Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar Extensia Sibiu

PORTOFOLIU LA PEDAGOGIA COMUNICARII

REFERENT : DRAGHICI CLAUDIA ANUL : II SECTIA : ROMANA

IDENTIFICATI BARIERE SI BLOCAJE DIN COMUNICAREA DIDACTICA CU CARE V-ATI CONFRUNTAT IN ACTIVITATEA PE CARE O SUSTINETI LA CLASA D-VOASTRA. PRECIZATI SI MODALITATI DE DEPASIRE A ACESTORA PE CARE LE-ATI APLICAT

O posibil definire a comunicrii didactice se poate structura pe ideea ca aceasta este o comunicare instrumentala,direct implicata in susinerea unui proces sistematic de nvare.

D Salavastru(2004 p 190) configureaz un sens aproximativ al comunicrii didactice artnd ca avem de-a face cu o comunicare didactica atunci cnd, in mod organizat si in instituii specializate, persoane cu o pregtire speciala transmit cunotinele , formeaz deprinderi si atitudini , iniiaz activiti in vederea educrii tinerei generaii. Randamentul comunicrii didactice nu se reduce la formularea coninuturilor verbale, prin orientrile lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul si elevul potenteaz sau frneaz comunicarea, sporesc sau anuleaz coninuturile didactice propuse. O comunicare complexa (V, PV, NV) convergenta, uureaz ndeplinirea unor sarcini diferite. Folosirea multicanalitii in transmiterea si receptarea mesajului faciliteaz prelucrarea si reinerea unei mari cantiti de informaii si, in acelai timp sporete varietatea si atractivitatea actului de comunicare. D. Salavastru ncearc o delimitare a termenilor comunicrii didactice si comunicrii educaionale , artnd ca a comunica, pentru a fi didactica, trebuie sa ndeplineasc o serie de condiii: comunicarea trebuie sa fie un act intenionat, iar intenia sa vizeze schimbri in cunoaterea, afectivitatea, comportamentul sau aciunea celui ce recepteaz comunicarea; Comunicarea trebuie sa se desfoare intr-un cadru organizat si sa se deruleze dup anumite principii de eficienta paideica ( in privina formarii celuilalt) In general, dar nu exclusiv, o astfel de comunicare se desfoar in anumite instituii specializate (coala , universitate), preocupate si de buna organizare a comunicrii in cadrul lor; Eficienta comunicrii trebuie sa fie supusa in raport cu un ideal stabilit de modul de organizare a actului. Aadar, orice forma de comunicare didactica este si o forma de comunicare educaionala, ntruct profesorii exercita un tip de influenta si produc schimbri elevilor. A fi cadru didactic nseamn a avea cunotine de specialitate temeinice dar si capacitatea de a le traduce. Schema comunicrii didactice cuprinde ( I. Radu): Factorii comunicrii cadru didactic-elevi (emitori-receptori) Distanta dintre ageni si dispoziia lor, elemente definitorii pentru caracterizarea canalului de transmitere; Diversitatea de tipuri de coduri utilizate (sunet, gest, imagine, mimica, postura) Unitatea intre comunicarea verbala, paraverbal, nonverbal, accentul caznd in funcie de situaie pe una din ele) Diversitatea de canale de comunicare (auditiva, vizuala, tactila)

Existenta a doua circuite pentru conexiunea inversa: de la elev la profesor ( feed-back I) si de la profesor la elev ( feed-back II) Feed-back I regleaz comportamentul didactic al profesorului Feed-back II regleaz comportamentul elevului ( adaptarea unui comportament adecvat) Prezenta unor factori perturbatori (zgomote), a unor factori de distorsiuni care perturba nvarea colara. Specificul comunicrii didactice este dat de urmtoarele elemente: Este contrata de dimensiunea cognitiva si pe cea explicativa, pe nelegerea mesajului transmis Este structurata conform unei logici pedagogice fr a se neglija criteriul tiinific si fr a se nclca logica tiinei Cunoaterea fenomenului de redundanta ca variabila, indirect calitativa fiind expresia existentei unei structuri informaionale transformate didactic (Neacsu I.) Se realizeaz prin combinarea comunicrii orale cu cea scrisa, cu particularitile de ritm, forma, coninut (ritmul comunicrii scrise e de 6 ori mai lent ca al comunicrii orale) Poarta amprenta particularitilor de personalitate ale cadrului didactic care va accentua o dimensiune sau alta a comunicrii dar si a elevilor crora li se adreseaz L. Iacob (1998 p1830 prezint sintetic cteva criterii de clasificare a comunicrii, pentru comunicare didactica fiind semnificative criteriile: in funcie de cadrul folosit: comunicare verbal comunicarea paraverbal comunicarea nonverbal comunicarea mixta in funcie de finalitatea actului comunicativ comunicarea accidentala comunicarea subiectiva comunicarea instrumentala Comunicarea didactica este o comunicare instrumentala convergenta, implicata direct in susinerea unui proces sistematic de nvare si care presupune cu necesitate existenta celor doua conexiuni inverse (R-E, E-R) prezentate in schema comunicrii didactice, este vorba de retroaciuni ale comunicrii didactice (feedback-ul I si feed-back-ul II). Reuita in comunicare didactica impune sa nu se neglijeze blocajele comunicrii didactice.

D. Salavastru arata ca barierele care stau in faa comunicrii didactice sunt de o mare diversitate si le sistematizeaz in funcie de natura elementului structural afectat intr-o relaie de comunicare: blocajele determinate de caracteristicele persoanei angajate in comunicarea didactica blocajele determinate de relaiile social-valorice existente intre participanii la relaia de comunicare didactica blocajele determinate de canalul de transmitere blocajele determinate de particularitile domeniului in care se realizeaz comunicarea didactica In nvmntul precolar educatoarea stabilete relaii la grupa la nivel informal si formal , uznd accentuat de competenta sa psihosociala. Dat fiind vrsta copiilor relaiile comunicaionale ale educatoarei copii trebuie sa fie optim pozitive. Totui exista uneori o serie de bariere care duc la blocaje in comunicare. Acestea sunt generate fie de existenta unor competente ale educatoarei, fie de unele probleme ale copiilor. Dintre acestea din urma vom meniona in continuare cteva aspecte. Barierele in comunicare pot fi de natura fizica: deficiente verbale , auditive, de amplasament, de durata a activitii. Copilul care are deficiente de vorbire, pe care nu si le-a corecta pana la 5 ani, este mai puin comunicativ din cauza ca stlcete cuvintele si strnete amuzamentul celorlali copii, care cu greu se abin sa nu fac comentarii maliioase. In acest caz este nevoie de foarte multa munca a educatoarei, att pentru a corecta deficienta , cat si pentru a-i convinge pe copii sa nu mai rada cnd altul greete. Barierele semantice: vocabular srac, conotaii emoionale ale unor cuvinte; trebuie sa inem seama de experiena copilului legata de tema pe care o desfuram. Daca precolarul nu are cunotine minime legate de tema respectiva , atunci nu va participa activ la desfurarea activitii pentru c nu va nelege mare lucru din ceea ce facem si nu vom putea comunica cu el. de aceea , noi trebuie sa ne planificam activitile in funcie si de experiena de viata a copilului, de trebuine si necesiti. Emoiile reprezint o alta bariera in comunicare. Emoia puternica este rspunztoare de blocarea aproape completa a comunicrii. Pentru a comunica cu un copil emotiv trebuie ca educatoarea sa fie atenta , in primul rnd, la tonul folosit, copilul sa simt cldura in glas, apropiere faa de el, susinere si ncurajare. Trebuie sa ascultam copilul ori de cate ori dorete sa ne spun ceva, sa-l facem sa se simt important, sa simt ca suntem alturi de el tot timpul, pentru ca altfel se va nchide in sine si nu vom mai putea comunica. El trebuie ncurajat, ludat, recompensat. Timiditatea este o alta bariera ntlnita. Persoanele timide se pot simi in incapacitate de comunicare si, ca urmare, apar mari rezerve in ceea ce privete stabilirea unei relaii sau a unui dialog. Sarcina educatoarei este de a-l face pe copilul timid sa aib ncredere in forele proprii, sa-si spun aparerea, sa se

deschid. Aceasta o putem face ncurajndu-l si felicitndu-l atunci cnd rspunde, corectndu-i greelile fr sa fie ridiculizat de ctre colegi, avnd o atitudine pozitiva faa de el, pentru a-i trezi interesul pentru ceea ce face. Lipsa de cunoatere constituie o alta bariera in comunicare. Este dificil sa comunicam cu cineva ale crui cunotine asupra unui subiect de discuie sunt mult mai reduse. Unii copii vin la grdinia cu un volum mic de cunotine, informaii, chiar la vrsta de 5-6 ani. De aceea este necesara apropierea copilului de obiectele pe care nu le cunoate, prin folosirea lor ori nlocuirea acestora cu nite imagini reper ori cu simboluri (la jocurile didactice, lecturi dup imagini, povestiri) trezind astfel interesul copilului pentru tema respectiva. Lipsa de interes este una dintre cele mai mari bariere ce trebuie depite si care duca la blocaj in comunicarea didactica. Educatoarea trebuie sa acioneze cu abilitate pentru a direciona mesajul astfel nct sa corespunda intereselor si nevoilor copilului. Este foarte important ce ii spunem copilului (mesajul , informaia), dar si folosirea unui material didactic expresiv, adecvat temei si vrstei, din punct de vedere estetic. Este important modul de organizare a activitii, precum si explicarea clara si pe ndelete a temei, deoarece copilul trebuie sa neleag sarcinile pe care le are si sa doreasc sa rspund sau sa poarte un dialog cu educatoarea sau cu un coleg din grupa. De exemplu, la o activitate de repovestire, un copil care are un vocabular srac sau o exprimare deficitara, nu va dori sa redea un fragment din povestire, dar la o dramatizare, care se desfoar pe baza de dialog intre personaje, interesul lui va fi mult mai mare. Deci vom solicita copilul in funcie de interes, dar si de posibilitile lui intelectuale, ncurajndu-l pentru a cpta ncredere in forele lui. Pentru a avea o mai buna comunicare cu copii, educatoarea trebuie sa aib o vorbire expresiva, gestica corespunztoare, capacitate de demonstraie logica si argumentaie, sa foloseasc un vocabular care sa fie pe nelesul tuturor copiilor, sa aib capacitatea de a antrena copiii intr-un dialog ori de cate ori este nevoie. Comunicativitatea didactic presupune o buna cunoatere psihologica a copilului, adaptarea la nivelul de cunoatere si nelegere a copilului. Din cele expuse reiese clar ca relaia de comunicare la clasa si cooperarea copilului la activitatea didactica depind mai mult de aspectul comunicrii educatoarei (modul cum comunica), dect aspectul pur informaional (ce comunica). Educatoarea trebuie sa aib o atitudine pozitiva faa de toi copii, sa accepte greelile fr sa ridiculizeze sau sa permit ridiculizarea, sa iniieze si sa sensibilizeze individul in raport cu posibilitile de care dispune, sa fie corecta, sa fie creativa si inventiva, sa felicite, sa ncurajeze si sa-i recompenseze pe copii. Numai aa copilul se deschide sincer ctre educatoare, devine, mai receptiv la dialog, reuete sa pun ntrebri, ajunge nestingherit la cooperare comunicaionala.

Copilul nva in grdinia sa exploreze lumea nconjurtoare, sa o analizeze, sa pun ntrebri in legtura cu aspectele ntlnite, sa fac predicii pe baza datelor culese, sa i exprime opinii i stri sufleteti i sa iniieze aciuni. In acest context, evoluia ulterioara a copilului este determinata cu precdere de mestria i tactul educatoarei in procesul didactic. Aadar, grdinia influeneaz dezvoltarea individuala a copilului i acolo unde familia coopereaz cu educatoarea, progresele sunt rapide i nvarea este de durata. nvarea problematizata. Aplicata tiinific, ii ajuta pe copii sa dobndeasc cunotine, deprinderi i comportamente noi necesare in rezolvarea problemelor multiple cu care vin in contact in procesul de investigare i cunoatere a mediului nconjurtor. Cel mai eficient mijloc prin care copiii iau contact cu lumea, neleg evenimentele din jur i nva din ele este, fr ndoiala, jocul. Utilizarea i dezvoltarea limbajului fac parte integranta din acest proces. Jucndu-se, copilul exerseaz nelegerea prin comunicare, i dezvolta capacitatea de discriminare, de judecata, imagineaz i formuleaz verbal att realul cat i imaginarul. Setul de imagini care ilustreaz o situaie de mediu (poluarea, vremea in diferite anotimpuri) este un prilej cu care educatoarea ii va conduce pe copii ctre extragerea unor ideii sugerate de imagini, copii pot fi antrenai in alctuirea unui scenariu legat de tema mare sugerata de imaginile prezentate, scenariul ce poate fi consemnat in jurnalul grupei. Dramatizrile sunt cele care pot solicita copii sa realizeze afie i postere prin care sa fac cunoscute preocuprile i cunotinele lor sau prin care sa atrag atenia celor din jur cu privire la un aspect pozitiv sau negativ nregistrat in relaia omului cu mediul( exemplu: afie prin care locatarii sa fie atenionai sa protejeze spatiile verzi). De asemenea copii pot fi provocai sa redea situaia dramatizata in benzi desenate simple cu coninut optimist sau comic. Copiilor le place sa priveasc ilustraiile viu colorate. Iat ca biblioteca le poate oferi prilej de a-i mbogi cunotinele , dar i de a cunoate lucruri noi cu care nu poate intra in contact direct (polul nord, jungla, cosmos). Copiilor le place sa clasifice imaginea unor obiecte, fenomene. Prin jocuri de masa, jocuri didactice, se clasifica, sorteaz, asociaz obiecte, imagini, in funcie de mediul de viata favorabil, nefavorabil. Aceste exerciii repetate dezvolta capacitile copiilor de a descoperi factorii prezeni in medii care ii influeneaz pozitiv sau negativ. Grdinia ofer prilejul satisfacerii curiozitii de a descoperi modul in care se dezvolta o planta, cerul in diferite momente ale zilei, iar spre sfritul prescolaritii, copii reuesc sa-i imagineze fcnd diverse predicii ( cum ar arata viata pe alte planete). Organizarea in grdinia a expoziiilor tematice cu colecii de diferita materiale didactice care in funcie de interesul manifestat de copil, de tematica parcursa pot fi cercetate i descoperite informaii preioase care rmn stocate in reprezentri ce se reactualizeaz, se mbogesc ori de cate ori le rentlnesc sub alta forma. Comentarea fotografiilor din albumul personal constituie coninutul temei cat am crescut prin care copilul contentizeaz evoluia sa. Grdinia reprezint

mediul cel mai favorabil dezvoltrii copilului din punct de vedere psiho-fizic. De aceea fotografiile la serbare sunt comentate i sub aspectul relaiilor ce se stabilesc intre copii: de comunicare, dejoc, de ntrajutorare, de exprimare a unor stri afective (mulumire, mirare). Posterul-ansamblu de fotografii aranjate sub forma unui colaj, constituie un mijloc de educaie pentru mass-media i comunicare prin care se realizeaz activitile dorite (lectura dup imagini, memorizarea). Posterul constituie o modalitate prin care se comunica ceva i are scopul de a face cunoscut, de a-i crea popularitate. nregistrrile video reprezint cel mai bine evoluia copiilor de la primele micri, gesturi, pana la participarea in cadrul unor concursuri, serbri, festivaluri, care este o evoluie in timp i spaiu pe care copiii o sesizeaz cu uurina, o comenteaz, o neleg, acestea putnd fi folosite in cadrul jocului de descoperire cum eti tu. Revistele, ziarele pot intre in colecia grdiniei i pot deveni o sursa de cunoatere, ori de cate ori apare cate o noutate, se analizeaz se compara i se discuta curiozitile. Machetele confecionate de copii pe diferite teme (harta tarii, oraul meu, grdinia, formele de relief) ajuta copii sa i mbogeasc cunotinele despre elementele din natura prin jocurile, povestirile, curiozitile cunoscute anterior. Ce poate fi mai frumos dect sa crezi in jocurile bazate pe tiina, sa tii sa utilizezi materialele didactice existente, sa faci eforturi pentru a le procura prin mprumut, donaii, autofinanare, sponsorizri, iar copiii, prin contactul direct cu diversitatea de obiecte sa descopere prin efort propriu, sa analizeze, sa compare, sa nvee sa le utilizeze corect, sa le pstreze, sa ia atitudine faa de cei care ncalc regulile de comportare. Vocabularul copiilor se mbogete, se flexibilizeaz cu denumirea obiectelor, a parilor componente, cu noi substantive, adjective, adverbe, iar analizatorii se perfecioneaz. Acesta este rolul activitilor prin care folosim mijloace diferite pentru a realiza o buna comunicare reuind sa depim unele bariere.