Biserica Ortodoxa Romana Si Masoneria

7/25/2019 Biserica Ortodoxa Romana Si Masoneria

1/21

Biserica Ortodoxa Romana si masoneria Studiu asuprafrancmasoneriei Intocmit de I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae alArdealului si Votat de Sfantul Sinod in 1!"

Biserica Ortodoxa Romana simasoneria

Studiu asupra francmasoneriei

Intocmit de I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului si votat de Sfantul Sinod de la

11 martie 19!

"e este #rancmasoneria$

#$rancmasoneria este o societate secreta% raspandita a&i in lumea intrea'a% pretin&and a a(ea

un scop filosofic si umanitarist). Nu (om incepe prin a da o definitie completa a

$rancmasoneriei% ci (om arata pe rand ori'inile% or'ani&atia si diferitele ei aspecte%

re&umandu*le la sfarsit intr*o definitie.

1. Inceputurile #rancmasoneriei

Inceputurile $rancmasoneriei formea&a un su+iect de intermina+ile discutii. In forma de asta&i

ea exista din 1"1"% cand , lo-i en'le&e s*au intrunit la ondra si au format Marea o-a a

An'liei. a 1"/! Andersen intocmi 0onstitutiunile acestei or'ani&atii pe +a&a 0onstitutiei mai

(eci a lo-ilor de &idari din An'lia. 2Aceste lo-i de &idari ramasesera cu timpul numai cu

numele de &idari% in ele intrau orice fel de oameni.3 0onstitutiunile lui Andersen sunt le'ea

fundamentala a $rancmasoneriei.
http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2011/04/10/biserica-ortodoxa-romana-si-masoneria-studiu-asupra-francmasoneriei-intocmit-de-i-p-s-mitropolit-dr-nicolae-al-ardealului-si-votat-de-sfantul-sinod-in-1937/http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2011/04/10/biserica-ortodoxa-romana-si-masoneria-studiu-asupra-francmasoneriei-intocmit-de-i-p-s-mitropolit-dr-nicolae-al-ardealului-si-votat-de-sfantul-sinod-in-1937/http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2011/04/10/biserica-ortodoxa-romana-si-masoneria-studiu-asupra-francmasoneriei-intocmit-de-i-p-s-mitropolit-dr-nicolae-al-ardealului-si-votat-de-sfantul-sinod-in-1937/http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2011/04/10/biserica-ortodoxa-romana-si-masoneria-studiu-asupra-francmasoneriei-intocmit-de-i-p-s-mitropolit-dr-nicolae-al-ardealului-si-votat-de-sfantul-sinod-in-1937/http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2011/04/10/biserica-ortodoxa-romana-si-masoneria-studiu-asupra-francmasoneriei-intocmit-de-i-p-s-mitropolit-dr-nicolae-al-ardealului-si-votat-de-sfantul-sinod-in-1937/http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2011/04/10/biserica-ortodoxa-romana-si-masoneria-studiu-asupra-francmasoneriei-intocmit-de-i-p-s-mitropolit-dr-nicolae-al-ardealului-si-votat-de-sfantul-sinod-in-1937/


2/21

%. Or&ani'atia #rancmasoneriei

Mem+rii $rancmasoneriei sunt impartiti in 'rade oculte. Mem+rii dintr*un 'rad nu stiu nici cine

face parte dintr*un 'rad superior% nici cine face parte din acelasi 'rad cu ei. 45tiu numai cine

face parte din 'radele inferioare. Din punct de (edere al numarului 'radelor% precum si al

altor caracteristici rituale% $rancmasoneria se imparte in diferite rituri.

Astfel exista $rancmasonerie ioanita sau al+astra. Mem+rii acesteia sunt impartiti numai in

trei 'rade6 ucenic% calfa si maestru. Apoi este ritul scotian sau rosu si cuprinde asa &isele

'rade inalte% !7 la numar% iar si mai sus de acestea sunt 'radele in(i&i+ile. De o+icei insa

$rancmasoneria ioanita nu exista decat ca treapta inferioara% supusa celei scotiene. 8radele

inalte si cele in(i&i+ile sunt cele care conduc din um+ra toata (asta or'ani&atie a$rancmasoneriei% in mod unitar% pe tot 'lo+ul pamantesc. In (arful piramidei sta Patriarul%

sau Imparatul neincoronat al lumii.

Ridicarea intr*un 'rad nu se face prin ale'erea de -os% ci prin selectie de sus9 cei din 'radele

superioare ridica pe cine (or dintr*un 'rad inferior la un 'rad superior. Intrarea in orice 'rad

se face printr*un -uramant infricosator si printr*o initiere. Prin -uramant% cel ce intra in 'radul

nou se o+li'a sa pastre&e secretul fata de tot ce (a (edea si (a cunoaste in acest 'rad. Prin

initiere i se comunica taine din in(atatura si misiunea $rancmasoneriei% necunoscuta de'radele inferioare. Secretele comunicate 'radelor inferioare sunt anodine% dar cele

comunicate 'radelor superioare sunt 'ro&a(e. Iata -uramantul prestat de ucenicul

$rancmasoneriei ioanite6 #:ur inaintea Marelui Aritect al pamantului ca nu (oi descoperi

nimic% nici prin semne% 'esturi sau altce(a ce poate descoperi si indica ce(a ce nu tre+uie

descoperit. In ca& de calcare a -uramantului primesc sa mi se taie +ere'ata% sa mi se scoata

ocii% sa mi se 'aureasca pieptul% sa mi se smul'a inima% sa mi se scoata maruntaiele din

trup% sa se arda% sa se prefaca in cenusa si sa se arunce in fundul marii sau sa se imprastie in

cele patru (anturi pe fata pamantului).

Alaturi de aceasta or'ani&atie% oculta ciar pentru mem+ri% exista una administrati(a% secreta

pentru profani. $rancmasoneria lucrea&a in ateliere. Atelierele in care lucrea&a primele 'rade

se numesc lo-i sim+olice% formate fiecare din (reo ;7 de persoane. Atelierele 'radelor

superioare au alte numiri. In fruntea fiecarei lo-i se afla un (enera+il cu rol de presedinte

a-utat de mai multi demnitari.


3/21

=(reii au un rol preponderent% ciar dominant in $rancmasonerie.


4/21

ia temporal masti indi(iduale% pre&entandu*se su+ forma de persoane trecatoare. #Masonul

stie ca personalitatea sa nu e nimic si se de&interesea&a de ea. =l urca pana la principiul

interior al initiati(ei% pe care*l +anuieste% fara a*l putea cunoaste exact% Dumne&eu

necunoscut in realitatea sa misterioasa6 acesta e eul transcendent% identic poate in toateexistentele cari cu'eta). Asa &isele persoane omenesti sunt rolurile pe care le -oaca trecator

unul si acelasi actor.

#?n actor misterios detine rolul personalitatii noastre. 0ine este artistul care nu se arata in

scena% ci ramane tra(estit si mascatEC = o ener'ie consacrata Marei Opere% forta

indestructi+ila ca orice alta forta. Aceasta ener'ie este independenta de instrumentul prin

care se manifesta printre noi. =a se transforma fara a se stin'eC 0ine lucrea&a deci in noi%

daca nu forta care anima pe predecesorii nostriE iram% care in(ie% este o realitate. Sa stim

sa meditam si sa intele'em. 0a indi(i&ii dispar% putin importa% daca ener'ia care lucra in ei

su+&ista. Sa ne de&interesam deci de o nemurire pe care ne*am repre&entat*o ca indi(iduala.

Personalitatea noastra se (a stin'e si daca mai tar&iu e(ocatorii nostri si*ar incipui ca intra in

relatie cu noi% ei n*ar constitui o fantoma decat adunand notiunile ce si le*ar putea face

despre noi).

#Indi(idul este produsul tran&itoriu si repetat al unei cau&e permanent constructi(e. In ce

pri(este pe Marele Aritect al ?ni(ersului% tre+uie sa notam ca aceasta expresie nu

intentionea&a sa impuna o credinta. Sa ne pa&im deci a ceda acelei leni a spiritului care

confunda pe Marele Aritect al initierilor cu Dumne&eul credinciosilor).

$rancmasoneria este rationalista. =a indeamna pe mem+rii sai sa supuna totul cu'etarii

rationale ca filtru suprem pentru tot ce au sa admita. Iata ce &ice un alt francmason6 #Nici

forta statului% nici cerinta nu sunt eterneC Atunci ce poate re'enera poporul ca&ut in

de&ordineE Nimic altce(a decat stapanirea masurata a ratiuniiC Idealul $. M. consta in a

construi pe nesimtite o repu+lica uni(ersala si democrata a carei re'ina (a fi ratiunea% iar

consiliul suprem% adunarea inteleptilor. In (irtutea principiului care a pre&idat la nasterea

$rancmasoneriei% ea (a putea% +a&andu*se nu pe (oia unui Dumne&eu inaccesi+il% ci pe

imperati(ele Ratiunii% sa dea o (iata moralei crestine).

Din acestea re&ulta si raportul francmasoneriei fata de crestinism. Mai putem aduce cate(a

citate pentru a arata atitudinea directa a $. M. fata de crestinism.


5/21

decat un ecou sla+ al ru'aciunilor de odinioara. Nu mai exista Dumne&eu pentru a mai in(ia

mortii si Acela 2ristos3 ale carui accente ma'ice descideau mormintele% nu mai poate spera

ca un miracol asemanator (a opri co+orarea lui lenta in 'roapa uitarii. Mai mult ca totdeauna

o credinta laica se su+stituie unei credinte supranaturale). $r. OsG. Hirt in lucrarea citatacompara pe iram cu ristos% am+ele nume exprimand doar acelasi sim+ol al trecerii ener'iei

cosmice dintr*o persoana ce dispare definiti( in alta ce apare 2moartea si in(ierea lui iram3.

= acelasi mit% doar numele e altul. O li+ertate a (ointei nu admite $. M.


6/21

Iar cercetarea ade(arului de care (or+este $.M. tre+uie inteleasa ca o lansare a tuturor ideilor

de destramare a Statului si a Societatii.


7/21

Nu (om face un istoric al $rancmasoneriei in Romania. Pana la ra&+oi nu s*a +ucurat de

de&(oltare remarca+ila. A+ia de la ra&+oi incoace si mai ales in ultimii (reo 17 ani% a luat un

a(ant ce da de 'andit. Din cele sase 'rupe francmasonice romane% una e pur e(reiasca6 BKnai

BKrit% alta $ederatia lo-ilor sim+olice de rit ioanit din Romania e e(reo*un'ureasca 2in Ardeal3si in 1!! s*a unit cu Marea o-a Nationala Romana% iar o a treia e e(reo*nemteasca6 Marea

lo-a 'ermana din Romania. Romanii se 'asesc numai in celelalte trei6 Marea o-a Americana

din Romania 2afiliata la Marea o-a Americana din NeG Lor>3% Marele Orient din Romania

afiliat la Marele Orient din $ranta% si care cuprinde 7 e(rei si% in sfarsit% Marea o-a

Nationala din Romania% care afisea&a tricolorul% afectea&a lupta contra celeilalte

$rancmasonerii% pe moti( ca e -ido(ita% dar aceasta e numai o masca cu scopul de a (ana cat

mai multi ofiteri si alti +uni romani.

Marea o-a Nationala condusa pana in 1!! de dl. Pan'al% in acel an s*a rupt in doua% o parte

lo-ile ei cele pro(inciale si cinci din cele &ece +ucurestene constituindu*se separat in frunte

cu dl. M. Sado(eanu. Dar pe dl. Sado(eanu l*au urmat numai masonii din primele trei 'rade%

cei din 'radele superioare au ramas cu dl. Pan'al. 45i cum masonii primelor trei 'rade sunt

condusi de cei din 'radele superioare se pare ca scisma din Marea o-a Nationala e tot

numai o cursa pentru romanii nai(i pe care presti'iul unui Sado(eanu ii atra'e mai mult decat

dl. I. Pan'al. De altfel% 'ruparea d*lui Sado(eanu s*a aliat cu Marele Orient.

Despre opiniile de mason ale d*lui M. Sado(eanu citam doar urmatoarele randuri din

cu(antarea rostita la adunarea din /.VII.1!!% a Marii o-i Nationale. Su+ un (al eufemist se

intre&areste toata ad(ersitatea masonica fata de credinta crestina si ideea nationala6 #i+er

cu ade(arat e numai acel maestru care i&+andeste a*si domina pasiunile si a se eli+era de

pre-udecati. 0el care pastrea&a ura de rasa% o+scurantismul (iolentelor% suficientele

do'matice% e un scla( ca si cel care nu*si poate domina pasiunile de'radante).

$oarte sistematic &eflemiseste dl. M. Sado(eanu credinta crestina ortodoxa pe care o

socoteste o credinta pentru nai(i% mult inferioara stiintei #e'iptene) a #Ma'ului) superior in

romanul #0rean'a de aur).

Numarul masonilor din Romania era inca in 1!/ intristator de urcat. Asta&i se pare ca sunt si

mai multi. In 1!/ a(eam !!77 masoni. 0eoslo(acia a(ea 7% Iu'osla(ia 77% Polonia ,;7%

Bul'aria ;77. Se (a recunoaste ca Romania fata de aceste tari (ecine are enorm de multi.

Influenta masonilor in (iata mai noua a Statului nostru se resimte dureros% dictand din toate

locurile de conducere. De altfel si in Marea o-a Nationala se afla e(rei.


8/21

*. Asa 'isa Masonerie Nationala Romana

Dar asupra Masoneriei Nationale Romane tre+uie sa insistam ce(a mai mult. Despre ateismul

Marelui Orient din Romania si al Marii o-i Nationale a d*lui Sado(eanu nu poate fi nici o

indoiala% odata ce el este in stransa comuniune cu Marele Orient din $ranta% despre care

insasi intampinarea Masoneriei Nationale Romane catre Sfantul Sinod spune6 #Prima mare

or'ani&atie di&identa a fost asa numitul Mare Orient din $ranta% care inca din secolul al VIII*

lea s*a indepartat incetul cu incetul de masoneria traditionala% suprimand o+li'ati(itatea

credintei in Dumne&eu si in nemurirea sufletului% precum si aceea a contractarii -uramantului

pe Sf. Scriptura% dintr*un asa &is spirit de li+era cu'etare% si a-un'and in anul 1@"@% la insasi

primirea ateilor in Ordin. Aceasta a pro(ocat% dupa cum era si firesc% o imediata ruptura a

relatiilor intre marile lo-i masonice re'ulate cu Marele Orient din $ranta% si de atunci incoace

atat Marele Orient din $ranta cat si toate or'ani&atiile afiliate lui% din lumea intrea'a% sunt

socotite ca scismatice% eretice si orice relatii sunt inter&ise intre masonii re'ulati si mem+rii

acestor or'ani&atii).

Noi (om arata in primul rand% ca exista relatii intre or'ani&atiile masonice cu care este afiliata

Masoneria Nationala Romana si intre cele ce stau in le'atura cu Marele Orient din $ranta% iar

in al doilea rand (om pune in ade(arata lumina atitudinea fata de reli'ie a Masoneriei% ce se

pretinde ad(ersara Marelui Orient din $ranta.

a+Marele Orient din $ranta si Marea o-a din $ranta stau in asa stranse le'aturi% incat in

fiecare an se aduna dele'atii lor intr*un con(ent comun . Marea o-a din $ranta insa face

parte din Asociatia Masonica Internationala 2A.M.I.3 cu sediul in 8ene(a% impreuna cu Marile

o-i din Bel'ia% Bul'aria% 8recia% uxem+ur'% Nor(e'ia% Polonia% Portu'alia% =l(etia%

0eoslo(acia% Spania% Viena si :u'osla(ia% dintre care multe au le'aturi cu Masoneria

Nationala Romana. 2Ve&i intampinarea amintita mai sus.3 De altfel A.M.I. lupta pentru ca

#intr*un (iitor mai apropiat sau mai departat% lantul mondial sa se inceie in sensul ca

diferitele dialecte masonice ale umanitatii sa se uneasca intr*o lim+a comuna) . Deci si acum

sunt numai deose+iri dialectale.

0u Marele Orient din $ranta are le'aturi Marea o-a din Viena . Ori Marea o-a din Viena sta

in relatii oficiale cu Marea o-a din An'lia si deci si cu Masoneria Nationala Romana.

0at de neserioase si de trecatoare sunt suspendarile de relatii intre diferitele or'ani&atii

francmasonice se (ede si din pilda ce au dat*o in anii recenti francmasoneriei 'ermane. Atat


9/21

cele trei Mari o-i prusiene (eci care se socotesc foarte nationale% cat si alte patru din cele

umanitariste6 Marea o-a din am+ur'% cea din Bareut% cea din $ran>furt pe Main si cea din

Darmstadt% au rupt relatiile cu Marea o-a din Viena% socotita internationalista. Insa in acelasi

timp Marile o-i din am+ur'% Bareut si $ran>furt pe Main au reluat relatiile cu Marea o-adin An'lia% care are la randul ei relatii cu Marea o-a din Viena.

0u drept cu(ant o+ser(a $r. assel+acer in opera sa monumentala =ntlar(te $reimaurerei

1!% (ol. I% p."16 #Ori*ce scolar care cunoaste re'ulile elementare de matematica stie ca6

doua marimi e'ale cu o a treia% sunt e'ale si intre ele. Daca a+ si +c% atunci si ac). Daca

Masoneria Nationala Romana are le'aturi cu cea din Austria% iar aceasta cu Marele Orient din

$ranta% e(ident ca prin masoneria austriaca exista le'aturi si intre Masoneria Nationala

Romana si Marele Orient $rance&.

0e insemnea&a acum ca doua or'ani&atii masonice au le'atura si ce insemnea&a ca le'aturile

acestea sunt suspen*dateE

0and doua or'ani&atii masonice stau in le'aturi atunci ele comunica oficial prin or'anele lor

conducatoare. Astfel in #Re'ulamentul de or'ani&are si functionare al Marei o-i Nationale

Romane) art.,; lit. i% se spune despre 0onsiliul Marii o-i Nationale% care este puterea ei

executi(a% ca #repre&inta impreuna cu Marele Maestru% Mare o-a Nationala din Romania pelan'a conducerea suprema a fiecarui Rit de pe lan'a Marile Puteri Masonice Straine) .

e'aturile acestea primesc un caracter si mai permanent si mai concret prin aceea ca cele

doua or'ani&atii masonice in le'atura isi desemnea&a cate un dele'at% care e numit mem+ru

re'ulat cu un ran' superior in Marea o-a prietena. Iata ce spune citatul Re'ulament in

aceasta pri(inta la art. 6 #Marele Maestru poate sa numeasca pe orice frate ca sa*l

repre&inte intr*o Mare o-a sora din strainatate% de asemenea el poate numi ca mem+ru al

Marii o-i Nationale din Romania% cu ran'ul pe care*l crede potri(it% pe orice frate desemnat

ca repre&entant al Marelui Maestru al unei Mari o-i sora din strainatate).

In felul acesta in fiecare or'ani&atie francmasonica sunt pre&ente or'ani&atiile straine

masonice. In afara de aceste le'aturi mem+rii din lo-ile unei or'ani&atii pot (i&ita oricand

lo-ile de 'rad e'al sau inferior ale unei or'ani&atii straine% iau parte la festi(itatile lor si pot fi

numiti mem+ri de onoare ai acelei or'ani&atii straine . $r. assel+acer do(edeste in opera

citata% pe +a&a unui (ast material din ari(ele lo-ilor 'ermane desfiintate% ca suspendarea

le'aturilor intre doua or'ani&atii masonice lasa mai departe putinta mem+rilor din lo-ile unei

or'ani&atii de a (i&ita lo-ile celeilalte or'ani&atii% numai cat aceste (i&ite n*au un caracter


10/21

oficial% ci numai unul oficios . Masonii indi(iduali sunt frati pe tot 'lo+ul pamantesc% oricarei

or'ani&atii ar apartine. Oricarui rit ar apartine un mason% el este frate cu toti masonii de pe

'lo+.

De altfel% aceste suspendari de relatii sunt accidentale% ele nu sfarama unitatea si simpatia

fundamentala% care lea'a intrea'a $rancmasonerie uni(ersala. 45i se depun totdeauna cele

mai mari straduinte ca aceste suspendari sa incete&e cat mai repede si unitatea sa de(ina tot

mai stransa. Ba mai mult% aceste suspendari de relatii au loc numai intre or'ani&atiile

masoneriei ioanite% a primelor trei 'rade. Masoneria 'radelor superioare e un front unitar. Ori

masoneria primelor trei 'rade e numai un stadiu de trecere spre cea superioara si e condusa

de aceea. Deci supararile intre or'ani&atiile masonice su+alterne sunt numai niste ilu&ii% niste

concesii facute spiritului nepro'resat in masonerie al mem+rilor inferiori% carora le place sa

creada ca sunt in cearta cu masoneriile straine.

Dam cate(a citate in acest sens din cartea masonilor (iene&i% Das Blau+uc der $reimaurerei

2Viena% 1!!36 #Or'ani&area ritului scotian este foarte potri(ita pentru urmarirea si a-un'erea

scopului sau departat. =xistenta factica a unui lant mondial francmason% cel putin in cadrele

ritului% este in opo&itie cu or'ani&atiile% din nefericire inca asa de neince'ate% ale

francmasoneriei ioanite% care se lupta intre ele din moti(e do'matice a(anta-ul fundamental

al lucrarii sale. Ritul scotian cu ale sale ! de Supreme consilii constituie pentru toate

teritoriile francmasone cu o aceeasi doctrina% un acelasi mod de a lucra% asadar unul si acelasi

front unitar francmasonic. Ritul scotian este afara de aceea un pasaport catre toate atelierele

corespun&atoare ale masoneriei si ofera asadar ra&a cea mai mare de actiune).

Sa o+ser(am ca Marea o-a Nationala Romana% care are su+ administratia sa 'radele 1*!%

este su+ autoritatea Supremului 0onsiliu de 'rad !! al Ritului Scotian Antic si Acceptat . Intre

cele ! supreme 0onsilii numite in cartea citata% se afla si cel din Romania si cel din $ranta%

autoritatea suprema a masoneriei france&e . Pentru intarirea unitatii intre or'ani&atiile

'radelor inferioare lucrea&a afara de amintita Asociation Maconiue Internationale cu sediul la

8ene(a% care intruneste Marile o-i Sim+olice 2ale primelor trei 'rade3% Die All'emeine

$reimaurerei i'a 2Afeme3 cu sediul in Basel% care intruneste pe masoni indi(iduali pentru a

reali&a lantul mondial al masoneriei . Aceste or'ani&atii tin des con'rese in diferite centre

europene. In $r. assel+acer op. cit. (ol. I% p. ;!*@7 se 'asesc multe citate de ale

francmasonilor ca Masoneria este una. uam pe Marele Maestru al Marei o-i din Bareut%

prof. Blunscli care a scris in $reimaurerei eitun' din 11.IV.1@", 6 #De cati(a &eci de anilo-ile se aduna si iau un caracter tot mai national% desi misiunea lor este internationala. De ce


11/21

aceastaE 0e sens areE 0aci daca francmasoneria nu are nimic cu patria% de ce se im+raca in

forme nationaleE Sam+urele cel +un al acestei miscari este tre+uinta dupa o mai mare

consolidare% pentru a (alorifica mai +ine puterea confederatiei masonice.

Insemnatatea internationala a masoneriei nu e sla+ita prin aceasta% dimpotri(a puterea ei de

actiune% eficacitatea ei de(ine si mai urcata) .

,+ Sa lamurim acum atitudinea in cestiune reli'ioasa a Masoneriei ce se pretinde suparata

cu Marele Orient Ateu din $ranta. Mai intai cate ce(a din #0onstitutia si Re'ulamentul) Marii

o-i Nationale Romane. O+ser(am insa ca in aceasta 0onstitutie si Re'ulament nu sunt fixate

decat cestiuni formale de procedura% idealurile or'ani&atiei% principiile ei9 cuprinsul discutiilor

din ateliere nu este facut cunoscut. 0onstitutia si Re'ulamentul indruma de cate ori e (or+ade o cestiune mai importanta la Marile 0onstitutiuni% urile Ritului.

0onstitutia si Re'ulamentul Marii o-i Nationale nu e document pe +a&a caruia sa se poata

spune ce(a definiti( referitor la scopurile si actiunea ei% cu atat mai mult cu cat acest

document insusi (or+este de secretele masonice a caror di(ul'are este socotita intre

infractiunile cele mai 'ra(e . Ba intr*un loc spune acest document6 #In o-i se primesc

cunostintele care nu se pu+lica nicaieri si pe care nu le putem in(ata decat in o-a) .

Dar ciar si din putinele expresii ale acestui document se poate tra'e o conclu&ie care aratasuficient conflictul masoneriei cu doctrina Bisericii. = ade(arat ca in art. ! al 0onstitutiei%

Statutelor etc. se pre(ede ca #nimeni nu poate fi primit in francmasonerie daca nu crede in

Dumne&eu si in nemurirea sufletului). e'amintele si -uramintele masonilor fata de Ordin sunt

contractate pe Sf. Scriptura 2p. ,3. Dar in alta parte se spune6 #Oricare ar fi reli'ia sau cultul

cui(a% el nu poate fi exclus din Ordin% daca crede in Marele Aritect al ?ni(ersului si practica

in(ataturile sfinte ale moralei).

Pana aici n*ar fi nimic 'ra(. S*ar putea spune6 sunt atatea alte Societati in care nu se cere

nici acest minim de credinta reli'ioasa. Numai cat celelalte Societati au altfel de o+iecti(e

economice% culturale% cata (reme $rancmasoneria se socoteste daca nu un ad(ersar al

Bisericii% in orice ca& un concurent al ei% cu o credinta proprie a ei. 0aci iata ce se spune in

pasa-ul citat putin mai la (ale6 #masonii% cele mai (irtuoase elemente ale tuturor credintelorC

cauta sa demonstre&e superioritatea credintei pe care o profesea&a). Asadar un francmason

e(reu% fara a*si insusi% prin intrarea in $rancmasonerie% credinta crestina% e socotit si de

francmasonii crestini ca a(and o credinta superioara aceleia pe care a re(elat*o Insusi $iul lui


12/21

Dumne&eu cel intrupat. In mandria francmasonilor de a se socoti deasupra crestinismului % se

afla implicata ne'area Di(initatii crestinismului% cea mai 'ra(a dintre ere&ii.

Aceeasi conclu&ie se deduce si din alte datorii impuse masonului. Dupa ce se spune la p. ",

ca #printre noi sunt $rati de toate reli'iile si rasele)% la p. "; se cere6 #tre+uie sa preferi pe un

$rancmason oricarui alt om% cand solicita% in conditii e'ale% aceeasi situatie). Purtarea aceasta

tre+uie s*o ai+a un mason nu numai fata de alt mason din tara% ci si fata de cei din

strainatate% caci art. ; al 0onstitutiei% Statutelor etc.% p. , spune6 #Oricarui rit i*ar apartine un

mason% el este frate cu toti masonii de pe 'lo+). Prin urmare masoneria formea&a o

confraternitate mai presus de reli'ie% de neam si de familie. ?n mason considera mai apropiat

siesi pe un e(reu mason decat pe un roman crestin. Prin aceasta se rupe le'atura

+isericeasca dintre cei care formea&a% dupa Apostolul Pa(el%


13/21

le'atura si cu cea din An'lia si cu cea romana. $rancmasonul (iene& dr. Oscar alismus6 #0aracteristica permanenta a Masoneriei este

accentuarea necesar imanenta a caracterului autonom al eticei sale si prin aceasta in mod

necesar si ne'area oricarei posi+ilitati a (reunei etici% eteronome% fie ea crescuta metafi&icpe terenul speculatiei filosofice% fie pe cel al speculatiei teolo'ice) 2p. ;3.

In aceasta carte francmasonul Dr. Jurt Reicl scrie6 #$rancmasoneria este in fiinta ei adanc

patrunsa de ideea ca% pe terenul credintei% nu poate fi do'mati&ata o anumita con(in'ere

pri(itor la ce(a imposi+il de cunoscut. =a sta pe punctul de (edere cel cu ade(arat tolerat% ca

fiecare are sa*si faca socoteala cu infinitul dupa tre+uintele sale reli'ioase. $elul credintei% de

semnul ce*l da fiecare notiunii sale despre Dumne&eu% nu e pentru $rancmasonerie nimic%

pentru ea totul este conducerea etica a (ietii care re&ulta din conceptia despre lume a

respecti(ului ins) 2p. !13.

Intalnim asadar acelasi indiferentism fata de re(elatia crestina% pusa in rand cu oricare alta

credinta. Nici o 'ri-a pentru unificarea sufletelor in aceeasi credinta crestina% ci insul e

-ustificat in tendinta de a a(ea o atitudine cu totul indi(iduala in cestiunea reli'ioasa. Nu

sustine nici Biserica impunerea cu sila a credintei crestine% dar propo(aduieste sus si tare ca

aceasta credinta e re(elata de Dumne&eu% deci sin'ura ade(arata in plenitudinea ei% si

de&apro+a faramitarea societatii omenesti in tot atatea credinte cati indi(i&i sunt.

$rancmasoneria afirma ca n*are nici o do'ma. Dar are si ea pe cea a indi(idualismului%

socoteste ca (aloare suprema -udecata indi(iduala. 0el putin pentru ocii lumii% caci in

realitate impune adeptilor ei destule con(in'eri si secrete de al caror rost si sens nu au sa se

intre+e masonii 'radelor inferioare.

Acelasi lucru il afirma Dr. J. Reicl si in alt loc al numitei carti% intr*o contro(ersa cu ie&uitul

$r. Muc>ermann despre increderea in umanitatea pura% pe care francmasoneria o are% pe cand

crestinismul nu6 #Sa recunoastem clar si fara eci(ocuri deose+irea fundamentala. D*( (a

exprimati otarat +anuiala in posi+ilitatea unei umanitati care nu e in le'atura cu un

Dumne&eu personal% care nu e stra+atuta de credinta in Dumne&eul personal al Bisericii.

$rancmasonul% asa cum il intele' eu 2FF3 nu e ateu% conceptia despre lume a $rancmasoneriei

are principiul unei fiinte supreme% unei ultime temelii spirituale a existentei. Dar cu

deose+irea fericita 2eilsarmee3% antido'matica fata de do'ma Bisericii infaili+ile si sin'ura

mantuitoare% ca ea lasa continutul% culoarea notiunii de Dumne&eu su+iecti(ismului fiecaruia.

=a socoteste ca exista o credinta% dar aceasta nu tre+uie do'mati&ata drept o cunoastere caretre+uie sa fie sin'ura ade(arata% asadar imposi+ila. Nu e linia d*(.% prea (enerate% sa admiteti


14/21

umanitatea laicista a francmasonului care nu e ranita de o credinta precisa intr*un

Dumne&eu personal% ca intemeiata% ade(arata si (aria+ila. Va indoiti de 'arantiile interne ale

acestei umanitati. Socotiti ca numai ideea de umanitate a credintei crestine poseda putere

indatoritoare) 2p. /;*/3. Iar in alt loc6 #Si'ur ideea masona despre umanitate nu edeterminata reli'ios% in sensul ca nu cere inradacinarea ei intr*o reli'ie anumita% respecti( in

cea catolica) 2p. /73.

In spiritul acesta li+er cu'etator (or+esc masonii despre reli'ie atunci cand (or sa*si pre&inte

in trasaturi simpatice or'ani&atia lor. Ade(aratele lor sentimente sunt insa direct ostile la

adresa reli'iei. =le i&+ucnesc adesea in expresii nemascate% in felul acelora pe care le*am

inserat in refrenul acesta la alt loc.

Dupa ce am aratat ca si masoneria &isa nationala face parte din or'ani&atia mondiala a

masoneriei% fiind an'a-ata in urmarirea scopurilor comune ale masoneriei% si dupa ce am

aratat ca masoneria intrea'a e cel putin li+er cu'etatoare pe teren reli'ios% sa mai re(enim

putin asupra scopului masoneriei in care e incadrata masoneria nationala.

Am mai spus ca scopul masoneriei nu e cercetarea filosofica a ade(arului si nici filantropia.

Acestea n*ar tre+ui tinute intr*un secret atat de se(er. Scopul ei este unul politic. 45i este

unul si acelasi pentru toata masoneria. De aceea se straduieste sa forme&e un front cat maistrans% cum am (a&ut din pa'inile anterioare. 0a scopul ei este unul politic% nu de politica de

partid% ci de conceptie% ceea ce*i si mai 'ra(% ne*o marturiseste masonul Dr. J. Reicl in opera

amintita% p. !;% apro+and urmatoarele cu(inte ale unui mem+ru al Marelui Orient $rance&6

#Daca politica insemnea&a a te aprinde de suferinta oamenilor pentru apararea drepturilor

omului% pentru reali&area unor cerinte culturale de mare (aloare din punct de (edere etic si

estetic% atunci% da% masoneria face politica% atunci masoneria este politica). Mai precis ne

arata orientarea politica a masoneriei marturisirile aceluiasi mason% ca or'ani&atia din care

face parte lupta pentru #li+ertatea personala si democratie)% care nu tre+uie lasata sa fie

sfaramata de #dictatura +ar+ara de dreapta sau de stan'a) 2p. /,3. In acelasi sens se

exprima pe lar' masonul Dr. Os>ar


15/21

fratilor din Marele Orient li s*au implinit prin noua or'ani&are de stat o aprinsa dorinta) 2p.

1"3.

Astfel nu e de mirare daca $rancmasoneria declara acum ca sta in ra&+oi din Spania% cu totul

in a-utorul $rontului Popular. In &iarul AB0 din Madrid% din /7..1!% foaie redactata ca toate

foile de pe teritoriul Spaniei comuniste de so(ietele muncitoresti% 'asim urmatoarea

declaratie din partea Masoneriei6 #Situatia actuala este asa de extraordinara si de tra'ica%

incat suntem ne(oiti sa rupem tacerea noastra o+isnuita. Masoneria spaniola este deplin%

total si a+solut de partea $rontului Popular% de partea 'u(ernului le'al si impotri(a

fascismului). In &iarul =l Dia 8rafico din 1;. din Barcelona se spune6 #Multumita inteleptei

pre(ederi a masonilor o mare parte din comanda in 8uardia ci(il si 8uardia de asalt 2trupe

politienesti create in mod special de repu+lica3 era inca inainte de 1@ au'ust in mana

repu+licanilor de incredere. Masonii au fost aceia care au facut ca cea mai mare parte din

flota de ra&+oi sa se puna in ser(iciul $rontului Popular si ofiterii rasculati sa fie incisi.

Masonii au fost a(iatori care s*au ase&at in fruntea flotei noastre a(iatice. 0omandantii celor

mai multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni. Masonii sunt in ma-oritate aceia care%

in presa% pe tri+une% la microfon au sustinut focul in suflete. Masoni sunt si aceia care

pre'atesc (ictoria in etape. Masoni in sfarsit% aceia care lucrea&a in strainatate ca

neutralitatea sa fie parasita) .

Din cele de mai sus se stra(ede destul de +ine ca nu sunt deose+iri reale si serioase intre

masoneria mondiala careia ii apartine Masoneria Nationala Romana si Masoneria afiliata

Marelui Orient $rance&. Astfel% a(and in (edere ceea ce am de&(oltat in toate capitolele

acestui referat% putem formula urmatoarele6

"onclu'ii-

$rancmasoneria este o or'ani&atie mondiala% secreta in care e(reii au un insemnat rol% a(and

un rit uasi*reli'ios% luptand impotri(a conceptiei reli'ios*morale a crestinismului% impotri(a

principiului monaric si national% pentru a reali&a o repu+lica internationala laica 2tendinta din

urma a se (edea in Blau+uc der $reimaurerei% Hien 1!!% p. @/% in art. Paneuropa als

Minoritatenfra'e. Se recunoaste ca #Masoneria urmareste planul unei =urope unite)3. =a este

un ferment de stricaciune morala% de de&ordine sociala. Biserica osandeste francmasoneria ca

doctrina% ca or'ani&atie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele moti(e6


16/21

1. $rancmasoneria in(ata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si ade(ar re(elat de

Dumne&eu% indemnandu*i sa admita numai ceea ce descopere ratiunea lor. =a propa'a astfel

necredinta si lupta impotri(a crestinismului ale carui in(ataturi sunt re(elate de Dumne&eu.

Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si*i faca mem+ri si o+isnuindu*i pe acestia sa renuntela credinta crestina% francmasoneria ii rupe de la Biserica% si a(and in (edere influenta

insemnata ce o au intelectualii asupra poporului e de asteptat ca necredinta sa se intinda

asupra unor cercuri tot mai lar'i. In fata propa'andei anticrestine a acestei or'ani&atii%

Biserica tre+uie sa raspunda cu o contra propa'anda.

%.$rancmasoneria propa'a o conceptie despre lume panteist*naturalista% repro+and ideea

unui Dumne&eu personal deose+it de lume si ideea omului ca persoana% deose+ita% destinat

nemuririi.

.Din rationalismul si naturalismul sau% francmasoneria deduce in mod consec(ent o morala

pur laica% un in(atamant laic repro+and orice principiu moral #eteronom) si orice educatie ce

re&ulta din credinta reli'ioasa si din destinatia omului la o (iata spirituala eterna.

Materialismul si oportunismul cel mai cras in toate actiunile omului% este conclu&ia necesara

din premisele francmasoneriei.

. In lo-ile francmasoneriei se aduna la un loc e(reii si crestinii si francmasoneria sustine canumai cei ce se aduna in lo-ile ei cunosc ade(arul si se inalta deasupra celorlalti oameni.

Aceasta insemnea&a ca crestinismul nu da nici un a(anta- in ce pri(este cunoasterea

ade(arului si do+andirea mantuirii mem+rilor sai. Biserica nu poate pri(i impasi+il cum tocmai

dusmanii de moarte ai lui ristos sa fie considerati intr*o situatie superioara crestinilor din

punct de (edere al cunoasterii ade(arurilor celor mai inalte si al mantuirii.

(.$rancmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor pre*crestine. 0iar daca

unii adepti ai ei nu dau nici o insemnatate acestui cult% se (or 'asi multe spirite mai nai(e

asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta uasi*reli'ioasa. In orice ca& prin acest

cult francmasoneria (rea sa se su+stituie oricarei alte reli'ii% deci si crestinismului. In afara de

moti(ele acestea de ordin reli'ios% Biserica mai are in considerare si moti(e de ordin social%

cand intreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.

).$rancmasoneria este un ferment de continua si su+(ersi(a su+minare a ordinei sociale prin

aceea ca isi face din functionarii statului% din ofiteri% unelte su+ordonate altei autoritati

pamantesti decat aceleia care repre&inta ordinea sta+ilita (i&i+il. Ii face unelte in mana unor


17/21

factori nestiuti inca nici de ei% a(and sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. =

o lupta nesincera% pe la spate% niciodata nu exista o si'uranta in (iata statului si ordinea

sta+ilita. = o lupta ce ia in spri-inul ei minciuna si intunerecul. Impotri(a -uramantului

crestinesc pe care acei functionari l*au prestat Statului% ei dau un -uramant pa'anesc.

!. $rancmasoneria lupta impotri(a le'ii naturale% (oita de Dumne&eu% conform careia

omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa% care a culti(at totdeauna specificul

spiritual al natiunilor% si le*a a-utat sa*si do+andeasca li+ertatea si sa*si mentina fiinta

prime-duita de asupritori% nu admite aceasta lupta pentru exterminarea (arietatii spirituale

din sanul omenirii.

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al luiDumne'eu/ al ordinei social0morale si al natiunei/ sunt urmatoarele-

1. O actiune persistenta pu+licistica si orala de demasca*re a scopurilor si a acti(itatii nefaste

a acestei or'ani&atii.

%.Indemnarea intelectualilor romani% care se do(edesc a face parte din lo-i% sa le paraseasca.

In ca& contrar $ratia Ortodoxa Romana% extinsa pe toata tara% (a fi indemnata sa i&ole&e pe

cei ce prefera sa ramana in lo-i. Biserica le (a refu&a la moarte slu-+a inmormantarii% in ca& ca

pana atunci nu se caiesc. De asemenea le (a refu&a pre&enta ca mem+ri in corporatiile

+isericesti.

. Preotimea (a in(ata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si*l (a sfatui sa

se fereasca si sa nu dea (otul candidatilor ce apartin lo-ilor.

.Sfantul Sinod acompaniat de toate 0orporatiunile +isericesti si Asociatiile reli'ioase se (a

stradui sa con(in'a 'u(ernul si 0orpurile e'iuitoare sa aduca o le'e pentru desfiintarea

acestei or'ani&atii oculte. In ca& ca 'u(ernul nu o (a face% Sfantul Sinod se (a in'ri-i sa fie

adusa o astfel de le'e din initiati(a parlamentara.


18/21

I. Biserica osandeste #rancmasoneria ca doctrina/ ca or&ani'atie si ca metoda de

lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive-

1.$rancmasoneria in(ata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si ade(ar re(elat de

Dumne&eu% indemnandu*i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. =a propa'a

astfel necredinta si lupta impotri(a crestinismului ale carui in(ataturi sunt re(elate de

Dumne&eu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si*i faca mem+ri si o+isnuindu*i pe acestia

sa renunte la credinta crestina% $rancmasoneria ii rupe de la Biserica% si a(and in (edere

influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului% e de asteptat ca necredinta sa se

intinda asupra unor cercuri tot mai lar'i. In fata propa'andei anticrestine a acestei

or'ani&atii% Biserica tre+uie sa raspunda cu o contrapropa'anda.

%.$rancmasoneria propa'a o conceptie despre lume panteist*naturalista% repro+and ideea

unui Dumne&eu personal deose+it de lume si ideea omului ca persoana% deose+ita% destinat

nemuririi.

.Din rationalismul si naturalismul sau% $rancma*soneria deduce in mod consec(ent o morala

pur laica% un in(atamant laic% repro+and orice principiu moral #eteronom) si orice educatie

ce re&ulta din credinta reli'ioasa si din destinatia omului la o (iata spirituala eterna.

Materialismul si oportunismul cel mai cras in toate actiunile omului% este conclu&ia necesaradin premisele $rancmasoneriei.

. In lo-ile francmasone se aduna la un loc e(reii si crestinii si $rancmasoneria sustine ca

numai cei ce se aduna in lo-ile ei cunosc ade(arul si se inalta deasupra celorlalti oameni.

Aceasta insemnea&a ca crestinismul nu da nici un a(anta- in ce pri(este cunoasterea

ade(arului si do+andirea mantuirii mem+rilor sai. Biserica nu poate pri(i impasi+ila cum

tocmai dusmanii de moarte ai lui ristos sa fie considerati intr*o situatie superioara crestinilor

din punct de (edere al cunoasterii ade(arurilor celor mai inalte si al mantuirii.

(. $rancmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. 0iar daca unii

adepti ai ei nu dau nici o insemnatate acestui cult% se (or 'asi multe spirite mai nai(e asupra

carora acest cult sa exercite o oarecare forta uasi*reli'ioasa. In orice ca& prin acest cult

$rancmasoneria (rea sa se su+stitue oricarei alte reli'ii% deci si crestinismului. In afara de

moti(ele acestea de ordin reli'ios +iserica mai are in considerare si moti(e de ordin social

cand intreprinde actiunea sa contra $rancmasoneriei.


19/21

).$rancmasoneria este un ferment de continua si su+(ersi(a su+minare a ordinei sociale prin

aceea ca isi face din functionarii Statului% din ofiteri% unelte su+ordonate altei autoritati

pamantesti decat aceleia care repre&inta ordinea sta+ilita (i&i+il. Ii face unelte in mana unor

factori nestiuti inca nici de ei% a(and sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. =o lupta nesincera% pe la spate9 niciodata nu exista o si'uranta in (iata Statului si in ordinea

sta+ilita. = o lupta ce ia in spri-inul ei minciuna si intunerecul. Impotri(a -uramantului

crestinesc pe care acei functionari l*au prestat Statului% ei dau un -uramant pa'anesc.

!. $rancmasoneria lupta impotri(a le'ii naturale% (oite de Dumne&eu% conform careia

omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a culti(at totdeauna specificul

spiritual al natiunilor si le*a a-utat sa*si do+andeasca li+ertatea si sa*si mentina fiinta

prime-duita de asupritori% nu admite aceasta lupta pentru exterminarea (arietatii spirituale

din sanul omenirii.

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui

Dumne'eu/ al ordinei social0morale si al natiunei/ sunt urmatoarele-

1. O actiune persistenta pu+licistica si orala de demasca*re a scopurilor si acti(itatii nefaste a

acestei or'ani&atii.

%. Indemnarea intelectualilor romani% care se do(edesc a face parte din lo-i% sa le paraseasca.

In ca& contrar% #$ratia Ortodoxa Romana) extinsa pe toata tara (a fi indemnata sa i&ole&e pe

cei ce prefera sa ramana in lo-i. Biserica le (a refu&a la moarte slu-+a inmormantarii% in ca& ca

pana atunci nu se caiesc. De asemenea% le (a refu&a pre&enta ca mem+ri in corporatiile

+isericesti.

. Preotimea (a in(ata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si*l (a sfatui sa

se fereasca si sa nu dea (otul candidatilor ce apartin lo-ilor.

. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile +iseri*cesti si asociatiile reli'ioase se (a

stradui sa con(in'a 8u(ernul si 0orpurile le'iuitoare sa aduca o le'e pentru desfiintarea

acestei or'ani&atii oculte. In ca& ca 8u(ernul nu o (a face% Sfantul Sinod se (a in'ri-i sa fie

adusa o astfel de le'e din initiati(a parlamentara.

II. Intre& referatul impreuna cu conclu'iile se va tipari in ,rosura prin "onsiliul

"entral Bisericesc si se va intre,uinta ca mi2loc de propa&anda impotriva

francmasoneriei.


20/21

I.P.S. Patriar pre&inta declaratia facuta in fata Sa% a dele'atilor lo-ei francmasone nationale

in frunte cu dl. Pan'al% prin care aduc la cunostinta ca aceste lo-i se autodi&ol(a% spre a nu fi

confundate cu o-a Marelui Orient si spre a nu se crede ca este impotri(a culturii

sentimentelor monarice% nationale si crestine. =l dl. Pan'al in numele dele'atilor declaraca toti mem+rii lo-elor francmasone nationale sunt +uni fii ai +isericii ortodoxe.

Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d*lui Pan'al si a celorlalti conducatori ai

masoneriei nationale romane% cetita in &iua de /; $e+ruarie a.c.% in fata I.P.S. Patriar Miron%

prin care anunta ca aceasta or'ani&atie se autodi&ol(a. =ste prin urmare de sine inteles ca

otararea Sf. Sinod pri(itoare la masonerie nu se poate referi la lo-ile care s*au di&ol(at si

prin urmare nu mai exista.

La orele 13 I.P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorogand Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c.,

orele 10 dimineata.

Presedinte, (ss Miron

Secretar, (ss !" #alaction $raio%eanu

$ronica interna &.'.., )) (193* nr. 3+, Martie+-prilie.

Desfiintarea lo2ei masonice nationale

:oi seara% la /; fe+ruarie% o dele'atie din partea lo-ei masoneriei nationale% in frunte cu dl.

Pan'al si insotit de cati(a fruntasi% in'ineri si ofiteri superiori% s*au pre&entat la Sf. Patriarie

ca sa anunte oficial pe Inaltul ierar de actul de autodesfiintare% pe care l*au otarat.

Moti(ele aratate si care au dus la aceasta otarare sunt6 indreptandu*se nenumarate atacuri

impotri(a acestei lo-i nationale% ca ar fi antimonarica% antinationala si anticrestina% si (rand

sa arate ca intele'e sa fie in ser(iciul 4arii si Dinastiei% si respectuosi fata de +iserica

stramoseasca% mem+rii acestei lo-i au otarat desfiintarea.

$orma in care aceasta otarare s*a adus la cunostinta Inalt Prea Sfintiei Sale Patriarul

Romaniei merita sa fie +ine lamurita.

0aci% pe lan'a I.P.Sf. Patriar% a luat parte la acest act mitropolitul 'reco*catolic Alexandru

Niculescu al Bla-ului si ariepiscopul romano*catolic Alexandru 0isar al Bucurestilor% semnand

toti trei tele'rama adresata M.S. Re'elui% caruia i se aducea la cunostinta aceasta otarare a

lo-ei masonice.


21/21

Patriarul ortodox al Romaniei% mitropolitul 'reco*catolic si episcopul romano*catolic semnand

un act pu+lic% este un e(eniment im+ucurator si foarte semnificati(% nu atat din punct de

(edere reli'ios% ci mai ales national.

Daca din aceasta solemnitate s*ar fi retinut ca esential aspectul ei reli'ios% in nici un ca&

aceste trei semnaturi n*ar fi putut sta impreuna fara consecinte pentru ceilalti semnatari.

Vaticanul ar fi luat masuri% caci pana acum nu intele'e sa in'aduie nici o conlucrare intre

catolici si ortodocsi pe teren reli'ios.

45i atunci ramane posi+ila numai considerarea mai mult ca un act de interes national

romanesc aceasta raspundere comuna pe care si*au ales*o cei trei prelati in numele Bisericii

lor.

Daca aceasta solemnitate ar fi a(ut numai un caracter re*li'ios% n*ar fi fost ne(oie de

instiintarea Sefului Statului. Dar daca a fost un act mai mult politic% de ce fostii mem+ri ai

lo-ei s*au adresat ierarilor acestor +isericiE Pentru decor% pentru mai mult &'omotE Sau

pentru ca sa afirme ca le'atura intre Statul romanesc si constiinta poporului tre+uie sa se

faca prin Biserica crestina. In alte impre-urari% pre&enta ariepiscopului romano*catolic

credem ca ar fi fost imposi+ila% dar% dupa e(enimentele ce se petrec in afara% (edem ca si

catolicismul intele'e sa conlucre&e cu celelalte +iserici impotri(a lui antirist% ceea ce este unsemn nou al (remurilor.

Ar fi +ine ca ierarii acestor trei +iserici sa se 'aseasca conlucrand si in alte impre-urari% ca sa

intelea'a lumea ca ristos este al tuturor. =ste im+ucurator ca s*a recunoscut prin aceasta

Patriarului ortodox al tarii un ade(arat primat national% fiind o 'arantie ca in marile

impre-urari de ordin national Patriarul ortodox poate (or+i in numele celor trei Biserici.

0onsecintele acestei di&ol(ari s*au (a&ut imediat% pentru ca aceasta lo-a% primind sa seautodi&ol(e% a atras atentia 'u(ernului asupra celorlalte lo-i din tara% care nu au cre&ut ca

tre+uie sa faca la fel% si atunci s*a inteles ca e o necesitate nationala ca sa fie di&ol(ate de

autoritatea pu+lica. 8u(ernul% profitand de curentul din opinia pu+lica impotri(a francma*

soneriei% a di&ol(at toate lo-ele din tara% pecetluind localurile si ari(ele lor. Se afla si un

proiect de le'e% pre'atit de Sf. Sinod pentru definiti(a si le'ala lor incidere. Prin aceasta (a

fi incoronata lupta dusa de Sf. Sinod si de un mare numar de teolo'i si scriitori crestini

impotri(a francmasoneriei.

Iar Biserica Ortodoxa a contri,uit odata mai mult la linistea si si&uranta Statului.

Biserica Ortodoxa Romana Si Masoneria

Documents

Transcript of Biserica Ortodoxa Romana Si Masoneria