http://adevarul.ro/locale/targu-mures/descoperire-istorica-importanta-latinitatea-romaneasca-bistra-muresului-1_50ae8e367c42d5a6639dddcd/index.html

Descoperire istorica importanta pentru latinitatea romneasca la Bistra Muresului

19 ianuarie 2011, 08:37 de Alexandru Ramadan

Doi arheologi amatori au gasit un inel de aur masiv, cu sigiliu, specific secolelor I-III d.Hr. Asemenea inele sunt deosebit de rare si valoroase, apartinnd unor reprezentanti ai institutiilor militare sau administrative ale Imperiului Roman.

Doi prieteni pasionati de istorie au descoperit n luna octombrie, n localitatea Bistra-Muresului, din judetul Mures, un inel-sigiliu roman, din aur masiv cu camee, foarte probabil datnd din anii 200. n aceste zile va fi finalizata la Bucuresti evaluarea inelului de catre o echipa de specialisti din partea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, acesta urmnd a face parte din patrimoniul national istoric. Din cte se pare, astfel de obiecte lipsesc chiar si din colectiile unor muzee importante din Europa, precum Luvru sau British Museum, avnd o valoare istorica inestimabila. Pe partea frontala, inelul are incizata o scena de lupta ntre personajele mitologice Hercule si Antheu. Inelul se afla ntr-o stare perfecta de conservare, fiind probabil pierdut n lupta de catre o persoana de rang nalt din administratia sau armata romana, un legatus pretorae sau un alt oficial din administratie. Inele-sigilii originale de acest gen sunt foarte putine gasite n teritoriile controlate de romani, cu att mai putin avnd o greutate att de mare ca acesta (28,41 grame). Foarte probabil, inelul a fost pierdut n timpul unei lupte duse de romanii apartinnd Legiunii V Macedonica (stabilita n zona orasului Turda, judetul Cluj n.r.) contra dacilor liberi. Dateaza probabil din anii 200, nainte de retragerea Aureliana, avnd o importanta foarte mare pentru latinitatea poporului romn, spune Iuliu-Cristinel Pop, de profesie jurist, din Toplita, unul dintre arheologii amatori care au realizat descoperirea de la Bistra Muresului. n ceea ce priveste valoarea n bani a inelului, acesta a precizat ca un inel asemanator, cu sigiliul Zeitei Minerva, dar cu o greutate de numai 13-14 grame, a fost evaluat la 8.500 de euro. Valoarea istorica, nsa, este mult mai importanta dect cea pecuniara.

Unde a fost facuta descoperirea Localitatea Bistra Muresului se afla la ctiva kilometri de Deda, n nordul judetului Mures. Regiunea unde a fost descoperit inelul se afla doar la ctiva kilometri mai la est de limesul roman (granita Imperiului n.r.) si de ultimul castru de la Brncovenesti si reprezinta un indiciu al influentei romane n afara limesului. n acest spatiu am mai gasit si alte obiecte cu valoare arheologica: vrfuri de sageti, sulite, elemente de platosa, fibule, cutite, pinteni, toate de factura antica si medievala, a completat Iuliu-Cristinel Pop. La scurt timp dupa descoperirea arheologica, zona respectiva din Bistra Muresului a devenit sit arheologic, iar o comisie formata din specialisti a fost deplasata la fata locului, demarnd procedurile de localizare a altor obiecte asemanatoare.

*http://hartacomorii.blogspot.ro/2011/01/inel-sigiliu-descoperit-la-bistra.html

Inel sigiliu descoperit la Bistra-Muresului

Articol publicat marti, ianuarie 18, 2011 in categoriile Comori din Romania

Doi amici pasionati de istorie, folosind un detector de metale, au gasit in judetul Mures, n luna octombrie, n localitatea Bistra-Muresului, un inel-sigiliu roman, din aur masiv cu camee, specific secolelor I-III d.Hr.

Pe partea frontala, inelul are incizata o scena de lupta ntre personajele mitologice Hercule si Antheu. Inelul se afla ntr-o stare perfecta de conservare, fiind probabil pierdut n lupta de catre o persoana de rang nalt din administratia sau armata romana, un legatus pretorae sau un alt oficial din administratie. Inele-sigilii originale de acest gen sunt foarte putine gasite n teritoriile controlate de romani, cu att mai putin avnd o greutate att de mare ca acesta (28,41 grame).

Regiunea unde a fost descoperit inelul se afla doar la ctiva kilometri mai la est de limesul roman si de ultimul castru de la Brncovenesti si reprezinta un indiciu al influentei romane n afara limesului.

n acest spatiu am mai gasit si alte obiecte cu valoare arheologica: vrfuri de sageti, sulite, elemente de platosa, fibule, cutite, pinteni, toate de factura antica si medievala, a declarat Iuliu-Cristinel Pop (foto), unul dintre cei doi pasionati de istorie. Acestia au anuntat Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, prednd obiectele gasite Muzeului Judetean de Istorie.

O comisie formata din specialisti a fost la fata locului, demarnd procedurile de localizare a altor obiecte, iar locatia a fost declarata sit arheologic. Nicolae Baciut, directorului Directiei Judetene pentru Cultura Mures a declarat pentru revista Historia ca toate obiectele gasite sunt n acest moment analizate de expertii Muzeului de Istorie Mures, urmnd a fi catalogate si etichetate.Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/inel-sigiliu-descoperit-doi-pasionati-istorie*

http://citynews.ro/eveniment-15/foto-inel-de-pe-vremea-romanilor-descoperit-mures-106411 O descoperire importanta in judetul Mures facuta in luna octombrie de doi arheologi amatori, a uimit specialistii in domeniu. Este vorba despre un inel din aur masiv, cu sigiliu, cu camee, din secolele I-III d. Hr, apartinand celor din Imperiul Roman. Cum arata inelul

Inelul-sigiliu, descoperit recent in localitatea Bistra-Muresului din judetul Mures, se afla in aceasta perioada in atentia specialistilor de la Ministerul Culturii, care urmeaza sa il evalueze. Bijuteria cantareste peste 28 de grame si are pe partea frontala o scena de lupta intre Hercule si Antheu, personaje mitologice. Cine sunt arheologii amator

Unul dintre cei care a descoperit inelul ce ar putea intra in patrimoniul national istoric, este jurist de profesie. Iuliu-Cristinel Pop este din Toplita si este pasionat de istorie si arheologie. Amicul sau cu care a facut descoperirea, Paul Ilies, este profesor de istorie la scoala din Bistra-Muresului."Aceasta pasiune o am de vreo 10 ani. Amicul meu este profesor de istorie si ne cunoastem de relativ un an. Am facut echipa la Bistra Muresului", ne-a declarat Iuliu Cristinel Pop.Cum isi aleg locurile pentru sapaturi

"Ne alegem locatia dupa tononimea locului. Bistra-Muresului se numea "La Cetate" si atsfel si-a dat seama (n.r. Paul Ilies) ca putea fi ceva acolo. Noi ne alegem locuri neprotejate. Mai avem niste repere, undeva in comunele limitrife ale Bistra-Muresului, in locuri neprotejate pornind de la toponimia locala, care poate sa confirme ceva", a spus arheologul amator. Cat costa acest hobby

"Nu e ceva de la care sa astepti rezultate. Imbini utilul cu placutul. Ceea ce facem nu are valoare pecuniara, inseamna doar placere si miscare. Eu am aparatura propriu-zisa, un detector cu toate autorizarile la zi, unelte de sapat, accesorii la aparatura, care m-au costat peste 1000 de euro", a precizat Iuliu Cristinel Pop. Alte descoperiri la Bistra Muresului

La Bistra-Muresului s-au gasit si alte obiecte cu valoare arheologica din antichitate si Evul Mediu Timpuriu. Sulite, lancii, pinteni, capete de maner de palos, spada, inele din metale nepretionase purtate de legionarii obisnuiti, cioburi de ceramica din Epoca Bronzului, toate acestea ar putea fi de folos specialistilor pentru a defini influentele romane pe aceste meleaguri.

Bistra-Muresului a devenit in luna noiembrie sit arheologic, dupa ce Pop si Ilies au predat descoperirea reprezentantilor Muzeului Judetean de Istorie Mures.

Adelina Burcea*

http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=1213.0

n acord cu obiectivul nr. 15 al FCMR si n continuarea unei colaborari deja stabilite, voi prezenta n continuare un articol conceput de dl. Pop Iuliu - Cristinel, arheolog amator, descoperitorul inelului roman cu camee, prezentat n cadrul acestei sectiuni.

Noi descoperiri arheologice n judetul Mures

Pe baza unor informatii ale localnicilor, a toponimiei locale si a reliefului zonei, nsotit de amici pasionati de istorie si arheologia de amator, binenteles ntr-o areal neconservat din punct de vedere arheologic, am identificat o zona cu un promitator potential, situata la aproximativ 8-10 km nord-vest de naltimea strategica La Cetate de la nord de localitatea Bistra-Muresului, unde n toamna anului 2010, pe lnga alte artefacte romane si medievale, am descoperit inelul-sigilar de aur cu calcedoniu, apartinnd unui nalt demnitar roman.

n aceasta noua locatie reperata, predomina prin obiectele gasite, urmele unor locuinte civile ale colonistilor romani, locuinte asezate nu la mare distanta n spatele limesului roman de sec II-III din aceasta parte a Daciei romane, relativ putin cunoscuta si cercetata. Astfel s-au gasit obiecte ce sugerau existenta unei vieti domestice gen fibula de bronz aurit, fibule de bronz si fier, ace de par din fier pentru coafura feminina, inel din cupru cu ornament, lame de cutit din fier, furculita din fier tipologie romana, dar si obiecte ce atestau o prezenta militara gen catarame de bronz cu cui de fier specifice harnasamentului roman, vrfuri de sageti torsadate identificate prin analogie ca folosite de catre cavaleria auxiliara romana, din pacate inventarul ceramic si monetar de aici lipsind. Majoritatea obiectelor au un grad de conservare bun, putnd fi restaurate si eventual expuse.

Ca un obiect inedit, merita amintit aici un inel roman foarte bine conservat, gravat, din aliaj de calitate. A fost descoperit la doar 4-5 m de fibula din bronz aurit si prin dimensiunile sale reduse l indica c-ar fi apartinut unei coloniste romane. Are gravat circular simboluri florale, iar la mijloc simbolul stilizat al zvasticii purtator de noroc (n sanscrita suastica), vechi simbol hindus (existenta certa aici a acestuia n sec. IV . Chr.) raspndit masiv prin intermediul budismului n Asia, fiind preluat si folosit masiv de hititi, celti si greci, probabil de la acestia din urma raspndindu-se si n lumea romana. Din cte cunosc, prezenta acestui simbol n contextul unor descoperiri pe teritoriul Romniei, este rara...

n aceasta zona e prezenta masiv roca vulcanica, pe anumite portiuni fiind posibil sa fi existat fortificatii, din pacate distruse probabil de necesarul de piatra destinat constructiilor de catre localnicii care, prin vicisitudinea vremurilor, incursiunile medievale de prada tatarasti, au mutat treptat vatra asezarii, n sprijinul acestei idei gasind un vechi ic din otel pentru despicat piatra, fragmente de roca despicata si urme de chirpici.

Puternica mineralizare a rocii prezente n aceste zone, a dus cu siguranta la construirea unor cuptoare n perioadele premergatoare antichitatii, pentru ca gasisem la un moment dat un fragment de metal cu zgura din aliaj neferos, astfel ca n aceeasi zi, la ctiva metri doar de locuinta civila romana, am descoperit un foarte bine conservat topor de bronz, un celt specific epocii bronzului, datnd din aproximativ 2.200 1.100 . Chr.

Avnd o activitate total transparenta, am ncunostiintat periodic despre cele descoperite personalul de specialitate din cadrul Muzeului Judetean Mures, astfel ca n urma unei iesiri n aceste zone mpreuna cu arheologi pe segmentele antichitatii romane si medieval, a fost identificat la mica distanta de locuinta civila romana, catre nord, un patrulater de pamnt cu laturile egale de 20 m / 20 m la marginea unui mic pru, loc unde am gasit atunci un denar roman din bronz cu efigia mparatului Traian. Dimensiunile locatiei indicau clar un burgus roman pe care fusese edificat la nceputul sec. II un turn roman de observatie. Ulterior, am mai descoperit n aceeasi locatie un inventar militar roman format din sageti si lanci, chei de fier romane ale unor zavoare probabil puse pe cufere de lemn , un ornament de bronz circular, gravat, probabil ca facnd parte de la un harnasament roman de cavalerie. E posibil ca lateral sa fi identificat si groapa menajera a burgusului, gasind acolo fragemnte de ceramica romana provinciala si elemente de feronerie ale unor constructii de lemn.

Descoperiri ulterioare n zonele limitrofe si ale unor obiecte de fier gen vrfuri de sageti, pinten, sau unelte de cioplit sau sfredelit lemn, toate medieval timpurii (dar si lama de fier a unui cutit curb probabil dacic), demonstreaza un interes si o locuire succesiva a acestor zone ncepnd din epoca bronzului si pna n perioada evului mediu.

Sper ca prin implicarea arheologilor mureseni ale acestor perioade istorice, ce au n competenta aceste zone si care au deja n studiu arealul, coroborat cu cele semnalate de mine n urma celor gasite de noi ca amatori entuziasti, sa poata fi scrisa o pagina de istorie despre acest putin studiat areal din zona limesului nord estic al Daciei romane...

Pop Iuliu-Cristinel , iulie 20121