Biodiversitatea Ecosistemului

10
DISTRUGEREA BIODIVERSITATII Ce reprezinta biodiversitatea? In totalitatea lor, organismele de pe Terra nu sunt repartizate uniorm, dar nici la intamplare. Ele populeaza doar acele spatii terestre sau acvatice care sunt favorabile vietii. De aceea in aceste medii ele se concentreaza in numar mai mare, formand anumite comunitati naturale. Totalitatea organismelor unui anumit teritoriu impreuna cu conditiile de viata oferite de mediul respective formeaza ecosistemul. Prin urmare, lacul, padurea, campia, lunca sunt ecosisteme naturale, pe cand livada, lanul de

description

biodiversitatea ecosistemului

Transcript of Biodiversitatea Ecosistemului

Page 1: Biodiversitatea Ecosistemului

DISTRUGEREA BIODIVERSITATII

Ce reprezinta biodiversitatea? In totalitatea lor, organismele de pe Terra nu sunt repartizate uniorm, dar nici la intamplare. Ele populeaza doar acele spatii terestre sau acvatice care sunt favorabile vietii. De aceea in aceste medii ele se concentreaza in numar mai mare, formand anumite comunitati naturale.

Totalitatea organismelor unui anumit teritoriu impreuna cu conditiile de viata oferite de mediul respective formeaza ecosistemul.

Prin urmare, lacul, padurea, campia, lunca sunt ecosisteme naturale, pe cand livada, lanul de grau sau parcul – ecosisteme artificiale, deoarece au fost create si sunt mentinute in echilibru ecologic de catre om. Ecosistemul are doua componente principale: componenta vie ( organismele )Si componenta nevie ( factorii mediului ). Este evident ca de gradul de conexiune a acestor doua componente si armonia interactiunii lor reciproce depinde intru totul bunastarea tuturor ecosistemelor in Natura.

Page 2: Biodiversitatea Ecosistemului

Totalitatea vietuitoarelor unui ecosistem este numita biodiversitatea acestuia. Biodiversitatea are doua componente obligatorii: biodiversitatea vegetala si biodivesitatea animala. Sa caracterizam biodiversitatea unui ecosistem in mod detaliat, luand ca exemplu o padure de foioase. Europa candva avea paduri intinse, dar care nu ocupau suprafete neintrerupte. Padurea, de exemplu, nu creste pe locuri înmlaștinite ( din cauza lipsei oxigenului in sol si a acciditatii acestuia ), pe solurile pietroase si putin fertile, pe litoralul marilor si piscurilor muntilor ( din cauza vinturilor puternice ). Desigur ca padurile de pe vremuri au disparut demult, fiind inlocuite cu altele noi, de multe ori – plantate de om. Distrugerea padurilor se datora taierilor in scopul obtinerii terenurilor fertile pentru agricultura, folosirii lemnului pentru foc sau ca material de constructie, iar uneori si pentru a alunga fiarele de care omul avea frica. Clima si fertilitatea solului sunt factorii principali care determina in padurea de foioase ce plante si unde sa creasca. In Europa, de exemplu, cel mai frecvent creste stejarul si fagul, alaturi de ei cresc alte esente de arbori si arbusti. Padurea adaposteste o gama larga de plante si animale, care constituie biodiversitatea ei.

Page 3: Biodiversitatea Ecosistemului

Biodiversitatea vegetala a padurii de foioase. In padurea de foioase biodiversitatea vegetala este aranjata in trei etaje: superior, mediu si inferior. Etajul superior este alcatuit din arbori vigurosi – stejar, fag, frasin, cires. In etajul mediu se afla arborii cu o inaltime mai mica si rezistenti la umbrire (artarul, teiul, ulmul, salcia) si subarboretul (conul, macesul, porumbrelul, salba, lemnul – ciinesc). Etajul inferior sau ierbos este alcatuit din plante ierboase cu flori ( mierea – ursului, pecetea – lui – Solomon, orhidee, brebenei, lacrimioare, clopotei etc.) , ferigi si muschi. Ferigile si muschii, datorita cresterii lente, se multumesc cu ace alumina slaba care se strecoara prin coroana arborilor. Unele plante ierboase insa au ales o alta strategie de evitare a umbrii: ele cresc, infloresc si fructifica la inceputul primaverii, adica atunci cind frunzele arborilor inca sint mici si nu impiedica patrunderea luminii pina in sol. Din acest grup de plante, numite efemeroide, fac parte: griusorul, brebeneii, vioreaua, scinteiuta, floarea – vintului. Pe tulpinile si crengile copacilor adeseori cresc muschi verzi si licheni. Lichenii au aspectul unor frunzulite mici sau placute de diferite forme.

Page 4: Biodiversitatea Ecosistemului

Ei sunt foarte sensiblili la impuritatile toxice din aer, de aceea o padure bogata in licheni este un semn characteristic al starii sale ecologice bune. Pe sol, pe trunchiurile copacilor in putrefactie si pe arborii uscati cresc multe specii de ciuperci care se hranesc cu lemnul in putrefactie. Multe din ciuperci vietuiesc in stransa interactiune cu radacinile arborilor, ajutindu-le sa absoarba mai bine din sol apa si sarurile minerale. Drept recompense, ciupercile folosesc in hrana o parte din seva nutritiva a arborilor. Cea mai mare poluare care duce la poluarea biodiversitatii o produce omul. SPUNETI STOP POLUARII !!!

Page 5: Biodiversitatea Ecosistemului

BIBLIOGRAFIE :www.natural.ro

Page 6: Biodiversitatea Ecosistemului

REFERAT

TEMA: DISTRUGEREA BIODIVERSITATII

PROFESOR:CONSTANIN DUMITRA

CLASA a XII-a B

ELEV:LEFTER ALEXANDRU MARIAN