Bioetica - Duca, Rogozea, Balescu,Leasu

forum abonamente redactia contact

english

pagina principala | numarul curent | arhiva | indicatii pentru autori

DIN NUMARUL CURENT

EDITORIAL

Revista Romana de Bioetica, editata de Colegiul Medicilor Iasi, este cotata ISI de catre Thomson Scientific incepind cu 1 ianuarie 2007.

Esti aici: Pagina Principala ›› Arhiva ›› Vol. 6, nr. 1

TRANSPLANTUL DE ORGANE IN ROMANIA – PERSPECTIVE ETICE

Liliana Duca* , Liliana Rogozea**, Alexandru Balescu***, Florin

Leasu**** * Preparator universitar, Dr., Universitatea Transilvania

Brasov ** Profesor universitar, Dr. Universitatea Transilvania Brasov,

email: [email protected] *** Sef lucrări, Dr., Universitatea

Transilvania Brasov **** Asistent universitar, Drd., Universitatea

Transilvania Brasov

Introducere Aflati in permanenta sub presiunea mass-media, a pacientilor, a anturajului, a colegilor, mai ales in situatia unor „manevre discutabile” precum transplantul de organe, membrii corpului medical din Romania incearca sa-si creeze niste repere, care sa le jaloneze intreaga activitate. Progresele obtinute in medicina au dus la dezvoltarea unei noi metode de tratament, destinat sa salveze vieti: transplantul de organe. Desi este legiferat prin numeroase documente ce au fost adaptate si ameliorate in timp (The Human Tissue Act din 1961/2004, The Human Organ Transplants Act din 1989, ghiduri United Kingdom Transplant (UKT)) exista inca probleme majore legate pe de o parte pe lipsa acuta a organelor si tesuturilor pentru transplant, pe de alta parte de problemele morale si etice pe care obtinerea si alocarea acestora le ridica, probleme inca intens discutate si chiar mediatizate, mai ales in tara noastra, unde au aparut adesea informatii legate de un posibil trafic de organe. In acest context evaluarea modului in care este perceput transplantul de organe de catre personalul medical sau de catre viitorii profesionisti din medicina este un prim pas pentru crearea unor bune practici in domeniu. Obiectivele studiului sunt: 1. Evaluarea modului in care transplantul de organe este perceput din perspectiva etica; 2. Aprecierea din perspectiva etica a posibilitatii de dezvoltare a unor noi resurse pentru transplant. Material si metoda Studiul este realizat pe baza sondajului de opinie obtinut printr-un chestionar cu 10 intrebari privind cele mai controversate probleme etice ale transplantului, fiecare intrebare cu 4 variante de raspuns prestabilit (raspunsul a fost reprezentat prin alegerea unei variante). Populatia tinta careia se adreseaza chestionarul: cadre medicale (medici si asistenti medicali) in cadrul Spitalului Judetean clinic de Urgenta Brasov si studenti ai Facultatii de Medicina Brasov. Studiu a fost efectuat in perioada 15 ianuarie -15 februarie 2008. Evaluarea grupului de studiu Evaluarea demografica la includere a cuprins varsta, sexul si aria de activitate. Modalitatea de evaluare

NUMERE

ANTERIOARE

Vol. 2, nr. 1

Vol. 1, nr. 2

Vol. 1, nr. 3

Vol. 1, nr. 4

of 6www.bioetica.ro - Vol. 6, nr. 1

11.11.2008http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715

Persoanele care au dorit sa fie chestionate au fost rugate sa aleaga o varianta de raspuns pentru fiecare din intrebarile adresate. Intrebarile ca si variantele de raspuns au fost inspirate din problemele controversate ale eticii transplantului de organ. Analiza statistica a datelor S-a utilizat instrumentul software SPSS. Caracterizarea demografica a grupurilor s-a facut prin statistica descriptiva univariata (medie, deviatie standard, coeficient de variatie, eroare standard a mediei). Testul Chi-Square a fost utilizat pentru prelucrarea statistica a variabilelor categorice, iar pentru datele numerice s-a utilizat t-test/ANOVA. Diferenta semnifi-cativa statistic s-a considerat pentru p<0.05. Rezultate 124 persoane au acceptat sa raspunda la chestionarul de mai sus. Din acestea: 24 (19.35%) medici, 30 (24.19%) asistenti medicali, 70 (56.45%) studenti la medicina generala anul IV. Varsta medie a grupului evaluat 29.93 ±8 ani, sex ratio (masculuin/feminin) = 21 (16.93%)/ 103 (83.06%). Din totalul persoanelor evaluate prin chestionar 70 (56.45%) studenti, 30 (24.19%) asistenti medicali si 24 (19.35%) medici. Varsta medie in cele trei grupuri evaluate: studenti 23.37±4.5 ani, medici 35.83±11.7 ani, asistenti medicali 30.6±7.8 ani. (tabel 1) Raporturile sexelor in grupele evaluate sunt redate in tabelul nr.1 Tabel 1: Sex ratio (raportul sexelor) in grupele evaluate CARACTERIZAREA GRUPULUI CHESTIONAT Varsta medie(ani) Sex ratio (masc/fem) Total persoane chestionate 124 29.93±8 21(16.93%)/103(83.06%) Studenti 70 (56.45%) 23.37±4.5 11(15.71%)/59(84.28%) Medici 24 (19.35%) 35.83±11.7 8(33.33%)/16(66.66%) Asistenti medicali 30 (24.19%) 30.6±7.8 2(6.66%)/28(93.33%) Repartitia pe specialitati a medicilor care au acceptat sa raspunda la chestionar a fost: medicina interna 7 (29,16%), cardiologie 9 (37,5%), gastroenterologie 2 (8,33%), alergologie imunologie clinica 3 (12,5%), hematologie 3 (12,5%). Rezultatele chestionarului efectuat, global pe grupul evaluat Tabel 2: Rezultatele chestionarului INTREBAREA VARIANTA A VARIANTA B VARIANTA C VARIANTA D 1. 84 (67.74%) p<0.001 fata de b,c,d 12 (9.67%) p<0.05 fata de c 4 (3.22%) 24 (19.35%) p<0.05 fata de b, <0.001 fata de c 2. 102 (82.25%) (p<0.001 fata b,c,d) 2(1.61%) 16 (12.9%) p<0.001 fata de d,b 4 (3.22%) 3. 31 (25%) p<0.01 fata de d 61 (49.19%) (p<0.001 fata de a,c,d) 20 (16.12%) 12 (9.67%) 4. 27 (21.77%) (p<0.05 fata de c) 23 (18.54%) 15(12.09%) 59 (47.58%) p<0.001 fata de a,b,c 5. 61 (49.19%) (p<0.001fata de b,c,d) 25 (20.83%) (p<0.001 fata de c) 4 (3.22%) 34 (27.41%) (p<0.001 fata de c) 6. 77 (62.09%) (p<0.001 fata de b,c,d) 15 (12.09%) 16 (12.9%) 16 (12.9%) 7. 27 (21.77%) (p<0.01 fata de b) 9 (7.25%) 60 (48.38%) (p<0.001 fata de a,b,d) 28 (22.58%) (p<0.001 fata de b) 8. 39 (31.45%) (p<0.001 fata de c) 35(28.22%)



(p<0.01 fata de c) 17 (13.7%) 33(26.61%) (p>0.05% fata de c) 9. 49 (39.51%) (p<0.05 fata de b, <0.001 fata de c,d) 33 (26.61%) p<0.05 fata de d 24 (19.35%) 18 (14.51%) 10. 9 (7.25%) 26 (20.96%) (p<0.001 fata de a) 37 (29.83%) (p<0.001 fata de a) 52 (41.93%) (p<0.001 fata de a,b; <0.05 fata de c) Pentru o analiza mai detailata a chestionarului fiecare intrebare v-a fi analizata din perspectiva raspunsului global si particular pe cele trei grupuri evaluate. Intrebarea 1. Ati fi de acord ca cineva drag sa devina donator de organe? a. desigur, daca acea persoana si-a exprimat dorinta in acest sens ; b. da, chiar daca nu a dorit acest lucru intrucat consider acest lucru o mare binefacere ; c. da, daca asta ar aduce un beneficiu material urmasilor; d. nu, decizia de a dona organele este personala. Global 84 (67.74%) din cei evaluati, semnificativ statistic fata de varianta b, c, d (p<0.001) au fost de acord ca o persoana apropiata sa devina donatoare de organe daca acea persoana si-a exprimat dorinta in acest sens, se adauga acceptul a inca 12 (9.67%) persoane intrucat considera acest lucru o mare binefacere si 4 (3.22%) daca asta ar aduce un beneficiu material urmasilor. La polul opus au raspuns negativ 24 (19.35%) considerand donarea de organe o decizie personala (p<0.05 fata de varianta b, p<0.001 fata de varianta c) Medicii au ales preponderent varianta a 18 (75%) semnificativ statistic (p<0.001), la fel si studentii la medicina 56(80%), p<0.001 in timp ce asistentele medicale au optat pentru varianta d in proportie de 50%, semnificativ statistic in acest grup fata de variantele b, c p<0.01 dar si fata de variantele alese de celelalte doua grupuri (p<0.05 fata de varianta aleasa de medici si 0.001 fata de studenti) – (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 2. Dar dvs. a-ti accepta sa va donati organele ? a. da, este foarte important sa poti salva vieti ; b. da, daca asta mi-ar aduce beneficii materiale mie in timpul vietii sau ulterior familiei mele; c. nu, nu sunt de acord sa imi impart tesuturile si organele ; d. nu, donarea de organe nu este o obligatie umana comuna. Intr-o majoritate semnificativ statistica 102(82.25%) –p<0.001 persoa-nele evaluate au fost de acord sa doneze propriile organe din perspectiva binefa-cerii doar 1.61% acceptand beneficii materiale in acest sens, doar 16% nefiind de acord. Acceptul de a dona organe a fost in proportie de >80% atat in grupul medicilor cat si studentilor, de peste 60% in grupul asistentilor medicali unde deci observam o proportie de 33.33% de refuz (semnificativ statistic p<0.01 fata de studenti) mai ales privind din perspectiva faptului ca corpul uman nu e un bun comun. 2.85% din studenti apreciaza beneficiul material obtinut din transplant. (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 3. Considerati suficienta definirea mortii prin moartea creierului astfel fiind posibila recoltarea de organe ? a. da, dupa oprirea functiilor creierului toate celelalte organe isi vor inceta functia; b. da, cu pierderea functiei creierului se asociaza pierderea permanenta a starii de constienta deci functia celorlalte organe nu mai este justificata deci pot fi transplantate; c. nu, intrucat celelalte functii pot fi mentinute artificial deci corpul este inca viu; d. nu, daca celelalte functii exista organismul trebuie mentinut intreg pana inceteaza toate functiile. Aproape 75% dintre cei evaluati au considerat definitia mortii explicita si suficienta pentru a permite prelevarea de organe. Medicii au considerat suficienta definitia in procent de 100%, studentii



peste 70%, majoritatea (semnificativ statistic fata de asistentii medicali p<0.005) considerand ca pierderea starii de constienta nu mai justifica functionarea celorlalte organe. 40% din asistentii medicali (semnificativ statistic fata de medici si studenti) considera ca intrucat exista posibilitatea mentinerii artificiale a functiilor organismul trebuie mentinut ca un tot unitar pana la incetarea tuturor functiilor. (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 4. Considerati etica aprobarea prin lege a consimtamantul prezu-mat in Romania? (inseamna ca daca o persoana nu si-a exprimat in cursul vietii dezacordul cu privire la donarea de organe pentru transplant, atunci aceste organe pot fi prelevate fara a se mai solicita acordul familiei.) a. da, in acest fel ar creste substantial numarul de donatori; b. sunt multi oameni care ar dori sa fie de folos in acest sens, dar nu stiu cum pot proceda ; c. nu, corpul unei persoane nu este un bun public ; d. nu, intrucat decizia de a dona este una personala, exprimata de o persoana competenta sau de o alta persoana apropiata pacientului. Introducerea consimtamantului pre-zumat a fost dezaprobata de 60% din persoanele evaluate, semnificativ statistic fata de acceptul acestei legi, majoritatea considerand esential acordul personal sau al familiei. Diferentiat constatam o diferenta semnificativ statistica intre opiniile medicilor acestia fiind prepoderent de acord cu introducerea consimtamantului prezumat privind aceasta mai ales ca o solutie pentru cresterea numarului de donatori, studentii s-au impartit in doua grupuri 42% fiind de acord iar 58% dezaproband o astfel de legiferare. La polul opus, asistentii medicali care dezaproba o astfel de lege in proportie de 73% pornind de la observatia ca decizia de a dona organele poate apartine persoanei sau familiei. (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 5. Cui ar trebui sa i se acorde prioritate daca transplantul este posibil, dar inca nu exista organe disponibile? a. persoanelor mai tinere fata de varstnici; b. persoanelor cu sanse mai mici de supravietuire aflati in stare critica ; c. persoanelor care ei insisi au acceptat ca post mortem sa devina donatori; d. este mai bine sa se respecte cu strictete ordinea de pe lista de asteptare. La evaluarea globala 49.19% din intervievati (p<0.001) au considerat ca varsta tanara este criteriul important de apreciere a prioritatii pentru transplant, 27% opteaza pentru mentinerea ordinii de pe lista de asteptare iar 21% dau prioritate cazurilor mai grave. Doar 3% apreciaza acordul de a oferi organe la randul lor. Studentii si asistentele au apreciat preponderent criteriul varsta in acordarea prioritatii in timp ce medicii au optat semnificativ statistic fata de celelalte doua grupuri pentru respectarea cu strictete a listei de asteptare. (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 6. Considerati morala obtinerea de tesuturi si organe de la persoane aflate in viata? a. da, daca persoana respectiva este de acord; b. da, daca se face pentru o persoana apropiata genetic; c. nu, intrucat poate periclita viata persoanei respective; d. nu, daca se face pentru beneficii materiale. Global raspunsul la aceasta intrebare a fost favorabil semnificativ statistic (p<0.001) mai ales daca persoana respectiva e de acord avand mai putina importanta gradul de rudenie (12.09%). Comparativ, pe cele trei grupuri medicii si studentii la medicina au fost de acord cu obtinerea de organe si tesuturi de la persoane in viata, in timp ce cadrele medii nu au fost de acord (semnificativ fata de medici). (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 7. Vanzarea de organe este justificabila din perspectiva etica? a. da, daca o persoana accepta acest schimb de ce nu?; b. da, orice justifica salvarea unei vieti; c. nu, o fiinta umana nu poate fi vanduta; d. nu, in acest fel doar persoanele bogate ar beneficia de transplant. Privind vanzarea organelor raspun-sul a fost concordant cu legislatia in vigoare si anume negativ in proportie de peste 70%, semnificativ



statistic (p<0.001). Medicii au optat in proportie de 41.66% pentru vanzare in conditiile in care donorul accepta schimbul (semni-ficativ statistic fata de studenti p<0.01) insa predomina in toate cele trei grupuri ideea de respingere a unui astfel de schimb, o fiinta umana neputand constitui obiectul unei tranzactii. (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 8. Este morala utilizarea terapeutica a tesuturilor recoltate de la embrioni umani? a. da, cel mai important este salvarea unei vieti; b. da, intrucat tesuturile de la embrioni au proprietati ce le permit o gama larga de utilizari ; c. nu, intrucat se folosesc un numar mare de fetusi avortati d. nu, este imoral sa obtii tesuturi prin sacrificarea unor vieti Utilizarea de tesuturi recoltate de la embrioni umani a fost acceptata de aproximativ 60% din cei intervievati (p<0.01 fata de varianta c) in timp ce 26.61% considera ca nu pot accepta astfel sacrificarea unor vieti. Acceptarea acestei surse s-a facut preponderent in grupul medicilor si studentilor (p<0.001 fata de cadrele medii) mai ales din considerentul proprietatilor pe care le au aceste tesuturi in timp ce asistentii medicali resping aceasta procedura din ambele considerente (numar mare de fetusi ,sacrificarea unor vieti). (tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 9. Considerati xenotrans-plantul (de la animale) ca fiind o solutie? a. da, daca se realizeaza de la specii foarte apropiate genetic cu rezultate optime; b. da, in acest fel ar creste semnificativ numarul de transplanturi ; c. nu, nu este etic sa cresti animalele ca sursa de organe ; d. nu, exista riscul ca sa introducem la om patogenie animala; Global, raspunsul a fost in favoarea utilizarii xenotransplantului in conditiile in care se face de la specii apropiate genetic (39.51%) – p<0.005 fata de varianta b, p<0.001 fata de raspunsul c, d – iar 26.61% au apreciat faptul ca astfel ar creste semnificativ numarul de transplante. Doar 19 % au considerat xenotransplantul ne-etic iar 14.51% au fost ingrijorati de introducerea de patogenie animala la om. Separat pe grupuri constatam ca medicii au ales in proportie de 75%, semnificativ statistic (p<0.05/S, p<0.001AM) utilizarea xenotransplantului de la specii apropiate genetic de asemenea studentii au optat preponderent pentru aceasta varianta (44.28%) - semnificativ statistic fata de cadrele medii (p<0.001) in timp ce 46.66% din acestea au apreciat xenotransplantul ca ne-etic (p<0.001 fata de medici si studenti) si 26.66% au subliniat riscul de introducere de patogenie animala la om. ((tabelul 2, fig. nr. 1) Intrebarea 10. Este morala clonarea umana cu scopul de a preleva tesuturi si organe? a. da, in acest fel ar creste semnificativ posibilitatea de transplant; b. da, daca procesul ar putea fi controlat doar in aceasta directie; c. nu, nu este moral crearea in acest scop de fiinte umane; d. nu, nu este etic si crestineste sa creem in acest fel fiinte umane. La aceasta intrebare balanta a inclinat favorabil spre respingerea posibilitatii de clonare pe de o parte fiind imorala crearea unor fiinte in acest scop (29.83%- semnificativ statistic p<0.001 fata de varianta a) pe de alta parte nefiind crestineste si etic crearea de fiinte umane in acest fel (41.93% – semnificativ statis-tic p<0.001 fata de a, b,<0.05 fata de varianta c). Totusi un procent de 20.96% accepta clonarea cu conditia ca procesul sa fie controlat doar in aceasta directie - la evaluarea pe grupuri studentii fiind cei care aproba aceasta posibilitate in procent de 30% (p<0.05 fata de medici). Medicii resping aceasta posibilitate preponderent pe criterii morale (66.66% – p<0.01 fata de studenti si cadre medii) in timp ce cadrele medii dezaproba preponderent aspectul ne-etic/crestin al problemei (60%-p<0.05/medici) (tabelul 2, fig. nr. 1) Discutii: 1. Majoritatea persoanelor evaluate au fost de acord sa accepte donarea organelor persoanelor dragi ceea ce poate fi ceea ce este in acord cu utilitarianismul in mod evident consecintele acestei decizii fiind bune dar contravine principiului autonomiei persoanei, decizia e a dona propriile



organe trebuind sa apartina fiecarui individ in aceasta situatie. 2. Acceptul majoritatii de a dona organele concorda din nou cu utilitarianismul, ideea de a face bine fara beneficii ulterioare apropriindu-ne chiar de teoria virtutii. Si totusi principiul autonomiei este prezent si nu poate fi neglijat dar se isca evident un conflict. 3. Concordant cu definitia legala a mortii majoritatea au acceptat conceptul de moarte cerebrala ca echivalent al decesului; se mentin insa dileme etice legate de continuarea functionarii celorlalte organe si intrucat celelalte functii pot fi mentinute artificial corpul poate fi considerat viu. Poate fi astfel imoral, necrestinesc sa curmam astfel evolutia lucrurilor. 4. Contrar cu rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat in Romania in aprilie 2007 conform caruia persoanele evaluate erau de acord cu introducerea consimtamantului prezumat chestionarul actual respinge o asemenea legiferare la evaluarea globala. Totusi rezultatele sunt discordante intre grupuri medicii fiind preonderent de acord, cadrele medii resping aceasta posibilitate dominant. 5. Dilema etica legata de prioritatea la transplant este prezenta si in evaluarea de fata, persoanele mai tinere au ales prioritara varsta tanara, apoi ca prioritate starea critica si in conform cu legislatia actuala se opteaza pentru respectarea ordinii de pe lista de asteptare. Nu este adoptat cu usurinta criteriul acceptului donarii de organe probabil pentru ca in aceasta dilema domina principiul autonomiei in timp ce binefacerea sau utilitarianismul nu sunt acceptate. 6. Colectarea de organe de la donori vii este legiferata actual fiind permisa intre persoanele inrudite genetic; chestionarul de fata indica aprobarea acestui fapt contand mai putin gradul de rudenie daca exista acceptul donorului. 7. Ramane controversata obtinerea acestor organe contra cost in conditiile in care nu este etic sa stabilim un pret pentru o fiinta umana dar totusi se practica in anumite tari creind discrepanta intre posibilitatile de obtinere a organelor. 8. In conditiile in care necesarul de transplant creste se impune obtinerea unor noi resurse, in acest sens s-a dezvoltat utilizarea de tesuturi de la embrioni umani cu mare aplicabilitate data fiind lipsa expresiei complexului major de histocompatibilitate. Aceasta resursa a fost rapid asimilata, rezultatele chestionarului de fata concordand cu acceptul in lumea medicala mai ales ca opinia in acest sens apartine preponderent medicilor si viitorilor medici. Bibliografie: [1] Amarakone K., Panesar S, Ethics and Human Science, Elsevier Mosby, Edinburgh, 2006 [2] Astarastoae V., Transplantul de organe: consimtamantul prezumat - intre utilitate si etica medicala, Viata Medicala, nr.17 (903), an XIX, pg. 5, 27.04.2007; [3] English V, Sommerville A, Presumed consent for transplantation: a dead issue after Alder Hey?, J. Med Ethics, vol. 29, pg. 147-152, 2003; [4] Ghitescu T, Etica medicala, Ed. Impex – Speranta, Bucuresti, pg. 192, 1992; [5] Gillon R.. Ethics needs principles—four can encompass the rest—and respect for autonomy should be "first among equals", Med Ethics, vol. 29, pg. 307-312, 2003; [6] Giovanni Berlinguer, Bioethics, health, and inequality, The Lancet, London, Sep. 18-Sep 24, vol. 364, Iss. 9439, pg. 1086-1092, 2004; [7] Harris J., Consent and end of life decisions. J. Med. Ethics, vol. 29, pg. 10-15, 2003; [8] Hope T., Savulescu J., Hendrick Judith, Medical Etichs and Law – the core curriculum, Churchill, Livingstone, 2003; [9] Machin V., Medicolegal Pocketbook, Churchill Livingstone, 2003; [10] Moldovan A. T., Tratat de drept Medical, Ed. All, Bucuresti, 2002.

continuare

© Revista Romana de Bioetica Este interzisa reproducerea partiala sau integrala a continutului fara acordul RRB



Bioetica - Duca, Rogozea, Balescu,Leasu

Documents

Transcript of Bioetica - Duca, Rogozea, Balescu,Leasu