BOALA LYMEBORRELIOZA

-boal infecioas produs de o bacterie (Borrelia Burgdorferi), transmis omului prin muctura de capu -nu toate capuele sunt purttoare ale bacteriei Bb -numit i "boala cu 1000 de fee"

Infecie - sistemic, afecteaz ntregul organism i parcurge 3 stadii: Stadiul 1: Eritemul cronic migrator (ECM) borrelioza Lyme ncepe de obicei cu o leziune tegumentar caracteristic, eritem cronic migratorStadiul 2: Infecie diseminat dup mai multe zile pn la sptmni, spirochetele se pot rspndi prin snge spre alte organe din corp. Stadiul 3: Infecie persistent luni pn la ani mai trziu pot aprea semnele unor complicaii grave.

Epidemiologie

Cpuele triesc n iarb, pe frunzele copacilor - se hrnesc cu sngele animalelor slbaticePsrile -responsabile de rspndirea bolii la distancpua infectat poate muca omul transmind bacteria -boala nu se transmite de la om la om (prin atingere, srut, act sexual) nu se transmite prin aer, ap sau alimente

Perioada preferentiala de aparitie -Boala apare in special, vara si toamna Rezervorul de germeni - rozatoare, caprioare, cerbi, precum si din capusele din genul Ixodes, prin intermediul carora se mentine ciclul spirochetei in natura. Transmiterea la om se face prin capusele Ixodes infectate, prin animale "capusate"!

nu se transmite de la animale la om (dar animalele pot fi purttoarele cpuelor infectate) nici prin nari, purici, pduchi sau mutese poate transmite prin transfuzii (teoretic, deoarece nu au fost descrise astfel de cazuri) de la mam la ft, putnd duce la moartea ftului, dar nu i n cazul n care gravida este diagnosticat i tratat cu antibiotice Nu se transmite prin laptele matern

nu orice capu este infectat cu Borrelia si nici chiar cele infectate nu transmit ntotdeauna boala.

Lyme mai este supranumit i "boala cu 1000 de fee" - infecie sistemic, afecteaz ntregul organismsimptomele ei mimeaz foarte bine simptomele altor boli Se spune c ar putea "copia" simptomele a 200 de boli. fiecare bolnav de Lyme are propriul su tablou de simptomefiecare pacient reacioneaz diferit, n funcie de foarte muli parametri: vechimea bolii, numrul de ageni patogeni care au provocat infecia i tipul acestora, caracteristicile proprii ale sistemului imunitar al individului, co-infeciile, stilul de via, boli anterioare sau predispoziii genetice etc.

Primul semn al bolii - n 80% din cazuri, dup 3-30 de zile (medie o sptmn)- -erupie specific, la locul mucturii- o umfltur roie, ce ii mrete dimensiunile treptat dar n cteva zile nu rapid ca urticaria din alergiizona roie central poate fi nconjurat de o zon clar, apoi de un inel rou , diametrul de civa zeci de centimetri, nu este insoit de durere sau pruritDup zile sau sptmni, pot apare mai multe erupii, n diferite zone ale corpului, insoite de simptome : febr, frisoane, dureri musculare, articulare, cefalee, oboseal, stare de ru, creterea n volum a ganglionilor- manifestri care persist cteva saptamani

netratat, dup mai multe luni, pot aprea semne de afectare grav a articulatiilor, manifestri neurologice sau cardiace Cel mai frecvent -implicat articulaia genunchiului, tumefiat,dureroas, manifestri periodice Simptomele neurologice sunt: paralizie facial, dureri de cap i ceaf, dureri puternice, amoreal, furnicturi, slbiciune la nivelul membrelor,tulburri de coordonare, de memorie si concentrare La 10% din bolnavi se poate produce afectarea cardiac - scderea frecvenei cardiace, palpitaii, ameeli

prin muctura de cpu, mpreun cu infectarea cu Bb, se pot transmite i alte coinfecii: Babesia, Erlychia, Chlamydia Pneumoniae, Bartonella, EBV, CMV, Toxoplasma, Anaplasma, Giardia, Lamblia etc.Incubatie - de la muscatura capusei, poate varia de la 7 zile, cu variatii 3-30 zile.Stadializare:a. stadializarea veche:boala localizata dupa 10 saptamani - afectare neurologica, articulara, oftalmologica, psihiatrica, cardio-vasculara infectie cronica - dupa luni sau ani de la disparitia leziunii initiale.

b. Stadializare noua:Boala Lyme precoce: sub 1 an de la infectare Boala Lyme tardiva: peste 1 an de la infectare Exista forme localizate (o manifestare, limitata zonal sau la un organ, aparat), forme diseminate (cu mai multe manifestari) Ex: afectarea sistemului nervos central = neuroborelioza

1. Debut - forma localizataa) manifestari cutanate: in jurul muscaturii capusei (papule), apare o roseata. Eritemul (roseata) se intinde periferic, sub forma inelara. Eritemul este initial rosu viu, la margini, in timp ce zona central se clarifica partial. Uneori, centrul se poate indura (intari). Poate fi insotit de prurit (mancarimi) si dureri locale.b)manifestari generale: febra, frisoane, cefalee, oboseala, fotofobie (frica de lumina, lumina putrnica deranjeaza in mod neplacut pacientul), artralgii (dureri articulare) adenopatii (marirea ganglionilor), manifestari digestive-greturi, lipsa apetitului, hepatomegalie (cresterea in dimensiuni a ficatului), manifestari respiratorii-tuse, dureri toracice.

2. Perioada de stare - dupa aprox 10 sapta)manifestari cardiace: afectare cardiaca de tip miocardita (afectare de tip inflamator a miocardului = muschiului inimii) cu modificari in traseul EKG, pericardita (inflamatie a pericardului).b)manifestari neurologice: meningita (inflamatia meningelui), encefalita (inflamatia encefalului), afectari de nervi cranieni (fiind afectata functia pe care respectivul nerv o coordoneaza). Ex. afectarea vederii in diferite grade.3. Stadiul sistemic - infectie cronica, dupa luni sau ani Toate manifestarile descrise, in plus manifestari articulare: dureri articulare, cu caracter migrator, care pot afecta o articulatie sau mai multe articulatii. Durerile articulare pot avea caracter migrator - afecteaza genunchi, glezna, cot, extremitati.

Neuroborelioza - tulburari de somn, tulburari de memorie, tulburari de comportament si relationare cu mediul (exsindrom depresiv), tulburari de vedere, auz, tulburari de mers, in fazele tardive si netratate ale afectiunii, care pot fi invalidante, fara un tratament corect si complet

Diagnosticul bolii Lyme -frecvent clinic recunoaterea eritemului migrator (EM) n stadiul I al infeciei Cnd EM lipsete,este atipic sau nerecunoscut - alte metode pentru diagnostic

Diagnosticul de laborator al bolii Lyme :

Analizele medicale pot cel mult s confirme boala Lyme, dar niciodata nu o pot infirma.

Microscopia direct prin vizualizarea spirochetelor Culturi bacteriene Tehnici moleculare Reacii serologice ce evideniaz rspunsul imun Testul de transformare limfoblastic (LTT)

Teste indirecte (suficient de imprecise): - Testul ELISA pentru anticorpi (IgM i IgG) anti-Borrelia Burgdorferipozitivare a IgG - infecie cronic IgM - infecie recentn cazurile n care sistemul imunitar este deprimat, iar bacteria controleaz chimic ntr-o bun msur producia de anticorpi mpotriva ei, ntr-o infecie cronic, anticorpii IgM sunt pozitivi, iar cei de tip IgG sunt negativi. - IgM i IgG pot fi uneori negativi (seperat sau ambii) - Testul WESTERN BLOT pentru anticorpi (IgM i IgM) anti-Borrelia Burgdorferi - mult mai precis dect testul Elisa, dar uneori avnd i el marje de eroare destul de mari

simptomele sunt vagi, pot varia de la o persoana la alta, -excepie erupia boala Lyme poate fi greu de diagnosticatnetratat la timp, poate fi greu de vindecat mimeaz alte boli - gripa ,artrita i, deseori, trece mult timp pn la apariia noilor simptome n primele sptmni ale infeciei,testele sanguine nu sunt utile i nici certe Pacienii vindecai au deseori teste de snge pozitive muli ani, crescnd riscul unui diagnostic eronat

spirocheta poate provoca simptome asemntoare cu ale gripei, invadeaz multe esuturi - inima si sistemul nervos - stimuleaz un rspuns imun care duce la artrita Lyme Prognostic Desi, borelioza face parte dintre "bolile rare", evolutia bolii, impune atentie sporita, prin manifestarile sale. O atentie deosebita o impun manifestarile neurologice, articulare, precum si cele oftalmologice. Evolutia bolii poate fi de luni-ani de zile. Prognosticul este dictat de tipul manifestarilor clinice predominante

Important- identificarea si eliminarea raipda a capusei- prezentarea la medic- acceptanta de catre pacient a schemei de tratament, care uneori poate dura perioade lungi- necesitatea consulturilor multidisciplinare, pentru a evita confuziile de diagnostic- sustinerea pacientului, din partea familiei, anturaj, loc de munca

TRATAMENT Asa cum se sistematizeaza in algoritmul in ura 178-l manifestarile riate ale bolii Lyme pot fi de obicei tratate cu succes cu terapie antibiotica orala, cu exceptia anomaliilor neurologice obiective, care par sa necesite terapie intravenoasa. Pentru boala Lyme precoce, doxiciclina, 100 mg de 2 ori pe zi, este eficienta la barbati si la femeile neinsarcinate. Antajul acestui regim este acela ca este eficient de asemenea si impotri agentului ehrlichiozei granulocitare umane, care este transmis de aceeasi capusa care transmite si agentul bolii Lyme. Amoxicilina (500 mg de trei ori pe zi), axetil cefuroxima (500 mg de doua ori pe zi) si eritromicina (250 mg de patru ori pe zi) sau congenerii sai reprezinta a doua, a treia si, respectiv, a patra alegere alternati. La copii, este eficienta amoxicilina (50 mg/kg/zi, dar nu mai mult de 2 g/zi), in doze divizate; in cazul alergiei la penicilina pot fi utilizate axetil cefuroxima sau eritromicina. Pentru pacientii cu infectie localizata la piele, 10 zile de terapie sunt in general suficiente. La pacientii cu infectie diseminata, poate fi necesara in schimb o perioada de 20-30 zile de tratament. Aproximativ 15% din pacienti prezinta o reactie tip Jarisch-Herxheimer in cursul primelor 24 de ore de terapie. Aceste regimuri antibiotice orale, cand sunt administrate pentru 30-60 de zile, pot fi de asemenea eficiente pentru tratarea artritei Lyme. Totusi, raspunsul la terapie poate fi lent. Un mic procent din pacientii cu artrita, in special cei cu alele HLA-DR4 si cu un raspuns imun la proteinele OspA sau OspB ale spirochetelor, nu raspund la terapia antimi-crobiana. Sinovectomia sau terapia cu agenti antiinflamatori pot avea succes la acesti pacienti. Pentru modificarile neurologice obiective, cu posibila exceptie numai a paraliziei faciale, terapia antibiotica paren-terala pare sa fie necesara. Ceftriaxona intravenos, 2g/zi timp de 2-4 saptamani, este cel mai frecvent folosita pentru acest scop, dar penicilina G intravenos, 20 milioane de unitati/ zi in doze divizate sau cefotaxima intravenos, 2g de trei ori pe zi, pot fi de asemenea eficiente, pe aceeasi perioada de timp. La pacientii cu bloc atrioventricular de grad inalt sau cu un interl PR mai mare de 0,3 s, se recomanda un timp terapie intravenoasa si monitorizare cardiaca. La pacientii cu bloc cardiac complet sau insuficienta cardiaca congesti, glucocorticoizii pot fi benefici daca starea pacientului nu se amelioreaza in 24 de ore doar cu terapie antimicrobiana. Este neclar cum si daca infectia asimptomatica trebuie tratata, dar pacientii cu asemenea infectie primesc deseori antibiotice oral. Tratamentul adect al bolii Lyme in timpul sarcinii este, de asemenea, neclar. Datorita riscului mic de transmitere materno-fetala, terapia standard pentru stadiul documentat si manifestarea bolii la momentul respectiv, poate fi suficienta. Recaderile pot urma dupa oricare din regimurile terapeutice si un al doilea regim terapeutic poate fi necesar. Pe de alta parte, la pacientii care dezvolta sindromul de oboseala cronica sau fibromialgia dupa boala Lyme, o noua terapie antibiotica nu pare sa prezinte vreun beneficiu. Riscul infectarii cu B. burgdorferi dupa o muscatura de capusa recunoscuta este atat de scazut, incat tratamentul antimicrobian profilactic nu este indicat de rutina. Daca pacientul este foarte anxios, capusa este inghitita sau supravegherea este dificila, 10 zile de terapie cu amoxicilina sau doxiciclina este posibil sa previna aparitia bolii Lyme. Un ccin pentru boala Lyme este testat in prezent, dar nu este inca disponibil. PROGNOSTIC Raspunsul la tratament este mai bun daca este initiat precoce in cursul bolii. Tratarea boreliozei Lyme tardiv in cursul bolii, desi inca eficace, duce adesea la luni de conlescenta. In final, recuperarea totala apare la majoritatea pacientilor.