biochimia metriilor fecale

8/19/2019 biochimia metriilor fecale

1/8

Materii fecale

Materii neabsorbabile de catre organism, formate din reziduuri ale digestiei si

excretate la sfarsitul tranzitului digestiv. Fecalele sunt formate in proportie de 80% din

apa si 20% din materii uscate: reziduuri alimentare (mai ales celulozice,

celule intestinale descuamate si bacterii. !le sunt emise intre doua pe zi si trei pe

saptamana, ceea ce inseamna o medie de cinci ori pe saptamana. "n scaun normal

cantareste intre #00 si #$0 grame. Forma, culoarea si mirosul fecalelor nu au ingeneral o mare semnicatie patologica. &naliza materiilor fecale (coprologie

presupune cautarea germenilor. &naliza c'imica (fecalograma permite sa e decelate

tulburari ale absorbtiei si ale digestiei ittestinale.

Caracteristicile scaunului normal

După ce bolul alimentar a trecut prin stomac şi intestin, întreg conţinutul este concentrat în colon şi eliminatapoi la exerior sub formă de materii fecale. Analizele materiilor fecale ne permit să culegem informaţiiasupra proceselor variate şi complexe la care sunt supuse substanţele la diferite niveluri ale tubului digestiv.

Pentru a putea recunoaşte semnele unor factori patologici, este necesar să cunoaştem, mai înti,caracteristicile unui scaun normal.

C!"P!#$%$A

&n general, materiile fecale sunt un amestec de '

• produse de secreţie şi de excreţie ale tubului digestiv(

• resturi alimentare nedigerate sau parţial digerate(

• floră microbiană.

)*+ din compoziţia materiilor fecale sunt produse elaborate de tubul digestiv. Aşa se explică faptul că şi încondiţiile unui aport alimentar insuficient, sau ciar în caz de inaniţie, omul elimină o cantitate oarecare dematerii fecale, compusă în special din substanţe excretate de tubul digestiv, celule descuamate din mucoasaacestuia şi , mai ales, diferiţi microbi, care se găsesc în tubul digestiv în cantitate mare. -e apreciază căaceastă floră microbiană abundentă şi variată constituie pnă la din reziduul uscat al scaunului la omulnormal.

/esturile alimentare nedigerate sau parţial digerate pot creşte foarte mult în cantitate într0o alimentaţie bogată în alimente în care celulosa este în concentraţie crescută.

CA12$2A23A

4ariază foarte mult. &n general, la adultul normal, în condiţiile unui regim mixt, se elimină 5660)76g materiifecale zilnic. Practic greutatea materiilor fecale eliminate în )8 depinde de'

• cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate(

• modul în care se efecturează în intestin digestia şi absorbţia alimentelor(

• peristaltica intestinului.

C!1-$-231%A

http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/biochimia-organismului_1320http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/afectiuni-ale-sistemului-digestiv_580http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/afectiuni-ale-sistemului-digestiv_580http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/alergiile-alimentare_830http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/boli-inflamatorii-intestinale_7847http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bacterie_2880http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-sangelui-din-materiile-fecale_1282http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/germene-infectios_3594http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/afectiuni-ale-sistemului-digestiv_580http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/afectiuni-ale-sistemului-digestiv_580http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/alergiile-alimentare_830http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/boli-inflamatorii-intestinale_7847http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bacterie_2880http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-sangelui-din-materiile-fecale_1282http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/germene-infectios_3594http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/biochimia-organismului_1320


2/8

&n mod normal scaunul are o conistenţă păstoasă. &n funcţie de conţinutul lor în apă această consistenţăvariază foarte mult. Astfel putem întlni'

• scaune licide 9 ca apa: ;apă peste

• scaune dure 9 ca piatra: ;apă aprox ?7=

@actorii care determină cantitatea determină şi consistenţa.

CB!A/3A

Ba omul sănătos cu alimentaţie mixtă scaunul are culoarea brună0cafenie. Copilul mic şi în special sugarulelimină un scaun galben0auriu din cauza unui conţinut crescut în bilirubină.

Ca şi celelalte caractere ale scaunului, caractere amintite mai sus, culoarea poate varia foarte mult ciar încondiţii fiziologice. Culoarea scaunului depinde de'

• pigmenţii biliari care aung în şi se elimină cu materiile fecale

bilirubina este eliminată prin tubul digestiv. &n condiţiile unui tranzit încetinit sau normal, bilirubina subformă de stercobilinogen este descompusă în cec sub acţiunea bacteriilor de putrefacţie, în stercobilină caredă culoarea brună.

&n condiţiile unui tranzit mai accelerat, stercobilingenul este eliminat ca atare şi dă o culoare galben descis,galben auriu materiilor fecale.

Ba copii, dar şi la adulti, bilirubina se poate transforma în biliverdină ceea ce va duce la scaune cu nuanţeverzui

&n cazurile în care stercobilogenul nu mai apare în intestin ;în caz de , spre exemplu, obstrucţii ale căilor biliare> scaunele ;numite acolice> pot avea culoare descisă, gri0cenusiu

• pigmenţii de origine alimentară

regim lactat E culoare galben descisă

regim carnat Eculoare brun încisă

alimente care conţin snge ;sngerete, caltaboş ş.a> E culoare încisă, neagră ca păcura

după ingerare de vin roşu, sfeclă roşie, afine, coacăze, cireşe negre, mure, etc.Eculoare brun încisăsau roşcată, după pigmentul conţinut

după ingerare de alimente verzi scaunele pot căpăta o culoare verzuie

• pigmenţii de origine medicamentoasă

• unele produse patologice

"$/!-B

3ste dat de indol, scatol şi alţi produşi de purefacţie.


3/8

&n general, alimentaţia bogată în carne şi produse de carne induce un proces de putrefacţie accentuat şi unmiros al materiilor fecale puternic respingător. Alimentaţia pe baze vegetale şi de lactate determină un miros

mai puţin respingător.

3FA"31B C!P/!B!G$C

3xamenul coprologic poate fi'

• examen macroscopic

• examen microscopic

• examen cimic

3xamenul macroscopic se realizează apreciind'

ConsistenţaCuloarea"irosulCorpi străini3lemente parazitare

2esut conunctivGrăsimi4egetaleProduse patologice

/esturi alimentare nedigerate

C!1-$-231%APoate fi apreciată mai bine pe un scaun în întregime şi proaspăt eliminat dect pe o probă nereprezentativă.

&n mod normal, din cauza marii concentraţii în apă au, la eliminare, o consistenţă păstoasă. Dacă se întrzietrimiterea la laborator sau examinarea probei consistenţa se modifică destul de repede de aceea este bine săse precizeze ora examinării.&n laborator se va menţiona pe buletinul de analiză dacă scaunul este'

• apos ;licid>

• semi licid

• păstos

• semipăstos

• dur.

2rebuie să fie menţionate, mai ales, scaunele moi, de aspectul 9pastei de modelat:, pe care îl au scaunelesteatoreice, bogate în grăsimi. De asemenea se notează scaunele eterogene, din aşa numitele diarei false,care se recunosc după fragmentele solide care plutesc în masa licidă.&n cazul în care, prin amestecare cu o bagetă în masa fecală se întlnesc formaţiuni mai consistente, uneoridure ;coproliţi, obiecte solide îngiţite etc.> examinatorul va trebui să le izoleze şi să le identifice.&n general, materiile fecale sunt un amestec de '

o produse de secreţie şi de excreţie ale tubului digestiv

o resturi alimentare nedigerate sau parţial digerate(


4/8

o floră microbiană.

)*+ din compoziţia materiilor fecale sunt produse elaborate de tubul digestiv. Aşa se explică faptul că şi încondiţiile unui aport alimentar insuficient sau ciar în caz de inaniţie, omul elimină o cantitate oarecare dematerii fecale, compusă în special din substanţe excretate de tubul digestiv, celule descuamate din mucoasaacestuia şi, mai ales, diferiţi microbi, care se găsesc în tubul digestiv în cantitate mare. -e apreciază căaceastă floră microbiană abundentă şi variată constituie pnă la din reziduul uscat al scaunului la omulnormal.

/esturile alimentare nedigerate sau parţial digerate pot creşte foarte mult în cantitate într0o alimentaţie bogată în alimente în care celulosa este în concentraţie crescută.

CB!A/3ABa omul sănătos cu alimentaţie mixtă scaunul are culoarea brună0cafenie. Copilul mic şi în special sugarulelimină un scaun galben0auriu din cauza unui conţinut crescut în bilirubină.

Ca şi celelalte caractere ale scaunului, caractere amintite mai sus, culoarea poate varia foarte mult ciar încondiţii fiziologice. Culoarea scaunului depinde de'

• pigmenţii biliari care aung în şi se elimină cu materiile fecale

• Hilirubina este eliminată prin tubul digestiv. &n condiţiile unui tranzit încetinit sau normal, bilirubinasub formă de stercobilinogen este descompusă în cec sub acţiunea bacteriilor de putrefacţie, înstercobilină care dă culoarea brună.

• &n condiţiile unui tranzit mai accelerat, stercobilingenul este eliminat ca atare şi dă o culoare galbendescis, galben auriu materiilor fecale.

• Ba copii, dar şi la adulti, bilirubina se poate transforma în biliverdină ceea ce va duce la scaune cunuanţe verzui

• &n cazurile în care stercobilogenul nu mai apare în intestin ;în caz de , spre exemplu, obstrucţii alecăilor biliare> scaunele ;numite acolice> pot avea culoare descisă, gri0cenusiu

• pigmenţii de origine alimentară

• regim lactat E culoare galben descisă

• regim carnat Eculoare brun încisă

• alimente care conţin snge ;sngerete, caltaboş ş.a> E culoare încisă, neagră ca păcura

• după ingerare de vin roşu, sfeclă roşie, afine, coacăze, cireşe negre, mure, etc.Eculoare brun încisăsau roşcată, după pigmentul conţinut

• după ingerare de alimente verzi scaunele pot căpăta o culoare verzuie

• pigmenţii de origine medicamentoasă

o administrare de medicamente care conţin fier, bismut şa.

• unele produse patologice


5/8

o scaunul de culoare neagră poate apare în cazul unor emoragii digestive superioare.

o în obstrucţii biliare poate apare scaunul acolic.

&n asemenea cazuri de apariţie a unor culori care să sugereze un proces patologic,trebuie verificat prin informaţii suplimentare, prin examinări microscopice saucimice, cauza reală a culorii.

"$/!-B

3ste dat de indol, scatol şi alţi produşi de purefacţie.

&n general, alimentaţia bogată în carne şi produse de carne induce un proces de putrefacţie accentuat şi unmiros al materiilor fecale puternic respingător. Alimentaţia pe baze vegetale şi de lactate determină un mirosmai puţin respingător.

&n anumite situaţii patologice mirosul poate sugera un diagnostic.

• în oleră scaunul poate avea miros de spermă,

• în dizenteria amibiană scaunele nu au miros sau au miros mucilaginos.

• în cancerul de colon sau de rect.au un miros fetid, cadaveric, aproape caracteristic

• uneori dizenteria bacilară severă sau febra tifoidă prezintă un miros fetid puternic

• C!/P$$ -2/I$1$• &n scopul cercetării resturilor alimentare şi a corpilor străini, proba de materii fecale va fi depusă într0

un recipient de sticlă mai mare ;cutii Petri sau cristalizoare>. Cu o bagetă se va dilacera masa fecală,adăugnd, în acelaşi timp, treptat mici cantităţi de apă, atta timp ct este necesară pentru a obţine unlicid omogen. 3xaminarea se va face alternativ, pe un fond alb şi pe un fond negru.

• &n cazuri rare, în cursul examenului macroscopic putem găsi diverşi corpi străini. Printre aceştia suntcalculii biliari. Calculii biliari din materiile fecale pot avea forme şi marimi diferite, şi sunt greu deidentificat macroscopic, de aceea vor fi supuşi unor examinări microscopice şi cimice. Alte corpuri

pot fi , mai ales la copii, smburii de fructe, monede, butonii, cuie etc.•

• 3B3"3123 PA/A#$2A/3• 3xamenul macroscopic permite identificarea unor paraziţi intestinali care sunt eliminaţi întregi sau

doar sub formă de fragmente. Aspectul paraziţilor care pot fi vizibili în materiile fecale va fi prezentat într0un capitol separat.• /3-2/$B3 AB$"312A/3 13D$G3/A23

• 2esutul conunctiv nedigerat se prezintă sub forma de fragmente au lambouri greu de disociat darcare se recunosc pe fondul negru după culoarea albicioasă şi după structura lor fibroasă. Poate ficonfundat cu mucusul. 2otuşi, fibrele conunctive, sub acţiunea acidului acetic se clarifică iarcarminul le colorează în roşu.

• Prezenţa ţesutului conunctiv în materiile fecale, după administrarea de carne crudă, pledează pentruo tulburare a digestiei gastrice ;datorită iposecreţiei de acid cloridric> sau pentru o eventualăipermotilitate gastrică.

• Grăsimile nedigerate. Ba acelaşi examenn cu ociul liber, în scaunele grăsoase putem observa şigrăsimi nedigerate. &n suspesia în care le controlăm, acestea se pot observa ca adevărate picături degrăsime care plutesc la suprafaţa oluţiei. 2rebuie avut în vedere că, uneori, caracterul grăsos alscaunului poate proveni de la ingerarea de ulei de parafină sau alte preparate asemănătoare, în scop


6/8

terapeutic. Prezenţa grăsimilor într0o cantitate care permite să fie astfel semnalată ne obligă săcontrolăm originea lor într0o deficienţă pancreatică, epatobiliară, sau intestinală.

• 4egetale. /esturile vegetale vizibile cu ociul liber se datoreşte tot unei insuficienţe gastrice. &n lipsaacidului cloridric, substanţele pectice nu sunt dizolvate şi astfel produsele vegetale scapă acţiuniidiferitelor enzime sau bacterii.

P/!D-3B3 PA2!B!G$C3Produsele patologice care se pot vedea în în materiile fecale sunt'5. Puroiul,). "ucusul+. -ngele

5. Puroiul este uşor de recunoscut. 3l poate apare în rectite, anorectite ;de diferite etiologii>, în dizenteria bacilară, ca şi în procesele neoplazice rectosigmoidiene.). "ucusul. $ntestinul gros produce o cantitate relativ însemnată de mucus care aută la prepararea boluluifecal. &n anumite cazuri, intestinul gros va produce o cantitate mai mare de de mucus, care va putea fi

semnalată la examenul microscopic."ucusul se poate prezenta sub diferite forme. De cele mai multe ori acesta ia forma unor flocoane, vscoasesau filante, neregulate şi de diferite mărimi. Alteori mucusul se poate prezenta sub forma unor grămăoaremai mari sau mai mici. "ai rar, sub acţiunea unei enzime ;mucinaza> mucusul se dispune sub forma unor

pseudomembrane sau lambouri mari care pot aunge ciar pnă la 5*)metriJ Asemenea flocoane de mucussub formă de bandă sau de filamente sunt luate de bolnavi drept paraziţi intestinali, şi sunt aduse la laborator

pentru identificare. Prin adăugare de acid acetic, mucusul coagulează, devenind opac, în timp ce ţesutulconunctiv se clarifică.Prezenţa mucusului în scaune, într0o formă sau alta atrage atenţia aupra unei iritaţii intestinale. "ucusulînsoţeşte relativ frecvent scaunele bolnavilor cu colită mucoasă sau cu constipaţie spastică.

+. -ngele poate apare în materiile fecale sub două forme. -nge normal, roşu, care presupune boli culeziuni ale tubului digetiv inferior şi snge negru ;melenă> cu origine în tubul digestiv superior. 2otuşi ciarşi sngele din colonul descendent printr0o stagnare prelungită poate deveni negru.

3FA"31B "$C/!C!P$C AB "A23/$$B!/ @3CAB3

Pentru realizarea unui bun examen al materiilor fecale, este necesar o recoltare corectă.

Recoltarea materiilor fecale pentru examenul microcopic.

Pentru evaluarea funcţiilor digestive cu autorul examenului microscopic se recomandă adminitrarea în prealabil, timp de )0+ zile, a unui regim alimentar.

/egimul -CK"$D20-2/A--H/G3/ se compune din'

• 6,7 litri lapte, şi 76 g pesmeţi.0 pentru dimineaţa

• 6,7 l supă de ovăz ;pregătită din 86 g fulgi de ovăz, 56 g unt, )66g lapte, +66g apă şi sare0la urmăstrecurată> 0 pentru ora 1000.

• 5)7g carne tocată ;friptură insuficient friptă>, )7 g unt, şi )76 g pireu de cartofi;566g lapteL 56 g

untL sare>0 pentru prânz.

• Ba ora 5Moo 0ca dimineaţa.


7/8

• Seara - ca la prnz

De asemenea, la bolnavii cu tranzit încetinit, se marcează începutul şi sfrşitul adminitrării regimului,administrnd la începutul şi la sfrşitul regimului alimentar cărbune medicinal sau alt colorant care seelimină ca atare. -untem astfel siguri că proba recoltată este în urma regimului respectiv.

-e va evita recoltarea materiilor fecale după administrarea unor medicamente care modifică proprietăţile

probei recoltate ;sulfat de bariu pentru examenele radiologice, purgative şa.> sau după efectuare unor clisme./ecoltarea se va face în recipiente curate, din sticlă sau din plastic. ;-ub nici o formă în cutii de carton 0gencutii de cibrituri.>

3xaminarea microscopică necesită pregătirea a trei preparate între lamă şi lamelă' un preparat cu soluţieclorurată izotonică, un preparat cu soluţie -udan şi un preparat cu soluţie Bugol.

P/3PA/A2B C -3/ @$#$!B!G$C

Cu o ansă largă de platină sau cu o pipetă Pasteur, se prelevează mici fragmente de materii fecale, din mai

multe puncte, şi se pun într0un vas mic de laborator. Cu puţin ser fiziologic. Apoi se depune pe o lamă demicrocop, o picătură din supernatant. Alături, se pune o altă picătură din sedimentul de la fundul vasului carese formează după cteva minute de aşteptare. @iecare picătură se acoperă cu cte o lamelă. Acest preparat

permite att examinarea lipidelor ct şi a fibrelor musculare, a celulozei şi a cristalelor în depozit.

3FA"$1A/3A P/3PA/A2B$ C -3/ @$#$!B!G$C

@ibrele musculare care apar în preparatul cu ser fiziologic normal sunt puţine la număr. 3le apar caformaţiuni dreptungiulare, cu ungiurile rotunite, fără striaţiuni şi sunt colorate în galben.

Dacă apar în număr mai mare, cu striaţiuni şi ungiuri nerotunite, ele pot avea originea în unele tulburări

digestive' insuficienţă enzimatică pancreatică, iposecreţie de suc gastric, sau accelerarea tranzituluiintestinal.

2ot în preparatul cu ser fiziologic, în supernatant, se pot evidenţia picături de lipide sub formele cunoscute'grăsimi neutre, acizi graşi şi ăpunuri.

Grăsimile neutre apar ca picături rotunde sau ca particule inegale, cu altă refringenţă dect restul soluţiei. &ncantitate crescută ele denotă o insuficienţă pancreatică.

Acizi graşi au aspectul unor cristale aciforme, dipuse mai mult în grămezi.

-ăpunurile ;săruri de calciu şi magneziu ale acizilor graşi> au un marcat polimorfism. 3le apar fie ca grămeziamorfe, fie sub formă cristalizată asemănătoare cu acizii graşi, dar puţin mai lungi, fie sub formă de cercuriconcentrice ca secţiunile unor trunciuri de copaci.

3FA"31B C!P/!PA/A#$2!B!G$C

3xamenul coproparazitologic ne oferă posibilitatea să precizăm diagnosticul parazitozelor digestive sau aleorganelor anexe, punnd în evidenţă'

• paraziţii ca atare ;protozoare , elminţi, artropode>

• elemente parazitare ;fragmente de elminţi, ouă, cişti, embriofori, larve, etc.>


8/8

biochimia metriilor fecale

Documents

Transcript of biochimia metriilor fecale