusin0 inquisiOunelor iesuitice. Este ge-niul rafinat al timpuluT aliat at oróreabarbariT §i iniquitätiT. .

Nu voim a ne duce prea departe, a nu-mära aid t6te aceste abusurT in suflate

www.dacoromanica.ro

279

de resbunarea atât de naturalä acelor 6-meni adu§i la putere de evenemente §ide streini, spre ao resbuna a ucidelibertâtile patrii. Restauraliunea Anglii§i Francii ne spun in destul ct sunt (5-menif care se duc in resbunarea castelorlor, doctrinelor lor, Thai departe de catsuiritul cel rag hiduos ar putea smi atri-buie fiintei omenesci cand se degradh. Arfi trist pentru Romani a se rtidica vtfluipe tOte turpitudile favoritilor români §ivenetici ce tratea0a acéstli Or/ ca o Ordconquisk prin thrîuriri culpabile cu carecorup s'ati inspäimint aceste turme deservili in man carora odihnesce garan-iile averel, onOre! natiunei. CAAam arata lumei intregi dove0i cmi numaisuntem demni de a mal tral ca stat. Ca-usele acestor rele nu le atribuim autori-tâtil mai mutt de cat unel marl pärti deguvernaV. Acolo unde numal cei ce gu-vernä sunt rèl, ar fi destul a Inceta 1.60prin schimbarea 6menilor de la guvern.

La noi ómenii se schinabä §i systemul

www.dacoromanica.ro

280

arbitrarului romäne, pentru cá el este ineel iatit se face riul mai temä-tor. Despotii nu se fac de cAt atunci eandsunt sustinutl de sclavl. Ne revoltä imguvern arbitrar, pe cât in sinnl nostru'nu móre sentimentul justitiT i drepturi-lor otnuluT. Dar putem rdinânea nepäsiitor! in fata acelor bande de servilf, ce-sivind consciinta, parola, pana, ea sä laudc,ea sä intareascA arbitrarul ? §i de cev'om vorbi de aceste turme persecutatede sórtä, ce se vind ea sä träiascä sädegradd, ca femelle publice. Sä stâni incercul celor arora natiunea Incredinteadäursitele sale. IT trimite sä observe, sacontrole, sä vegbe0e, sä. resiste eind pac-tul se calcg. Guile îi esecutä dreptuldatoria. AicT este mysterul relelor nbs-tre, noT suntem

Cu tóte acestea sä nu ne desperAm.Cât vor fi toed doä deci de eimenT onestl,natitinea nu va peri. Este o imagine a-devCratä pe care biblia o represintá a-tât de ingenios prin mentinerea cetätilor

www.dacoromanica.ro

281

caVute in coruptiune din causa a cap' vaómenl rama§i demnl. Historia patril nós-tre, are o figura de la inceputul el ea a-cefa ce ne presinta spacial de timp intreVi §1 nópte. Tot d'auna intunerec §i tot-d'auna lumina Tot-d'auna rul §i tot-d'auna binele. In acéstä eternitate 'Mtn-necósa. in rnijlocul crimelor, trädärilor,la§etatilor, straluceat faptele cele marïheroil carora suntem datorl esistinta canatiune astadi thiar. Peutru cel doa-Veclde ómeni demni pastea4 DumneVet acest neam.

Este timpul a reveni la ideile marialetrecutulul, la politica lui Stefan, Bogdan.Mircea, Mihal. De chte oria Roinânil s'airdepartat de la acea politica. at perduttputerea lor. i at nascuttyranT. Se Vice casuntem amenintatl sail de influinti streinesat de a fi cedati vecinilor. Nu luatl nicairiinspiratiune pentru aparare de cat in pur-tarea sträbunilor nostri domni" care v'atpastrat patria §1 liberUI4ile. pastränd alianta cu Constantinopoli ! Mindra Polo-

www.dacoromanica.ro

282

nie, trufasa Ungarie nu mal sunt ca statelibere. Crestinatatea nu ne-a dat de catrobia uatiunelor crestine pe care le-a a-parat. Crimea desfacuta de vechia saalianta cu Turcil, cdpud In robia Rusir,positiunea Romanilor era mai buna.

Tóte relele tëriï nase afara din Orasi vin aid spre a se esprima prin Ro-mani. Vechia politica hare Germania siOrientul esista Inca. Ca In trecut ea Incamisea aceste valuri adormite Intre ear-pati si fare dunare, voind a esi la ma-rea Neagra. Rusia jóca rola Polonil ye.-chi. Nimic nu este schimbat, a fail depolitica natiunei nóstre si de aici nascrelele ce saferim.

Téra este sub o presiune de conseiin-ta In cestiunea streinilor care o Ineaca,temerea contra ebreilor este generala. Ve-nirea ebreilor este privitä ca e invasiunede popoli streini. Pe de alti parte aceste temeri de ebrei, sunt putin in fata eninvasiunele streine erestine car.; mi separ tot atat de periculése pentru Roma-

www.dacoromanica.ro

283

nia 'ea i invasiunele ebraice. Daca nu §imal mult. Cad cel pupn ebreil bamtieseInteun cerc unde numal o parte a so-

sufere. Invasiunea celor alp a ve-nit pina In administrapune. Românil dis-par si streinii de Vote natiunel6 II Inéca,In fonctiunele statulul ca §i In comercia,industrie. Cititi nominatiunele in fonctiu-nele statulul publice. La trel nume ro-mane sunt trel name streine, in cepiludde la cele mai Inal te fonct,inni pIna, lacele mal modeste in tóte ramurile admi-nistraOunel. Numai In tioul senat sunt

ece phanarioti. Acéstä lame ce administraeste In maioritate streinä cu numele. Vafi ea Romanti cu sentimentele ? Nu ere-dern Dovada o avem In Vote çlilele, Int6te orele in clasele ce administra este lip -sä adinca, de patriotism. Nu este nimicRomanesc, acésta nn se face In niel oOra civilisata. Sub phanariotI cand Oraera mosia lor, era(' mai puOni streini decat ast41 In fonqiunele tdrii; Veneticil sunttot. El aa cumulul posturilor. El nu aU pe-

www.dacoromanica.ro

284

depsire, bre causa cliderel datinelor'nós-tre sa nu fie aid ? Este o cestiune adincde studiat pentru romanl, sunt deja me-ca1 In privinta naturalisarel. SA nu fimniel mal patrioti, niel mal genero§1 decat Anglia. Atunci se va da §i solutiu-nett cestiunel ebreilor. Noi care nu avemfanatismul religios §i suntem ca orl ceom civilisat pentru libertatea tutulor re-ligiunilor, nu vedera in cestiunea ebrei-lor nimic religios. ci numal o cestiunede invasiune, de inecarea natiL nei de e-brei. Ast-fel suutem chiar contra streini-lor chrestinl. Vie cotropirea orb de uncle,cotropirea trebuie sa o combatem. Esteo lege de naturalisare. Este bung.. Esteprea generósa [Ate. Este o natiune maregener6sa, civilisata ce se chiama Engli-tera, 'nu (IA streinilor dreptul a cumparaaveri ne mi§catóre. Ci numal a arendape doa-s;lecI §i unul de ani. Noi prin leafdarn streinilor acest drept. Naturalisatiaacolo este tot ca la nol. La nol nu esteadmisti de cat pentru streinil c.restinl, La

www.dacoromanica.ro

285

cele alte natiuni pentru top. Insä In En-glitera and parlamentul voteafti natura-lisatiunea until* strein, fie crestin, fle pä-gin, o singura voce de va fi contra, vo-tul cade §i nu mai are apel. La atatatolerantrt trebuia acéstä garantie. Acéstagarantie Romänii nu o ail, si cele malmulte naturalisatiuni aii apt In abus.Nu mai este frica de ebrei a le da drep-turf cu acéstil condipune. a pume celtiice o merita dud nici o yore In camerasi In senat nu va refusa. at pentru ces-tiunea de invasiune, este o cestiune po-liticA. Este dreptul natiunel a nu se lAsasä se inece de invasiuni barbai e si aredreptul asi apära teritoriul set' pe careeste suveranä, chiar cu armele in mänä.

Ori ce popor trebuie sil aibä suvera-nitatea teritoriului sefi, este un drept algintelor. Ca sä fie streini catä sii fieo patrie , in starea primitivä a milli-nil ca §i românii, priveati pe streini ca e-nemici, hostis, osta0 streini.

Staturile Europii streinii nu se pri-

www.dacoromanica.ro

286

mesc in functiunele publice, daca nu ter-minä formalitAtile impuse de legl, §i inunele ramurI nicI atunci.

0 natiune catA O. fie generósit, a des-chide sinul la talente. Dar unde sunt ta-lentele ? Rornanil aü fAcut maI mult ailviolat legile §i ati admis in specialitAtistreini. AA fäcut chiar abus. Tot-d'aunasl ne adresam la sc intele §i talentelestreine ca la instructori, nu ca la admi-nistratori. Nu este robirea tèril la vre'oputere vecinti care ne sperie. Cat o esis-ta integritatea otomanA §i sangele Fran-cif., Englitera Italit §i TurciI perile Sevastopolului. Romania nu va de-veni provincia AustriI, nicl a Rusil, oalta, robire ne amenintit. 0 robire ce min-te i afectl romanismul. Streinismul carese introduce in stnul nostru i tinde adesromani. Vedeti numele fonctionarilorpublici. Care sunt mai multe romane saAstreine? Si intelegeti o datA de ce numalavem sentimente de romani, de ce nu malsacrificAm pentru mArirea, fericirea patrii

www.dacoromanica.ro

287

nid viaa, nicl averea, Did odihna. de cenu mal vorbim, nu mal cairn limba pa-tril, nu mai avem grijä de historia el,litteratura eI, artele el, nicl guvern niclguvernatl §i de ce chiar numele sant alRomânilor la a caruI strälucire suntemdatori drepturile nóstre astatli, dicl nunoi le-am critigat, II aruncam cu dis-pret ?

Gaud o partida aduce o Ora in starede anarhie. Slabiciunea eI ajunge ase-menea. Autoritatea arbitrara in fata euguvernatil., in fata cu streinil se face tit-ritóre. Tot se intelege din momentur cese pune principiul; puterea co or'i cepro:. Umilinta la care acest prefectin Galap supuse natiunea §i armataef in fata cu consolul Austriac este denatura, a face sA sangere inima unuI gu-vern roman, §i unel natiunt In istoriaumilintilor acestor téri la streini, de laregulament, Du se gasesce un faptii deumiliuVL atât de degradat ca faptul acestade la Galaz.

www.dacoromanica.ro

288

Systemul de arbitrar si dispret pentrulegl ce este sistemul sub care suntemcarmuiti sub guvernul reactiunei, esersatIn fata cu natiunea care de un timp e a-çluta inteo adinch descuragiare, si a fi-gurelor ce represinta principul de controlsi de resistinta din partea natiuneT, sicare para nu aii consciinta datoriilor lor,guvernul nu intalnesce nid un control,nid o contrarietate. Se calca constitutiu-nea, se cala legea, se face legl ce des-póie tesaurif put:did, se (la puteri ese-cutive preeminenta asupra celor alte pu-tell : justitia devine un mijloc de resbu-nare In mama ministrulul si §erbilor lui,ministru, si favoritii, putera stria re-quisitoriile procurorilorti si del ordincum juititia sa se pronunte ; cu lan-tul de gat si de maul , pe jos de laGiurgia ómenT ell óre care crestere, se in-sulta omul de banditti reactiunei, fail pe-depsire, se bate, se arestea4 cetatenii canisce turme de vite. Tot pléca capul ca'sybaritir. Dar streinil nu fac tot ast-Iel in

www.dacoromanica.ro

289

fatA cu acel system care a ingenuchiatOra. Conso hi protestA ;" §i guveruul 10cere ertare cu umilinta. Dar cAnd ar finumai ru§inea la care se espune autori-tatea umilinduse ast-fel, IncA ar trece ;dar din tóte astea este natiunea care nupóte Tecapete dreptul :le sale, §i plé-cA capul spre esemplu la juridiqiuneaconsularA. Jurklictiunea cot ;ulatA o sîn-tern datori acelora care , fAcut diniustiVa ril ceva ce nu luaT era institle. 0 eunoascem chiar de la noi,cAxi nimeni nu suferA mai mult de catDoi când ministrul dispune de judeatori,§i de judectiV. Streinii 1nsA, cart paresA aiba mai desvoltatA de cat poi cons-tiinta dreptAtii, nu suferA, aceste avanil,§i ca sA ne pedepséscA ne impun capi-tulatiunele, juridictiunea consolarA.

Patria nósti A, din causa luptelor in-testine ce domnesc, §i al gles din resbunArile ce esersA asupra n4iunex reac/iunea, pare o corabie farA vele, fAritcArmA, fArA busolA aruncatI pe mare in-

19

www.dacoromanica.ro

290

tre stand'. Cu bite acestea dud se Mat11 Februifriii, natinnea i guvernul el careresturnarl o stare de lucruri, un domn,institutiunele i legile, avegd un scop, oideie generósA, in interesele natiunel: tot-d'auna libertatea, fericirea i wArirea na-liunei. Sperante perdate ! Nu vedem ni-mic. Perdem i ce am avut tnainte de 11februarig. Niel o demnitate i mAndrieIn fata cu cei care catat sA ne umildscl.Nu ne v'orn sfi a spune adevërul. Sun-tem aprépe de acea epoel cAndonesti pot dice. SA plecAtu din Ora strA-moséscA, cad nu mai avem nici o ga-rantie, nict de viatä, nici de avere, nicide mire. Membril dia restauratiune pu-blicA o brosurA In Paris prin care decla-ra ea natiunea roming, este blestematA

nu mat meritA sri trliascA. Nol plAn-gem natiunea pentru cri D putut uascedin situt eT asemenea wonstri. Daro plAngem mal mult and ea nu se walgtndesce cA este suveranti. CA n'are decit sri gindéscA bine, spre a fi töte bine.

www.dacoromanica.ro

291

spre as1 da guvernele carè voiesce ea,legile i institutiunele care voiesce ea.

Bubo cópta, i amenintá gangrena. Dargangrena am face() noT totj facand cune dibacie i cu ne sinceritate.

Cum o sa mergem inainte, cand numaTavein. biserica, nu maT avem scóla, numaT avem jusqie, nu mai avem is-torie. Nu mal avem limbh, nu maiavem litteraturä, nu mal avem cons-ciinta unel misiuni a implini in viataca natiune ? ()and fie ce cine nasce sprea devora budjetul statuiul ? i tóte ener-guile, tóte activitatile desvoltate in cer-tele nóstre, in luptele mistre neavind altdscop de cat a lua puterea slue a faceee ad facut cel

Cate va frunnise institutiuni ce avem,se ruina, se degrada in condiliunele incare o educatinne funesta face si misceviata politica si socialä. Sunt instituOunTcare nu pot prospera de cat sub ade-verata libertate. Trebuie Ore i aer plan-telor ca sA créscA gi sa producl. Trebnie

www.dacoromanica.ro

292

libertate institutiunelor politice §i sociale,ca s prospere acea libertate: nu se (IIde nimenl. Sc6la de a supune arboriI lacapriciul secura graldinarilor, produce mon-struositAti din arborl. care, liberI, ar fifost 1rurno§1 §i maretI. Iustitutiunile nós-tre cele uoi, declaratiunea diepturilor o-muluI care a schimbat fata lucrurilor o-menescl, ursite a se aplica de OmenI ceregretd doctrinele tiecute, cu un systempatriarhal, arbitrar, anarbic, cu ura §iresbunare ; cu patinati §i frad, atiune ;espresiuni desfrînate, cinice, imorale! me-ditand cine va asupra cursuluT pria cares'ad aplicat aceste marI institutiunI lanoI, ar dice cti 6menil ce guvernatde la 1857 nu ad a;.ut alta misiune decAt a face pe natiunea romd,nä, sä nuvrea a fi suverang, liberä, sa urascd li-bertatea ; §i pe Europa sa crea4 cä Ro-niâniI nu meritli a fi o natiune. AstädIaceste idel se dad de fatd In uutru pro-paganda reactiunel, proclamA natiimea neaptA eu institutiunele liberale, dui o

www.dacoromanica.ro

293

proclama nedemna de a mat forma unstat. Cand am sci ca acestT ámenl cuscóla lor carora suntem dater! starea deasap, datoreaaa eT i.nsu§T venirea lor tot-d'auna la putere induririlor streinilor carenu vüd la Dunare cu bucurie formanduseun stat Jiber, civilisat, puteric. am puteapóte intelege Mill care devora arborulvietiT natiuneT §i pe -care l'ar putea Inca,ucide in Inflorirea §i devoltarea luT vent-natl. Acésta este veche. and vrem saucidem un 'cane, Il declaram ae turbat.

Domnul türiT este pur, leal, onorabil.Ccl ce aft oompromis totT domni §1 natiunea,ceT ce nu aü sciut a face ca. in atkeaani acésta natiune sa nu fie de cat pro-prietatea guvernelor el, continuA înc. u-ciderea natiuneT cu systemul lor. Aid estecausa riulul. Romania nu va scapa de cat a-tunci and va schimba systemul §i ómeniT,care aft administrat'o, care iafi creat ostare de mormtnt, care sub tóte faselece primesce, aman ca o gangreni ro-(Mare a esistinp i a libertatilor sale

www.dacoromanica.ro

294

Trebuie dinenT noul, Omen! purT si ver-gin! de töte turpitudinele care ad con-tribuit sl intdrOie progresul §i sd o tielegatit de lantul tyranil ì mortii.

Nu se p6te cdrmul bine un stat cand6rnenil chematT la confiinta until Domngeneros §i mare, sunt de ace! Omen! caresAraci, s'ad facut milionari in cr41 va anT,acéstd viatii nu permite dreptatea. liber-tatea, moralitatea, nu permite libertateapresii, cAci acésta spune crimele celor ceadministrA. nu permite libertatea ttlegerilor. CAcT acésta p6te sA aducd bArbatidemni si liberI care sr. declare crimele§i sA cérd darea in judecatr. a ministri-lor. Nu vor libertatea justitiT, cAd ju-decAtoriT pronunt5 contra crimelor minis-trilor si a favoritilor, i catl sii, fie Omen!curatT ca sr, nu se témA de libertdp. DeciorT ce guvern arbitrar se face (And, mo-ral nu este.

0 natiune se clirmuiesce spre a muriacolo uncle cei ce cArmuiesc se pun caenimici a! natiunil si nu mai represintd

www.dacoromanica.ro

295 --

de cat interesele uneI particle, Cu banditicumpArati din budjet, cu favoritl bleste-map cArora se sacrificti legile, cu sbirl

lazaronI mercenari. Ideiile marl, sen-timentele sublime, patriotismul §i gloriasunt unde sunt virtutile.

Popovici acusat ca ar fi voit sA onió-re pe CogAlnicénu, fuse li,berat fAmA ga-rantie inpreunii cu toti arestantiI bAnuitIde complicitate. Monitorul Oice cä Popo-yid a fost arestat in camp cu arma inmanA ; justitia dovedesce di a lost ares-tat din casa sa, din pat. Lucrul este ri-dicul, lingA arbitrar.

Nimic nu omóra nu regim, o politiemal inult ca ridicolul. Ridicolul fusesingura ucidere la care a lost in adevrsupusA .politia ; nu era u_idere, era si-ucidere.

Autoritatea In privinta. arestAriI lulFalcomuu. a abusat de puterea ce iadat Domnul spre a.i resbuna rancunelesale personale. In cursul acestii scrierine-am silit pe cat s'a putut sa ne mar-

www.dacoromanica.ro

296

ginim la priricipe, la lapte ; iar nu lapersóne. A atinge persónele, ele sunttiatatil de hidose in chAil nu am pu-tea face de cat ultragiti, s spläm rufele negre in farnia Ctind tóte lasetdOlesub forme, de ólneni cu nume, cu avere,care se bucurä, de stima guvernulul si asocietätiT din .tóte clasele, s'ar spune co-rect, ar trebul sä renuntdm la orT cesperm* pentru érâ ue am compromite infata Europil. Dar Românil li cunosc, i Weide dt se incetesje ale mai intinde mina

ai chema la administrare.Demisiunea a sapte procurorl, alti sapte

se oftra sä le in locurile, ì s'ar fi gäsitsapte mil care ar fi faeut tot ast-feL Lu-sul, moliciunea, risipa, aü creat o lumeewe pentru a multumi aceste viciuri, nurecula .de a si vinde consciinta. Largimeacercului la drepturl politice, Intr'un timpchnd acest cerc inchidea in sinui multetrebuinte spre a mulOtni patimile desfri-nate, aduse intre noi acéstä nerusinarede- asi vinde consciinta cu un cinism ce

www.dacoromanica.ro

297

nu mai cunósce nici ru§ine de órneni,.nicimustrare de cuget. Stribunii no§tri OiceHoracid eraft. trial buni de cit no!, nolv'om fi mat' rei de at strebunil; dar co-pii nostri vor fi mal rei de cAt noi. Ci-nismul coruptiunii 11 datorAm reactiuneilipsit de tot felul de pudóre. Lana a-cest cinism care nobileap. faptele cein alti timpl fAcead sI ro§eascA, estelauda salariatA ce se face tiranil, neca-pacitAtii, nemoralitAtir partidelor ale cA-ror doctrine sunt umilinta, despoierea, decatre iiinenl ¡moral!, in numele moralii.Lauda numal place ast4f. CAci nu semai fac fapte de lanai.

Numai o laudA se face incl. LaudamincinósA §i plAtitti. Care face a rtde lu-mea de cel lAudati.

Sentimentul national nu nasce, cumtlic cosmopolitii, din ura cAtre streini, a-tune! cAnd natiunee este iguorintA §i bar-barA, Aceste idei §i aì fAcut timpul lor§i nu mai esistA de cAt . in theoril. Sen-timentul national decurge din dreptate;

www.dacoromanica.ro

298

din interesele comune ale unel societät1omenescl. Stntimentul nationalitlitI se all..besce cand societatea incetea0/1 de a malinteresa pt totl la fericirea societätiT pria-tr'o stare fericitóre. Este mindru de pa-tria sa când patria se incarci de glorie;este fericit, cline patria este fericitii ; §1

cand patria este acolo nude indivi4ul eliber, e garantat, e respectat, e luminat,uncle este fericit sii trAiasca. Nu este tf-rania, nici lanturile care fac pe un po-por a se lipi de terimul nasurel sale. Cifericirea ce el gAsesce in sinul sen. Esteasuprit, se revoltti; este amenintat srt. numal fie de eel de afark se lupt5. cu ar-mele. Este fericit, iubesce patria sa, con-tribuie la fericirea comunä.

Sentimentul national urmea4 prosperitAtil unul papor. SArbiI iubesG patrialor §i pun acest sentiment mak presus detóte, aci in acést6 patrie sunt liberi, suntfericitY. BulgariT sunt apAsatl, suet neferi-citT. Sentimentul lor national este mal

www.dacoromanica.ro

299

slab. Englesul iubesce patria sa cc1 esteliberA, francesul del este gloriósA.

S'a is c1, sentimentul national esistAla barbari. Este o sophismA. Statele bar-bare n'at de cAt un sentiment : religiu-nea. Transylvanil români, lticrea0A de unsecol sA rAdice sentimentul national asu-pra celui religios. ET at ree§it Dar in cescop ? p6te fi altul de cat in aceia al fe-ricirei acei societäti aptsate de tyrani ?Noi nu intelegem cA póte esista liberta-tea fArA nationalitate.

La noi sentimentul national se va mArinumai atund and suveranitatea natio-nalA se va garanta, numof atunci cAndnatiunea va inceta a fi proprietatea gu-.vernelor sale fie streine, fie plmfintene.

Sentimentul national slAbisce la noi decAnd spiritul de conquistA asupra acestorOri de vecinil nostri, tinde a se intro-duce prin sentimentele de cosmopolitism.

inecat Orile cu s'reini, din carecel mai mare element este elementul ja-daic. A deschis pórta strainilor aid cam

www.dacoromanica.ro

- 300

nu ag fi'cut Englitera §i Francia, ele nuaü ca nol a se teme mult de per-derea nationatit4I ; a propus stingereanationalitAtil nóstre prin ideia çlisA desine civilisatiune, de a privi nationalita-tea ca espresiunea barbariT : s'a &Idaa se crea o unitate materialA. Dar inde§ert se vor sili a ajunge la acest scop.Nu esistA Intre populatitmele Romane §istreine, nicl unitate moralA, nici eugetarecomuna, nid elemente spre a face o sin-gurA natiune, fuserA imperatorl care selAudati cA din sdrobiri de natiuni ail ereato natiune, OdatA morti top acel popolise revoltA §i sdrobesc o nationalitate careera fAcutA numai prin =Ina principeluT,o natiune nu se face prin grAmAdire deelemente de ennenI, de teritorii. II trebueelemente omagene, II trebuie ca toti lo-cuitorii sA aibl aceia§I cugetare, acela§scop, II trebuie ca töte puterile socialese-§I imprumute acela§ sprijin.

Populatiunele In Rominia uu sunt inaceia§I conditiune, intre cele pliméntene

www.dacoromanica.ro

301

§I cele streine, nu este unitate de cuge-tare, de scop A eeste populatiunl Venite,sa cotropdsca, an tóte defectele invasiu-nefor barbare. Se vor termina prin a daEurope pe malul Dullard, a se gAndiserios la uciderea Rom bailor, sacrificatibarbarilor Va fi a doa sacrificare facutade cesariT Romani a colonilor Romel, astatun nu este cugetarea popolilor latini dinEuropa. Cum ru fusese nid a popoluluTromp), sub Aurelian. Si de aceia nuva peri nationalitatea rombna. Orl cenatiune traiesce printr'o cugetare socialä,ce o face ceia ce este. Ceia ce suntemdatorT ard cugetarT sociale, acea cuge-tare socialA a fost libertatea neamuluTRomAnesc. 0 natiune ca ori care indi-vid nasce si Implinésca o misiune careeste a sa proprie. Acésta misiune nu seImplinesce de cb,t in puterea unel ideT cesingtira face pe natiune.

IatA ideia ce reactiunea cab, BA uci-ga. Dar ceia ce vine a ajuta spiritul dee ucide acésta nationalitate, este Wit iu-

www.dacoromanica.ro

302 --

doiali, starea tn care se anti toil sämace' natiunea. Despotisinul, coruptiu-nea, anarbia, violarea legilor. Tot ce lakesä facA pe un individ. pe clase, pc) na-t;une a çlice inteo i. Mal bine streiniI§i despotismul cinstit, de cAt Ron-Anil §ityrania cu masca libertAtil. CAcl, o re-pPtäm nationalitatea este libertatea, estedreptatea, este tericirea unel natiunl. OmorllibertAtile el, omorl nationalitatea el.

Faptele spun cAnd se lovesceunel natiuni, când legile nu se maI

respectA, cAnd atributiunele puterilor seconfusioneadi, cAnd garantia deviaA, deavere, de onóre, de dreptate. de libertate,pere, cAnd guvernul nu mal represintlde &tit interesele um! clicl invingätóre ;cAnd se cArmuiesce cu bande electorale,cu lazzaroni, ce lovesc sub protectiuneapnterel, spiritul national; cade asemenea.Acésti lips& se siinte de la venirea reac-tiunel la putere.

Edueatiunea nu se mal face tn térA.Scólele. costA patru-sprellece milióne pe

www.dacoromanica.ro

-- 303

an. FacultAtile nu produc nimic. 0 fa-tultate de drept In Bucuresci, alta laIa§1, nu ail dat Ina un doctor. Ele suntnisce sinecuri pentru ministriI si pentrudeputatl §1 senatori, pentru amicii pu-terei. Instructiunea nu se respecta.. Fa-cultatile de littere §i de sciinte esactenu at dat nici un -om. Diu pulinele scoliprofesionale se fac copisti. din seminare.se fac copisti. Scóla de medicinA nu areo misiune de cat a forma stat In stat si ado-ratori ai lui Davila. Se invata aid' medici-na, hirurghia, inainte de -a trece cursurilegymnasiale. Ministril at catedre la facul-tap unde nu se duc mai nici o datk dar deunde iad salarul de doä mil lei pe lung regn-lat, In tot anul; saele de sate esistA mimaiin budjet. In fiintd, sunt fórte putine, §iIn starea de miserie.

Este dovenit cl sc6la numaI in liber-tate póte O. se desvolte sat sub un gu-vern corect ca acela al Fraud!. In li-bertate cu ephoria neatArnatI, póte cAs'ar desvolta Ina instructiunea publicl.

www.dacoromanica.ro

304

Dar organisatinnea sc6lelor nu este po-trivita cu timpul de astadi. SO la va pu-tea inflori numal printr'o lege de admitsibilitate in fonctiunele publice, unde ni-meni sa nu OM intra daca nu ar facemal n'ainte studiile in seólile publice, po-trivit en ramura ce va sa imbratisede a-céstii lege; insa nu se va vota nici odataasemenea lege eat inteliginta §i sciintavor fi inca inlaturate de nulitati:e careguvern instructiunea.

Nimic nu s'ar putea face mai bine decat a se desfiinta tot systemul instrue-tiunei publice. Si a se organisa din nog.Pe alte baze. Timpul cere o altä instrue-tiune §i- educatiune. Se Oice ca scólele arfi sacrificat consciinta lor pentru posturlPatru spre filec , milióne pentru acé-sta pe tota anulD, Mt a produce nimieeste o despoiere a natiunel. Trebuieo instructiune politica, philosofica, co-mercialä , matemateca , industriala , a-gronotnia in tóte arterele natiunei.Top eatl esg din scólele nóstre nu

www.dacoromanica.ro

305

pot trAt de cAt din budjetul statuM, a-césta nu este instructiunea.

P. Cogalnicénu a luat o decora thine dela Prusia. Acest dar gracios pare o afa-cere personal& Nu este resplAtirea ser-viciilor flcute unni cabinet strein. CAcE

atonci nu D. Cog.). Inicénn, dar capul ca-binetulia ar fi fost decor a. A fost maitArdiii, dupe protest.

lu ponderatiunea putetilor este seäpa-rea natiuneT. Clätenarea pouderatiunei afost inceput unel stArl de despotism si deimoralitate. Aristod propune po»deratiu-nea. Lacedemoui o primese i scapd sta-tul. Nol am primiteo cl sit nu primimrepublica de care ne teinem. D. CogAlni-cenii a remas re publican adie A absolut. Totiromanii sunt de opotrivA inaintea leget Prinurmare ponderatinnea care este logicA careeste necesarii iutre elementele diverse, nueste logiea. nu este posiba, intre ele-mente identice si care se contund intr'onedespArtita unitate, flitte bine. Dar a -tunci, dAne republica, domnule CogElui-

'20

www.dacoromanica.ro

306

cent. A anula ponderatiunea, §i a nu re-voni la republica, este a proclama des-potismul. Dane descentralisarea puterilor.Nu vref, cad esci republican. Ca repu-blican ft place centralisarea tutulor forte-toi in govern. Dar nu inri (And escila Were.Dar acest rephblicanisrn duce la despo-tism. MunicipalitItde aristocratice, mos-tontrire ale Anglif ale c6,ror sentinte nuau apel, produ.o mai mutt bine de cat in--atitutiunele municipale ale domnil tale,republicane; dar care nu esista de cat.cii nurnele. Constitutiunea u6strti are la-rune dar principide sale sunt bune.Ea a ereat o stare de lucruri eumera in Neapol §i Sicilia. Trei4eci de

advocati. Ceia ce dovedca ocoruptinne in datine, §i in guvern

o populatiune de preotI §1 de profesoricare intrecea numilrul in binatorilor §i

bcolatilor. Bande de Lazzaroni, eu capulLazzaro, el salariat de politic, en un bud-jet secret; veneaü in ajutorul guveruu-M in aleaeri si pentru care nu era lege,

www.dacoromanica.ro

-- 307

nu era pedepsire. Guvernul, biserica,advocatii, sbirii compunead fortele au-

clasa ce de vora. Poporul era cla-sa devoratl. E' nu se bucura de liber-

alaturI inflorea alt stat constitutio-nal. Picmontul, virtutele guvernulul seilse respindeau in datine. El atrage admi-rarea Europei pe cAnd Seapolul si Si-cilia atrilgea dispretul, i avertisementeleimpiiratului Napoleon a onórea si de in-nitatea si morala guvernelor si a natiu-nelor nu mal suferca o natiune ce se u-cidea siugur. Picmontele s rAdica, ne-fericitul stat al Sicilil cAdea sub turpi-tudittele guvernului i satelitilor lor ccdevora0 Ora cu o bandti de streini. Jus-titia era in mAna bandeI de sbiri crimi-nalii se faceati (jinni moralT indat6, ceintr'aii in rindul celor ce apitrafi guver-nul i systemul sea blestemat. Guvernulin aceasti situatiune, era uevoit a per-secuta ondrea, meritul, si a apitra imo-ralitatea, i necapacitatea, singurele ele-mente de la care mal ptitea gäsi sym-

www.dacoromanica.ro

-- 308

pathie. HOT fAceat morala, §i levean pe(imenil onestI. §i eraü protejatl de gu-vern. Omul onest 10 ascundea sentimen-tele sale ca A nu periculese dreptul sedde a triiI in pace. Alegatorul, IV dat vo-tul, pentru candidatil guvel nului, ca sAnu fie biltu/i §i persecutatï in intereselalor de tribunale §i de tOte antoritAtile.Altil ca sA se vindil, pentru posturl, pen-tru bani: Presa nu mal avea altil misiuuede cat sA apere guveraul pentru any. Came-rele erail consilil legislative Nu mal ro-§ea nimeni de viVA, de umilintA, din ar-bitrar i§l facean nu merit societatea u-nora pe eel ce se inbogAteaii din hotil.dispretuiail pe cel ce riimAneati onesti.Maioritatea find degradatA, ómenil onestiera0 rel. vNutl, §i persecutatl ca revo-lutionari. Top hop] se uneail spre al u-cide. Finele acestor rele fuse flute sta-tulul. SchimbArile ministerului nu aduceanici un bine. Fie care schimbare veneasA continue aceia§i stare de lucrurl A.-ducea acelea§i resbunAri. Na/iunea 'la

www.dacoromanica.ro

309

cAstiga nimic. Din contra perdu' cAteceva.

SA vorbim fArA hebitatiune ! acel statnu are o phisionornie ca aceia ce ni sepresintA noA astIOT? Finele esistintii lular trebut sA ne convingA cA este timpula ne gindi serios guvern §i guvernatT, lace este de trebuinta a se face pentruscaparea natinna Am spus'o incA oclatA.Nu este revolutiunea care póte sA nescape. Ea ne va perde cu totul. RAWeste in tóte. partidele. A revem din ca-lea creatA. aid este tot. V'om reveni,v'om seApa, v'om sta aid, v'om peri.

Puterile Europii arnAgite de propagan-dele fäcute de reactiune §i de cAte-vaputeri vecine care vedean tu ministerulliberal, piedici la planul lor de släbire §ivestejire a statului roman, 41 fac maltArOit un merit despre stAruirea ce aüavut a da RomAni1 un minister conser-vator. Aceste puterI care intervenirn. pen-tru urcarea la putere a unui minister con-servator. voian ne apArat se-§1 resbune

www.dacoromanica.ro

310

contra institujiunelor lor liberale %din-dule a le bltjocori in Romania printr'obandA electoralA.

FuserA ruinistri In Europa care din e-venementul ee umili §i sdrobi Rom Aniasub tyranie §i coruptiune, 10 Mena unmerit In fata eu libertatea §i morala!dim fleusei A a se ucide una i alta peNuke.

Nu mat avem de cAt o garantie, de tato sperantA, virtutile Domnulut nostril.Aici natitmea are privirile sale, asteptA-rile sale. Ceia ce i;lic nu este en-timentul men, ci al natiunei. Nu s'a per-dut sperantele. Natiunea a inteles stareace ni s'a creat ca o urmare fatal& a e-venementelor dependinte de erorile tre-eutului. de necesitätile momentului. Sispell Inteun viitor fericit.

HrApirile respir. Aerul lor an mai multilibertate astA11. Cei sAraci 1ntrind infonstiuni pablice §t din lefile lor ah eco-nomisit in cAti va ani milióne, 10 1naltApalate, 10 cumplirli mo01 marl ea do-

www.dacoromanica.ro

311

menurí cel ce ati servit in administra-thine.

Lumea il vede j miscà din umerl.scie ca acesti ómenl erafi fost sAraci, cen'ati luat destre, n'a0 cAstigat lotterit n'aAglisit comort n'at ideut cornerciö, pi inurmare fAcut milionari din lefile ieaU avut in cAti va ant Ac6sttt dibA%

este admiratA de guvernati si de guver-ne. Ast-fel acesti artisti de prestidijita -thine sunt adorat1 de societate, alesl de-putati, senatort si ce este si mal

nimen1 HI) strigh mai mult de cAtel contra lirApirilor. Nimeni nu onórA maimolt de cat el virtutile.

Membrii acestiT bande de pre,tidigitorise gAsesc in töte clasele, prin töte ra-murile administratiunet continuind pres-tidigitatiunele : altil sltul, sunt retrasTea sl mal ia cAte-va mil de leipe lunit pensiuni sari recompense no,-tionale. Deputati, senatoril, ocupati incomisinni de tot felul, judecA si condam-nii pe óment când nu sunt de sala lor,

www.dacoromanica.ro

312

in camore striga contra abaiurilor, con-tra datinelor iniorale, nu respiri de catpatna, virtutea i onórea

Töte aceste palate, i do a ne, casti-gate de ómenl sArad, in cat( va anI dinfonctiunl. cand el nu pot dovedi cum le-ad castigat, sunt cAstigate din despoiereapatri1. Legea nu pedepsesce pe acesti boainbegAtitl care nu pot dovedi de uncle ailfAcut averile, societatea nu va sa scie deuude aa banl, ci s alba. bani. Dar iu so-cietate este o societate raoralA i inteli-gintA, care ar trebul putin sA tie so -cotéla de acesti Inilionari ce despóie sta-

fiicAnduse causa de vestejire in des-yollarea institutiunelor patril, deturnAndast-fel cursul desvoltAril, prin sustrac-tium interesate din contracte prin care seiniub (Ow. Calomnia a putut sA atingAmulti ómeni onorabill, mancittorilbtatu 1 uí sunt invidio§f cand cred cA ma-mind. altii, §i nu mAnAnci ei ; dar acelecalonmil risipit cAnd timpul i sA-rAcia celor calomniati afi venit sA mAr-

www.dacoromanica.ro

313

turéscli adevërul. Omenii onesti bunt ca-lomniati, ómenil onesti, aparati contracalomniilor chiar de saracia in care seafla, de multe ori sunt dap chiar in ju-decata de aceia care, din saraci, in cAtiva an! 10 Malta, palate, 10 cumpara mo-sil Wiese in träsuri princiare. in mesestralucite, in lus estraordinar ca sibaritil.Societatea vede acestea, le scie, i en Voteacestea da ascultare celor rei, care ati sym

maiorität,T. Acestia stint fapti. dincare mal multi sunt chiar iaaintea unei jus-titii. Omul cinstit nu are garantie intrenoi. Gei mai multi de saila hräpirilor, so-Isdari en eel" ce hrapesc si se unavutesc.nu sunt amid ai ótneniloro nesti. Dar sacercetain acésta theorie funesta, ce paresa fie mostenita de la mama lupoica dela care a supt strabunii nostri, Romulus:de si inadevër Intre acest core strälucitle splendoarea abusului vedem mal multistreini Rom )niti, de (At Romani adevërati.lata ce çlic eel mai inteligenti din ace-

argumente puterice ce te lasa

www.dacoromanica.ro

314

*Atli motiv când n'al principit Este ne-bun acela ce nu Intelege epoca In careträiesce si nu se conformA cu dinsa. Con-sciinta de care ne vorbesc moralistii. nueste pAniêntenitA in datinele nóstre. Nueste nAscutA din fapte reale, ci din fi .-tiunl. Cáci alta esterealitatea. Realitate.aiatA-o, hapesci cAt esci tare saD orlce, Iasi i pe altiI sA brApésc5,. JatAcA cAstigi cloA luorurl avere i amiciacelor ce last sA facA stAri; sArac, estidespretuit aid, cAniI nu s'a duc la portasAracului; cinstit esci nrivit ca adr er-sar al celor multT, ca revolutionar. cadArAwAtor al profesinna Avut, escl binevNut- Int/liD de rude, pe urmA de amid',nuti cresce iarba in curte. Bine vNut deguvern, chemat la camere, la administra-tiune. Adorat de senat, frumos, onoratde alegAtori.

Lnmea murmurA dar acésta nu opres-ce a te onora jurnalistiI, sciind ci1 albani, te laudA, IV del cununi de virtotesi d on6re, pe care 'ma nu le ad sl and

www.dacoromanica.ro

315

escI atacat de Presa revolutionarilor. elyin si fac din tine o virtute, daca al 3ufsi es.ci In vr'o demnitate de unde ailagonisit miliOne, cAlcind legile, lAsandsit prade fie-- care; IV atribue fapte st .4-incite de capacitate si de ou6re i tedeclan curat ca sórele cand esci imbecifurb. Te far! ministru, totl cAtI le-al filitutbine vin ti se Inchine. Opiniane face ra este pentru no!. Consciintaam 4is, nn este. nicI de corn turburaneiind dormim pe sofale de aur, mtidnnla mese splendide. Vinurile streine ailfacultatea de a o adormi, i sescul

cu mânile de rose resfatfi copse: ntapet duta.

Ceia ce ne suparti este Lama} < andvine in minister ministri revoluti(mari.Atund ascundem tesauril nostri, daraceltimp s'a dus. Acum comparani mosii mar!de trelilecl, de sase--4ecI miI galbeni.Indian palate, si trimitem ca hoti laprocurorI pe ceI onestI care se pun- pedick de si grad; requisitoriile le dicthm

www.dacoromanica.ro

316 --

no1, cAnd nu le dicteada ministrul. Ace-ste vorbe se dic §i cele ce ele anuutfac. Omul onest este persecntat §i tel-harul incoronat de onóre. NenorocitAOra !

Puterile streine voiesc ca sA dam drep-turf politice streinilor, invastunelor de e-vrel ce vin in térA, gonit1 de aceste puter1 din Europa ? Dar aceste puteri a rda drepturi la o invasiune ce an veniin sinul lor, ele care gonesc pe e-brei ? Romanii aü dat streinilor chrestinidrept a cumpAra proprietAti nernivAtórelu Romania. Acest drept este dat subDomnul Cuza . fArA reciprocitate. InEnglitera streiniI nu pot cumpara pro -prietAti netni§cAtóre. RomAmil en Vote a-cestea aunt considerati ca netolerentl §iphanatici aci nu vor sA facA ce tiu vreaNA faca aid Francia nicT Englitera.

par siti vedem legile Francil, legile En-glitera ce stipula in privinta streinilor.

www.dacoromanica.ro

317

Daca sunt mai tolerente de eta legileRominiT.

S. incepein cu Englitera.In t6te natiunele §i mal ales in Fran-

cia streinii se chemad Aubainil supu§l lalegi particulare al cArd principid era pu-t,in bine voitor, ei nn puteati lAsa averiin Francia la mostenitori la m6rtea lor;averile lor erad date regelai prin drep-tal de Aubaine. MaT tärOid se indulcirdlegile acestea. Prin decret din 6 August1690 adunarea stinse cu total dreplul deAubaine §1 prin decret din 8 Aprile 1791,acordä streinilor dreptul d'a mosteni inFrancia §1 de a transmite banurile lorla al lor, färd a acorda d'a asemAna alt-fel, sub alte raporturl pe streinl ea Fran-cesiT, condica luT Napoleon proclamd alteprincipil. Nu mal fuserä regoll absolute,§i reprocitatea cea mai mare singer% ho-tart marginea drepturilor de care streinilputead a se prevala in Francia. El sebucurard de acelea§i drepturl civile cacele ce erad acordate francesilor. Legea

www.dacoromanica.ro

318

din 14 Iu lit 1819 a modiflcat, pentrucasuri ce a prevNut special. acéstft starede lucruri §i a decis ca streinil s atbitIn Francia facultatea de a suceda, de aprimi, de a dispune de averile lor in fa-vórea ori carii pers6ne in acelas chip cafrance3ii. Art. 2 din acea lege nu panela acéstd reguld de OA o restrictiune, incasul de impdrtire a unel mosteniri In -tre conberitarI francesi i streinl, fran-ccsii vor preceva asupra bunut ilor situatein Francia o partiune egald cu pretul bu-nurtlor situate in WI streine de care etvor fi scutiti, cu ori ce titru ar fl, inputerea legilor §i datinelor locale. drep-tul Aubaine esistit incit fdrá restrictiuni,inteo mare parte de legislatiuni, dareacestea mostenirea unui strein In Fran .cia, nu va putea fi culésä de natiuneastreinului, si va amduea a guvernuluifranc:4.

Streinii nu se bucurd in Francia dedrepturi civil& Art. 17 din condird esteo dovadd la trebuintä. Lreptul de a po-

www.dacoromanica.ro

319

seda in Francia chiar lucrurT nemi§d-Ore, de ale aduna, de a dispune de ele,de dreptul de a compara In dreptate, saüca apArg.tor salt ca cerätor, curg mal töteprerogativele ce supt ale francesilor §i

ale facultätiI necontestabile de a face inFrancia contractele ce ail de object pro-prietatea satt posesiunea lucrurilor mil-catóre si nemiscatóre. Streinil se bucuriin Francia de dreptul de proprietate lit-terar, de acela de näscocitor. Aü drop-tut a face comercial in Francia, pot fi

martorT pentru actele statulul civil, a fi

ascultati in acéstä calitate de tribunale.Dar legea din 25 ventose an XI, asupranotariatului, nu le permite a fi martoriintent] act antentic, Did intr'un caz. Laun testament. Streinii aft in Francia tótedrepturile de familie : dar nu pot fi tu-

nici a adopta pe un frances. N'aticalitate de cetlit( ni francesi, n'atI drop-tun potice. Catä a 6 cetätean franeeIspre a fi martor intenn act autentic, in-tr'un testament. Nu pot primi tonctiuni

www.dacoromanica.ro

320

publice, cel puOn de acele . care if si-lese a jura.

Nu pot fi oficert public! nic1 ministe-rial! niel notarY, avocati, portareT, .comi-sari, zarafi. curtierI,,nic! nu pot la Fran-cia esersa, profesia de advocatT. Nu potservi in armata francesti. Când un streinin Francia are un proces la tribunal, estetinut a da chelpsie pentru plata cheltu-ielilor si domagiiI interese la care ar pu-tea fi condamnat. Streinul este supus laconstrangerea corporalli, si la arestul pre-ventiv. Ministrul din warn are drept prinprefectul politii de a spune tutulor strei-nilor sA iasa indatä din teritoriul Fran-cil si se-I duca peste granith. D CogAl-nianu a voit a face tot ast- fel cu unstrein aid!, si a lost silit se-I primésebinapt)! si se-1 dea ban! despagubire.tot noI suntem netolerenti pentru streini IStreinul care va fi primit prin autori-sarea imperatului a se ase0a in Francia,se va bucura de t6te drepturile ci-vile pe cit va sedea aid , pentru a

www.dacoromanica.ro

321

capata voia sal platésca o sum/ de172 de franc! pentru sign, in regis-tre mint O. onorar referindarulul, ofi-ciar ministerial, pentra orT ce serviciaar face un strein Francil, nu-are drep-tul a cere recompense, daca guvernul nuva vol.

\Wind acésta lege, pentru streini inFrancia, v'édind si legile mistre pentrustreini, si mal ales datiuele de a primiin functiunT streinil, ba chiar si ebreiTce abia vin, de a le da pensiuni, recom-pense §i chiar mal multe posturl de odata,nu suntem noi chiar de cat Francia maltolerenti ? Pentru ce jurnalele acestil marlnatiunT declara pe ItomanT netolerenti. Cevoiesce Europa ? SI dam drepturT poli-tice bandelor de ebrel ce abia vin aidgoniti de Europa? Cand Europa nu (lala streini nich ceia ce dam noT, precumam v4lut maT sus ? Am vorbit in altaparte de Englitera §i de streini, ea carevoiesce aid BA vaql evreil co dreptur1

21

www.dacoromanica.ro

322

politici, abia venitl in téra, ca nu dü.

streinilor Did dreptul ce düm nol de acumpara averl nemiscAtóre. Uncle estedreptatea. ce fel ? Europa civilisata eainsusï da dreptatea numai celui tare ? daratund ce vor face aceste natiunT barbd-re din oriinte

Românil au drept ate a nu da drepturïpolitice in bloc la ebreT ce vin, el suntstreinT. legile Rornânil daü naturalisatiu-nea prin camera', in conditiT de ece anT.'Worn aka lcgile natinnel, printr'o legefAcuta de cawer care nu e tot d'anna espre-siunea tèriT, spre a da drepturT politice stre-inilor, drepturi pe care puterile marl, ci-vilisate nu le dati le iususl, drept ceAnglia mal ales nu dl, de cat atunci chidadmisiunea unel naturalis'atiuni nu rädicAniel o voce in parlament contrarie ? Ro-inânI! tinet1 la dreptul vostra! facetT cefac puterile cele marl in acésta ! Aid esteputerea vostra Suut ebrel nüscutT tu Ora,unil din pairintT nascutl- in Ora. Aceia.vorintro in categuria stremilor crestiM, din

www.dacoromanica.ro

323 --

momentul ce n4iunea româna va recu-nósce libertatea religiunelor. Darea in blocde drepturt mal ales va ucide natiu-nea, o va ineca cu iuvasiuni, si vaface a se espune la ridicolul lumei in-tregi ca a creOut a multumi o dorintade tolerinta religiósa, vinOindusI patria §imormintele strabunilor la invasiunele destreini, pe cand Francia §i mai ales An-glia refusa la streinil crestini aceia ce dela voi se cer sa dati ebreilor.

De ar veni in Francia, in Anglia, inori ce téra civilisata care vin astAli O.ne mustre ca nu dam in bloc drepturipolitice jidanilor, ele uu le-ar da, caciar fi contra legilor lor care le- am v6Out,nu le v'om da nici nol. Cad ar fi a datéra in robia streinilor, §i ce a facetóte natiunele streine clad ar fi silite ase sinucide ast -fel, vor face si Romanilla trebuinta. De Hid' o cestiune de catde acesta nu sunt unite partidele, lacaz toll vor atarna insalcil tyrele de

www.dacoromanica.ro

324

urä §i de resbunare, §i se vor uni ca sägindésa la saparea patrii.

Tractatul de Paris inch eiat intre pu-terile streine recunoscand Românii au-tonomia sa, desfiinteadä protectoratul Ru-sil asupra MLA §i prin urmare ori ce a-mestec in lucrurile din untru ale OH I dela o singura putere, off care ar fi. Töteputerile garante inpreunä pot a se ocu-pa de Români; una singurá esclusiv nicTodatä. Tractatele PorsiT cu puterile stre-ine despre noi se vor aplica incii, pe catnu vor fi contraril drepturilor Rominilor,(And Romänil ar intälni pedici de la P6r-tá in esersiciul drepturilor bor. Agentiltat lor se adresä ea reclamatiuni la am-basadoril puterilor garante in Constan-tinopoli.

Drepturile acestea sunt basate pe ve-chile capitulatiT cu Turcia. Cel mal pre-cios dreptul one! natitini este dreptul eide a se guverna precum ea voiesce, drep-tul de a se pästra, dreptul d'a respinge prinputere, or! ce agresiunl de afara ilegale.

www.dacoromanica.ro

325

Dreptul desvoltaril libere a tutulor fa-cultatilor sale pe cAt aplicarile 1111 nu vorfi stricatóre celor alte natiuni vecine.Este O. intretie bune relatii cu puterilevecine.

Niel' o putere vecina, singura nu pótea cata sell introduca in Ora luriurireasa politica. prin gavernul tëril. Guvernulce ar servi asemenea urmare, ar fi W-e/tor al drepturilor te'riï. In timpil dinurma cu venirea reactiune! la putere, Aus-tria 10 cremla óre care inrIurire in Oraprin minister. Ministrul austriac in car-tea ro§ie, prin depecba catre consoluliiset in Bucucuresci declarà sympathiilesale rientru o stare de lucruri e§ita Inalegeri prin calcarea constitutiuna Acé-sta trada o parte de intelegere cu guvernul Românii anterióra alegerilor. In-gerinta une1 puteri singure in afaceriletail', in untru.

Cum se tolera inriurirea esclusiva aAustrii? Ni se va glice ceia ce s'a Oisdeja ci tocmai o umbra de asemenea in-

www.dacoromanica.ro

326

riurire din partea cabinetulul Rusii s'ainlAturat prin cAderea ministerului tre-cut. Acea umbra fuse mai mult de cAto fictiune a imaginatiunei InpAtimatA acelor care voiat puterea cu orT ce prety

daca ar fi fost ast-fel trebuia a nu seface de cAt a se schiinba inriurire rugpentru cea AustriacA ?

Din momentul ce guvernul Ora numai este vointa natiunei: Ci vointa unelput ri de afarA care nu vciesce nici li-bertatea, laid" fericirea natiunei, atAt ces-tiunea autonomii cAt i cestiunea constitutiunei sunt compromise. Numal póte slfie nimic. Suveranitatea poporulul trecela streini. Tot ce se ordonA a se facetinta la multumirea intereselor streinulul,la uciderea intereselor natiunii, cAnd areaputere ce luriuresce are interese a vedeain térA unde inriuresce. slAbiciune, anar-hie, perire, atunci cAnd nu se mai atintAde cAt maxima : a divisa spre a domni.Natiunea nu mai are _guvernul ei de cAten numele. Guverne, camere, corpurl con

www.dacoromanica.ro

327

stituite, tot trece in curentul infbiinf el §1se pune fat& in fatti, at cele mat marl in-terese ale patril. Alegerile se corup §. sevioleatPi in esersiciul lor fiber de o au-toritate, care sprijinitA de o putere deafark urmea4 calea de ucidere fail nido pedepsire, In asemenea positiune, con-tra ctilcaril constitutiund, numai este pu-tintA de apel la nid un corp, la nicl oputere, tóte interne confundate, stint u-nite in esecutia planuluT de ucidere vie-tii §i libertgtil natit nel.

Ast-fel s6rmana Romitnie, chip atittIani de lupte, de suferinti, dupe speran-tele sale esprimate dupe sacrificiul drep-turilor democratice, ca sti capete in schimbputerea natiuneT se Mitt mai" min ga-rantata in sperantPle sale de putere, debbertate, de viitor de cAt in trecut Iv'om ajunge ca rigatui greciI libereiuncle partidele ce vin la putere suntruse, francese. englesit etc. Acesta nu eraast-fel sub slabele regime din, trecut, a-farli, de epoca Vogorid care póte sell

www.dacoromanica.ro

328

afie justificarea in evenemente ce nu de-pAndeafi de guvernul seü.

In fine Ora a &Nut sub reactie. 15-

meng §i systemul de guvern pentru a cA-rora resturnare Romani! ail luptat attttrevin sa facA incA o datA ursitele a-estil nap. AcéstA reactie, fltAnd o res-tauratie nu a invétat nimic, nu a uitatnimic Ea s'a dus in calea de restauratil

§1 francesA, Lchinuindu§T drep-turf de kgitimitate, persecutil, dispunerTasupra averilor statuluT; desphrtirea nap!in 1nvin§1 §1 invinettorT, legile violate, coa-stitutia violatA , necapacitatea §i iwo-ralitatea rAdicate; bande de merce-nari inrolate in serviciul reactil ; ban-de ca sit sfort4e alegerile. Po pir ca ceTdin Francia dupe venirea nobililor adu-§1 de streini, ce se puserA sA persecate,sA despelie, se puseri in eapul bandelorelectorale, uitarA misia lor, se flcurlparjurT cAtre patrie §1 religie. Regula-mentaril naafi)" çi omoritT in la§etAtile,trAdArile la streini §i pr4iIe lor, re-

www.dacoromanica.ro

329

vin la putere In numele Virtutilor ci-vice, curagiulul, patriotismuluT, morale! §imai ales in numele dreptulul de legiti-mitate nAscut in doctrinele reastigate lapalatul lui Cuza in nóptea de 11 Fe-bruarifi. Téra se desromtinesce, autono-mia este lovitA, inchinatA la t6te ic6-nele. Pe tractatul de Paris s'a arun-cat vël. Ministerele nu le ma! admite §1respiuge natia ; ele sunt resultatul deli-beratiilor vointeI unel puteri a aril in-fluintA predomina esclusiv asupra destine-lor patril. Hoterele se calcA de austriaciprin bande §i guvernul plécti capul, §i serógh la Viena a fi scutiti de acele ell-cArl. Politica Românilor de sympathiipentru Francia care cu sttngele el ne- ascApat din otagiii ce cram luatl de Rusiaca vite, se inlAturA §i merge o calece duce la trecut.

Tóte aceste rele tO ntiscut din celedin urmA revolug nu din priacipil lor;dar din traficul ce a fAcut reactia §i strei-nil dinteinsele. 11 Februarit era revo-

www.dacoromanica.ro

330

ut;e, fArA scirea natil ; dar era o reNo-lutie. Revolutia care fuse in utmit pri-mitA de natie asupra prornisillor fAcutede capiI ei si care promisiuni nu serealisarA tOte ; asupra sperantelor de unviitor mat bun, de intemeierea liber-tAtil dreptAtiI si armonii intro romAnT. Tötefuserl vise, conditil neinplinite Incl. Acearevolutie s'a degradat in reactie. Saiiin restaura tie si in tAgAduirea §i abdicarea tutulor principiil or de libertate,de egalitate, de dreptate, de patrie, carede la 1848 ne incetat ail luptat contratyraniI claselor privilegiate §i streinilor.Legile liberale rimAn scrise pe hArtie.In fapt este despotism ? si umilirea lastreinI, si triumphul doctrinei unuia dinDomni regulamentari ore Oicea: Roma-nia este niiscutä a fi d'apururea umilita.

ImpAratul Rusil venea la Crimea. Ca-manila consilia pe Domnu Cuza sA mOr-g., se-I facA o visita. Domnul surIse. ApoIadresAnduse catre maI multI ce se Oatin salA, qise : Eti stint Alexandru CUM

www.dacoromanica.ro

331-

dar ca Domn, represint demnitatea untiltron ce 'mi este incredintat represint su-veranitatea natiuniT, nu sciii daca succep-tibilitatea natinnil nu s'ar irita când färávoia eT, Domnul ei. a juca rola soli-lor. Daca politica basata pe intereselenatiT cere ca guvernul Ron_âniT O. es -prime sentimente de omagig ciltre unuldin putericil suverani, inaintând chiar Instatul seù spre al felicita, vor merge 6-menT trimisl de guvern sa esecute acestact de curtenie, eü nu uit c. represint

-suveranitatea uneT natil, si nu pocit damal mult de at ce ea voiesce. Atuncltrimise inahi tea impe'rltuluT, niel pe mi-nistri In activitate: dar pe generalul Flo-rescu i pe Docan. Ei fusera bine pri-mit1 de impäratul si tótä familia cu aceagraciositate ce este apanagiul familil Ro-manoff. Trinìii1 nostri se inturnarl cudecoratil numal pentru el dol. Acest Domnfuse acusat de intelegere cu Rusias cutóte acestea.

Isvorul tutnlor relelor, isvorul din care a

www.dacoromanica.ro

332

nitscut perderea sperantilor natiunil, uci-derea suveranitatii poporulul, servirea na-tiund la vointa bandelor electorale, esteviolarea §i coruptiunea ce s'a esersat demult asupra dreptulul celui maI sa-cru al natiund, asupra alegerilor politi-ce tpi municipale. 0 parte de lume am-sit pe esecutorul legii rurale ca continuator alacestor fapte ce ail ucis morala natiund41 (ilic din contra ca autoril acestil cri-me politici ail fost fiul lui Gligore Ghicafiul IntaiuluT Domn Roman dupe Phan-flop, cu agentil seT, dol ['II din poporchemati la putere pentru ca se eserseaceia ce nitneni in natiunea româng, nuputea esersa afar6, de ei §i. de copil ban-delor electorale cu al card nume nu seva tAvAli Did ,odata istoria i acesti acusätorl pun inainte ca esecutorul legiirulale a avut a priveghea asupra alege-rilor Moldovil §i cá acolo nu ail fost ban-diVI care aii bäntuit Valahia la alegerI.El Oic el D. D. Ghica, Boerescu §i Cre -

tescu se insärcinaserä ea privegherea aid §i

www.dacoromanica.ro

333

se IntImplara aceste scene a caror misiuneera uciderea suveranitatii natiunei. Se malOice Inca de amicil esecutorului legit ru-rale ca argument, de Invingere ca pen-tru mai multi care ail fost ale§l depu-tap prin bataie, arest, §i prin coruptiu-nea sufletelor, esecutorul legii rurale arfi staruit din tóta puterea sa pe langacolegii sei sa nu fie ale§i §i se da pen-tru acésta chiar alegerea D. Cesar Bo-liac pe care a combatut'o §i care s'a a-les din ordine fulgeratóre ale ministruluiD. Ghica §i democratul Boerescu.

Acéstil grava cestiune ce natiunea a lasatsa caçla inpreuna cu drepturile ei de natiu-ne liberA, va &Ai lima In istorie. Autoril lordin toti timpii vor fi marele figuri ale epo-cii de degradare §i de arbitrar §i li sevor da mai multe cunune de cat luiMihnea , lui Läpu§neanu , lui GhineaTucala. Esecutorul legil rurale dacaa remas afara din natiunea bandelor, artrebui sa o spuie, §i sä arate pe adevë-ratiT autori.

www.dacoromanica.ro

334

Inca din vechime la spitalnl de la Pan-telimon, in fie-care an se da o masa laephori, §i se intindea in campurile inflo-rite mese pcntru saraci.1. Acéstä, dadasimpla §i piósa ea insu§i 86tr* si- a luatun alt caracter. S'a fault un mujioc deguvernemint. Societatea in mare parte numal traiesce de cAt pentru pläcert. Plä-cerile costa ; §i abaterile de la legile mo-ralii ne putând da pline resurse spre ase multumi locomia, statul vine in aju-tor. Dar budjetul statulul este epuisat,deja eu alte cheltuiell ; atunci se adresäla institutiile particulare, spre a da po-porulul spectacole. In Oilele din urmä setrecu o asemenea se-bare la Pantelimon.Sume marl se cheltuira cu mese, cu mu-

cu lovirl de tunua cu risipiri dupedatina pril, din veniturile destinate pentra bolnavi, in contra testamentelor §i dati-nelor. Cine (trail la aceste mese intre multidemni? bandele electorale, in capul mesel,intre töranii de sate adu§441;,-:3rasonati cuc§arpe ca nisce cal de paradä, ni s'a spus cá

www.dacoromanica.ro

335

pre§eda Popa Take, claim ar fi ast-fel, a-poi licern; omul de stat cel mare ce anascut sub regimul -acesta. Protectorulpatril, §1 guvernulul. adus inadins de laPloiesci ca un eroii chemat sit asiste lasarbatorile date in onórea curagiuluT §isacrificelor Mcute pentru patrie. In- tim-pii Romanilor se surpafi cetatï ca sa tree-cä peste ele pe invingatorii, noroeire caacésta, ideie nu a venit acelora ce dis-pun de ursitele ërii, cad nu ar fi fostde mirat se vedem a se surpa mamas-tirea de la Pantelimon spre a trece pePopa Take, si pe Davila, poste ruine eao recompensa pentru faptele marl' §i stra-lucite care le este datóre Romania.

Dupe vechile testamente acésta ephorienu se Ole administra de cat de Romanicrestini. Dar sa nu vorbim de legi vio -late. Este un sentiment care nu mal e-sistä, nid in guvern, nid In guvernatS.Favorit,ii sunt legea. i numenisele loradministrati: stat in stat. PupaTake este createrul staril de astag ori

www.dacoromanica.ro

336

ce situatii catA fi recunoscAtóre acelor 6-meni drora natiunea le datoremiA. O is-torie a timpilor de astAli, de vel" fi tascrisä, de o mina liberA, multA amArA-ciune aï sA rever0 in sufletul generatiilorviitóre.

F I N E.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro