HEIUCTHUTEA,i iiaiitnţhiMi ti TipmiuI :rs?cv. piaţa mar* nr. 30

TELEFON Nr. 226 .faritorl netr&noate na «o

primescetanancKlpte na se r<sr,T- <tI a 8 « t ' t *«* primesc la

Braşov 91 la -».<•«•••BIROURI d» ASxsţubi

La Vlsna a ÎS. " ; .s Nassi: Wax. Aaganteld & K uenc Lee aer. Heinrioh Sohaiek. k . Op* pslik Naohf.. Anton Oppelik. in Budapesta la A. V. Oolber- jfer. Ekstein Bernat. Iulin Le* opold (TU Kr*«4bet-k6rut).

Prsţul Insertlunllor: o se n e f&Tmond pe o coloana 10 bani pentro o publicare. Publicări a&i des» după tarifă pi Învo­ială. — SECLAME pe pagina 8*a o serie 80 bani.

A H J J L LXXIITelefon: Nr. 226.

BMKuanefeUtttfe*** MMvawi>uy«a »̂*«iaw MHMMf MHIBt .iwweewmswewsueeei

N r. 6 8 . Braşov, Joi-tfineri 27 Hârtie (9 Aprilie)

8AZETA apare în fleoaret&oaaaeate peatra Aistro-Uajeii'Pa un an 24 cor., na şase h&

12 cor., pe trei Ioni 6 cor, i-rll de Damlneeă 4 ser. pe «iMtii Eomâiia ii străiaii&u.Pe an an 40 franci, pe pasa

luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr i-rll de Duialaeaa 8 fr. pa aa.

8e prennmerâ la toate ofi* ciile poştale din Intra şi dir afară pi la d-nii colectori.

A M M H it i l je it r i Braşov;Admlnistraţlusea. Piaţa mare

târgul Inului Nr. 90. etagiu I. Pe un an 20 eor*, pe pas» lan! 10 cor., pc trei luni 6 cor Ca dosul a c a să : Pe un an 2 1 cor., pe pase luni 12 cor., pc

Ifcrei Ioni 8 cor. — Un esem- plar 10 bani. — _ At&t abona­m entele. c«t si m serţinnile i sân t a se p lă ti înain te .

1909.

A B O N A U * ^

LA

ii„GAZETA TRANSILVANIEICn t Aprilie st v. 1909

•e deschide nou abonament pe cuartalul prim al anului, la care invităm pe toţi amicii

şi sprijinitorii foiei noastre,Preţul abonamentului

Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 2 4 coroane, pe şese luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane.

ADMINiS TRA ŢIUNEA

Toate merg pe un calapod.Au adu8-o guvernanţii unguri aşa

departe cu politica lor pătimaşe scurt- vâzătoare, încât luptele politice, ce ar trebui într’un stat constituţional să formeze obiect de emulaţiune pen­tru toţi şi să stârnească din ce în ce mai mult interesul cetăţenilor pentru viaţa publică, încep să lase lumea in­diferentă; mai mult, o indispun adânc, ba o disgustă chiar de a mai lua parte la viaţa publică de stat. Aceasta se poate afirma cu deplină linişte nu numai despre cetăţenii de a doua mână, cari aparţin popoarelor nema­ghiare, ci chiar şi despre partea cea mai mare a cetăţenilor neaoşi ma­ghiari, cari de când e coaliţia !a pu­tere, au început să vadă şi să cu­noască, mai mult ca ori şi când, deosebirea cea mare, ce există între vorbă, promisiune şi faptă.

Văd şi cunosc acuma, că nici chiar cei mai trufaşi discipuli ai fostului dictator dela 1848 Kossuth Lajos, nu sunt feriţi de această scădere lu­mească, ba sunt poate încă şi mai accesibili pentru înrâurinţele primej­dioase, ce le exercitează dulceaţa de a gusta puterea şi de a se înfrupta lângă sacul cu grăunţele.

Şi dacă ne vom întreba, de unde vine această curioasă apariţiune, mai

ales Intr’un stat poliglot ca al nostru care trăieşte o viaţă destul de miş­cată şi în raporturi cu vecinii săi, vom ajunge la convingerea, că disgu- stul, ce de mult se manifestă în pă­turi largi ale poporaţiunii, vine dela monotonia, ce o prezentă politica ce­lor dela cârmă, politica, ce face. ca toate să meargă pe un calapod şi a căreia refren culminează în forţa bru­tală a nizuinţelor de maghiarizare, ce turbură, copleşesc şi îneacă tot, aşa că aproape nimic nu se mai petrece în stat, fără ca se poarte marca sau semnul urât al acestor nizuinţe arti­ficiale şi forţate.

Acest disgust trebue să cuprindă pe orice om, mai ridicat în cugetare, când vede, cum s’a repeţit Luni la alegerea din Bazin în mijlocul Slova­cilor, jocul respingător al presiunilor şi abuzurilor electorale de tot felul, ce fuseseră puse în scenă la alegerea din Oraviţa. Aici şi-a fost găsit parti­dul constituţional pe renegatul său, cu care s’au împulpat cei dela cârmă să bată per fas et nefas pe candida­tul naţionalist român. La Bazin s’a angajat alt partid al coaliţiei să facă să cadă deputatul naţionalist slovac, pentru ca să iasă din urnă un rene­gat slovac, părtinit şi susţinut de acest partid, care poartă numirea ce nu o merită de partid „poporal

Ivanca, inimosul Slovac, a că­ruia alegere fusese nimicită, a căzut, deşi e foarte poporal în acei cerc, faţă cu renegatul Ochaba, rămânând în minoritate cu peste 300 de voturi. Cum s’a făcut, ca acolo, unde pul- zează mai tare simţul naţional slo­vac, candidatul guvernului să poată dobândi un astfel de succes V — Răspunsul e simplu. S’a întâmplat întocmai aşa ca la Oraviţa; politica de calapod, care lucră cu mare apa­rat de presiune şi forţa, care dispune de gendarmi după plac şi dispoziţie şi face cu funcţionarii administra­tivi ce voieşte, această brutală poli­tică espiicâ, dacă nu în total, in partea cea mai mare, că au fost căl­

cate şi la aceasta alegere în modul cel mai revoltător dreptul şi libertatea cetăţeanului.

Eai’âşl au început cei din coaliţie a vorbi de reforma electorală, esciamă foaia radicalilor koşuthişti »A Nap«. »Dar ei nu vorbesc despre votul universal nemij­locit, nici despre votul secret, ci numai în genere despre problema dreptului elec­toral«. Guvernul coaliţiei crede, că reforma proectată de Andrassy cu pluralitatea şi cu restricţiunile ei ar falzifica opiniunea publică şi ar împedeca validitarea voinţei poporului. De aceea e de părere, că ar fl un mijloc excelent în contra băncii naţio­nale. »Nap« continuă aşa : >In cinizmui lor cutează ei să amintească reforma drep­tului electoral? Să o amintească numai. Reforma o cere şi o pretinde întreaga na­ţiune maghiară. Dar nu-i trebue proectul coaliţiei nimicitor şi pustiitor de ţară, ci votul universal cinstit. Pretinde intrarea deplină şi egală în şanţurile constituţiei a masselor poporului şi votarea secretă. Cere idealul vechilor tradiţiuni 48-iste«... Şi mai ce încă?...

Ziarele din Budapesta se ocupă partecu situaţia internă, parte cu cea ex­ternă. »Az Ujsâg« scrie: Soluţia constitu­ţională pretinde, ca elementele coaliţiei 67-iste să se declare pe faţă, că sunt con­trare băncii independente. Ele însă îşi tem j popularitatea.

»Peşti Napld« în faptul, că mi­niştrii ungari nu au fost primiţi de moş­tenitorul tronului, vede o demonstraţie con­tra guvernului ungar.

»Pester -Lloyd« discută necesitatea de a se mai mări flota. »Budap. Hirlap« crede că deschiderea Dardanelelor, pentru care Turcia e aplicată, ar fi pentru Rusia şi Anglia un mare avantagiu în contra Au- stro-Ungariei, şi un mare desavantagiu pen­tru Turcia, din care cauză Turcia mai mult ca sigur că nu va desarma.

Protocolul de înţelegere încheiat întreAustro-Ungaria şi Turcia, care a fost pri­mit cu mare majoritate de parlamentul turcesc, e privit de ziarul »Levant Herald« din Constantinopol, ca o uşurare nu numai pentru Austro-Ungaria şi Turcia, ci pen­tru Europa, fiindcă prin el temerea de răs- boiu, pe care a avut’o în zilele din urmă a fost definitiv alungată. Acum protocolul înţelegerii se desbate în Senat, deocamdată i în comisiunea pentru afacerile exterioare, j Mâne în 9 1. c. o va desbate şi Senatul.

Sârbii s'au mai liniştit, Muntenegrenii însă nu. Eată Ştirile cele mai nouă din Belgrad şi Getinje:

»Kölmsche Zeitung« află din Belgrad, că Serbia a retras posturile militare, pe cari le avea la Drina, Sn schimb se ob­servă, la graniţa muntenegreană, posturi întărite de soldaţi austriaci, ceeace neliniş­teşte pe locuitorii dela graniţă.

Reprezentanţii Franţei şi Italiei din Cetinje au supus guvernului muntene­grean o propunere pentru aplanarea con­flictului cu Austro Ungaria. Guvernul mun­tenegrean a declarat în răspunsul dat gu­vernelor în chestiune, că ţine ca Antivari să rămână un port comercial, iar în ce priveşte relaţiunile cu monarchia vecină, Muntenegrul a observat în totdeauna o li­nie de conduită plăcută marilor puteri şi nu va înceta de a avea această atitudine împă­ciuitoare şi pentru viitor. Această declara- ţiune a Muntenegrului va fi trimisă Sn copie tuturor puterilor semnatare ale tra­tatului de Berlin. Se crede, că cu aceasta, ori-ce conflict va fl înlăturat în mod de­finitiv.

Se vorbeşte în Belgrad, că principele George va pleca imediat după sărbătorile Paştelui, la Londra. Aceasta nu pentru a şi completa studiile, ci pentru a-şi regula si- tuaţiunea financiară.

Moştenitorul tronului, prinţul Alexan­dru, va pleca la universitatea din Bonn, unde va urma cursurile superioare.

Sărbătorile Paştelui principii le vor petrece la Belgrad.

Gonvenţia comercială cn Austro-Onga-ria. Vorbind de apropiata incheere a ace­stei convenţii, oposiţionalul »Conservato­rul«, zice, că cercurile industriale şi mai ales crescătorii de vite pentru export din ţară sunt neliniştiţi cu toate asigurările, că negocierile ar fl pe sfârşite. Se tem a- decă, că, că de-oparte se va face Sn con­venţie largi concesiuni produselor indus­triale austro-ungare, ce pot aduce pagube mari tinerei industrii a ţării, ear de altă parte nu se poate câştiga nimic în schimb pentru exportul vitelor din România, fiind­că se va zădărnici prin ş ic a n e p o l i ţ ie n e ş t i v e te r in a r e orice încercare de-a se putea trece chiar carne tăiată peste graniţă. Nu­mitul ziar încheie aşa: »Guvernul nostru ar trebui să se gândească serios, să nu iacă un pas nesocotit, pe urma căruia va trebui să se căiască multă vreme.«

Rusia a îmbiat Turcia cu alianţă, in-teresant este ce răsuflă din şedinţa secretă

FOILETONUL »GAZ. TRANS.«

Pesimismul iui Eminescualături de pesimismul lui Leuau.

— Conferinţă ţinută de Dr. C. Lacea în sala gim­naziului din Braşov. —

(Urmare.)

Cuvântarea înflăcărată a proletarului din »scunda tavernă« ar face cinste orică­rui orator socialist modern. îmi pare rău că nu pot cita din această puternică poezie decât următoarele versuri:

„Minciuni şi frază-i totul ce statele susţine,Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin“.

iar într’ait loc:„Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi.Atunci când după moarte răsplata nu v’aşteaptă Faceţi ca ’n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare.., şi să trăim ca fraţi!“

Faţă cu acost proletar ne spune pentru a-şi face apoi conluzia, — despre care vom vorbi la alt loc — pe Cesarul, care sufere ca şi proletarul sub ordinea socială neno­rocită, şi care ca şi acesta este convins, că »principiul rău,

Nedreptul şi minciuna a Înmii duce frâu“.

Acelaş mers de idei îl aflăm în poe­zia »Ta tvam asi«, care are şi o variantă întitulată: »Surori, ta tvam asi«. Aici se află minunatul vers: »Nici măiestatea morţii nu sfinţeşte pe sărac...« In poezia întitulată »Viaţa« plânge soartea unei biete cusătorese, care »îşi coase ochii într’un tort de in«, şi nu-şi aşteaptă decât »moartea care singură e dreaptă«.

Nu putem lăsa nebăgate în seamă câteva rânduri din o bucată scrisă în proză, care poartă titlul: »Hristos a înviat«! A- colo se întreabă: »Ce este adevărul?« şi apoi continuă: »De două mii de ani a- proape ni se predică să ne iubim, şi noi ne sfăşiem. De mai multe mii de ani Budha-Qakya-Munii visează împăcarea o- menirii, liniştea inimei şi a minţii; îndura­rea şi nepismuirea şi cu toate aceste de tot atâtea mii de ani, dela începutul lumii, războaele presară pământul cu sânge şi cu cenuşe. In locurile pe und; a înflorit odinioară cetăţi frumoase, pasc pe risipe turmele, şi ceea pe necesitatea a ridicat, ura a dărâmat; ba chiar în numele celui care propovăduia iubire, s’a ridicat în ne­numărate rânduri sabia«. (Nuvele, 142). In »Sărmanul Dionis« ne spune, cum »Dan se uită cu ocheana prin coaja acelui măr-

găritariu, şi se miră, cum de nu plesneşte (pământul) de mulţimea urei ce cuprindea«. (Nuvele, 66). Mai întâlnim accente de pe­simism social şi în epoca bărbăţiei, dar mai rar şi numai întâmplător.

Dacă ne-am opri aici cu cercetările noastre, am face nedreptate acelor doi idealişti, cari au fost atât de puţin legaţi de această Jurne »mică de se măsură cu cotul«, cum îi zice Eminescu. I-am văzut pe amândoi ocupaţi cu persoana lor pro­prie, Lenau mai mult, Eminescu mai pu­ţin, i-am auzit pe cel din urmă cuvântând contra politicianilor şi contra ordinei so­ciale, acum vom urmări concepţia lor despre rostul vieţii omeneşti. Pentru a scoate la iveală superioritatea vederilor lui Eminescu faţă de ale lui Lenau, ne vom ocupa mai întâi cu refloxiunile aces­tuia asupra vieţii omeneşti. »Este viaţa pământească numai o părere ?« se întreabă Lenau, »este numai fata morgana întoarsă sau tovarăşul de joc ai vecinicului. ? Atunci pentru-co se îngrozeşte viaţa pământească de peirea ei, dacă e numai o părere?... Sau şi groaza aceasta e numai o părere? aşa roesc gândurile, cum plutesc colo în valea pustie negurele toamnei«. (1, 104). Iar în alt Ioc zice: »Toată viaţa este un vâjeit. trecător, o peire. — Dar de unde? — Dar încătrău? — Stelele tac şi unda

se duce vâjeind«. (I, 297). Omul, zice, că nu este decât un »oaspe ai pământului«. (II, 112). Şi ca un al doilea Faust s’a a- dresat Lenau naturii, religiunii, sensurilor, ştiinţelor cu întrebările »ce e moartea? ce i viaţa« ? (II. 226), dar toate-i spun că via* a e o luptă, un chin, şi că omul nu-şi poate dori altceva decât moartea, pe care am văzut cât de mult o preţueşte. Şi cu cât omul trăeşte mai mult, cu atât mai doritor e de moarte. (Der ewige Jude, I, 164, 167). Cu toată această concJuziune firea lui nenorocită arareori i-a lăsat mo­mente liniştite.

în etate de 40 de ani scrie odată: »pe mine nu mă mai poate ademeni sau mişca nimic pe lume; nu-i nimic de ea 1« (LXI.) Altădată când e aproape a se lă- păda de orice dorinţă, a nu mai spera şi a nu mai iubi, a ajunge la o linişte ideală, atunci natura îi trezeşte dra­gostea iui faţă de ea, »se atârnă de gâtul lui şi-l ademeneşte în mizerie cu cântece linguşitoare« (Der fcfpuarjc See, I, 245, scrisă la 36 de ani.) Şi iarăşi altă dată tocmai natura îi procură momente de linişte. La 41 de ani scrie, ca freamătul domol ai pădurii îi vesteşte, că moartea şi peirea nu e decât »un schimb tăinuit şi mulţumit.« (I, 291) Aşadară concepţia lui Lenau despre rostui existenţei ome-

li A Zi JUTA |T K AJNS1 L V A W 1 K 1,Pagina 2.

a camerei turceşti dela 6 1. c. Intre alţii a luat şi albanezul Izmail K e m a l , condu- ducătorul uniunei liberale, cuvântul spre a vorbi în contra protocolului . luat des­pre înţelegerea turco-austriacâ. Kemal a declarat că cestiunea trebue lăsată să o rezoalve o conferenţă. El a cetit d o c u ­m e n te , din cari iese la iveală că R u s ia î n p r e s ă r ă în c h e ie r i i a m in t i tu lu i p r o to c o l a l în ţe le g e r e i a fă c u t , T u r c ie i o fe r te f o a r te a - m n ta g io a s e , cu p r i v i r e la în c h e ie r e a u n e i a l ia n ţe tu rc o r u s e ş t i , d ic ta te d e n e c e s ita te , î n s c h im b u l c o n c e s iu n ii lib e re i tr e c e re a v a s e lo r d e r ă s b o iu r u s e ş t i p r i n D a r d a n e le . Ministrul turcesc al lucrărilor publice N o - r a d u n g h ia n , care a condus negocierile cu Rusia a răspuns lui Izmail Kemal zicând, că T u r c ia n (a p u tu t s ă p r im e a s c ă a s t f e l d e p r o p u n e r i , c i c ă e a a tr e b u it s ă c o n ­s im tă la în ţe le g e r e a cu A u s tr o - U n g a r ia .

Isvolski a căzut în picioare, ca pisi­cile. Se anunţă din Viena, că după infor- m a ţiu ni primite acolo, poziţia lui Isvolski g’a întărit din nou şi că deci în timpul cel mai apropiat nu mai poate fi vorba de re­tragerea ministrului de externe rusesc. Era şi prea bătător la ochi, ca Ţarul Nicolae II deoparte să asigure, că vrea pacea, buna înţelegere cu Germania şi cu Austro-Un- garia, ear de altă parte să dea drumul lui Isvolski, care urmând poruncilor lui, a fă cut tocmai aceasta, când, schimbându-şi tactica, a declarat că e gata a recunoaşte anexiunea Bosniei.

Interpelarea deputat. Dr. St. Pop,ţinută în cameră la 27 Martie n. în afacerea

abuzurilor electorale la alegerea dela Oraviţa.

înainte de toate daţi-mi voie d-lor să vă amintesc de o ordinaţiune gravami- noasă şi contrară legilor, lansată de prim- pretorul cercului, conform căreia străinilor Ii-a fost strict interzis de-a întră în co­mune fără de a se presinta în scopul a- cesta la antistia (primăria) comunală şi a-i cere permisiunea. (Sgomot. Preşedintele sună). Este de observat, că ordinaţiunea, prin care ni-s’a paralisat acţiunea în cerc şi am fost expuşi la atâtea şicanări, s’a referit numai la partidul nostru naţional şi nu şi la cel contrar. Urmarea a fost că gendarmii au împiedecat pe bărbaţii, cari au însoţit pe candidat de a întră în co­mune. Prim-pretorul dacă a voit, a permis să între unul ori doi inşi dintre însoţitori, far dacă n’a voit, n’au putut întră decât 1—2 deputaţi în comună.

Candidatul partidului naţional îşi în­cepuse turneul prin comune cu scopul de a rosti cuvântarea de program. Să mărtu­risească oricine, dacă sub durata acestui turnau am comis ceva ce repugnă legilor şi să spună dacă contrarii nu au săvârşit tot ce închipuirea omenească poate iscodi (Contestări). Prima luptă s’a dat în co­muna Forotic. .Spune apoi ce s’a întâm­plat la Forotic, unde o bandă de oameni beţi condusă de judele comunal au zădăr­nicit ţinerea adunării şi rostirea cuvântării de program. Fisolgăbirăul în urma recla­mărilor a răspuns că nu poate tace ni­mic împotriva manifestării opiniunii publice.

Elementele turburătoare steteau la spatele gendarmilor şi de acolo aruncau asupra noastră cele mai murdare invective şi cuvinte de ocară. (Sgomot) Tot ceea-ce vă spun este adevărat! Cu un cuvânt prim- pretorul a îm p e d e c a t cu nepăsarea păcă-neşti nu prezintă nimic deosebit şi nu stă în raport cu frământările şi sbuciumările, interesante de altfel, la cari şi-a expus bietul Lenau, ca un ascet trupul şi creerul pentru a afla adevărul. Cu totul altfel Emi- nescu, care zice că:

„in orice minte lumea îşi pune întrebarea Din nou: de unde vine şi unde merge ?u

El deja din cea dintâi tinereţe e convins de nimicnicia vieţii. La 21 de ani âcrie în »Epigoni« :„Moartea succede vieţii, viaţa succede la moarte, Alt sens n’are lumea asta, n’are alt scop, altă soarte.“

şi termină cu versurile următoare:„Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină— Toate-s praf... Lumea-i cum este, şi oa dânsa sun-

ftem noi“.

Un an mai târziu scrie :„Ş’apoi... cine ştie, de este mai bine:A fl sau a nu fi ?... Dar ştie ori cine,Că ceea-ce nu e, nu simte dureri —Şi multe dureri-s, puţine plăceri.A fi 9 Nebunie şi tristă şi gdală:Urechea, te minte şi ochiul te 'nşală :Ce-un secol ne ziee, ceilalţi o deszic. — Decât un via sarfoăd, mai bine nimic...

...Oaretotul nu e nebunie?...Au e seuz în lume?“

tossă a antistiei comunale e x e r c i ta r e a u n o r d r e p tu r i c o n s t i tu ţ io n a le .

Spune apoi că în comuna Jitin s’au întâmplat lucruri şi mai frumoase. Aici Luni în 23 Febr. zice, ne-au întâmpinat oameni năimiţi şi îmbătaţi în frunte cu notarul, judele comunal şi juraţii, iar no­tarul a avut amabilitatea a ne face atenţi, că dacă ni-e dragă viaţa, să ne cărăm din comună. Pe deputatul Ştefan Petroviciu i’a luat de piept, iar când deputatul a protes­tat împotriva acestui act de brutalitate oficială, un om beat a sărit asupra lui: gendarmii însă, pe semne cu sentimente mai umane, s’au pus în calea respectivu­lui. (Voci). In chipul acesta candidatul no­stru nici în comuna aceasta n’a putut să-şi rostească discursul de program, ba în urma ameninţărilor notarului şi ale antistiei co­munale nici chiar oameni n’am putut tri­mite în comună pentru a angaja cărăuşi.

A urmat apoi ceva, care dacă nu s’ar fl întâmplat, ar trebui să credem că e nu­mai poveste.

Conducerea partidului anunţase prim- ; pretorelui din Reciţa, că pe ziira de 27 Februarie s’a convocat în comuna Craşova o adunare de popor, cu care ocazîune candidatul nostru îşi va desvolta progra­mul. Anunţarea s’a făcut cu vreo 3—4 zile ; înainte de ziua fixată pentru adunare. Multe lucruri am auzit noi povestindu-se despre primpretorul din Reciţa şi chiar de aceea noi mereu îl întrebam pe cale tele­grafică, dacă putem merge în comună în ziua fixată. La telegramele noastre însă n’am primit nici un răspuns. In urma a- ceasta am voit să vorbim cu pretorul prin telefon, dar când dânsul a înţeles cine ce află la telefon, a depus recipientele şi a fugit dela telefon.

Având în vedere faptul că conform legei pentru procedura electorală noi am avut numai datorinţa să anunţăm ţinerea adunării fără să ne mai târguim în pri- viinţa aceasta cu cineva, ne-am luat dru­mul spre comună.

Când colo ce să vezi? In fiecare co­mună am fost reţinuţi de gendarmi, cari ne-au cerut să ne legitimăm. (Sgomot).

H o d y O y u l a : Nu e doară permis?D r . l u l i u M a n iu : Nu este us! (Sgo­

mot).D r. Ş t. G. P o p : Mă prinde mirarea

când un deputat cu vederi constituţionale vine să spună că gendarmii au dreptul să împiedece pe candidaţi când trec dintr’o comună în alta şi a le cere să se legiti­meze. Trecuserăm deja prin două comune, când iată ne întâlnim cu primpretorul Csimponer. L’am întrebat dacă se poate ţinea adunarea, el ne-a răspuns că da.

Spune, că mergeau spre comună când le iasă în cale gendarmi, cari le-au zis că înaintea casei comunale sunt adunaţi mai mulţi oameni beţi, încât fisolgăbirăul şi aşa se va vedea constrâns a nu permite ţinerea adunării. Atunci a delegat pe ad­vocatul Mihaiu Gropşianu, pentru ca să do­bândească permisiunea dela fisolgăbirău, ca adunarea să se ţină în alt loc. Gropşianu a luat ca excortă cu sine doi gendarmi şi a plecat în comună. Cât l’a zărit fisolgă­birăul, deşi îl cunoştea, căci a fost coleg de şcoală cu el, s’a făcut că nu’l cunoaşte. 1-s’a adresat şi interpelantul dar s’a făcut că nu’l cunoaşte nici pe acesta.

In urma altor nouă stăruinţe — zice deput. Pop — fisolgăbirăul înfuriat a or­donat gendarmilor să ne mâne dinapoi la casa comunală. Gendarmii însă mai u- mani, declarară că la noi e ordine şi că

nu dispun de atâta forţă pentru â mânţinea ordinea faţă de o mulţime aşa’ de uriaşă (mare sgomot, voci: n’au putut zice aşa ceva!) In urma aceasta pretorul a decla­rat că ne putem întoarce înapoi. Planul acestuia a fost, s ă n e p r e g ă te a s c ă o c u r s ă , fără să-i pese mult, că-şi bate joc de lege (mare sgomot).

Dr. Ştefan C. Pop/ ...După spusele gendarmilor şi ale lui Gropşianu, înaintea casei comunale se aflau indivizi îmbrăcaţi în piei de animale şi spre ruşinea ţării erau armaţi cu revolvere. (Mare sgomot.) Multă trudă ne-a costat sa-1 facem pe acest domn (primpretorul Csimponer) să înţeleagă, că nu ne ducem în cursa ce ni-o pune, că nu noi provocăm scandal, ci dacă dânsul aşa ne tratează, datorinţa noastră este să ne întoarcem înapoi.

Destul că în urma aceasta acest domn ni-a răspuns, că dacă aşa stă chestia, atunci putem merge, deoarece prin decisul cu nrul 1462/909 şi aşa n’a dat îngăduială pentru ţinerea adunării, in acest decis se spunea : Nu pot permite ţinerea adunării anunţată pe ziua de 27 Februarie 1909 din causă că partidul constituţional ceruse deja mai înainte permisiune pentru ţi­nerea unei adunări pe aceeaşi zi. (Mare

F sgomot). Dar care este adevărul? (Sgo­mot). Noi de fapt numai mai târziu am mers în comună să ţinem adunarea, după ce contracandidatul îşi rostise deja cu­vântarea do program. Ceea-ce prin urmare a afirmat primpretorul în decisul său, nu sunt decât curate invenţiuni (mare sgo­mot)... Eu nu cer să-mi credeţi mie, ci vă cer să combateţi faptele, pe cari le-am adus la cunoştinţă pe cale telegrafică şi contelui Andrassy Gyula. Noi primim ga­ranţia pentru tot cuvântul, pentru toate aserţiunile din acea telegramă. (Mare sgomot.)

Interpelantul arată mai departe, că a făcut atent pe preşedintele alegerii, că el e dator să îngrijească să li-se lase ale­gătorilor naţionalişti deplină libertate şi să ia măsuri din vreme pentru transpor­tarea alegătorilor, i a cerut garanţie, că-şi vor putea exercita dreptul să-şi angajeze trăsuri pe ziua alegerii. Preşedintele le a daclarat însă, că n u p o a te n im ic d is p u n e . S’au adresat apoi fisolgăbirăului. Acesta le-a refuzat simplu împlinirea cererii, pe motive de nimica, ca acestea: că partidul naţionalist e bine organizat şi n’are nevoe de bărbaţi de încredere prin comune, că cu ocaziunea alegerilor generale s’a do­vedit, cum ştiu aceşti bărbaţi de încre­dere să agite poporul (voci: Aha!)

In chipul acesta ni-se legase mânile, nu aveam dreptul să angajăm trăsuri pen­tru aducerea alegătorilor noştri la faţa locului, ba nu ni-s’a îngăduit nici aceea de a aduce oamenilor noştri la cunoştinţă că suntem împedecaţi de a veni la ei... Eram expuşi celor mai mari volnicii. Ce ni-a mai rămas alta decât ca sub scutul imunităţii noastre de deputaţi să mergem prin comune?

Ne-am hotărât să aducem Craşove- nilor la cunoştinţă, cari se aflau ia o dis tanţă de 46 klm. de centrul alegerei, că pot veni cu o zi înainte în comuna Giur- giova, sat în apropiere. Am luat asupra noastră şi sarcina de a lua măsuri în pri­vinţa angajării de trăsuri, pentru care ni se dase cu mare greutate îngăduială d. a. în ultimul moment. Dar atunci s’a întâmplat, că deputatului Suciu nu i s’a dat voie să meargă la Craşova, aşa, că a fost nevoit să se întoarcă înapoi pentru

Să mai urmărim puţin aceste gân­diri cari se repetează mereu subt forme nouă. In »înger şi demon« zice:„când mori, sft vezi ca’n lume vieţuit-ai înzadar :O astfel de moarte-i iadul! Alte lacrimi, alt amar Mai crud nici e eu putinţă : simţi că nimica, nu eşti“.

Iar în »împărat şi proletar« :„A h !... spuneţi eă-i omul o lumină

Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin ?Nici o soântee 'ntrânsul nu-i candidă şi plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină,Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.“

Răsplata de pe lumea cealaltă e o himeră:„Moartea cu viaţa a stins toată plăcerea Cel ce in astă lume a dus numai durerea,Nimic n’are dincolo., căci morţi sunt cei muriţi“

şi termină cu cuvintele desnădejdii:„Când ştii că visu-aeesta ou moarte se sfârşeşte — Că 'n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi Ori cât ai drege ’n lume — atunci te oboseşte Eterna alergare ş’un gând te-ademeneşte :Un vis al morţii eterne e viaţa lumii ’ntregi“.

La 30 de ani scrie :„Au nu ştii tu ce suntem? Copii nimicniciei, Neferio.ri svârlite în brazdele veciei,Rotiri strălucitoare a undelor albastre,

Gândirea noastră spuma nimicniciei noastre,Iar visuri şi iluzii pe marginea uitării Trec şi se pierd în zare ca paserile mării

j Şi ce rămâne ’n urmă nu e decât obscură] Şi oarbă suferinţă ce bântue ‘n natură?i) Tot la aceeaşi vârsta zice :I „prin această lume să trecem ne e scris,I Ca visul unei umbre şi umbra unui vis.“| („Despărţire“.)

j in »scrisoarea 1« esclamă :j „Deşi trepte osebite le-au ieşit diu urma sorţii, j (adecă unui rege şi unui sărac)! Deopokivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii,] La aoelaş şir de patimi deopotrivă fiind robi,| Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi“.

! Apoi îşi razimă teoria despre nimicnicia j lumii pe rezultatele cosmogoniei:ij „Iar în lumea asta mare, noi, copii ai lumei mici, | Facem pe pământul nostru muşunoae de furnici;1 Microscopice popoare, regi, oşteni şi învăţaţi, i Ne succedem generaţii şi ne credem minunaţi,| Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, | In acea nemărginire ne'nvârtim, uitând ou totul | Cumcâ lumea asta ntreagă e o clipă suspendată, j Că ’ndărătu-i şi nainte-i întunerec se arată.| Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,| Mii de fire viorie ce cu raza încetează ;Astfel în ti'* veciniciei noapte pururea adâncă,

\a-şi face datorinţa pe altă, cale. Cât pen­tru deputatul Lucaciu, se ştie, că el i anunţat camerei cum i s’a violat dreptul de imunitate. Lui nici nu-i era permis să între în comună, cu toate că avea legiti­maţie din partea preşedintelui alegerei. Gendarmii i-au răspuns scurt de tot, că ei au cine să le poruncească, şi ei numai de porunca acestora ascultă. (Sgomot). Eu însumi am mers în comuna Comorişte, unde m’am prezentat la antistia comunală, căreia i-am adus la cunoştinţă, că am ve­nit să conduc pe alegători la locul de vo­tare. Pretorul rni-a răspuns, că-mi este permis să stau în comună, dar n'am drep­tul să viu în atingere cu poporul. N’am zis nimica, ci m’am dus în casa, unde era un oficial de dare, care venise în comună pentru unele afaceri. In casa aceasta eram internat şi eu şi de aci petreceam cu ochii tot ce se întâmpla.

Notarii, gendarmii şi alţii puteau um­bla în dragă voie; lor li erau toate per­mis, mie, ca deputat în cameră nu mi-a fost iertat nici măcar să vorbesc cu po­porul... — O vo ce în dreapta: Ai fost su­spect !

D r . S te f . G. P o p : Conştiinţa mea este pururea curată, nu sunt şi n’am fost nici odată suspect. (Mare sgomot. Preş. sună.)

(Va urma)

JNr. j ”

La situaţia exterioară.Negocierile economice cu Serbia După

sărbătorile Paştilor se vor începe în Bel­grad negocierile pentru tratatul comercial. Faptul că Belgradul a fost ales ca loc al negocierilor a făcut o bună impresiune în toate cercurile politice sârbeşti. — După Paşti prinţul Gheorghe va pleca în Anglia şi prinţul de coroană Alexandru la univer­sitatea din Bonn.

Situaţiunea din Macedonia. Diplomaţia engleză se uită cu neîncredere în spre Balcani, deoarece situaţiunea în Macedo­nia nu s’a schimbat întru nimic prin noul regim din Turcia. Dacă Turcia nu va pu­tea asigura liniştea, Anglia, în comun cu Rusia, vor realiza programul stabilit la Reval.

Regele Petru va f i p r im it de Ţ a r. In Bel­grad s’a răspândit ştirea că ministrul ple­nipotenţiar al Rusiei, Sergheiev, a declarat regelui în audienţa de alaltăeri, că Ţarul a dispus să-l primească şi că împăratul Rusiei va căuta să dea Serbiei o satis­facţie. Se spune că regele Petru va pleca în Rusia în primele zile ale lunei Maîu.

Ce se va face cu banii adunaţi pentru războ iu . Intre ministrul de războiu, gene­ralul Zivkovici şi preşedintele disolvatului comitet al apărării naţionale, Nusici, a is- bucnit un grav conflict. E vorba de banii cari s’au adunat în timpul conflictului, bani cari erau destinaţi să servească la choltueli de războiu. Zivkovici cere ca aceşti bani să fie predaţi ministerului de războiu, pe când Nusici refuză, voind s£i întrebuinţeze pentru organizaţia sârbo- macedoneană, în special pentru organiza­rea bandelor sârbeşti din Macedonia. Re­zultatul acestui conflict nu se poate pre­vedea. Milovanovici sprijineşte cererea mi­nistrului de războiu.

Chestiunea conferinţei în cam era engleză. Deputatul liberal din camera comunelor,

! Lynch, Întreabă pe guvern cu privire la ! afacerile balcanice. Sir E. Grey răspunde| Avem clipa, avem raza, care tot mai ţine Ineft...! Cum s'o stinge, totul piere ca o umbră ’n Întuneric,J Căci e vis al nefiinţei universul cel ehimeric.

î Mai iată un vers dintr’o poezie pos- j turnă:

„Furnicar pământul este pe a cerului câmpie“. i (»Moarte«. Post. 182.)

Universul a inspirat pe mulţi poeţi şi i-a ademenit să reflecteze asupra mul­tor probleme filosofice, pe cari apoi le-au dat în vileag, trecute prin prisma imagi- naţiunii lor creatoare. In aceeaşi scrisoare spune :»Poţi zidi o Lume ’atreagă, poţi s’o sfărâmi....

[orice-ai spune,Peste toate o lopată de ţărână se depune.Mâna eare-au dorit sceptrul universului şi gânduri Ce-au cuprins tot universul, încap bine ’n patru

[ [scânduri.«

»Ce-i ajută lui Cezar e’a fost un om mare?«, se întreabă în altă parte. »Astăzi poate cenuşa lui lipeşte un zid vechili îm­potriva ploii şi furtunei... intr’adevăr, pri­vită prea de-aproape, ce ne prezintă viaţa, decât împlinirea normală a unor trebuinţe din cele mai simple ? A bea, a mânca, a

I dormi, a se îmbrăca, adecă a-şi hrăni exi- f stenţa şi a o apăra contra intemperiilor«. j (Nov. 147.)

e| nu poate încă spune dacă conferinţa va -«rea ori nu loc. Acordurile relative la mo- ffficările tratatului de Berlin, obţinute in­ie puterile direct interesate, vor face ne­cesar consimţământul puterilor semnatare. ■ Sir Grey speră ca, avându-se in vedere aceste diferite acorduri, consimţământul ▼a fi dat în curând.

ŞTIRILE ZILEI.— 26 Februarie ▼.

Pentru masa studenţilor români dinBraşov s’au mai făcut următoarele con- tribuiri:

Dela dnii Petru Ionaşiu 50 cor., Dr.0. Dobrin 50 cor., Dr. Emil Babeş 50 cor , Dr. Tit Babeş 50 cor. cu totul 200 cor. ca bază pentru lin fond, care va purta nu-. mele fericitului D r . A le x a n d r u d e M o c s o n y i . f

Dela »Crişana« institut de credit din Brad 80 cor., »Cordiana« institut de cre­dit din Fovenfcea 20 cor.

Cu lista de colectă Nr. 326 (colectant 0. Radu cl. VII. gimn.): Nic. Crăciun 2 cor., losif Macrea 80 fii., Iacob Gratie 1 cor., Iosif Aft. Popa 1 cor,, George Nist. Popa 50 fii., Sextil Reit 1 cor., Avram Boboc 2 cor., Rea Silvia Crăciun 1 cor., Nicolae Gabor 50 fii., Ioan Strimtu 1 cor., N. N 1 cor.. Ioan Tanasescu 50 fii., Ioan Bratu Puşcariu 50 fii., Ioan Briota 50 fii. Total 13 cor. 30 fileri.

Primească generosul donatori sincerile noastre mulţămite. — D ir e c ţ iu n e a ş c o a le lo r , m e d ii g r . o r . r o m d i n B r a ş o v .

Anulare de sentinţă şi condamnare.Se ştie că tribunalul din Arad condam­nase pe învăţătorul George Popovici, din Cuvin, la 3 luni închisoare pentru aţâţare. Tabla din Oradia Mare a comunicat tribunalului din Arad, că a anulat aceasta sentinţă, pentru motivul că numitul în­văţător a fost deja condamnat odată pen­tru acel delict şi i s’a retras chiar func­ţiunea în care se găsea. — Tribunalul din P a n c io v a a condamnat la d o u ă lu n i te m ­n i ţă ş i o m ie d e c o r o a n e a m e n d ă , precum şi la cheltueli de judecată pe medicul V la d im ir A le x ic i , pentru agitaţie.

Convocare. Adunarea generală or dinară a »Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor meseriaşi români din Braşov« se va ţinea D u m in e c ă , î n 1 2 (2 5 ) A p r i l i e a . c. la o a r e le 3 p . m . î n lo ­c a lu l A s o c ia ţ iu n e i — Strada Castelului Nr. 66 — după următorul program : 1) Des­chiderea adunării prin preşedinte. 2) Ale­gerea unei comisiuni de 3 membrii pentru verificarea protocolului adunării. 3) Ra­portul comitetului pe anul de gestiune 1908. 4) Raportul cassei pe anul 1908. 5) Raportul comisiei externe despre cenzu­rarea socotelilor pe anul 1908. 6) Ale­gerea comitetului pe 3 ani următori. 7) Alegerea comis unei externe pentru cen­zurarea socotelilor Asociaţiunii pe acest timp. 8) Votarea bugetului pe anul 1909. 9 ) Eventuale propuneri, cari au să se facă după cum prescrie art. XIX din statute. — închiderea adunării. La această adu­nare sunt invitaţi a lua parte toţi membrii, sprijinitorii şi binevoitorii Asociaţiunei.

N o t ă : jConform art. XVIII din sta­tutele Asociaţiuuii, »vot şi drept de ale­gere activ şi pasiv au numai membrii or­dinari, fundatori şi protegători (Art. VI. îit. a, b, c.) d a c ă v o r f i p l ă t i t t a x a ; cei­lalţi membrii au numai vot conzultativ.«

B r a ş o v , 9 Aprile st. n. 1909. — Petru Pop, preşedinte.

Donaţianf. Pentru bucătăria poporală au binevoit a dona următorii: Dna Clo- tilda Paul 10 cor., Dna Vilma Pop 5 chg. carne de vită, dna Maria 1. Burduloiu 5 chlg. de mazere, 5 chlg. de linte, 5 chlg. de fasole, 5 chlg. de urez şi 5 chlg. de făină; dna Erd&lyi tarhon şi ceapă, dna Horvath un borcan de tarhon. î Primească binevoitorii donatori sin­

cere mulţămite. — C o n d u c e r e a b u c ă tă r ie i p o p o r a le .

Adunarea generală a inst. »Gordiana«din Fofeldea ţinută Ia 28 M artie, a decurs în bună ordine. S’au primit propunerile direcţiunei. Dividenda s’a fixat % % , la fon­dul de rezervă s’a votat 3000 cor., pentru scopuri de binefaceri 761*96, iar în direc­ţiune s’a reales dl învăţător Alecse Mânui!.

Se caută un medic român pentru Va- radla, corn. Timiş. Postul e unul dintre cele mai bune, aparţinând cercului nişte comune puternice cu un popor deştept. Reflectanţilor li se recomandă a face de­mersuri cât mai degrabă, pentru că ar fi de dorit, că a treia zi de Paşti să se pre­zinte în cerc.

Facultăţile de teologie din Bucureşti.Regulamentul facultăţii de teologie din Bucureşti aprobat de Maj. Sa Regele, s’a publicat în »Monitorul Oficial« de alaltă eri. Prin acest regulament se stabileşte între altele: Titlul de licenţiat în teologie se obţine după trecerea a două examene generale şi a unei disertaţiuni orale. Exa menele generale de licenţă vor trebui să dovedească orientarea studentului în ches­tiunile teologice fundamentale, fără multă insistenţă asupra amănuntelor, iar dizer- taţiunea orală poate fi o predică, în care studentul, pe lângă cunoştinţele teologice, să dea mai ales o dovadă de în s u ş ir i le u n u i b u n p ă s to r . Se înfîiinţează şi docto­ratul în teologie. Doctorandul va trebui să fie licenţiat in teologie, admis cel puţin »cum laude«; va asculta cel puţin un an după dobândirea gradului de licenţiat, cur­surile ramurii, în care vrea să se specia­lizeze şi cursurile cari stau în directă le­gătură cu act ea ramură; va lucra la pro­fesorii şi agregaţii respectivi trei lucrări; va elabora o lucrare originală asupra unui subiect ales do el, cu aprobarea profesoru­lui sau agregatului respectiv. Diploma de candidat, magistru, licenţiat şi doctor în teologie, conferite de facultăţi teologice ortodoxe din străinătate, se judecă de că- tră consiliul profesoral al iacultăţei de teologie. Posesorul diplomei estedaforsă probeze că înainte de înscrierea sa la fa­cultatea de unde a obţinut diploma, a ab- solvafc un seminar complet sau liceul.

Vizitele suveranilor Italieni şi a Iul Rooseveit ia Messina. Marţia trecută re­gele Italiei şi regina Elena au debarcat la Messina şi au vizitat oraşu\şi în deosebi baracele ridicate. Curând după suveranii Italiei a sosit la Messina şi fostul preşe­dinte al statelor unite Rooseveit, Pe tot drumul Rooseveit a fost primit de popo- raţiunea italiană în mod sărbătoresc şi cu ovaţiuni. La oara 5 p. m. Rooseveit sosi la Messina pe bordul vaporului »Rege­le Umberto«. El a sosit împreună cu ambasadorul american la Roma. Regele Victor Emanuel îl primi in mod cordial şi amândoi se întreţinură timp de o jumă­tate de ceas pe bordul vaporului. In urmă

j Rooseveit debarcă şi se îndreaptă spre satul Regina Elena, unde visită pe regina,

In scrisoarea IV. zice:»Sunt sătul de-aşa viaţă.... nu sorbind a ei paharft, Dar mizeria aceasta, proza asta e amară ...Să sfinţeşti cu mii de lacrimi un instinct atât de van, Oe le-abate ̂ i la paseri de vreo două ori pe an ?...«

Intr’o scriere în proză dă expresiune 'desgustului său de rostul josnic al vieţii omeneşti în cuvintele : »împrejurul acestui instinct se ’nvârteşte viaţa omenirei...: Mâncare şi reproducere, reproducere şi mâncare«. (Nuvele 113.) Iar mai încolo: »Sâmburul vieţii este egoismul, haina lui minciuna«. (Nuvele 114.)

Ca şi Lenau se întreabă şi Emine- scu : ce-i rămâne omului de făcut, dacă viaţa asta n’are nici un rost? Răspunsul cel mai apropiat este: omul să se bucure, dacă scapă de această viaţă ticăloasă. Şi la 22 de ani numeşte:

„moartea... un haos, o mare de stele,Când viaţa-i o baltă de vise rebele,O, moartea-i un secol cu sori înflorit,Când viaţa-i un basmu pustiu şi urîfc«.

Şi stând lângă moartă zice:„Şi moartea ta n’o plâng, ci mai fericesc •O rază fugită din haos lumesc“.

(„Moriua est“.)

Iar sărmanul Dionis se roagă;

»Somn, a gândului odihnă,O, acopere-mi fiinţa cu-a ta mută armonie, Vino somn, ori vino moarte. Pentru mine e

[tot una«.

Această înrudire a somnului cu moar­tea o constată şi Lenau şi zice:

„Somn şi moarte ca fraţi gemeni Stau adese pe un chip“.

(I, 365.)

Şi singura poezie a lui Lenau, tra­dusă de Eminescu »Foaia veştedă« (das dîirre Blatt) se termină cu versurile :

»Moartea vindec’ orice rană,Dând la patime repaos«.

Sau înţr’o variantă:»Căci moartea vindec’ orice rău,La patimi dă repaos«.

(Postume, 76.)

Acelaşi lucru, dar mai puţin poetic, i-i spune pretinuiui său Vlahuţă:„Tare aş vrea sft adorm odată şi să nu mă mai

[deştept«.

(Revista nouă, II, 7, p. 251.)(V* urn*. )

care plecase de cu vreme în acel sat. Luându-şi rămas bun dela rege în mod foarte cordial, Rooseveit împreună cu fiul său şi cu ambasadorul american, au vizi­tat ruinele şi baracele ridicate de cătră Americani. Dânşii au fost pretutindeni aclamaţi. Intorcându-se în port, .Rooseveit s’a îmbarcat pe vasul »Admirai« şi a ple­cat la oarele 6 spre Port Said.

0 nonă ascesiune a balonului Zeppelin.Contele Zeppelin a făcut Marţi după prânz o ascensiune coborându-se direct la Con­stanţa, şi s’a reîntors după 30 de minute; o mulţime enormă i-a făcut ovaţiuni. La orele 9*40 seara, a făcut o nouă ascen­siune în direcţiunea Ulm.

Nenorocirea unui balon. Duminecă di­mineaţa ia oarele 10, un balon s’a ridicat d?n grădina aeroclubului din Paris. In ba­lon se aflau doi tineri şi o fată, scriitoare în birourile aeroclubului. Balonul a luat direcţia spre canalul Mânecei. Când ti­nerii au văzut apropierea mării, au vrut să se scoboare repede, dar au manevrat aşa de rău încât balonul dus de vânt, s’a seoborât In mare. Cei doi tineri au reuşit să ajungă la mal prin înot, dar fata a périt în valuri. Cadavrul fetei a fost arun­cat a doua zi pe ţărm.

Englezi! cer flotă aeriană. Din cauza succeselor imense dobândite de contele Zeppelin cu baloanele sale, populaţiunea engleză cere cu insistenţă de a se lua mă­surile necesare pentru construirea unei flote aeriene, care să poată rivaliza cu cea germană.

Membrii soc. generale a artiştilor—- pictori şi sculptori — din România au ţinut alaltăieri o adunare generală în Bucu­reşti. Adunarea a fost prezidată de dl C. C. Arion, caro într’o cuvântare bine sim­ţită, îndemnă pe artişti să lucreze fără preget. Arată importanţa artei naţionale mai ales la noi Românii, şi termină spu­nând că totdeauna arta n’a fost respiătită după merit; decât aceasta nu este un mo-, tiv de descurajare, căci meritele artiştilor au fost recunoscute totdeauna mai târziu, Dl Stork, casierul societăţii, dă citire dâ­rei de seamă a societăţii. Adunarea pro­cédé apoi ia alegerea a trei membrii în comisiunea de verificare. Dl Pascali face câteva propuneri societăţii pentru sporirea fondului social. In sfârşit di Petrescu face câteva comunicări pictorilor cu privire la expoziţia oficială din Aprilie.

0 dramă înfiorătoare. Din Cluj so­seşte ştirea înfiorătoare a unei drame fa­miliare. Havrilak L., care a fost aplicat în cafeneua »Dikanter« Duminecă noaptea şi-a petrecut. Luni dimineaţa mergând acasă, s’a spălat şi îmbrăcat şi a plecat din nou să-şi petreacă. Fetiţa Iui de opt ani s’u dus după dânsul să-i ducă o ba­tistă lăsată acasă. Havrilak a plecat cu fata acasă. Soţia era dusă Ia piaţă, iar el a trimis fetiţa să o cheme acasă. In timpul cât s’au întâmplat acestea, Havrilak a luat un revolver şi unul după altul şi-a împuş­cat un copil ,de 6 ani, o fetiţă de 5 ani şi altă fetiţă de 4 ani, apoi s’a împuşcat pe sine. Doi copii şi Havrilak au murit instantaneu, iar fetiţa de 4 ani a fost dusă la clinică. Motivul acestei drame nu se ştie. Se crede că a comis-o într’uu acces de nebunie.

ULTIME ŞTIELBudapesta, & Aprilie. Se anunţă

aici din sferele politice berlineze, că se caută a se îmblânzi ara Rusiei în contra Germaniei. Chiar şi ziarele oficioase recomandă că trebue evitată animozitatea Rusiei în contra politi­cei germane. „National Zeitung“ scrie că ar fi periculos ca Rusia si A n ­glia să se unească definitiv în con­tra Germaniei, care in fond im e în contra Rusiei.

Yiena, 8 Aprilie. „Wiener AUge- meine Zeitung“ află că guvernul en­glez ar fi decis ca să propună auto­nomia Macedoniei în caz d ică acti­vitatea bandelor va reîncepe. Anglia va mai cere ca administraţia Mace­doniei se fie încredinţată unui guver­nator generai. Schimb: rea de front a Angliei faţă de Turcia pare a avea de scop întărirea relaţiuniior ruso- engleze.

Yieiia, 8 Aprilie „N. F. Presse“ anunţă că se observă în sferele di­plomatice o schimbare în orientarea politicei Angliei faţă de Turcia. Sunt

mnlte indicii, că Anglia nu mai dispusă să sprijinească pe junii turci, cari şi-au fixat ca punct intangibil in constituţia nea lor: integritatea abso­lută a teritorului.

Roma, 8 Aprilie. Noul ministru de râzboiu generalul Spingardi a co- mandut la casa Krupp din Essen o cantitate însemnată deşrapnele, având nu calibru de 149 mm. Comanda re­prezintă o valoare de 8 milioane lire. După cum se aude guvernul va mai cere parlamentului un credit de 100 de milioane, pentru scopuri de înar­mare.

Praga, 8 Aprilie. Organizaţia so- cialisto-naţională a Boemilor a fost desfiinţată pe motiv că făcea propa­gandă antimilitaristă.

Berlin, 8 Aprilie. „Vosşische Zei- tung“ află din Sofia că mai mnlte ziare se pronunţă pentru o înţelegere bulgaro-română. Se pare că acor­darea drepturilor politice a Dobroge­nilor a făcut o impresie bună în Bul­garia.

Berlin, 8 Aprilie. După cum află „Berliner Tageblatt“ e sigură întâl­nirea împăratului Wilhelm II cu re­gele Italiei.

Srobrenica. (Bosnia). 8 Aprilie.Luni seara o patrulă de jandarm i a fost atacată lângă Bujdkovic Potok: trei locuri au fost trase de pe ţărmul sârb al Drinei; un Sârb a fost omo­rât, dar nici un jandarm n’a fost rănit. Patrula trase atunci o salvă de puşcă şi Sârbii fugiră.

Londra, 8 Aprilie. Ziarele engleze fac imputări mai grele Austriei decât Germaniei. Astfel „Standard“ afirmă, că făcând şi Austria trei vase de tipul „Dreadnaught“, ele vor fi des­tinate Germaniei. Din cauza aceasta guvernul englez e invitat să continue energic cu înarmările.

B i b l i o g r a f i e .Bucolicele şi Georgicele lui Ver-

giliu traduse de cunoscutul şi apreciatul scriitor şi profesor pens'onar M. S t r a j a n u . Buourescl I. V. Socecu. Se pot procura prin librăria A. M u r e ş ia n u . Preţul cor. 2.60 plus 10 fii. porto.

Traducerea e făcură de un bărbat competent, din cuvînt îj cuvînt şi e în­soţită de analisa tuturor cuvintelor cu­prinse în textul latin. Elevii gimnasiali, cari au fost nevoiţi până acuma a utilisa traduceri streine, de sigur se vor bucura de acostă carte.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşi&nu Redactor respons.: Victor Branişti

v ia v AüiiAsi ■»■ VAVMVViVIII Kocbgasse Nr. 29 — Viena

C on su lt a ţ in u ieu celebrităţile medicale, cu specialiştii de ie

facudatea de medicină cin Hiena.Telefon nr. 17065.

Fete şi Băetise desvoaltă tare şi sănătos, stările de slăbiciune dispar, dacă folosesc pe lângă nutremântul obicinuit şi

Emulsiunea lui Scottcel mai bun mijloc de recovalescenţă, care a fost recomandat în cei dii urmă B2 ani atât de medici cât şi

moaşe.

Emulsiunea lui Scotteste dulce ca Crema şi mai digestivă ca lap­tele. (3)

Verifcabpâ numai cu

marca — p e sc a ru l—

ca semn de garanţie

a procédural lui

Scott.

Preţul unei sticle origi­nale 2 coroane 50 bani.

Şi vară se poate folosi cu efect foarte birt.

Se capătă în toate farmaciile.

Pagina 4 G A Z « T A T R A N S I L V A N I » Nr. 68 1909.

Numai pentru scurt timpiNimeni să nu piardă coazia rară a se prevedea acuma cu haine gata pentru copii de orice etate şi băr­

baţi, precum şi cu stofe de costume, cele mai moderne şi mai nouă, fiindcă vindem cu preţuri foarte scăzute câtva conţinea depositul. n , , ,, 0 ţTrDepner, Koth & Westemean,

(561,6—5.)Braşov, Strada Vâmii Nr- 1—3. (Vis-à-vis de Cafeneaua „Dreyer“).

La librăria „Gazetei“ Braşoy, f se află de vândare urmâtdrele: j

Cărţi literare âpărute din ediţia „MinervaBucarest

Titu Maiore8cu, „Critice“, Volumul I, p re ţu l 1.50 cor.

C. Sandu-Aldea, „P jcar de Islanda .preţul 1.50 cor.N. Petra-Petrescu. Ilie Marin, istorid-

ră pentru tinerime, localisată după nemţesce. 198 paer. . Preţul cor. 1.50

Vaştlie Pop, „Domniţa Viorica“ ro­man. Preţul 2 cor. (plus porto bânî) 20

M. Salodeann. „Floarea Ofilită“, ro­man. Preţul 2 cor. (plus porto bani) 20

Ştefan losif, „Credinţe.“ Poesii â oor. 1.50 Mm. Gârleanu Emilgar, „Bătrânii“,

sch’ţe din vidţa boarilor moldoveni 1.50 Eugeniu Boureanul. „Povestiri din

copilărie“. Preţul k . . . cor. VasiUe G Osvadă, „Băncile poporale

din România“ cu un adau« infor­mativ. Preţul 1 cor (olus 5 b.porto).............................................

Ion Manolache-Holda. Feţe, portrete schiţe şi nuvele, ediţie I 316 pag.

Preţul Lei 1*50H. Chendi. „Fragmente“. Un şir de in­

teresante artioolo (informaţiunî lite­rare), şi sunt o continuare a volu­melor „Preludii“ şi „Foiletone“ sori­se. 246 pag. Preţul . . . . Lei 2.50

1.50

105

V a s iU e C. O s v a d ă . „Legea Tovără-şiilor“. Preţul —50 cor. (plus

porto 5 b.)................................... —*55N. N. Beldiceanu. „Chipuri dela Maha­

la“ Conţine 805 pag. Preţul oor., 1.50M. Eminescu, Poesi

noué, 268 pag.postume“, ediţie

cu note. Preţul o. 1,50

„ECONOMUL“institut de credit şi economii, societate pe acţiuni.

Centrală în Cluj (casa proprie) Strada v eselényi- Miklds 26. Filiale în Gherla., Ludoşul de Mureş,

Panticeu, expozitură, în Aiud.

Î n t e m e i a t l a a n u l 1 § § 6 .

Are Capital social în 4000 acţiuniK. 400.000

„ Fonduri de reserva „ 250.000„ Fonduri culturale şi

de binefacere „ Depuneri spre fruc­

tificare circa .

15 000

1 500.000

Primeşte depuneri spre fructifi care dela privaţi cu 472% ^ cu 5%, iar H suma peste 10.000 cor. şi dela corporaţiuni culturale sau filantropice cu condiţiuni escepţional favorabile I

Esiomtează cambii cu cel puţin două subscrieri; ţ

Da împrumuturi pe cambii cu acoperire hipoteeară cu 7% şi 8% > Acoardă împrumuturi hipotecare cu amortizare pe 10, 20 şi 30 ani cu7°/o-

Acoardă împrumuturi de Cont- curent cu acoperire de hârtii de va­loare notate la bursă cu 6% şi 7%;

„Economul“ ajută, ca să se în­fiinţeze în comune benei săteşti; de

acel» a s’au fă ut la Gdău, Feneş, Sălciua, Tic, Berind.

„Ecenomul“ mijloceşte cele mai fftine asigurări pe viaţă şi contra focului.

Preşedinte: Vieepreşed nte :Dr. Isidor Marcu. Ican Nestor de Destnir.

Dir. executiv :Dr. Amos Frânai.

Membrii în Direcţiune: Dr. Elie Dăianu, Ladis au Papp, Ştefan Ha vaşi, Dr. Romuius Marcu, luniu Br Hodoş, Dr. Oorioian Pop. Juriscon zult: Dr. Victor Poruţiu, advocat.

€

»Romana«sste titlul broşurei, care a apărut în edita & tipografiei A. Mureşianu, cu descrierea şt aplicarea dansului nos­tru de salon.

„Romana“ dans de coldnă în 6 figuri. Descrisă şi esplicată împreună cu musica ei, după compunerea ei originală. Ou-o introducere („în loc de prefaţă“,) de Tunarul d in Dumhrău, Popa. —- Tipografia Aurel Mureşianu, Braşov 1903.

Broşura este in euart pa»re, hârtie fină şi tipar elegant, cu adau­sul unei coie cte note (musica „Roma­nei“ cu esplicărî) şi costa numai 2

oor. 50 bani (plus 5 ban! porto-pos- tal) pentru România 3 lei.

„Romana“ se pote procara „de U tipografia A. Mureşianu, Braşov.

€ X X X X 3 O C X ^ 0 K X X ,O 0 t f >

Pilule purgative zaharisiteale lui

Philipp Neustem.(Pilule Elisabeth a lui Neustem.)

Su-, t a se pref ra prep arat.-lo f si­milare în toată p rv ii ţa . Aceste pilule nu o nţ n substanţe stricăcioase. Se folosesc CU cel mai mare efect la b ale de pân­tece sunt uşor purgative, curăţă sângele. Putuse folositoare şi nevătămătoare la

C e n s t i p a ţ i i ,cate csusa multor boale. Zaharisite ie iau bucuros şi copii.

O e u t l e e u 15 P i l u l e e o » tă n u ­m a i SO b . 1 S u l e u S e u t i l c a r e c o n ­ţ i n IS O P i l u l e e o s t a n u m a i 9 c o r .

I i» t r i m i t e r e a p r e ţ u l u i d e 9 c o r . 4 5 b a n i s e e a p e d e a z ă fl S u l f r a n e o .

Atenţiime!Pilule purga'ive ale lui Philipp Neustein. Veritabile numai când cutia este provăzută, cu instruc­ţie şi cu marca protocolată de scut, cu tipar roşu şi negru Sf. Leopold şi subscrierea „Philipp Neustein,farmacie“. Invălitoarele scutite de tribunalul comercial sunt ^subsemnate cu f i r m a

noastră

Farmacia P h i l i p p I c u s t e i nla „Si. L-opold“, WIEN I Piar>kenga$$e 6.

Se capătă în toate farmaciile.

iDaşine de cusut

O R I G I N M J E .S I N G E R

S IN G E R CO.,

maşine de cusut, Soc- pe acţii, Braşov, Strada Porţii nr. 23. A se observa m areafabrioel tnreg s tra t i .9i mrsg «rata. ,

In flecare z isKt ennwiirstel proaspeţi.Şuncă escelentă.Costiţa de porc fierte şi nefierte.

Cele mai fineCărnuri afumate (mezeluri)

se capătă laH. G- ZEIDNER,

Braşov, Strada Hireieber.I W V W W V V W W W I

N. GRĂDINAR,BRAŞOV, Strada neagră Nr. 1.

Recomandă :Cafea prăjită, Kigr. à Oor. 3-20

4 - __n » » 1* i> *- « » 4*80

Liqueruri fine Rum Jamaica. lava. Cuba. Diferite soiuri de Cognac în buteli, şi tot felul de mărfuri

de băcănie.M= — j

A. MureşianuS ra ş m , Termal In a ln i V r. 30.

Acest, stabiliment este provă^ut cu cele mai bune mijidee tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai modeme este pus în posiţiune de a pute eseeuta ori-ce comande cu promptitudine şi acurateţă, precum:

MPRIMATE ARTISTICEÎN AUS. A JiO m T ŞI COLORI.

A R Ţ l D E S € 1 1K Ţ Â,LITERATURĂ Şi DIDACTICA

S T A T T J T B ,FOI PERIODICE.

B IL E T E D E V ISIT ADIKBÄITK FORMATE.

RE6ISTRE şi IMPRIMATEpentru tete speciile de serviciurî.

■—r—Comptwri, Adrese, Circulare, Scrisori.

S o u w tte , in leii măvimea.

m m w m m k tÆPROGRAME ELEGANTE.BILETE BE L060DHA ţi DE MÏÀ

DUPĂ DORINŢA ŞT ÎN OOLOni.

INDUSTRIALE, ie HOTELURI fi RESTAURANTE.

PEETURI-CUREFFE ŞI DIVERSEASU!V|‘»J1U. Şl BILETE DE IHMORMflmRl.

Comandele eventuale se primesc În biuroal ^ tipografiei, Braşov Tergul Inului Nr. 30, în eta- ginl, înderept în curte. — Preţurile moderate. — •Comandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia L MUREŞIANU, Braşov.

7 1 Q A o H é 1 Ä r e a w ü r s t c l p r o a s p e ţ i . — Ş u n c ă e x c e l e n t ă .IS C U C i l V “ « w C ÖL 11 €5. m H&fîarlA —. n i n i ^ a i « n n i * i «a#aCele mai fine cărnuri ai Minate,

Costiţe de pore, fierte şi

ia K A M N E R & JIR K O F S K Y ,£a/torica,:rrbi cLe câm ăţarie, Braşov, Têrg'ia.l In.“u_liai 2STo. 2.

Spedîţiuni cu poşta în fie care zi.

i ipografia A . Mureşianu, Braşov.