Bobo - Istorie

8/18/2019 Bobo - Istorie

1/16

Popoare si spatii istorice.-Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor-

I. Etnogeneza:

Etnogeneza romanilor se inscrie in procesul de constituire a popoarelor romanice. Cemai indepartati stramosi ai nostri sunt tracii , un neam indo-european , conturat in mil. i.Hr.

Acestia se vor aseza in spatiul limitat de :

N – Carpatii Padurosi

– !untii Haemus

" – #unarea !i$locie si raul ava

E – !.Neagra si Nipru

%racii traiau organizati in uniuni de tri&uri , 'ind condusi de &asilei , capetenii politicomilitare si religioase. %racii au (ost realizatorii metalurgiei &ronzului. )a mi$locul mil. I i.Hr.se vor contura tracii nordici , numiti in izvoarele istorice grecesti su& numele de – *E%I.

*etii au (ost realizatorii metalurgiei 'erului, acestia 'ind in+uentati de catre greccare , in sec. "II-"I i.Hr. , si-au intemeiat pe tarmul de vest al !.Negre mai multe coloncentre economice , politice si culturale : l&ia , %omis , Histria , Calatis , !essem&ria . #la greci, getii vor prelua : roata olarului , moneda , al(a&etul si te/nici de prelucrare 'erului.

Primele mentionari istorice despre geti apar in lucrearea lui Herodot–0Istorii1 , undeste amintit episodul din 234 i.Hr. cand regele persan #arius, a+at intr-o campanie militar

la nord de #unare, impotriva scitilor , va ' intampinat de geti. Herodot (ace re(erire lreligia politeista a getilor, care-l aveau ca si element central pe 5amol6ez, zeu al nemuririi

*etii erau organizati in uniuni de tri&uri , iar 'ecare ast(el de uniune importanta iavea centrul intr-o asezare (orti'cata , a carei denumire purta su'6ul 0-dava1.

In sec. I i.Hr. , in izvoarele istorice romane , apare etnonimul 0dac1 , ce desemnpopulatia ce locuia in spatiul intra-carpatic. *etii erau de acelasi neam cu dacii , avanaceeasi religie si vor&ind aceeasi lim&a.

I.a Primul stat geto-dac:

Primul stat geto-dac a aparut in conte6tul apropierii pericolului roman , in timpdomniei lui 7ure&ista89i.Hr. – 44i.Hr.. Acesta a uni'cat tri&urile geto-dace si a supucoloniile grecesti , dar si tri&urile celtice ale &oiilor si teuriscilor.

Centrul statului dac era localizat in !untii rastiei , la armisegetusa Regia. Capitala eraprote$ata de un sistem de(ensiv (ormat din mai multe cetati :

Pugir


2/16

Capalna

7lidarul

Piatra Rosie

%ilisca

tatul geto-dac su& 7ure&ista era limitat de :


– !untii Haemus

" – #unarea !i$locie si parti din lovacia

E – !area Neagra si gurile +uviului 7ug

7ure&ista se va implica in politica interna romana , in raz&oiul civil4i.Hr.-48i.Hr.dintre Pompeius si Caesar . Pompeius va ' in(rant , iar Caesar se va proclama 0dictator1 siva planui o campanie militara impotriva dacilor, insa va ' asasinat in 44i.Hr. , aceeasisoarta avand-o si 7ure&ista.

#upa 44i.Hr. , regatul se va imparti in 4-2 regate mai mici , cel mai important avandcentrul la armisegetusa Regia. #acii vor ' in+uentati de catre romani , 'ind preluate

elemente de te/nica romana, vestimentatia, arme , ceramica, iar in plan cultural , al(a&etulatin.

In perioada sec. I i.Hr. – sec I d.Hr. , la armisegetusa Regia se vor succeda 4 regi :

#eceneu

Comosicus

corilos

#uras

)umea geto-daca se va restrange pe &aza cuceririlor romane:

Anul Cuceriri romane-3; Romanii pun &azele provinciei Panonia32 Apare la sud de #unare provincia !oesiea4< #o&rogea este ane6ata !oesiei

I.& Al doilea stat geto-dac:

Pericolul roman a gra&it re(acerea statului geto-dac. In timpul lui #omnitianuromanii au organizat o campanie la nord de #unare, trupele sale inaintand prin 7anat , su

conducerea generalului Cornelius =uscus , dacii castigand in 8> lupta de la %apae. Iaceasta lupta se va a'rma un tara&ostes din -" %ransilvaniei , #iurpaneus #ece&alus8>3;


3/16


– #unare

" – %isa

E – iret

I.c Raz&oaiele daco-romane:

Imparatul %raian8-33> va pregati cucerirea #aciei, cauzele primului raz&oi daco-roman 'ind:

3. Incalcarea pacii din 8 de catre #ece&al9. Intarirea aliantelor cu &ar&arii de catre #ece&al?. Cresterea puterii regatului dac4. Resursele economice ale regatului dac

2. Pozitia geo-strategica a #aciei la gurile #unarii


4/16

9. Columna lui %raian?. Podul de la #ro&eta

33aug 3;< – Con(orm unei diplome militare, descoperite la Porolissum , #acia esteatestata drept Provincie Romana

II. Romanizarea:

Romanizarea este un proces de asimiliare etnolingvistica intre romani si populatcucerita. Aceastareprezinta un proces indelunga, ce presupune insusirea de catre locuitori a traditiiloo&iceiurilor, normelor $uridice , religie, culminand cu insusirea lim&ii latine.

In spatiul romanesc, romanizarea s-a des(asurat in 9 etape distince:

3. Etapa preliminara – sec. I i.Hr.-@ sec. I d.Hr – lumea daca resimtin+uente romane

9. Etapa propriu-zisa – 3;4 – cand actioneaza o serie de (actori

II.a =actori ai romanizarii:

=actori Caracteristici

Administratia

1. provincia romana Dacia isi avea resedinta Ulpia Traiana Sarmisegetusa

2. avea statut imperial , fiind controlata de udelegat al imparatului , denumit legatuaugusti pro-praetor

3. a suferit reforme administrative :I. 118-119-> Dacia Superior Transilvania

"anat# Dacia Inferior S. $oldovei ! %ltenia#

II. 1&&-1&'-> Hadrian creea(a Dac)orolisensis

III. 1*8 -> Marcus Aurelius redenumesaceste unitati :

Dacia $alvensis $alval# Dacia +pulensis +pulum# Dacia )orolisensis)orolissum#

Armata -in provincia Dacia erau pre(ente & legiuni Legiunea XII Gemina +pulum# si Legiunea Macedonica)otaissa#-aceste legiuni erau alcatuite si din trupe auiliar


5/16


6/16

#upa 9>4, dacii li&eri patrund in teritoriul (ostei provnicii , unde vor ' supuromanizarii de catre populatia daco-romana , ramasa la N. #e #unare.

I". Romanitatea romanilor in sec. 38 , in viziuneistoricilor:

A. Teoria Imigrationista – 38 - a (ost sustinuta de istoricii austrieci si mag/iari pentru a argumenta drepturile istorice in privinta stapanirii asupra %ransilvaniei atain perioada domniei /a&s&urgice cat si in timpul regimului dualist

7. Istoria dacilor transalpini – 3>83 – lucrare ela&orata de istoricul austriac =ranz Bosep/ ulzer , ce sustinea (aptul ca romanii s-au (ormat ca popor in 7alcani si matarziu au migrat la N. de #unare , gasindu-i sta&iliti aici pe mag/iari.

C. Supplex Libellus Valahorum – 3>3 – primul program politic al romanilotransilvaneni

#. Studii Romanesti: Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor – 38>3 – 0%eorRoesleriana1 , realizata de istoricul Ro&ert Roesler, lucrare in care acest

im&unatatea ideile lui ulzer

Ideile de baza ale teoriei erau:

3 #acii au (ost e6terminati in timpul raz&oaielor daco romane. Ideea era preluata dinto lucrare scrisa in sec. I" de Eutrarius : 0A& r&e Condita1

9 #acia nu s-ar ' putut reorganiza in 34 s-a retras la de #unare toata populatia

5) Poporul roman s-a (ormat in Pen. 7alcanica , in prezenta slavilor , datorita :a. prezentei ad-stratului slav&. in l&. Romana si al&aneza e6ista cuvinte comunec. a&senta din l&. Romana a ad-stratului germanicd. con(esiunea ortodo6a , asemeni slavilor


7/16

&. Hidronime : #anu&ius , PDertus , Alutus, omus? Perioada de 3


8/16

1&&-1&' + doua reforma administrativa a Daciei

1*8 $arcus +urelis a treia reforma adm a Daciei

&1& dictul lui aracala?onstitutia +ntoniana

&;-&; Imparatul +urelian

&;1-&;7 etragerea +ureliana

'*-''; onstantin cel $are

&;-* Iustinian

''-'7 dictele anti-crestine emise de Diocletianus

'1' dictul de la $ediolanum onstantin cel $are

'9& dictul lui Teodosius cel $are crestinismul erareligia oficiala a imperiului

';* 5i(igotii impinsi la S de Dunare de uni

'9 Divi(area Imperiului oman

*& Slavii se vor sta2ili la S de Dunare

18*; Teoria Imigrationista

1;91 Supple


9/16

E6istenta statului de dreptPluralismul politic

Principala pro&lema in perioada inter&elica a (ost disputa dintre democratie totalitarism. In statele nou-(ormate se vor instaura in cele din urma regimurile totalitariste

Polonia 39<

Iugoslavia 39

Austria 3??

*recia 3?<

Romania 3?8

In statele occidentale , democratia s-a mentinut in perioada inter&elica si dupa 342 =ranta, Anglia, tatele Nordice , iar in centrul Europei , democratia s-a mentinut doar iCe/o-lovacia, care va ' insa dezmem&rata de nazisti in 3?8.

I.a Particularitatile principalelor regimuri democratice

Italia )ana in 197 a fost monarie constitutionala, fiincompromisa datorita neimplicarii politice pe duraregimului fascist

Dupa al doilea ra(2oi mondial, se va desfasu!e%erendumul din 21 iunie 1&'( , prin care sopta pt. epu2lica 7@#, )merto al 2-leparasind tara

epu2lica italiana s-a organi(at dupa Constitutdin 1&'*

Separarea puterilor in stat:1# )uterea legislativa )arlament 2icameral

5U )resedintele mandat de ; ani r

repre(entativ'# )uterea eecutiva /uvern7# )uterea Audecatoreasca Instante

3udecatoresti

)erioada inter2elica a fost caracteri(ata dinsta2ilitate guvernamentala, cel mai sustinut part


10/16

"artidul +emocrat Crestin

*ermania

Dupa 1918 , Imperiul /erman a fost inlocuit cu epu2lica )arlamentara Democrata, 2a(ata pConstitutia de la ,eimat august 1&1&

)artid "icameral1# !eichstag desemnat prin 5U !eichsrat consiliu al landurilor

)resedinteele desemna cancelarul . -> 1&2

"aul on HindenurghIn 19'' aAung la putere na(istii

In perioada post-2elica /ermania se va divi(a1) "artea rasariteana rusi2) "artea occidentala ' (one de ocupatii

SU+ , $area "ritanie , =ranta, unite in 197;

%rgani(area /ermaniei post-2elice a fost sta2iliin cadrul Con%erintei de la "otsdam - 1* iunie 20 august 10' . Dena(ificarea, demilitari(are/ermaniei

1# =unctionarea politica a =/ se va face p

2a(a Constitutiei de la on 8 mai 197oct 1979 apare =/#.

=/ este organi(ata pe a 7-a repu2lica , ce vdura pana in 198

)arlamentul 2icameral alcatuit din16 Adunarea 7ationala26 Consiliul !epulicii

1# Un repre(entant al =rantei post-2elice a foCharles de Gaulle care va formAdunarea pentru !epulica , s i se vafirma pentru cresterea prerogativelpre(identiale


11/16

In 1&(8 va ela2ora o noua constitutie , prcare marea mandatul pre(idential la ; ancu posi2ilitatea de & mandate

'# + fost presedinte al =rantei intre 199-19*9

19*& un amendament constitutional prin capresedintele era ales de catre cetateni , prin vot, nu de catre colegiul electoral

Coaitarea presedintele repre(inta o orienta

politica iar guvernul este sustinut de alt partid1&8( , presedintele =rancoise $ierau ). Soci=rance(# , iar prim ministru 3acBue iraBuerepre(entand o grupate de stanga

!area 7ritanie

$onarie constitutionala in care parlamentul esinstitutia fundamentala.

+. )arlamentul "icameral1) Camera Lor5ilor ereditari sau desemna

de rege2) Camera Comunelor desemnati prin 5U

". /uvernul este puterea eecutiva:

1# a2inet format de partidul cu cemai multe voturi si condus dpresedintele sau

/uvernare responsa2ila'#


12/16

Regimul %otalitar

%rasaturi

E6istenta unui singur partid ideologiCetatenii sunt su&ordonati statuluiIncalcarea drepturilor si li&ertatilocetatenestiActiunea propagandei in raspandire

ideologieiIne6istenta pluripartidismuluiPuterea controlata de partidul unic sde dictatorCultul personalitatii dictatoruluiAnti-parlamentismul F anti-li&eralismuControlul asupra populatiei prin politipolitica

Puterea deplina a sistemului se &azeaza pe mass#media si propaganda. In stattotalitar, statul controleaza aspectele vietii umane, individul 'ind su&ordonat statului.

#upa 338 , di(erentele economice ma$ore , soma$ul , in+atia , nemultumirile socialeau alimentat si accelerat procesul de instaurare al regimurilor totalitare. e va consolidconvingerea ca regimurile democratice nu sunt capa&ile sa redreseze situatia.

Regimuri %otalitare

tanga #reapta

U..S.S. comunism/ermania na(ism

Italia - =ascismII.a Regimul Comunist – R:

Rusia se con(runta cu o criza economica, politica si militara, datorata in(rangerilosu(erite pe (rontul din primul raz&oi mondial

A. Revolutia "urgheza – 9?(e&ruare 8 martie 33> – declansata Petters&urg si in marile orase, a implicat mem&rii Partidului Constitutiona#emocrat si $elsevicii . In urma Congresului de la )ondra si 7ru6elles , di3;? , revolutionarii se vor scinda ast(el:

3. !elsevicii – minoritari , sustineau mar6ismul traditional , optand pentru re(orme pcale parlamentara

9. 7olsevicii – ma$oritari , erau condusi de )enin , sustinand preluarea puterii prrevolutie si teoria marxismleninismului.

)a 3 martie 338 , puterea era preluata de un guvern provizoriu , condus de print)vov, care va decide re(ormele : 0)i&ertatea presei1 si 0 5iua de lucru de opt ore1 , iar pe martie 338 , tarul Nicolae al II-lea a&dica.


13/16

e vor constitui sovietele – consilii (ormate din muncitori si soldati, care tre&uiau sasigure controlul populatiei. Acestea vor ' in+uentate de partidul &olsevic. )enin va lansdin e6il 0Tezele din Aprilie% , in care preciza necesitatea preluarii puterii prin revolutie instaurarea proletariatului.

7. Revolutia "olsevica – 92 octom&rie > noem&rie 33> – &olsevicii vospecula nemultumirile sociale, promitand scoaterea din raz&oi a RusieControland sovietele din marile orase, vor pregati lovitura de stat, guvernu

'ind rasturnat.

"a ' realizat un nou guvern , numit Consiliul Comisarilor Popoarelor din Rusia F errecunoscut dreptul popoarelor din Imperiul %arist la auto#determinare. In decem&r33>, decretul asupra pacii sta&ilea masurile pentru pacea cu Puterile Centrale. Pacea sinc/eia la ? martie 338 la "rest#Litovs& .

7olsevicii isi vor consolida puterea prin politia politica creeata in decem&rie 33> d)ev %rotsGi. In iulie 338 tarul Nicolae al II-lea era inc/is la EGaterin&urg, proclamandu-sRR Republica Sovietica Socialista Rusa '.

338 – 39; -@ are locraz&oiul civil dintre &olsevici si adeptii tarului, spri$initi dAntanta. 7olsevicii vor castiga aceasta lupta. "or ' des'intate celelalte partide politicecon'scate propietatile private, va ' instaurata cenzura, iar liderii opozitiei inc/isi sau ucisi.

)a ?; decem&rie 399, prin alaturarea %ranscaucaziei , crainei si 7ielorusiei la RRse puneau &azele R-ului niunea Repu&licilor ocilaiste ovietice , organizatcon(orm Constitutiei din 394. In 394 moare )enin , puterea 'ind e6ercitata de catrbiroul politic , talin reusind sa acapareze puterea.

%A)INI!)

#upa 394 , liderii marcanti ai partidului &olsevic au (ost:

StalinTrot&iToms&i"uharin

Ri&ov(nioviev)amenev

#isputa dintre talin si %rotGi pe marginea directiei politice %rotGi sustinea teorirevolutiei permanente * exportul de revolutie F talin sustinea ideea comunismuluintr-o singura tara, spri$init si de ceilalti mem&rii , va duce la inlaturarea lui %rotGi di

(unctia de comisar de raz&oi 392 , in 39 va aduce e6ilarea acestuia, pentru ca acestsa 'e asasinat in 34; in !e6ic

In decem&rie 39> , de&uta Regimul talinist 39439> – 32?. A (ost lansaconceptul de dusman al poporului – orice persoana ce dovedea sustineri impotrivsistemului era acuzat si condamnat la moarte sau dus in lagarele de munca.


14/16

!asuri ale regimului talinist39439> – 32?

Plan Economic

3 Nationalizarea ramuriloeconomice

9 +lanurile cincinale – primu

plan 398 – 3?? , presupunecentralizarea tuturor resurseloeconomice si organizareproductiei pe 2 ani .

? =ortarea industrializarii R industria 'ind vazuta ca solutipentru eradicarea inapoiereconomice

Agricultura

Colectivizare – 39 -@ con'scare

pamanturilor si comansarea lor igospodarii agricole sau col/ozuri

Plan Cultural

+roletcultismul – o cultura noua crupea legaturile cu perioadanterioara, considerata decadentaEra o cultura ce avea ca elementcentrale munca si muncitorul

Plan Ideologic

Stahanovismul – miscare ce vizcresterea concurentei dintre muncito

pentru a mari normele de productieAcest concept vine de la muncitoruAle6ei ta/anov, miner ucrainian, carar ' depasit norma de lucru dcar&une e6tras cu 34 ore.

Plan Politic 3 pozantii erau trimis in gulagsisteme de lagare si puscarii alR , soldata cu moartea a milioane de victime.

9 $area teroare – epurareampla , vizand mem&rpartidului considerati potentiarivali generali si maresali aarmatei rosii – 3mil 2;; victime

? Cultul personalitatii dus lapogeu

4 +olitia politica – la &azsistemului constituit de catr


15/16

stalin , politia politica a stat l&aza controlului populatiei aceasta poarta denumirea dC,)A*)VD*)-"

#upa 342, comunismul se va e6tine pe &aza evolutiei politico-militare.

II.& =ascismul:

%otalitarismul de dreapta, (ascimul italian si nazismul german , au aparut ca o reactila consolidarea comunismului, pe un (ond de umilinta nationala : *ermania pierdusraz&oiul si considera ca i s-a impus un dictat , iar Italia considera ca a pierdut paceaAm&ele regimuri au pus accent pe ideea de restaurare a onoarei, am&ele 'ind statnationaliste : &aza (ascista – natiunea F &aza nazista – 0volG1 – poporul.

Criza italiei de dupa 338 a (ost accentuata de miscarile socialiste din 33-39;. mare parte a &urg/eziei vor sustine e6trema dreapta ca o garantie in (ata amenintarii distanga.

Primele grupari (asciste au aparut la !ilano , creeate de "enitto $ussolini in 33ce reuneau veteranii de raz&oi .ascii de combatimento'! Aveau ca sim&ol 0(ascia1 sim&ol roman din timpul repu&licii si al imperiului – manunc/i de nuiele prins cu o curea co secure in var( – era purtata de lectori – garzi de corp romane.

Ideologica (ascista era antisocialista, atili&erialista, antiparlamentara– 0statul natiune esteelementul primordial si era vazut ca o 'inta distinca de cea a indivizilor , care sunt

su&ordonati statului1

In 399 se (onda +artidul ational /ascist . )a 98 octom&rie 399, in urm

$arsului Asupra Romei , "ictor Emanuel al II-lea de avoia ii acorda lui !ussolini (unctide prim-ministru.

!asuri Ale Regimului =ascist

Plan Economic

3 392-39< : erau des'intatsindicatele , si inlocuite cSistemul Corporatist ,structu

ce grupau muncitori si patroni.9 Economia era controlata dsistmeul (ascist, impunandu-sautar/ia – limitarea importurilor

Plan Ideologic

%inerii erau educati in cultul Partidulu=ascist , denumiti Avangardisti 7alillasPopulatia adulta constituia 0camasilnegre%.


16/16

Plan Politic

Politica interna

0' Impunerea cenzurii1' Interzicerea celorlaltor partide2'Cultul personalitatii – Il Duc

!ussolini3'+uterlie Lui $ussolini In sta

– )ege adoptata de parlament i

392, prin care acestuia i sacordau puteri nelimitate

4'Politia politica – 5VRA!Politica e6terna

39? - Prin +acea de la Lousagnane6a ar/ipelargul #odecanez Insula Cor(u39 - +rin Concordatul de lLuterano era recunoscuta e6istent

"aticanului3?2-3?< – trupele italiene pronindin omalia vor cuceri Etiopianov 3?> – se puneau &azele axeRoma 6 "erlin 6 To&7o3?

Bobo - Istorie

Documents

Transcript of Bobo - Istorie