8/2/2019 BIODIVERSITATEA sI CONSERVAREA BIODIVERSITII9

1/6

BIODIVERSITATEA sI CONSERVAREA BIODIVERSITII9.1. Biodiversitatea - oproblema globalaComunitatile biologice, dezvoltate in milioane de ani, au nceput sa fie distruse de

activitatile oamenilor. Un numar mare de specii sufera un declin rapid, unele fiind aproape de punctul de undencepe extinctialor, ca rezultat al vnarii excesive, distrugerii habitatelor, atacului salbatic al pradatorilor sau c

929c25j ompetitorilor introdusi de catre om. Principalul inamic al biodiversitatii este saracia iar protectiaacesteia trece, in mod obligatoriu, prin ameliorarea bunastarii umanitatii si lupta mpotriva subdezvoltarii

.Diversitatea biologica este definita ca fiind abundenta de entitati vii pe Pamnt, reprezentata de milioane deplante, animale si microorganisme, genele pe care acestea le contin, complexitatea ecosistemelor pe care leformeaza n mediul biologic.Conservarea diversitatii biologice nu studiaza doar specii si habitate, ci sieficacitatea unor masuri active de protectie. Conservationistii includ n studiile lor si aspecte sociale,economice, politice si etice.Conservationistii nu lucreaza numai n plan stiintific, ci si n plan politic si

educational, implicnd oficialitatile locale, guvernamentale si comunitatile locale n planurile de protectie.ncepnd cu Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului Inconjurator de la Stockholm din iunie 1972 se

recunoaste, oficial si la nivel international, interdependenta dintre problemele sociale, tehnologice,economice si cele ecologice. Pornind de la acest adevar, s-a dezvoltat conceptul, apoi strategia, dezvoltarii

durabile, n cadrul careia ecologia joaca rolul unei adevarate placiturnante. Recunoasterea importantei acesteidiscipline, patrunderea ideilor si principiilor ecologice n constiinta unei mari parti a populatiei, inserarea

problemelor de mediu n programele partidelor si guvernelor etc. sunt realizari incontestabile. Lor li sedatoreaza dezvoltarea de programe internationale, elaborarea unor acte normative coerente si constituirea unor

organisme nationale si internationale specializate pe problemele mediului nconjurator. Conventia de la Berna(1979) a jucat un rol major n domeniul conservarii florei si faunei salbatice, a habitatelor naturale. Se refera, n

special, la conservarea pasarilor migratoare. Conferintele la nivel nalt de la Rio de Janeiro (1992), de laJohanesburg (2002) s.a. nu au facut decat sa ntareasca vointa de actiune a majoritatii tarilor n domeniul

mediului inconjurator si a dezvoltarii durabile. Declaratia de la Rio afirma principiul "poluatorul plateste",prin care companiile si guvernele trebuie sa si asume responsabilitatea financiara pentru daunele cauzate

mediului. Termenul de globalitate a fost folosit pentru prima data n SUA, la primul forum americanNationalForum on BioDiversity (1986). Termenul este atribuit lui E.O.Wilson, cunoscut entomolog si sociobiolog.

Transpunerea n tiparele politice si de drept international s-a realizat in 1992, la Conferinta Natiunilor Unitepentru Mediu si Dezvoltare (CNUE) care va adopta Conventia asupra Diversitatii Biologice (CBO),semnata de 168 de state. Diversitatea speciilor de pe Terra a crescut continuu de la aparitia vietii. Aceasta

crestere nu a fost constanta, existnd perioade cu o rata mare a speciatiei urmate de altele cu schimbari minime.In timp geologic s-au produs cinci extinctii n masa. Cea mai mare extinctie a avut loc la sfrsitul Permianului,

acum 250 milioane ani, cnd se pare ca au disparut intre 77 - 96% din totalul speciilor marine. Este foarteprobabil ca extinctiile sa fie cauzate de perturbatii majore (eruptii vulcanice pe mari suprafete sau coliziunea cuun asteroid), care au determinat aparitia unor schimbari ale mediului carora multe specii nu le-au facut fata. Au

trebuit sa treaca 50 de milioane de ani pentru ca numarul mare de familii pierdute in Permian sa se refaca.Extinctiile ca si speciatiile fac parte mai mult ca sigur din ciclul natural. Chiar daca extinctiile sunt un proces

natural pierderea speciilor este periculoasa atunci cnd rata de extinctie este mai mare dect rata speciatiei.

Rata actuala de extinctie este de 100 pna la 1 000 de ori mai ridicata decat ratele din trecutul geologic. Acestepisod nou al extinctiilor este numit a sasea extinctiesieste datorat exclusiv activitatii umane. Pierderea despecii este fara precedent si ireversibila.Multe resurse naturale precum aerul, apele, solul, speciile rare,

peisajele deosebite sunt considerate a fi resurse comunecare sunt bunul intregii societati. Aceste resurse nusunt ntotdeauna asociate cu o valoare monetara. Oamenii, industriile, utilizeaza si degradeaza aceste resurse

fara a plati dect simbolic sau deseori fara a plati nimic, situatie descrisa ca tragedia bunului comun. Insistemele ecologiste de evaluare (economie ecologica) utilizarea acestor resurse comune este inclusa ca parteinterna a afacerii si intra n costul de productie al produsului. Atunci cnd oamenii si organizatiile vor plati

pentru actiunile lor se va diminua si degradarea mediului. astfel ca industriile vor avea politici desupraveghere mai severe si vor fi mai precaute cu mediul.Demonstrarea valorii diversitatii biologice si a

resurselor naturale este o problema foarte complexa, ea fiind determinata de o varietate de factori economici

si etici. Un obiectiv major al economiei ecologice este dezvoltarea metodelor de evaluare a componentelordiversitatii biologice. Au fost elaborate metode pentru atribuirea de valoare economica variabilitatii genetice,

speciilor, comunitatilor biologice si ecosistemelor.

8/2/2019 BIODIVERSITATEA sI CONSERVAREA BIODIVERSITII9

2/6

9.2. Valoarea biodiversitatii9.2.1. Valori economice directe1.) Valori utilizate pentru consumValorile utilizate pentru consum pot fi atribuite bunurilor care sunt consumate local si care nu apar pe pietelenationale si internationale. Oamenii care traiesc aproape de terenurile productive utilizeaza adesea o parteconsiderabila a bunurilor produse pentru consumul propriu. n cazul n care populatia din mediul rural nu estecapabila sa obtina aceste produse (ex. vnatul, combustibilul lemnos), ca urmare a efectelor degradariimediului, supraexploatarii resurselor naturale sau datorita instituirii ariilor protejate, standardul de viata va fi n

scadere, fapt ce poate merge pna la punctul in care devine imposibila supravietuirea si este necesara migrareaspre centrele urbane. 2.) Valoarea de utilizare a produselor Valoarea de utilizare a produselor este valoareadirecta atribuita produselor care sunt recoltate din mediul salbatic si vndute pe pietele comerciale nationale sauinternationale. In prezent, lemnul este cel mai important produs obtinut din mediul natural, cu o valoarecirculanta n comertul international de peste 120 miliarde USD an. Productia de lemn este exportata n proportietot mai mare din multe tari tropicale, care obtin astfel valuta pentru industrializare sau plata datoriilor.Produsele nelemnoase din padure, incluznd vnatul, fructele, latex-ul, rasinile, plantele medicinale au deasemenea o valoare productiva foarte mare. De exemplu, produsele nelemnoase exportate de India reprezinta63% din totalul exporturilor forestiere Valoarea produselor nelemnoase mpreuna cu valoarea lemnului aduce oputernica justificare economica pentru mentinerea ecosistemelor forestiere n bune conditii. Beneficii enormeobtinute din comertul ilegal "de viata salbatica", precum si ingeniozitatea retelelor fac dificile controlul si

stoparea acestei activitati. De exemplu, un cimpanzeu este platit braconierilor cu aproximativ 70 USD si sevinde beneficiarului cu circa 7.500 USD. Cea mai importanta valoare de utilizare pentru multe specii consta ncapacitatea lor de a produce noi materii prime pentru industrie si de a mbunatati genetic culturile agricole.Populatiile salbatice produc sursa de material genetic care le poate redresa genetic pe cele domestice. In cazulplantelor cultivate, speciile salbatice pot produce gene care confera rezistenta la boli sau determina crestereaproductiei. Continua ameliorare genetica a plantelor cultivate este necesara nu numai pentru crestereaproductiei dar si ca protectie mpotriva insectelor rezistente la pesticide, virulentei unor fungi, bacterii sauvirusi necunoscuti. Pierderea plantelor cultivate poate fi adeseori legata direct de variabilitatea geneticaredusa. Astfel, n Irlanda, n anul 1846, cartofii au fost distrusi aproape n totalitate. Consecintele acesteivulnerabilitati genetice ridicate s-au concretizat prin moartea a peste 1,5 milioane de irlandezi si cu migrareaaltor 2-3 milioane n alte tari, cartoful fiind un aliment de baza. n anul 1922 cartoful a fost aproape decimat

n fosta URSS. Exemplele pot continua. Speciile salbatice pot fi adesea utilizate ca agenti biologici de control.Exemplu: viermele alb al maniocului a fost introdus accidental n Africa unde a produs pagube de circa 2miliarde de USD/an reducnd substantial hrana a peste 200 de milioane de africani. Dupa cercetari intense,entomologii au descoperit o viespe din Paraguai, necunoscuta initial ca parazit al viermelui alb al maniocului.Un program de crestere si introducere a 250 000 de viespi n Africa a condus la controlul dezvoltarii viermeluisi reducerea a 95% din pierderile de manioc. Lumea naturala este si o importanta sursa de materii prime nindustria farmaceutica. Mai mult de 75% din primele 150 de medicamente prescrise curent in S.U.A. suntderivate din plante, animale, fungi, bacterii. Doua medicamente obtinute dintr-un melc de mare din Madagascars-au dovedit a fi eficiente in tratarea leucemiilor si a altor boli de snge. Aceste tratamente au crescut rata desupravietuire a copiilor cu leucemie de la 10% la 90%. Comunitatile biologice ale lumii sunt n continuare

cercetate pentru a se descoperi noi plante, animale, fungi si microorganisme care pot fi utilizate in luptaoamenilor cu boli precum cancerul sau SIDA.

9.2.2. Valori economice indirecte Comunitatile biologice produc o mare varietate de servicii de mediu care nusunt consumate prin utilizare. Ele previn inundatiile si eroziunea solurilor, purifica apele si creeaza locuripentru recreere si studiere a naturii. a.) Productivitatea ecosistemelor. Capacitatea fotosintetica a plantelor sialgelor consta n captarea energiei solare de catre tesuturile vii. Acestea reprezinta startul celor maiimportante relatii trofice care implica aproape toate speciile pe care omul le exploateaza. Aproximativ 40%din productivitatea mediului terestru este utilizata direct sau indirect de om. Distrugerea vegetatiei dintr-unareal conduce la pierderea productiei de biomasa si deteriorarea comunitatilor de animale care traiesc n acelareal. Chiar daca ecosistemele degradate sunt refacute - adesea cu cheltuieli foarte mari - nu se mai poate

restabili functionalitatea initiala a ecosistemelor, acestea nemaiavnd aceeasi bogatie n specii. Multe studiiasupra pajistilor naturale si artificiale confirma faptul ca pierderea unor specii determina declinulproductivitatii, comunitatea fiind mai putin capabila sa raspunda la variatii ale mediului, precum seceta. Atuncicnd sunt pierdute specii, comunitatile biologice isi vor reduce substantial capacitatea de adaptare la

8/2/2019 BIODIVERSITATEA sI CONSERVAREA BIODIVERSITII9

3/6

schimbarile produse de activitatea umana. b.) Protectia apelor si a resurselor edafice. Comunitatile biologiceau o importanta vitala n protejarea resurselor de apa, protectia ecosistemelor mpotriva inundatiilor sau seceteisi mentinerea calitatii apei. Aparatul foliar si litiera intercepteaza ploaia si reduc impactul picaturilor de apa cusolul, radacinile plantelor si microorganismele contribuie la aerarea solului, marindu-i capacitatea de aabsorbi apa. Cresterea capacitatii de retentie a apei reduce posibilitatea de producere a inundatiilor care apardupa ploile puternice si asigura o cedare lenta a acesteia, n zile sau saptamni dupa ploaie. Atunci cand

vegetatia este degradata, rata de eroziune a solurilor si chiar alunecarile de teren cresc rapid, reducndsubstantial valoarea terenurilor. Mai mult, particulele de sol ajunse n apa pot elimina animalele de apa dulce,viata marina din estuare. Sedimentele reduc indicele de potabilitate si indirect posibilitatea de utilizare a apeide catre comunitatile umane ce traiesc de-a lungul rurilor. Cresterea debitului solid conduce la colmatareaaccelerata a lacurilor de acumulare, la diminuarea productiei de energie electrica sau reducereanavigabilitatii. c.) Ameliorarea climatului. La nivel local arborii modifica temperatura prin reducereainsolatiei directe si procesul de evapotranspiratie. Efectul racoritor diminueaza utilizarea ventilatoarelor siaparatelor de aer conditionat, sporeste confortul si imbunatateste productivitatea muncii. La nivel regional,evapotranspiratia asigura secvente ale circuitului apei n natura. Pierderea vegetatiei din unele regiuni de peglob a condus la reducerea, la nivel regional, a cantitatii anuale a precipitatiilor. La nivel global, crestereaplantelor este corelata cu ciclul carbonului. Diminuarea suprafetei ocupate de covorul vegetal are ca efect

reducerea capacitatii de absorbtie a CO2, contribuind la cresterea concentratiei acestui gaz n atmosfera si maideparte la efectul de ncalzire globala. d.) Depozitarea deseurilor si retentia nutrientilor. Comunitatilebiologice sunt capabile sa reduca si sa imobilizeze poluanti ca metale grele, pesticide, ape uzate, care au fostintrodusi n mediu prin activitati umane. e.) Relatiile dintre specii. Existenta multora dintre speciile vnate deoameni pentru valoarea lor economica depinde de alte specii salbatice. Astfel, declinul unei specii salbatice cuimportanta mica pentru oameni poate determina diminuarea numarului celor vnate. O parte din animalelesalbatice vnate sunt dependente de insectele si plantele necesare hranei. Declinul populatiilor de insecte si alcomunitatilor de plante va conduce la scaderea efectivului de animale vnate de om. Numeroase specii deplante cultivate sunt entomofile, depinznd de insecte pentru polenizare. Diseminarea multor specii speciisalbatice este dependenta de animalele care le consuma fructele. Unele din relatiile cele mai semnificative dincomunitatile biologice sunt acelea dintre speciile de plante si microorganismele din sol care produc nutrientiiesentiali prin descompunerea plantelor si animalelor moarte. Cresterea lenta si moartea arborilor din padurileEuropei poate fi atribuita, n parte, efectului ploilor acide si poluarii aerului asupra fungilor din sol. f.)Recreerea si ecoturismul. Un scop important al activitatilor recreationale este acela de relaxare n naturaprin intermediul unor activitati precum drumetia, fotografiatul, tabere ornitologice, observarea balenelor etc.Valoarea monetara a acestor activitati, numita uneori valoarea farmeculuipoate fi considerabila (circa de 800miliarde USD/an). Ecoturismul este o industrie n rapida dezvoltare, implicnd peste 200 milioane de persoanepe an si rulnd miliarde de USD/an n lume. Vizitarea unor tari de catre aceasta categorie de turisti sicheltuielile facute sunt realizate cu scopul de admira comunitatile biologice si specii rare. Rolul ecoturismuluieste n particular important n multe tari tropicale. Ecoturismul poate furniza o justificare imediata, pragmaticapentru protejarea diversitatii biologice, n mod particular atunci cnd activitatile pe care le presupune suntintegrate ntr-un plan general de management. g.)Valoarea educationala si stiintifica. Multe carti, reviste,programe de televiziune, materiale multimedia, filme produse n scopuri educationale si recreative sunt bazatepe teme din natura. Aceste produse educationale valoreaza probabil miliarde de dolari pe an. h.)Monitorizarea factorilor de mediu. Speciile care au sensibilitati aparte la toxine pot servi drept sistem initialde avertizarentr-un program de monitorizare a starii de sanogeneza a mediului. Unele specii pot servi ca

nlocuitori ai unor echipamente de detectie deosebit de costisitoare. Cei mai cunoscuti indicatori sunt licheniicare cresc pe roci si absorb substantele chimice din ploi sau aer. O cantitate mare de substante toxice distrugelichenii, fiecare specie avnd un nivel distinct de toleranta la poluarea atmosferica. Compozitia comunitatilor delicheni dintr-un areal poate fi utilizata ca indicator biologic (biomarkeri)al nivelului de poluare a atmosferei,iar abundenta lor poate indica arealele contaminate. Molustele si algele sunt de asemenea utilizate ca indicatoribiologici.

9.2.3. Valori optionale Valoarea optionala a speciilor consta n potentialul de a produce un beneficiu economicsocietatii umane n viitor. Continua schimbare a societatii umane genereaza necesitati, deci trebuie sa existemetode care sa le satisfaca. Adesea solutia problemei este un animal sau o planta necunoscuta anterior.

8/2/2019 BIODIVERSITATEA sI CONSERVAREA BIODIVERSITII9

4/6

Cautarea de produse naturale noi este foarte extinsa. Entomologii cauta insecte utilizabile ca agenti biologici decontrol, microbiologii cauta bacterii care sa asiste procesele biochimice industriale, zoologii cauta sa identificespecii ce pot produce proteine animale mai eficiente etc. Posibila valoare economica a speciilor este greu deprecizat deoarece este bazata pe produse sau procese neimaginabile nca. Agentiile de asigurari medicale sicompaniile farmaceutice sunt angajate n eforturi mari de colectare si prelucrare a unor plante pentru a exploatacapacitatea lor de a lupta cu diverse maladii. Descoperirea unui agent anticancer n tisa pacifica (Taxus

brevifolia) un arbore specific padurilor seculare nord-americane, este unul din rezultatele recente ale acestorcautari. O alta specie cu valoare n producerea unor medicamente este arborele Ginkgo biloba care maivegeteaza spontan doar n cteva localitati izolate din China. In decursul ultimilor 20 de ani, o industrie de 500milioane de USD/an a fost dezvoltata in jurul plantatiilor de ginkgo. De asemenea s-au dezvoltat liniitehnologice n fabricile de medicamente din Europa si Asia, care extrag din frunze un complex extrem de util ntratarea problemele de circulatie, accidente cerebrale, pierderea memoriei. Unele specii sunt evaluate aparentca neavnd valoare economica considerabila. Daca doar una din aceste specii devine extincta nainte dedescoperirea ei va fi o pierdere iremediabila pentru economia globala, chiar si n cazul n care majoritateacelorlalte specii vor fi prezervate. Diversitatea speciilor poate fi comparata cu un manual care neexplica cum ar fi posibila mentinerea Pamntului n viata . Pierderea unor specii este echivalentul ruperiianumitor pagini din acest manual; daca informatiile din paginile pierdute vor fi necesare pentru a ne salva

pe noi sau o alta specie vom constata prea trziu ca informatiile disparute sunt de nenlocuit. Niciodata nuvom face prea mult pentru a salva specii sau ecosisteme, niciodata nu putem spune ca o specie esteimportanta sau nu. Practic nu avem cum sa ne dam seama de dimensiunea dezastrului pe care l poatedeclansa pierderea unei specii.

9.2.4. Valoarea existentialaFoarte multi oameni din lumea ntreaga au grija de animalele salbatice si suntpreocupati protectia lor. Acest lucru poate fi asociat cu dorinta ca ntr-o zi putem vizita habitatul uneispecii si chiar sa o observam n salbaticie. Cteva specii, denumite megafauna charismatica, ca panda, leii,elefantii, bizonii si numeroase pasari evidentiaza raspunsuri emotionale din partea oamenilor. Acestiavalorifica emotiile traite n mod direct bucurndu-se si contribuind cu bani n sustinerea organizatiilor demediu, care la rndul lor participa la protectia acestor specii si habitatelor lor. Populatia si organizatiileguvernamentale si neguvernamentale contribuie anual cu sume de ordinul a miliardelor de dolari la protejareadiversitatii biologice, ndeosebi n tarile dezvoltate. Aceste sume se regasesc n valoarea existentiala a speciilorsalbatice si comunitatilor biologice, reprezentnd de fapt fondurile pe care oamenii sunt dispusi sa le plateascapentru a preveni extinctia speciilor si distrugerea habitatelor. In concluzie, economia ecologica ajuta la punereain evidenta a unei game largi de bunuri si servicii produse de diversitatea biologica. Acest lucru a permiscercetatorilor sa evalueze mai corect proiectele, cuantificnd si impactele asupra mediului, variabile care nainteerau scoase din ecuatie.

9.3. Tipuri de biodiversitateNivelurile la care este si trebuie abordata diversitatea sunt sunturmatoarele:A.) Biodiversitatea genetica(intraspecifica) reprezinta variabilitatea genotipurilor si genofondului

din interiorul populatiilor unei specii, pe ntregul sau areal de raspndire Omul este si un creator debiodiverstiate, nu numai un factor de erodare a acesteia. De-a lungul timpului, cel mai adesea prin metodeempirice, comunitatile umane au obtinut un numar impresionant de soiuri traditionale sau locale, precum si derase;B.) Biodiversitatea specifica (interspecifica) cuprinde totalitatea speciilor aflate ntr-un anumit biotop, oanumita regiune, tara s.a.m.d, privite si prin prisma importantei biogeografice, a efectivelor populatiilor si asuprafetelor ocupate de acestea. Multi autori apreciaza ca noi cunoastem aproximativ 13% din biodiversitateaTerrei. Numarul probabil de specii pe Glob este de circa 13.600.000 iar numarul de specii descrise de circa1.800.000. Disparitia sau extinctia speciilor si grupelor de organisme este un proces mult discutat n ultima

jumatate de secol. Caracterul acestui proces este alarmant ntruct, de la o rata naturala a extinctiilor de ospecie/4 ani s-a ajuns una-doua specii/ zi. Cauzele principale constau, n esenta, n supraexploatarea speciilor,supraexploatarea si deteriorarea habitatelor si n explozia procesului de poluare artificiala, cu toate efectele

sale asupra organismelor si asupra climatului general. C.) Biodiversitatea ecologica (a ecosistemelor)priveste mozaicul realizat de diversele comunitati de organisme, integrate ntr -un anumit biotop, dar sicomplexul de relatii functionale care guverneaza ecosistemele prezente. Acest tip de biodiversitate este, nmod cert, cel mai putin studiat, ntruct el nu priveste numai tipul de ecosistem si structura sa specifica, ci mai ales

8/2/2019 BIODIVERSITATEA sI CONSERVAREA BIODIVERSITII9

5/6

bogatia si lungimea lanturilor si retelelor trofice, modul n care se realizeaza circulatia materiei si energiei, precum sievaluarea capacitatii de productie si de suport a fiecarui tip de ecosistem n parte. Cauza acestei situatii estereprezentata de complexitatea unor astfel de cercetari.D.) Biodiversitatea culturala se considera ca toatepracticile, traditiile si creatiile umane, care au ca obiect ori ca baza de inspiratie componente ale viului, ntoata complexitatea sa. Prin aceste practici si traditii, omul a reusit sa creeze biodiversitate (specii hibride,varietati, soiuri si rase) ori sa conserve anumite fragmente din ecosistemele apropiate sufletului unei

anumite comunitati umane si ntr-o anumita perioada a dezvoltarii societatii. In toate regiunile Globului, de-alungul secolelor, populatia umana si -a construit asezari si si-a dezvoltat un anumit sistem agro-silvo-pastoralcare a ajuns la un anumit echilibru cu ambianta ecologica n care se practica. n acelasi timp, s-au consolidat oserie de traditii populare, de ritualuri pagne sau crestine, multe avnd ca "actori" elemente din mediul

nconjurator. De la aceste practici s-au dezvoltat si atitudini (protective ori distructive) fata de ambiantaecologica. Eliminarea acestor practici si traditii a dus si duce, implicit, la disparitia factorilor care aumentinut o anumita specie, un anumit tip de habitat n spatiul comunitatii respective. Pentru conservarea primelortrei categorii de biodiversitate, asocierea si utilizarea unora dintre aceste traditii culturale reprezinta una dintremodalitatile cele mai sigure si mai economicoase. Multe dintre esecurile ecologice au la baza tocmai schimbarea unortraditii seculare cu tehnologii importate, straine populatiei bastinase (agricultura intensiva n regiunile tropicale esteunul din exemplele tipice n acest sens).

9.4. Conservarea biodiversitati 9.4.1. Consideratii generale Astazi (n plin Deceniu ONU pentrucombaterea saraciei: 1997-2006), circa 1,3 miliarde de oameni traiesc ntr-o saracie absoluta, 40 de milioane moranual de boli cauzate de foame, despaduririle au un ritm mediu anual de circa 2%, urbanizarea a reunit deja 50% dinpopulatia Terrei, iar 5-14% dintre speciile diverselor grupe de organisme sunt puternic amenintate etc. Problema apeidevine una globala. Unii specialisti sunt de parere ca "Omenirea va muri de sete nainte sa moara de foame". Afirmatia se bazeaza pe faptul ca, n deceniul trecut, peste 1 miliard de oameni nu aveau acces la apapotabila, iar circa 10 milioane mureau anual din cauza bolilor generate de lipsa acesteia.n aceste conditii estenecesara folosirea oricaror modalitati care ar fi n masura sa asigure conservarea biodiversitatii n ansamblulei ori a unor specii puternic amenintate cu disparitia, pentru ca noi nu putem prevedea care specie estecheie ntr-un ecosistem. 9.4.2. Conservarea "in situ" Singura posibilitate reala de a proteja speciilepericlitate cu disparitia ramne ncercarea de a conserva comunitatile biologice si ecosistemele din care facparte. Conservarea "in situ" ramne, asadar, solutia optima, ideala pentru strategia conservativa. a.)Categorii sozologice de specii Multa vreme, naturalistii au luat n considerare acele specii care erau rare, oriprezentau o valoare biogeografica deosebita, chiar si una sentimentala. Asa s-au declarat "monumente alenaturii", asa s-au constituit rezervatiile stiintifice si naturale si, tot asa, s-au elaborat primele "liste rosii" sau"carti rosii" si s-a nascut sozologia - stiinta a conservarii biodiversitatii. Pe plan mondial, la ora actuala suntstabilite urmatoarele categorii sozologice de specii , alaturi de liste ale speciilor vegetale si animalecare necesita o protectie stricta:- specii disparute;- specii n mare pericol;- specii amenintate;- speciivulnerabile;- specii rare;- specii potential amenintate;- specii ale caror statut nu este nca elucidat;- specii farainteres pentru lista rosie;- specii sau taxoni neevaluati.

b. Categorii de arii protejatePe plan mondial exista 10 categorii de arii protejate (conform clasificariifacute de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - IUCN): rezervatii stiintifice sau rezervatiiintegrate, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii de conservare a naturii, peisaje marine sauterestre protejate, rezervatii de resurse naturale, regiuni biologice naturale si rezervatii antropologice, regiuninaturale amenajate petru utilizari multiple, rezervatii ale biosferei. La aceste zece categorii IUCN a mai admis ocategorie speciala numita RAMSAR sau zone umede de importanta internationala (mlastini, paduri demangrove, delte etc.). 2.)Parcurile nationale includ suprafete mari de uscat sau/si ape, n cadrul caroraecosistemele se afla ntr-un stadiu natural si cvasinatural si care cuprind una sau mai multe arii cu statutrezervatie integrala. n aceste arii sunt excluse exploatarile economice, iar vizitarea lor este autorizata n scopurieducative, de recreere sau culturale. Uneori, pe aceste suprafete sunt admise mici asezari

3.) Monumente ale naturii sunt incluse elemente naturale unice (pesteri, situri arheologice, suprafete cu oanumita flora si fauna), de o valoare exceptionala, care sunt protejate. Acestea sunt reprezentate de pesteri,vulcani, dune, zone salbatice mpadurite etc. Ele sunt accesibile publicului dar trebuie atent gestionate.

8/2/2019 BIODIVERSITATEA sI CONSERVAREA BIODIVERSITII9

6/6

4.) Rezervatii de conservare a naturii.(rezervatii naturale dirijate) sunt anumite suprafete de teren, carepermit mentinerea n stare buna a faunei sedentare sau migratorii si a florei

5.) Parcurile naturale.

6. Rezervatii ale biosferei constituie areale protejate pe plan international, prin intermediul lor fiind

demonstrata valoarea principiilor de conservare a a umanitatii. Aici se realizeaza cercetari fundamentale si areloc monitorizarea ntregii activitati din biosfera. n rezervatiile biosferei, pe lnga cercetare si supraveghere, sedesfasoara actiuni complexe de educatie, formare si demonstratie. Rezervatiile biosferei au luat nastere prinprogramul UNESCO nca din 1984 (cuprinde peste 300 de teritorii). Statutul acesta a fost acordat si DelteiDunarii, din anul 1992.

7. Bunuri de patrimoniu international au fost desemnate o serie de obiective naturale, istorice, culturale etc.din toata lumea. La noi n tara amintim: manastirile din Bucovina, Manastirea Hurezi, Delta Dunariirtc.9.4.3Conservarea "ex situ"Procesul de conservare ex situ poate fi considerat ca un complex de variatemasuri complementare, dezvoltarea ntr-o altfel de ambianta ecologica dect cea caracteristica unitatii tinta, nscopul refacerii perpetuarii populatiilor unor specii amnintate sau ale unor soiuri si rase. n cadrul acestui sistem

de conservare, distingem:a.) colectii tematice, care pot fi: - colectii de lucru (constituite pe durataexperiment - colectii baza (pentru conservarea pe termen lung).Constituirea acestor colectii si pastrarea lor,necesita un volum mare de munca si consumuri energetice sporite.b.) bancile de gene (sau conservatoarele degermoplasma) reunesc seminte de fructe, culturi in vitro si embrioni care, dupa o corecta identificare sicodificare sunt pastrate n conditii de temperaturi scazute (criostocare), fiind necesara o rennoire a materialuluibiologic dupa un anumit timp. n cadrul acestor banci de gene, se disting colectii cu materiale ortodoxe (care sepot deshidrata usor si rezista la temperaturi ntre 0-20C), colectii de materiale recalcitrante (care nu rezista latemperaturi scazute) si colectii cu materiale liofilizate (care pot fi pastrate numai dupa o prealabila deshidratare

n vid). Embrionii si unele plantule obtinute prin culturi in vitro se pot conserva prin criostocare fie pe termenlung (la -196C), fie pe termen scurt (la -70....-100C), fie temporar (la 1-9C).c.) conservare in situ,n ciudadenumirii, apartin tot conservarii "ex situ" si se refera la soiuri de plante si rase de animale, mai ales dincategoria celor traditionale, care nu mai sunt utilizate pe scara larga. Astfel exista conservatoare de tip livezi,conservatoare de cereale, conservatoare de legume, conservatoare de rase etc. Aceste conservatoare suntconcepute pe regiuni biogeografice, aspect care face sa se reduca costurile implicate. Un astfel de conservatorpoate fi considerat si cel de la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Cluj, unde colectia cuprinde 963soiuri, din care 378 soiuri de par, 84 soiuri de mar, 160 capsuni si 53 de cires. Uniformizarea agriculturii sizootehniei nseamna pierderea unei mari parti a biodiversitatii si un pericol, petru supravietuirea umanitatii.Reamitim ca n Irlanda, foametea din 1846-1847 a fost cauzata n primul rnd de existenta n culturi a unuisingur soi de cartof (autohton) si numai apoi datorita manei, favorizata de conditiile climatice. d). gradiniilebotanice si gradiniile zoologice sunt si vor ramne importante institutii de conservare ex situ a biodiversitatii,rol care va deveni, n viitor unul la fel de important ca si cel educational.Naturalistiilor, agronomilor si

zootehnistilor le revine o importanta actiune de conservare "ex-situ", pe lnga rolul primordial al conservarii insitu.Directii si stategii de conservare care se impun n tara noastra :- identificarea localitatiilor n caresupravietuiesc specii, soiuri cu un grad ridicat de vulnerabilitate;- descifrarea structurii genetice a acestorpopulatii, prin tehnici moleculare;- studierea biologiei si ecologiei acestor taxoni (specii, biospecii, soiuri, rase)cu sublinierea rolului pe care-l joaca n functionarea ecosistemelor ori a valorii economice n perpectiva;-contituirea formelor si modalitatilor de conservare "ex-situ" cu respectarea metodologiei internationale;-declansarea experimentelor de refacere a populatiilor naturale;- implicarea, pe ct posibil si a populatiei umane

n actiunea de conservare in situ mai cu seama pentru acesi taxoni care au valente decorative, sentimentale orireprezinta urme ale culturii traditionale- dezvoltarea unor programe nationale si internationale cu participareauniversitatiilor gradinilor botanice si zoologice, statiunilor de cercetari agricole ori horticole a celor silvice sichiar a muzeelor etnografice.Activitatea de conservare "ex situ" reprezinta o alternativa a lumii contemporane.

Este tot mai evident ca problemele sociale, ecologice si economice sunt interdependente si ca, angajndu-se naceasta munca, ne ndeplinim o datorie fata de generatiile care vor urma.