Rezolvare subiecte biogeografie1. Relaţiile biosferei cu celelalte geosfere; limitele biosferei Ca ştiinţă geografică, biogeografia tinde să identifice raporturile care există intre populaţiile vegetale şi animale cu celelalte fenomene si procese care au loc in invelişul geograficBiogeografia imbrăţişează un domeniu vast de probleme, din care se pot desprinde trei direcţiimari de cercetare in domeniul plantelor şi animalelor: ecologia, corologia şi biocenologia. Ecologia studiază relaţiile ce se stabilesc intre organismele vii şi mediul inconjurător,raporturile de interactiune şi de influentă reciprocă existente intre organisme şi mediu. Corologia studiază răspândirea diferitelor specii, genuri, familii de organisme, arealul pe careacestea il ocupă şi modul in care Pămantul este regionar din punct de vedere floristic şi faunistic. Biocenologia constituie partea biogeografiei care se ocupă cu studiul comunităţilor vegetale şianimale( biocenozelor), privite sub diferite aspecte: organizare, componenţă taxonomică,dinamică şi repartiţie geografică pe suprafaţa Globului. Frontiera superioară a biosferei este conditionată de intensitatea critică a radierii solare, letală pentru organismele vii. In atmosferă, viata se desfasoara mai intens la limita inferioara a acesteia (partea inferioaratroposferei). Densitatea cea mai mare a organismelor vii se plaseză până la inaltimea de 50-70 m.Frontiera inferioară a biosferei in litosfera ajunge pană la cea mai profundă zonă a păturii sedimentare. Este o limită teoretică,deoarece din cauza absentei fisurilor deschise si a hranei, este rar atinsă. Limita maximă pană la care pot aiunge formele de viata in hidrosferă corespunde celor mai mari adâncimi oceanice (11 034m).Frontierele biogeochimice ale biosferei sunt insa imprecise, deoarece sunt foartedinamice.Datorita miscarilor tectonice verticale, substantele biogene se scufunda la mariadancimi, care nu pot fi exact determinate.

Biotop= mediul georafic in care traieste u grup de plante si de animale in conditii omogene.Biocenoză= totalitatea organismelor vii, care populează un anumit mediu, formand cu el untotunitar.Ecosistemul=Ansamblul format din biotope si biocenoză , in cadrul caruia se stabilesc relatiistranse, atat intre organisme, cat si intre acestea si factorii abiotici.Biomul= comunitatea ecologica formata din mai multe ecosisteme similare.Biosfera = invelis al Pamantului in care se desfasoara viataVegetatie= totalitatea plantelor dintr-o regiune, zona, ţară distribuite si associate dupa anumiteconditii naturale.

 

Factorii abiotici ai mediului şi influenţa lor asupra organismelor: lumina,temperatura, umiditatea, solul, relieful, vântul, foculInfluenţa luminii asupra organismelor   La nivelul regnului animal, lumina influeteaza : coloritul, ritmul activitatii, bioritmurile zilnicesi sezoniere care duc la diapauza insecteloor, reproducerea păsarilor si mamiferelor, năpârlirea siacumularea grăsimilor, hibernarea unor mamifere. Pentru marea majoritate a speciilor vegetale si animale, lumina reprezinta un factor ecologicfundamental, cu impact direct asupra morfologiei, fiziologiei si comportamentului acestora.Procese fiziologice influentate de lumina: Asimilatia clorofiliana – toate speciile vegetaleau nevoie de lumina pentru procesul defotosintezaEvapotranspiratia – asigura circulatia substantelor minarale de la radacina catre Frunze,unde are loc elaborarea hranei.Caracteristi morfologice influentate de lumina:Cresterea si forma plantelor: plante crescute in semiintuneric sau umbrire intense autulpini lungi,subtiri, frnze slab dezvoltate (alb-galbui)Modelul architectural al formatiunii vegetale – reprezinta rezultatul adaptariideferentiate la lumina a speciilorInfluenta luminii asupra animalelorLa nivelul regnului animal, lumina influenteaza : coloritul, ritmul activitatii, bioritmurilezilnice si sezoniere care duc la diapauza insectelor, reproducerea pasarilor si mamiferelor,hibernarea unor mamifere.Existenta speciilor animale in conditii foarte diferite de iluminare este posibila datoritaadaptarii particulare ale acestora, respectiv:Coloratia de dezagregare – in desene si tonul peisajelor si oualor la multe pasari, lareptile si la unele mamifere.Homocromia permanenta – apare in medii bine definite cromatic (polare, desertice, mediiacvatice cu trasparenta ridicata a apei).Fitominarea – capacitatea organismelor animale de a imita aspectul unor elemente alespeciilor vegetale.Ete foarte importanta pt unele organisme in contextual relatiilorbilaterale de protectie a speciilorCuloarea de avertizare – sfideaza dusmanul printr un colorit vizibil, strident, scopul fiindde aparare( intalnit in special la reptile).Temperatura si influenta sa asupra organismelor viiMajoritatea organismelor suporta temperature ce variaza intre 0 si 50 grade C.Foarte putinespecii suporta temperature mult mai coborate sau mult mai ridicatet decat valorile mentionateanterior.Specii adaptate la temperaturi foarte scazute: alge rosii care traiesc pe gheturi; specii de pesti siamfibieni care rezista la temp sub 0 grade CSpecii adaptate la temperature foarte inalte: in deserturi tropicale, in Pacific (bacterii caresuporta 300-400 grade C) , in zona gheizerelor.In functie de toeranta fata de variatiile de temperature, organismele vii se impart in 2 categorii:Curiterme (suporta variatii de temp)Stenoterme( adaptate la temperature constante)Adaptari la temperature ale plantelor1. Adaptari morfologice la temperature scazute,dispunerea ramurilor la suprafata solului, rezultand forme piticecresterea sub forma de pernita semisferica sau covor,formarea tulpinilor si a ramurilor in sol, la suprafata aflandu-se decat frunzele si florile2. Adaptari morfologice la temperature ridicate:Formarea unei paturi de perisori la baza tulpiniiDispunerea pe vericaa a frunzelor, parallel cu razele soarelui3.

 Adaptari fiziologice la temperature scazute,acumularea in cellule a zaharurilor si sarurilor,secretarea unor pigmenti diferiti in functie de anotimp4. Adaptari fiziologice la temperature ridicate,dezvoltarea suberului, ca tesut isolator de protectieAdaptari la temperatura ale animalelorIn functie de toleranta fata de variatiile de temperature, ca si plantele, organismele animale seimpart in 2 categorii:1.Euriterme2. Stenoterme: a) megatermeb) psichrofileAdaptari morfologice, fiziologice si comportamentale ale animalelor:1. Adaptari morfologice la temperature scazute:Prezenta unei blani groaseTesut adipos bine dezvoltat,Culoare inchisa a corpulu2. Adaptari comportamentale:Aglomerarea indivizilor,Cautarea microhabitatelor mai calde in altitudine,Saparea de galerii3. Adaptari fiziologice:HibernareaInfluenta umiditatii asupra organismelorApa reprezinta un constutuient fundamental al organismelor vii. Unele organisme contin foartemulta apa (peste 90%- tomatele, pepenii).Marea majoritate a plantelor isi obtin apa din franjurile si porii solurilor sau di panza freatica.Datorita faptului ca nivelul piezometric variaza de la o regiune la alta, plantele si au dezvoltatdiverse radacini in scopul accesarii resurselor de apa din solSistemele radiculare ale platelor in patru mari categorii: sistemu pivotant, sistemul ramifiat,sistemul cu extensiune laterala si sistemul radiar intensive sau fasciculat.1.Sistemul pivotant (cu extensie verticala) este specific mediilor cu deficit de umiditate,unde nivelul piezometric se afla la mari adancimi (lucerna, saxanul) intalnit in mediiaride si semiaride2. Sistemul ramificat , specific plantelor care ocupa areale suprapuse regiunior cu umiditatevariabila (frasin, pir); intalnit in mediile cu umiditate variata3. sistemul cu extensie laterala, intalnit la numerose specii din climatul arid.Radacinile sedezvolta pe orizontala, in imediata apropiere a suprafetei solului (cactusi); intalnitinmediile cu deficit de umiditate4. Sistemul fasciculat este specific diferitelor specii de rogozuriEvapotranspiratia - proces fiziologic dependent de umiditatePrin procesul de evapotranspiratie se creeaza un circuit permanent al apei intre sol si planta;prin intermediul sistemului radicular, plantele absorb apa din sol, iar prin intermediul aparatuluifoliator, sub influenta directa a luminii si temperaturii, aceasta este eliminate in atmosfera.Rolul apei pentru organismele animaleCa si plantele, animale au nevoie de apa pentru indeplinirea functiilor vitale.Acestea isiprocura apa necesara atat din sursele prezente in mediul lor de viata (izvoare, rauri, lacuri, balti,mlastini, mari, oceane) , cat si din plantele cu care se hranesc.Clasificarea animalelor in functie de relatia lor cu apa:Hidrobionte = traiesc exclusive in mediul acvatic (pesti, baleen,delfini)Higrobionte = isis desfasoara o parte din activitate in apa si o parte peuscat (broasca testoasa de uscat, vidra, morsele, castorul)Troglobionte = in medii mai umede de tipul pestilor (lilieci, insecte)Xorobionte (dromaderul, camila cu doua cocoase, broaste balon,reptilele)Influenta invelisului edafic (solului) asupra organismelorFactorii edafici care influenteaza existenta si dezvoltarea organismelor vii sunt reprezentati detotalitatea caracteristicilor fizico-chimice alle solurilor.Este cel mai recent strat al scoartei terestre rezultat din interactiunea roca-relief-climat-organisme vegetale si animale-timp.Fertilitatea solului este determinate de continutul de substante organice (humus).Importanta invelisului edafic:Solul reprezinta suportul dezvoltarii speciilor vegetale Este rezorvor de substante nutritive

Categorii de plante independente de sol:Plante parazite nu realizeaza asimilatie clorofiliana, ele extragandu-si substantelenutritive din corpul speciilor vegetale sau animale pe care le paraziteaza (mana vitei devie, vascul, torŢelul care paraziteaza lucerna)Plante saprofite se hranesc pe seama resturilor organice aflate in descompunere(putregaiuri, frunze aflate in descompunere)Plante epifite folosesc drept support corpul altor specii vegetale (orhideele)Influenta factorilor geomorfologici (reliefului) si influenta lor asupra organismelorAltitudinea determina etajarea speciilor,Expozitia versantilorProcesele morfologice (alunecari de teren, creep) Panta (versantii hogback  – 90 grade)Depresiuni bine inchise favorizeaza inversiuni de temperature si de vegetatieFactori abiotici cu actiune mecanica asupra organismelor viiVantulPrin viteza si frecventa, vantul poate exercita o actiune mecanica insemnata asupra invelisuluivegetal. Extinderea in altitudine a formatiilor forestiere este limitata adesea de vanturileputernice, al carui impact asupra strsturilor arboricol si arborescent este materializat prindesfolieri.Influenteaza evapotranspiratia ,distruge vegetatia, limiteaza extinderea in latitudine si altitudinea zonelor si etajelor de vegetatie.FoculSursa incendiilor poate fi naturala sau antropica.Acesta se poate declansa spontan in mediileafectate de seceta prelungita, in care vegetatia deshidratata intens se poate aprinde la cea maimica scanteie sau pot fi cauzate de fulgere.De cele mai multe ori, omul este responsabil de producerea incendiilor , pe care le declanseazain mod deliberat sau involuntar.Ecosistemele afectate s-au adaptat noilor conditii. In special in cadrul padurilor naturale, petermen mediu si lung, incendiile pot avea ca effect cresterea biodiversitatii, prin crearea unuispectru mai larg de habitate de-a lungul succesiunilor vegetale.4.Plante indicatoare de lumină, temperatură, umiditate, pH, compoziţie chimică,textură şi structură a solurilor Categorii de plante indicatoare de lumina:Heliofile: indica medii cu intensitate ridicata a luminii (iarba campului, colilia, pinul,salcamul)Heliosciofile = suporta o oarecare umbrire (afinul) Plante ombrofile = adaptate la umbrire intense ( rodul pamantului)Categorii de plante indicatoare ale unui anumit regim termic:Plante megaterme, adaptate la o temperature medie anuala de peste 20 grade C (palmierii)Plante mezoterme , cu adaptari la temperature medii anuale care variaza intre 15 si 20grade C (maslin, castan, stejar de pluta, stejar vesnic verde)Plante mictroterme, include grupa celor care rezista la temperature medii anuale cuprinseintre 0 si 15 grade C.Plante hechistoterme adaptate la temperature anuale scazute, < sau egale cu 0 grade CCategorii de plante indicatoare de umiditate includ:Plante hidrofile, legate nemijlocit de mediul acvatic(ciuma balţii, nufarul alb, trestia debalta)Plante higrofile, indica prezenta solurilor cu exces de umiditate (salcia alba, bananierul,aninul, diferite specii de rogoz)Plante mezofile , reprezinta grupul de plante care ocupa o pozitie inttermediara intre plantele higrofile si cele xerofile ( trifoiul rosu, iarba campului, păiuşul) Plante xerofile , adaptate mediilor cu deficit de umiditate (canctusii)Categorii de plante indicatoare de pHPlante acidofile, adaptate solurilor cu pH acid ( roua cerului, planta carnivora)Plante bazifile care prefera solurile bogate in carbonate (stejarul pufos,, lucerna)Plante neutrofile sut adaptate solurilor cu pH cuprins intre 6,8 – 7,2 (ochiul sarpelui)

Categorii de plante indicatoare de saruri minerale continute in sol :Plante halofile, prefera solurile halomorfe (brânca, chiurlanul)Plante nitratofile, intalnite pe solurile bogate in nitrati (boz, spanac porces, urzica)Plante calcifile raspandite pe solurile bogate in carbonat de calciu sau pe stancicalcaroase (floarea de colt)Plante care indica o concentratie ridicata a unor substante minerale in sol (plantezincofile, magnezifile, indicatoare de beriliu, silicifile)Categorii de plante indicatoare de structura si textura solurilorPlante psamofile, adaptate la solurile nisipoase (garofita de nisip, volbura de nisip)Plante casmofile, formeaza in general flora stancariilor, dominate de liicheni si briofitedar si de conifere. Plante litofile se dezvolta pe soluri neevoluate, alcatuite din pietris (specii talofite de algesi licheni)5.Factorii biotici ai mediului şi influenţa lor asupra organismelor: relaţiile interspecificelegate de apărare, nutriţie, reproducere (fitogene, zoogene, biogene) Factorii biotici= multitudinea relatiilor intra si interspecifice care se manifesta in cadrul uneibiocenoze. Relatiile intraspecifice se manifesta intre indivizii aceleiasi specii si pot fi:In interesul individului => competitia pt hranaIn interesul speciei => reproducerea, protejarea specieiRelatiile interspecifice reprezinta trasatura fundamentala a oricarei biocenoze, care determina oanumita organizare a sistemului, orienteaza actiunea selectiei, determina ritmurile acesteia.Relatiile interspecifice se stabilesc atat intre reprezentanti ai aceluiasi regn, cat si intre speciidin regnuri diferite.Dupa apartenenta la regn a speciilor, se disting: Relatiifitogene (planta-planta) simbioza :lianele, orhideele, iederaRelatii zoogene(animal – animal) mutualism: bivolul si cotofana, crocodilul si pasareadentistRelatii biogene(planta-animal) mutualism: relatii de polenizarre;parasitism: relatii intreierbivore,frugivore, granivore, nectarivore si plantele consummateRelatii legate de nutritie Reprezinta cea mai importanta legatura intre populatiile unei biocenoze.Forma acestor relatiieste variata:Commensalism,Competitie pentru hrana,Parasitism,PradatorismContinutul legaturilor trofice, indifferent de natural or, este acelasi :fiecare populatie devine overiga in transferul si transformarea substantelor si energiei in biocenoza si ecosistem.6.Mijloace de diseminare activă; exemple Este caracteristica indeosebi regnului animal, deoarece organismele animale poseda mijloacede locomotive mai mult sau mai putin performante.Cele ma avantajate sunt speciile caracterizateprin viteza mare de zbor, alergare sau inot.(lastunul mare, porumbeii salbatici, randunelele)In cazul plantelor, diseminarea activă presupune adaptari si dispozitive mecanice prin careacestea isi imprastie semintele.Acest fenomen este intalnit la specii precum:plesnitoarea,slabanogul.7.Mijloace de diseminare pasivă; exemple Diseminarea pasiva foloseste ca intermediari agenti din mediul abiotic si biotic,precum: vantul,apa, diferite specii de animale, omul.Disemniarea cu ajutorul vantului – anemocoria= vantul transporta la mari distante sporiiciupercilor si ai ferigilor, semintele unor fanerogame (ciulinele, papadia, plopul).Vantul poate transporta si unele organisme animale: paienjeni, insecte, iar in timpul tornadelorchiar si pesti.Disiminarea cu ajutorul apei – hidrocoria= plantele care folosesc apa pentru disiminareasemintelor prezinta dispositive pentru plutire si impotriva putrezirii. (nufar, nuca de cocos,stanjeneii de balta).Disiminarea prin intermediul animalelor – zoocoria=plantele au dispositive de prindere,fructe lipicioase : zmeura, ciresele; animale parasite :purici, paduchi, plosnite.

8.Caracteristici ale arealelor biogeografice şi ale centrului biogenetic Arealul biogeografic reprezinta suprafata ocupata de reprezentantii unui anumit rangtaxonomic: specie, gen, familie etcPrincipalele caracteristici ale arealelor biogeografice sunt: centrul biogenetic, marimea, forma,vechimea, densitatea indivizilor in cadrul arealului.Centrul biogenetic reprezinta locul de pe suprafata terestra in care ia nastere o specie saupunctual initial al unui areal biogeografic, din care reprezentantii unei specii se raspandesc prindiferite mijloace de diseminare.9.Categorii de areale după mărime Dupa marime, arealele biogeografice se diferentiaza in:Areale cosmopolite, cu dimensiuni care potcorespunde unei intrebi mase continentale,mai multor continente, unuia sau mai multor bazine oceanice.Sunt specifice raguriletaxonomice superioare :papadia, patlagina, cucul, soimul calator, balena albastra;Areale endemice cu dimensiuni reduse adeseala la cativa kilometric patrati sau chiarmetri patrati; lotusul caspic10.Categorii de areale după vechime Dupa vechime, arealele biogeografice se diferentiaza in:Foarte vechi, cu origini in era primara, secundara sau tertiara, cand aceste specii erau largraspandite, mentinandu-se pana in prezent prin procesul de conservare (feriginearborescente din I-lele Juan Fernandezz, arboreal mamut, arboreal rosuAreale recente: care nu au avut timpul material pentru a-si extinde arealul de raspandire(garofita Pietrei Craiului)- Neoendemice- Endemice progresive  11.Categorii de areale după formă, cu privire specială asupra arealelor disjunctive Categorii de areale dupa forma:Areale disjunctive cu caracter fragmentar sau insular , datorita urmatoarele cauze: dinamicamaselor continentale si oceanice, aparitia unor bariere de natura climatica, orografica,hidrologica sau a diferitelor tipuri de amenajari ale mediilor naturale, responsabile dedespaduriri in masa, desecari, poluari .Ex: specii disjuncte Tapirul terrrestris(Amazonia).Areale circumterestre au aspect de banda ce inconjoara globul terestru, in limitele unuianumit tip de climat; pozitia geografica si forma acestora reprezinta rezultatul adaptariispeciilor la un anumit potential termic .

12.Pădurile tropicale umede: localizare geografică, condiţii ecologice, caracteristici biogeografice, specii endemice pentru faciesurile sud-americane, africane, asiatice.In zona interpropicala, se desfasoara unul dintre cele mai mari ansambluri forestiere ale lumii.Domeniul padurii dense ecuatoriale este situate in trei mari mase continentale: America, Africa siIndonezia .Conditii ecologiceTemperaturi medii anuale ridicate, constant peste 20 grade CInsolatie intense, evapotranspiratie ridicataRecipitatii medii anuale depasesc 1 500 – 1 700mmMicroclimat mai uniform in interiorul padurii, cu variatii termice aproape inexistenteSolurile au in general varste foarte mari si sunt bogate in oxizi de fier si sunt acideStratul arbustiv este edificat de specii ombrofileStratul ierbaceu cel mai stab dezvoltatCaracteristiciSpectrul bioformelor = aprox 70% din speciile padurii tropicale sunt fanerofiteIn mod obisnuit, ecosistemul padurilor pluviale adaposteste cca 40 de specii de arbori/ha, insa nracestora poate ajunge si la 100.Cele mai raspandite familii, ai caror reprezentanti vegeteaza in padurile dense tropicale sunt:familia Palmae, Euphorbiceae, Moraceae, Myrtaceae, Miliacee etcForme particulare ale lumii vegetale

Lianele,Epifitele,Plante parasite si saprofite,Plante semiparaziteLumea animala este variata.Organismele prezinta adaptari morfologice si fiziologice.(ex:maimutele, furnicarul arboricol, vulpea zburatoareFaciesurileIn functie de gradul de inundabilitate, padurile dense tropicale prezinta faciesuri diistincte;astfel, in padurile ecuatoriale din Amazon se gasesc:Varzeas sau paduri permanent inundate, care in genera insotesc cursul de apaIgapo (padure temporar inundata) corespunde zonelor mlastinoase,Ceja reprezinta faciesul padurii tropicale unede de altitudine,Padurea galerie este o prelungirea padurilor tropicale umede, in lungul unor rauri cetraverseza savanna.13.Pădurile mediteraneene – caracteristici biogeografice – Regiunea subtropicala mediteraneeana ocupa o suprafata relative restransa, situandu-se petarmurile nordice si sudice ale Marii Mediterane, Peninsula Italica, tarmurile vestice si sudice aleAnatoliei,Pensinsula Balcanica.Conditii ecologice:Se dezvolta in conditiile unui climat cu ierni in general reci, umede si veri calde,secetoaseTemperaturile medii anuale variza intre 5 – 12 grade C, iar cea a lunii iulie variaza intre22 si 28 grade C.Solurile pe care se dezvolta acest timp de vegetatie sunt de tip terra rosa, gogate inargile, dezvoltate pe calcare si solurile brune de padure mediteaneene.Cantitatea ce mai mare de precipitatii cade iarna, intre 500 si 700 mm.Adaptari ale speciilor vegetale:Calificativele utilizate pentru padurile mediteraneene, respective sclerofile, durisilvae sauxerofile pun in evidenta caracteristicile acestei specii: Frunze mici, coriacee.Adaptate unorconditii ecologice de seceta pe timpul verii.FaciesuriIn cadrul vegetatiei mediteraneene au fost identificate 2 faciesuri distincte: padurilemediteraneene- formatie vegetala primara si tufarisurile mediteraneene- formatii vegetalesecundare.Compozitie floristicaSunt alcatuite din specii semperviriscente de foioase si conifere si arbori cazatoare, dominantefiind specii de quercinee.Ex: stejarul vesnic verde sau stejarul de stanca, stejarul de pluta, conifere din genurilePinus,Abies si Cedrus.Stratul arborilor are densitate redusa, in cadrul sau aparand specii arbustive si subarbustive ca:ficusul, laurul, cimbrul, rosmarinul, ienuparul, iarba neagra etc.14.Tufărişurile mediteraneene – caracteristici– Intr un context climatic marcat de puternice contraste, defrisari, incendii, pasunatul turmelorde ovine si capre su excercitata presiuni importante asupra ecosistemelor forestiere, deosebit defragile; in timp, acestea au fost inlocuite pe mari suprafete de formatiuni vegetale secundare,denumite tufisuri sau tufarisuri mediteraneene. Maquis-ul este raspandit pe tarmul Nordic al Mediteranei si in Corsica; a rezultat in urmadefrisarilor succesive si a pasunatului intensive. Compozitia floristica: laur, maslinsalbatic, mirt si mai rar, stejar de pluta.Garriga = reprezinta o formatiune de tufarisuri secundare scunde, situate pe rocicalcaroase si marnoase.Specii dominante: rosmarinul; mai rar, palmierul pitic,; stejarul dekermes.Frigana, raspandita inn Grecia, tarmul Asiei Mici, unde formeaza asociatii de arbusti cutepi.(dafinul, leandrul, maslinul si plante spinoase)Tomilarele = arbusti cu inaltime mijlocie , in cadrul carora domina :levantica, cimbrul

15.Pădurile nemorale ale emisferei nordiceIn emisfera Nordica, padurile de foioase sau nememorale se desfasoara in domeniulclimatic temperat continental.Conditii ecologiceClimat racoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte si moderate subraport termicAnotimpurile de tranzitie joaca rol capitalPerioade marcante de secete sunt inexistenteSolurile sunt brune de padure, mai mult sau mai putin levigatePrecipitatiile sunt abundente (500mm/an )

Modelul arhitectural Se caracterizeaza prin predminarea stratului arborilor cu frunze late, cu coronament denssi continuu vara si pierderea aparatului foliator, iarna.Spectrul bioformelor este dominat de plante fancrofite, camefite, hemicriptofite si geofitespecifice stratului ierbaceu si muscinal.Stratul arbustiv ese reprezentat de specii ca: alunul, lemnul raios, murulStratul ierbaceu este reprez de plante vernale heliofile (viorele, brebenei, anemone) sinumeroase geofite sciofileFaciesuri Europa de Vest si Centrala, estul Americii de Nord, estul Asiei

16.Pădurile borealePersonalitatea padurilor boreale este pusa in evidenta de 3 superlative:Alaturi de padurile tropicale, reprezinta biomul cu cea mai mare extindere de pe planetaOcupa primul loc la productia de masa lemnoasaFormeaza o centura in jurul Polului NordLocalizareFormeaza o zona cvasicontinua in Eurasia si Amarica de Nord, intre limitele sudice ale tundreisi cele nordice ale padurilor nememorale.(aprox 75 grade – 45 grade lat Nordica.Conditii ecologice:Se dezvolta in conditiile unui climat excesivPrecipitatii predomina sub forma de zapadaDurata sezonului de vegetatie este scurtaSolurile pe care se dezvolta sunt slab productive:podzolice, de mlastina si turboaseLocalizarea geografica si compozitia floristica permit individualizarea a doua faciesuri:1.padurea boreala nord Americana2.padurea boreala eurasiaticaLumea animalaPadurea boreala reprezinta un loc de refugiu, in perioada de iarna, al unor animale de tundra:ren, elan, veverita canadiana, ciocanitoarea cu trei degete,cocosul de munte, ursul grizzly.

17.Formaţii vegetale deschise: tundra, stepa, preria, pampasul Tundra arcticaLocalizare: zona arctica nu atinge deplina dezvoltere decat in insulele si arhipelagurilecele mai nordice ,nordul extreme al Norvegiei si al RusieiSpre sud, tundra este limitata sensibil cu latitudinea Cercului Polar de NordConditii ecologiceConditiile vitale sunt foarte aspreTemperature medie a lunii celei mai calde este de numai 5-10 grade CPrecipitatiile nu depasesc 200-300 mm/anInvelisul edafic este consttuit din podzoluri si soluri mlastinoaseModelul architectural al tundrei este edificat de cel mult treo straturi de vegetatie; stratulierbaceu si/sau muscinal, stratul subarbustiv si stratul arbustiv.Caracterul mozaic al vegetatiei permite individualizarea, de la suds pre nord, a urmatoarelorfaciesuri:1.tundra cu arbusti2.tundra cu subarbusti3.tundra mezofila4.tundra xerofila5.tundra cu muschi si licheni6.tundra mezohidrofila7.tundra tip camp pustiu8.tundra tip barren9.tundra pitroasaSpectrul bioformelor:predominante sunt hemicriptofitele si camefitelespecii anuale sunt putine (Koeninglaislandica, fam. Polygonaceae, speciide Gentiana, PedicularisStepaStepa defineste un peisaj edificat de ierburi din familia gramineelor, adaptate la seceta si situatela latit temperate, cu un areal sub forma de banda, extins pe directia vest- est, intre Dunarea deJos si vestul Siberiei.Stepa eurasiaticaSe desfasoara din Campia Baraganului pana in Mongolia orientala

Conditii ecologice:ierburile de stepa se dezvolta in conditiile unui climat continental excesivtemperat medii anuale variaza intre 10-11 grade in Baragan,9 grade in Uucraina si 0,5grade iin Siberiaprecipitatiile medii anuale variaza intre 300-600 mm/ansolurille specifice apartin casei molisolurilorFaciesuripusta maghiarabaraganul romanescsteeple vest siberiene steeple mongoliceDiversitate floristicaCompozitia floristica a pajistiilor de stepa prezinta o variatie sezoniera, in functie detemperatura si umezeala solului.Astel, primavara, umiditatea crescuta si temperaturile in cresterepermit dezvoltarea unui covor vegetal bogat :Adonis, Iris, Pulstilla.1. In pusta si baragan predomina specii de graminee, precum:paiusul, Negara sidicotiledonate:capul sarpelui, laleaua pestrita, bujorul de stepa.2. In steeple vest siberiene predomina specii graminee diferite fata de cele europene: Stiparubens, Avenastrum desertorum, pelinul negru3. In steple mongolice, vegetatie este mult mai saracacioasa si cu pronuntate caractere dexerofilismPreria nord AmericanaOcupa partea centrala a S.U.A. si se desfasoara pe directia nord sud , aproxim intre 55- 32grade lat Nordica.

 Conditii ecologiceSe caracterizeaza printr un regim climatic care conditioneaza celelalte componente alemediului,respective:Precipitatii foarte reduuse cantitativ si cu character neregulatTemperature variabile de la un continent la altul, in functie de altitudine si latitudineUmiditate relative scazutaVanturile violente intensifica fenomenul de evapotranspiratieModelul architectural si compozitia floristicaMajoritatea speciilor floristice isi au originea in domeniile biogeografice invecinate (stepe,savane, formatii arbustive si chiar paduri). Modelul architectural al deserturilor este dominat destraturile ierbaceu, subarbustiv si arbustivSpectrul bioformelor este dominat de plante anuale terofite si plante perene.Clasificarea deserturilor in functie de cantitatea de precipitatii si repartitia anuala a acestora:1. deserturi cu precipitatii in anotimpul rece (N saharei si Arabiei)2. deserturi cu precip in anotimpul cald (S Saharei, Somalia, Kalahari)3. deserturi cu precip in toate anotimpurile (desertul Gobi, desertul Namib, Patagonia)4. deserturi cu precipitatii intamplatoare ( sahara centrala, Arabia de S, asia centrala)