1. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care este unitatea structurală a proteinelor simple? a) [ ] mononucleotidele b) [ ] glucoză c) [x] aminoacizii d) [ ] acizii graşi e) [ ] glicerolul 2. Chimia proteinelor Enzimele A1 Grupările libere COOH (carboxil) sunt prezente în:a) [ ] colesterolb) [ ] triacilgliceroli c) [ ] glucozăd) [x] aminoacizie) [ ] baze azotate 3. Chimia proteinelor Enzimele A1 Grupările libere NH2 (amino) sunt prezente în:a) [x] proteine simpleb) [ ] glucozăc) [ ] triglicerided) [ ] acizii grasie) [ ] uracil 4. Chimia proteinelor Enzimele A3 Care compusi contin azot?a) [x] proteinele simpleb) [ ] grăsimile neutrec) [ ] glucoza liberăd) [x] ADNe) [ ] fructoza 5. Chimia proteinelor Enzimele A1 În componenţa căror compuşi este prezentă gruparea SH? a) [x] proteine simpleb) [ ] triacilglicerolic) [ ] amidond) [ ] acizi nucleici e) [ ] baze azotate. 6. Chimia proteinelor Enzimele A1 Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?a) [ ] guanidinicăb) [ ] imidazolicăc) [x] carboxilicăd) [ ] aminoe) [ ] metilică 7. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?a) [ ] fosforică b) [ ] carboxilicăc) [x] aminod) [ ] metilicăe) [x] guanidinică 8. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi polimerii biologici :a) [ ] nucleozideleb) [ ] aminoaciziic) [ ] glucozad) [x] ADNe) [x] colagenul 9. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?a) [x] hidroxiaminoaciziib) [x] aminoacizii homociclicic) [ ] beta-aminoacizid) [ ] aminoacizii diaminodicarboxilicie) [ ] seria D a aminoacizilor 10. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:a) [ ] Serb) [x] Valc) [x] Ile

d) [ ] Aspe) [ ] Glu 11. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:a) [x] Serb) [ ] Valc) [ ] Iled) [x] Aspe) [ ] Leu 12. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii bazici:a) [ ] Argb) [ ] Serc) [ ] Tyrd) [ ] Glne) [x] Lys 13. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii acizi:a) [ ] Alab) [ ] Asnc) [x] Aspd) [x] Glue) [ ] His 14. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la alfa-alanină este corectă afirmaţia:a) [ ] prin transaminare formeaza acid aspartic b) [ ] este componentă a coenzimei A

c) [x] prin decarboxilare formează piruvatd) [ ] este aminoacid cetogene) [ ] este derivat al acidului butiric 15. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:a) [ ] este tioaminoacidb) [ ] are punctul izoelectric in zona de pH bazicc) [x] este aminoacid neesentiald) [ ] este aminoacid esentiale) [ ] la pH=4 migrează spre anod 16. Chimia proteinelor Enzimele A1 În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] este aninoacid aromaticb) [ ] este aminoacid diaminomonocarboxilicc) [x] este aminoacid neesenţiald) [x] radicalul treoninei poate forma legături de hidrogen e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod 17. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţii corecte referitor la aspartat:a) [ ] este aminoacid neutrub) [ ] la pH fiziologic are sarcina neta pozitivac) [ ] este aminoacid esenţiald) [x] participă la sinteza bazelor azotate purinicee) [ ] este aminoacid aromatic 18. Chimia proteinelor Enzimele A1 Glutamina este:a) [ ] aminoacid acidb) [ ] aminoacid indispensabilc) [x] aminoacid neutrud) [ ] aminoacid bazic e) [ ] hidroxiaminoacid 19. Chimia proteinelor Enzimele A1 Acidul glutamic este:a) [ ] tio aminoacid b) [ ] aminoacid bazicc) [x] aminoacid dispensabild) [ ] aminoacid hidrofob e) [ ] hidroxiaminoacid 20. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la arginină sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este aminoacid aromaticb) [ ] are pI in mediu acidc) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenuluid) [x] este aminoacid bazice) [ ] are în structură gruparea imidazolică 21. Chimia proteinelor Enzimele A3 Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?a) [x] este aminoacid bazicb) [ ] este aminoacid dispensabilc) [x] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizinad) [ ] este aminoacid aromatice) [ ] pI este în mediu acid 22. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la prolină sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] este aminoacid b) [x] este iminoacidc) [ ] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizinad) [ ] este aminoacid bazice) [x] este proteinogen 23. Chimia proteinelor Enzimele A3 Funcţiile proteinelor:a) [ ] electroizolatoare b) [ ] termoreglatoarec) [x] cataliticăd) [x] structuralăe) [ ] de transport a informatiei genetice 24. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura primară a proteinelor:a) [x] prezintă succesiunea aminoacizilor uniţi prin legături peptidiceb) [x] este determinată geneticc) [ ] este stabilizată de legăturile de hidrogend) [ ] e distrusă la denaturaree) [ ] este afectată prin salifiere 25. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte în legatură cu structura primară a proteinelor:a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură datăb) [ ] este stabilizată de legaturi estericec) [x] este caracteristică tuturor proteinelord) [x] se distruge prin hidroliză e) [ ] nu este caracteristică tuturor proteinelor 26. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] fiecare grupare peptidică poate forma doar o legătură de hidrogenb) [x] legatura peptidică există sub 2 forme de rezonanţă - ceto si enolc) [ ] are doar configuratia cisd) [ ] legatura peptidică poate fi numai în forma enole) [x] atomii grupei peptidice se află în acelaşi plan 27. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?a) [ ] lantul polipeptidic conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-terminalib) [x] lantul polipeptidic conţine cite un singur aminoacid N- si C-terminalc) [ ] la formarea structurii primare acidul glutamic participă cu ambele grupe carboxild) [ ] legatura de hidrogen stabilizează structura primară a proteinelore) [ ] legatura peptidică stabilizează structura secundară a proteinelor 28. Chimia proteinelor Enzimele A1 Structura secundară a proteinelor:a) [ ] este aranjarea lantului polipeptidic intr-o structură haoticăb) [ ] e stabilzată de interacţiuni hidrofobe şi ionicec) [x] este alfa-helixul şi beta-structurăd) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogene) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice 29. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilareb) [ ] nu posedă simetrie elicoidalăc) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-eliceid) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe aceeaşi catenă polipeptidică

e) [ ] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice diferite 30. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura secundară (beta-structură):a) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice diferiteb) [ ] este stabilizată de legături hidrofobec) [ ] posedă forma unui cilindrud) [ ] este stabilizată de legături peptidicee) [x] poate fi paralelă şi antiparalelă 31. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura terţiară a proteinelor:a) [x] este aranjarea spatială a lanţului polipeptidicb) [ ] e stabilizată numai de legături covalentec) [x] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar departe unul de altul d) [ ] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar aproape unul de altul e) [ ] nu se distruge la denaturare 32. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura terţiară a proteinelor:a) [x] determină activitatea biologică a proteinelorb) [x] este stabilizată de legături covalente, de hidrogen, electrostatice, hidrofobe c) [ ] include numai segmente alfad) [ ] include numai segmente în conformaţie betae) [ ] se realizează doar prin legături hidrofobe 33. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura cuaternară a proteinelor:a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţionalăb) [ ] fiecare protomer separat poseda activitate biologicac) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de contact ale protomerilor d) [ ] e o însuşire structurală a mioglobinei e) [ ] nu se distruge prin denaturare 34. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi proteinele oligomere:a) [x] hemoglobinab) [ ] mioglobinac) [x] LDH (lactatdehidrogenaza)d) [x] imunoglobulinelee) [x] creatinkinaza 35. Chimia proteinelor Enzimele A1 Hemoglobină (Hb):a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţib) [ ] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfac) [ ] fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică "hem"d) [ ] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidicee) [ ] protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente 36. Chimia proteinelor Enzimele A3 Clasificarea proteinelor:a) [x] exista atât proteine simple, cât şi conjugateb) [ ] proteinele simple sunt formate din aminoacizi şi un compus neproteicc) [ ] albuminele, histonele sunt proteine conjugated) [x] glicoproteinele şi nucleoproteinele sunt proteine conjugatee) [ ] proteinele conjugate sunt formate doar din aminoacizi 37. Chimia proteinelor Enzimele A3 Albuminele:a) [ ] sunt proteine conjugateb) [x] sunt proteine ale plasmei sangvinec) [ ] sunt proteine baziced) [x] menţin presiunea oncotică sangvinăe) [x] asigură transportul diferitor compuşi 38. Chimia proteinelor Enzimele A3 Globulinele plasmei sangvine:a) [ ] sunt nucleoproteineb) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globulinec) [ ] sunt proteine fosforilated) [ ] nu pot fi separate prin electroforezăe) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică 39. Chimia proteinelor Enzimele A3 Histonele:a) [ ] sunt proteine conjugateb) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4

c) [ ] sunt proteine acided) [ ] sunt componente ale ribozomilore) [x] intră în componenta nucleozomilor 40. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţii corecte referitor la enzime:a) [ ] sunt catalizatori nebiologicib) [ ] prezintă catalizatori anorganicic) [x] poseda specificitate de actiuned) [ ] catalizează doar reacţii de scindaree) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză 41. Chimia proteinelor Enzimele A3 Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:a) [ ] modifică direcţia reacţieib) [x] nu modifică echilibrul reacţiei c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînded) [ ] activitatrea lor se regleazăe) [x] nu se consumă în decursul reactiei 42. Chimia proteinelor Enzimele A1 Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalteb) [ ] activitatea lor nu poate fi reglatac) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blîndee) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic 43. Chimia proteinelor Enzimele A3 Natura chimică a enzimelor:a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simpleb) [ ] sunt glicolipidec) [x] prezintă compuşi macromolecularid) [ ] sunt numai nucleoproteidee) [x] sunt proteine simple si conjugate 44. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:a) [ ] specificitatea este determinată de cofactorb) [x] specificitatea este determinată de apoenzimăc) [ ] cofactorul e componenta termolabilăd) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei 45. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la cofactor sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] ca cofactori pot servi doar lipidele b) [x] ca cofactori pot fi nucleotidele, vitaminele, peptidelec) [ ] gruparea prostetică este cofactorul slab legat de apoenzimăd) [ ] coenzima prezintă cofactorul legat covalent cu apoenzimae) [ ] cofactorul este partea proteică a enzimei 46. Chimia proteinelor Enzimele A3 Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelorb) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie cataliticăc) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimeid) [x] leagă substratul la enzimăe) [ ] determină directia reactiei chimice 47. Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ al enzimelor reprezintă:a) [ ] linie frintă în molecula enzimeib) [ ] un plan in molecula enzimeic) [x] structură compusă unicală tridimensionalăd) [ ] un punct din structura terţiară a enzimeie) [x] locul unde se fixează substratul 48. Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ (CA) al enzimelor:a) [x] este locul de legare a substratuluib) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidicc) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternarăe) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara 49. Chimia proteinelor Enzimele A3 La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale

radicalilor aminoacizilor (2):a) [x] OH - Serb) [x] COOH - Gluc) [ ] COOH - Asnd) [ ] COOH - Glne) [ ] NH2 - Val 50. Chimia proteinelor Enzimele A3 Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzimab) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substratc) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturid) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalentee) [ ] este parte componentă a enzimei 51. Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul alosteric al enzimei: a) [x] este un centru diferit de centrul activb) [ ] este locul fixării substratuluic) [ ] este caracteristic tuturor enzimelord) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alostericie) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici 52. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alostericeb) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuitec) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimeid) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimeie) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei 53. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorieb) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substratc) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilăd) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilăe) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor 54. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modificăb) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modificăc) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentăd) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazicăe) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică 55. Chimia proteinelor Enzimele A3 Proprietăţile generale ale enzimelor:a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substratb) [x] enzimele sunt termolabilec) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substratd) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optime) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului 56. Chimia proteinelor Enzimele A3 Specificitatea enzimatica:a) [ ] e determinată de coenzimăb) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimăc) [x] poate fi absolută de substratd) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului 57. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care enzime posedă stereospecificitate?a) [x] fumarazab) [ ] ureaza c) [ ] citratsintazad) [ ] carbanhidrazae) [ ] alcooldehidrogenaza 58. Chimia proteinelor Enzimele A3 Termolabilitatea enzimatică:a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 C majoritatea enzimelor denatureazăb) [ ] e determinată de coenzimăc) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C

d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 C activitatea majoritătii enzimelor creştee) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 C, activitatea enzimelor nu se modifică 59. Chimia proteinelor Enzimele A2 Inhibitia competitivă:a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilăb) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilăc) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratuld) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitoruluie) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric 60. Chimia proteinelor Enzimele A1 Inhibiţia competitivă:a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimeib) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai marec) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitord) [ ] inhibitorul este scindat fermentative) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric 61. Chimia proteinelor Enzimele A1 Inhibitia alosterică:a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelorb) [ ] este ireversibilăc) [ ] se înlătură prin exces de substratd) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimeie) [x] este reversibilă 62. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] face parte din clasa transferazelorb) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDHc) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDHd) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilore) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH2

63. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] este o hidratazăb) [ ] face parte din clasa liazelorc) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenuluid) [ ] se activează prin fosforilare e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic 64. Chimia proteinelor Enzimele A1 Activitatea specifică este:a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 Cb) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 Cc) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimăe) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C raportată la 1mg proteină 65. Chimia proteinelor Enzimele A3 Izoenzimele:a) [ ] sunt proteine cu structură tertiarăb) [x] sunt proteine oligomerec) [x] catalizează una si aceeaşi reacţied) [ ] catalizează diferite reacţiie) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri 66. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si Hb) [ ] sunt proteine dimere c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferited) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genăe) [ ] LDH are 4 izoforme 67. Chimia proteinelor Enzimele A3 Vitamina B1:a) [x] coenzima de bază a vitaminei B1 este tiaminpirofosfatulb) [ ] coenzima de bază a vitaminei B1 este flavinmononucleotidulc) [x] coenzima vitaminei B1 participă la decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilord) [ ] coenzima vitaminei B1 participă la decarboxilarea aminoacizilore) [ ] se mai numeste riboflavină 68. Chimia proteinelor Enzimele A3 Vitamina B2:

a) [x] este riboflavina b) [ ] este tiaminac) [ ] coenzima vitaminei B2 este tiamindifosfatuld) [x] coenzimele vitaminei B2 sunt FMN şi FAD e) [ ] coenzimele vitaminei B2 sunt NAD şi NADP 69. Chimia proteinelor Enzimele A3 Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducereb) [ ] catalizează reacţii de izomerizarec) [ ] adiţionează şi cedează doar electronid) [x] adiţionează şi cedează electroni si protonie) [ ] catalizează reacţii de carboxilare 70. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] contin nicotinamidab) [ ] vitamina componentă este B6c) [x] vitamina componentă este B2d) [ ] participă la reactii de hidrolizăe) [x] participă la reactii de dehidrogenare 71. Chimia proteinelor Enzimele A3 Coenzima NAD+ :a) [x] transferă hidrid-ionulb) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalentec) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe d) [ ] contine riboflavinae) [ ] vitamina componentă este B3

72. Chimia proteinelor Enzimele A1 Coenzima NADP

:a) [x] participă în reacţii de oxidoreducereb) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinicc) [ ] participă la reactii de hidrolizăd) [ ] se leagă covalent cu apoenzimae) [ ] contine B1 73. Chimia proteinelor Enzimele A3 Coenzimele vitaminei B6:a) [ ] sunt piridoxaminfosfatul şi piridoxalfosfatulb) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelorc) [x] participă în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilord) [ ] participă la decarboxilarea alfa-cetoacizilore) [ ] participă în reacţiile de carboxilare a aminoacizilor 74. Chimia proteinelor Enzimele A3 Clasificarea enzimelor:a) [x] se clasifică în şase claseb) [x] clasa indică tipul de reacţie chimicăc) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratuluid) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifree) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă 75. Chimia proteinelor Enzimele A1 Oxidoreductazele catalizează:a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionaleb) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilorc) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor opticie) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului 76. Chimia proteinelor Enzimele A3 Transferazele catalizează:a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionaleb) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilorc) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altuld) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor opticie) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului 77. Chimia proteinelor Enzimele A3 Hidrolazele:a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apeib) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilorc) [x] fosfatazele se referă la hidrolazed) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile 78. Chimia proteinelor Enzimele A3 Liazele:a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-uluib) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilorc) [x] fumaraza se referă la liazed) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor opticie) [x] decarboxilazele se referă la liaze 79. Chimia proteinelor Enzimele A3 Izomerazele:a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionaleb) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilorc) [ ] peptidazele se referă la izomerazed) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilore) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile 80. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ligazele:a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-uluib) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalentec) [x] glutaminsintetaza se referă la ligazed) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrate) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile 81. Chimia proteinelor Enzimele A3 În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?a) [x] proteine simpleb) [ ] trigliceridec) [ ] adeninăd) [ ] cisteinăe) [x] seruna 82. Chimia proteinelor Enzimele A3 Proteinele fixatoare de calciu sunt:a) [ ] hemoglobinab) [x] calmodulinac) [x] colagenuld) [ ] mioglobinae) [x] Ca-ATP-aza 83. Chimia proteinelor Enzimele A3 Sarcina electrică a proteinei depinde de:a) [x] componenţa aminoacidicăb) [x] pH-ul solutieic) [ ] concentratia proteineid) [ ] temperatura soluţieie) [ ] radicalii hidrofobi ai aminoacizilor 84. Chimia proteinelor Enzimele A1 Punctul izoelectric (pI) al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in zona pH-lui :a) [ ] 9,0 - 10b) [ ] 7 - 9,0c) [ ] 8 - 10d) [x] 4,0 - 5,0e) [ ] 6,0 - 7,0 85. Chimia proteinelor Enzimele A1 pI al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona pH -lui:a) [ ] 3.6 - 4.0b) [ ] 4.0 - 4.5c) [ ] 5.0 - 7.0d) [ ] 2,0 - 3,0e) [x] 7.7 - 8.8 86. Chimia proteinelor Enzimele A1 Punctul izoelectric (pI):a) [x] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este egală cu zerob) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este pozitivăc) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este negativăd) [ ] pI al proteinelor bazice este în mediul acide) [ ] pI al proteinelor acide este în mediul bazic 87. Chimia proteinelor Enzimele A3 Solubilitatea proteinelor:a) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă bine în apăb) [x] depinde de sarcina electrică şi membrana apoasă

c) [x] depinde de natura solvenţilor şi de temperaturăd) [ ] proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele globularee) [ ] este maximală în punctul izoelectric 88. Chimia proteinelor Enzimele A3 Factorii ce stabilizează solutiile coloidale proteice sunt:a) [x] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofileb) [x] sarcina electrică dependentă de pH-ul mediuluic) [ ] sarcina electrică dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilord) [ ] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofobee) [ ] sarcina electrică determinată de aminoacizii N- şi C-terminali 89. Chimia proteinelor Enzimele A3 Condiţiile de salifiere ale proteinelor sunt:a) [x] înlăturarea membranei apoase b) [x] neutralizarea sarcinei electricec) [ ] cresterea temperaturii d) [ ] adăugarea sărurilor metalelor grelee) [ ] micsorarea concentratiei solutiei proteice 90. Chimia proteinelor Enzimele A3 Salifierea:a) [ ] este hidratarea moleculei proteice b) [x] este dehidratarea moleculei proteice c) [x] este un proces reversibild) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana semipermiabilăe) [ ] conduce la distrugerea structurii terţiare a proteinei 91. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la molecula proteică denaturată sunt:a) [ ] se distruge structura primară b) [ ] creste activitatea biologicăc) [x] se distruge structura tertiară, cuaternară d) [x] nu se distrug legăturile peptidicee) [ ] nu se modifică starea nativă 92. Chimia proteinelor Enzimele A3 În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:a) [ ] viteză de difuzie mare b) [x] viscozitate mărităc) [x] difuzie redusăd) [x] proprietăţi opticee) [ ] viscozitate redusă 93. Chimia proteinelor Enzimele A1 Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiuneb) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimeid) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7 94. Chimia proteinelor Enzimele A3 Mecanismele de activare a enzimelor sunt:a) [x] proteoliza parţialăb) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)c) [ ] autoasamblarea secundarăd) [x] activarea alostericăe) [ ] activarea competitivă 95. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:a) [x] lipazab) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolazac) [x] pepsinad) [x] amilazae) [ ] fosfofructokinaza 96. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile glucidelor:a) [x] energeticăb) [ ] menţin presiunea oncoticăc) [ ] sunt emulgatorid) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleicie) [ ] de transport 97. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

a) [ ] amilozab) [x] glucozac) [x] glicogenuld) [x] riboza, dezoxiribozae) [ ] amilopectina 98. I Met gen si Glucide A1 Monozaharidele sunt:a) [x] compuşi polihidroxicarbonilicib) [ ] polialcoolic) [ ] esteri simplid) [ ] eteri compuşie) [ ] aldehide 99. I Met gen si Glucide A3 Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile: a) [ ] se supun hidrolizei b) [x] unele sunt monomerii amidonuluic) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramolecularid) [x] se clasifică în cetoze şi aldozee) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri - alfa şi beta 100. I Met gen si Glucide A3 Maltoza:a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoareb) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoarec) [ ] se obţine sub acţiunea lipazei pancreaticed) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucozăe) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei 101. I Met gen si Glucide A3 Lactoza:a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactozăb) [x] monozaharidele constituente sunt piranozec) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenuluid) [x] posedă proprietăţi reducătoaree) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane 102. I Met gen si Glucide A3 Zaharoza: a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucozăb) [x] nu posedă proprietăţi reducătoarec) [ ] se obţine prin hidroliza amidonuluid) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozicăe) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză şi beta-fructofuranoză 103. I Met gen si Glucide A3 Glucoza:a) [x] există sub forma a 2 anomeri - alfa şi betab) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilăc) [x] este un monozaharidd) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbone) [ ] este o cetohexoză 104. I Met gen si Glucide A3 Fructoza:a) [x] este o cetohexozab) [ ] este o pentoză c) [x] este componentă a zaharozeid) [ ] este principalul glucid din sânge e) [ ] este principala componentă a lactozei 105. I Met gen si Glucide A3 Homoglicanii:a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltozab) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetalc) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucozăe) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice 106. I Met gen si Glucide A1 Afirmaţii corecte referitor la glucide: a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelorb) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactozăc) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozicăd) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge

e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză 107. I Met gen si Glucide A3 Digestia glucidelor: a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharideb) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructozac) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrate) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică 108. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la lactoză: a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei b) [x] este determinată de deficitul de lactază c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică e) [ ] se manifestă prin cataractă 109. I Met gen si Glucide A3 Absorbţia glucozei: a) [x] necesită Na+

b) [ ] necesită Ca2+

c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-azad) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu 110. I Met gen si Glucide A3 Glicogenul:a) [x] se depozitează în muşchii scheletici b) [ ] se depozitează în ţesutul adiposc) [x] se depozitează în ficatd) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile 111. I Met gen si Glucide A3 Glicogenoliza:a) [x] este scindarea glicogenuluib) [ ] este scindarea glucozei c) [ ] este un proces strict hidroliticd) [ ] decurge intens postprandial e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie112. I Met gen si Glucide A3 Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucozab) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfatc) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfatd) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice 113. I Met gen si Glucide A3 Glicogen fosforilaza:a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizeib) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilarec) [x] forma activă este cea fosforilată d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogene) [ ] este activată de ATP 114. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicogenolizei:a) [ ] insulina activează glicogenoliza b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului 115. I Met gen si Glucide A3 Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat:a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfataza c) [ ] este o reacţie din glicoliză d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] este o reacţie din glicogenoliză 116. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici: a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei d) [x] G-6-P se include în glicoliză e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi 117. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat: a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat 118. I Met gen si Glucide A3 Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfatazab) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza c) [x] este catalizată de enzima de deramificare d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică 119. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele glicogenolizei: a) [ ] glicogen sintaza b) [x] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [ ] glucokinaza e) [ ] fosfofructokinaza 120. I Met gen si Glucide A3 Glicogenogeneza:a) [ ] este sinteza glucozeib) [x] este sinteza glicogenului c) [ ] decurge intens în toate ţesuturiled) [x] decurge intens postprandial e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie 121. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele glicogenogenezei: a) [x] glicogen sintaza b) [ ] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [ ] glucozo 6 fosfotaza e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza 122. I Met gen si Glucide A3 Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADPb) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADPc) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

123. I Met gen si Glucide A3 Glicogen sintaza:a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizeib) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilarec) [ ] forma activă este cea fosforilată d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogene) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei 124. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicogenogenezei:a) [x] insulina activează glicogenogeneza b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului 125. I Met gen si Glucide A3 Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintazab) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza c) [x] este catalizată de enzima de ramificare d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică 126. I Met gen si Glucide A3 Glicogenozele:

a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie 127. I Met gen si Glucide A3 Glucokinaza:a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină 128. I Met gen si Glucide A3 Hexokinaza:a) [ ] este prezentă doar în ficat b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] este o enzima din glicoliza d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat 129. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza:a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici b) [x] are loc în toate ţesuturile c) [x] reprezintă scindarea glucozei d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O 130. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza:a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP 131. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:a) [x] este prima reacţie din glicoliză b) [x] este prima reacţie din glicogenogenezăc) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza d) [ ] este ultima reactive din glicoliza e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat 132. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:a) [ ] este prima reacţie a glicolizei b) [x] este a doua reacţie din glicolizăc) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza e) [ ] este catalizată de enzima hexokinaza 133. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:a) [ ] este a treia reacție din glicogenoliză

b) [ ] este o reacţie reversibilăc) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare 134. I Met gen si Glucide A3 Reglarea activităţii fosfofructokinazei:a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatulb) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimeic) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimeid) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativie) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei 135. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat:a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza

d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza e) [ ] este catalizată de enzima fosfofructokinaza 136. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază 137. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3-difosfoglicerat + NADH+H+

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază 138. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază 139. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substratc) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare 140. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat

a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [ ] este o reacţie a glicogenogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor 141. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] este catalizată de enzima enolaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază 142. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substratc) [ ] piruvatul este un compus macroergic d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare 143. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Piruvat + NADH+H+

↔ lactat + NAD+

a) [ ] are loc în condiţii aerobe b) [x] are loc în condiţii anaerobec) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH) d) [x] LDH este oxido-reductază e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs 144. I Met gen si Glucide A3 Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactatc) [x] se carboxilează la oxaloacetat d) [ ] se oxidează în lanţul respirator e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză 145. I Met gen si Glucide A1 Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4

b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O 146. I Met gen si Glucide A3 Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvatb) [ ] glucozac) [ ] 4 ATPd) [x] 2 H2Oe) [x] 2 molecule de lactat 147. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:a) [ ] piruvatcarboxilazab) [ ] fosfoglucoizomerazac) [x] hexokinazad) [x] fosfofructokinazae) [x] piruvatkinaza 148. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza este activată de:a) [ ] NADHb) [ ] ATPc) [ ] glucozo-6-fosfatd) [x] fructozo-2,6-difosfate) [x] AMP, ADP 149. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza este inhibată de:a) [ ] NAD+

b) [x] citratc) [x] acizii graşid) [ ] glucozăe) [ ] AMP 150. I Met gen si Glucide A3 În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:a) [ ] hexokinazab) [ ] fosfofructokinazac) [x] fosfogliceratkinazad) [ ] glucokinazae) [x] piruvatkinaza 151. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfatb) [x] fosfoenolpiruvat → piruvatc) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfatd) [x] succinil-CoA → succinate) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat 152. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicolizei:a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizeic) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizeid) [ ] somatotropina stimulează glicolizae) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică 153. I Met gen si Glucide A1 Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?a) [ ] piruvat kinazab) [ ] glicerolfosfat dehidrogenazac) [x] lactat dehidrogenazad) [ ] malat dehidrogenazae) [ ] piruvat dehidrogenaza 154. I Met gen si Glucide A3 Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:a) [x] 38 ATPb) [x] 44 H2Oc) [ ] 5 CO2

d) [ ] 22 H2Oe) [ ] 44 ATP

155. I Met gen si Glucide A1 Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat: a) [ ] 3b) [ ] 2c) [x] 15d) [ ] 30e) [ ] 6 156. I Met gen si Glucide A1 Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat: a) [ ] 6b) [x] 18c) [ ] 15d) [ ] 36e) [ ] 3 157. I Met gen si Glucide A3 Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:a) [ ] hexokinazab) [x] fosfoglicerat kinazac) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinazad) [x] fosfoglicerat mutazae) [ ] fructozo-1,6-difosfataza 158. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza:a) [ ] este sinteza glicogenului din glucozăb) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidicec) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitated) [x] decurge intens în inaniţie e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei 159. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza:a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză b) [ ] are loc intens postprandial c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichid) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele) 160. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:a) [ ] acetil CoAb) [ ] acizii graşi c) [ ] acetoacetatul d) [x] lactatul e) [x] oxaloacetatul 161. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:a) [ ] beta-hidroxibutiratul b) [x] piruvatulc) [x] aminoacizii glucoformatorid) [ ] colesterolul e) [ ] bazele azotate purinice 162. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP + H3PO4:a) [x] este o reacţie anapleroticăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în citozole) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază 163. I Met gen si Glucide A3 Piruvat carboxilaza:a) [ ] este enzimă a glicolizeib) [ ] este enzimă a glicogenogenezeic) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotinad) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatule) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA 164. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP:a) [ ] este o reacţie din glicogenogenezăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogeneză

d) [x] are loc în citozole) [ ] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea oxaloacetatului 165. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime: a) [x] piruvat carboxilazab) [x] fructozo-1,6-difosfatazac) [ ] piruvat kinazad) [x] lactat dehidrogenazae) [ ] fosfofructokinaza 166. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat + H3PO4:a) [ ] este o reacţie din glicogenolizăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în mitocondriie) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza 167. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:a) [x] este o reacţie din glicogenolizăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [ ] este o reacţie din glicogenogenezăd) [ ] are loc în mitocondriie) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza 168. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6-fosfataza:a) [x] este enzimă a glicogenolizeib) [ ] este enzimă a glicogenogenezeic) [x] este o hidrolază d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucozăe) [ ] este activată de insulină 169. I Met gen si Glucide A3 Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare: a) [x] 2 molecule de piruvatb) [x] 4 ATPc) [x] 2 GTPd) [ ] 6 H3PO4

e) [ ] 6 ADP 170. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a gluconeogenezei:a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lorb) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei c) [ ] insulina activează gluconeogenezad) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul adipose) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza 171. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele: a) [x] glicerol kinazab) [x] glicerolfosfat dehidrogenazac) [ ] piruvat carboxilazad) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinazae) [x] fructozo-1,6-difosfataza 172. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:a) [ ] aspartataminotransferazab) [x] piruvat carboxilazac) [ ] piruvat kinazad) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinazae) [ ] fosfofructokinaza 173. I Met gen si Glucide A3 Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei: a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrociteb) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamarec) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentozed) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexozee) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile 174. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei: a) [x] sinteza pentozelor

b) [ ] generarea de NADH c) [x] generarea de NADPH d) [ ] generarea de FADH2 e) [ ] formarea pirofosfatului 175. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicolizăb) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozeic) [ ] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat fosfatazad) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonazae) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH 176. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+

b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+

c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconatd) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2

e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

177. I Met gen si Glucide A3 Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:a) [ ] FADH2

b) [x] glucozo-6-fosfatc) [x] 2 NADP+

d) [ ] ATPe) [ ] ribozo-5-fosfat 178. I Met gen si Glucide A2 Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:a) [x] ribulozo-5-fosfatb) [ ] glucozo-6-fosfatc) [ ] ATPd) [ ] NADHe) [x] 2 NADPH 179. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADPb) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADPc) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADPd) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfate) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat 180. I Met gen si Glucide A3 Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:a) [ ] hexokinazab) [x] fructokinazac) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolazad) [x] fructozo-1-fosfat aldolazae) [x] triozokinaza 181. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADPb) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADPc) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADPd) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfate) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat 182. I Met gen si Glucide A3 Fructozuria esenţială:a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazeib) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazeic) [x] are loc acumulare de fructozăd) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfate) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal 183. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la fructoză: a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfatazad) [x] conduce la insuficienţă hepatică, cirozăe) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

184. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADPb) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADPc) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfatd) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7

e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza 185. I Met gen si Glucide A3 Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:a) [x] galactokinaza b) [ ] hexokinazac) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilazad) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazae) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza 186. I Met gen si Glucide A3 Galactozemia:a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazeib) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazeic) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfatd) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristaline) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal 187. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la galactoză: a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazeic) [ ] se acumulează doar galactoză d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal e) [x] se manifestă clinic prin cataractă 188. I Met gen si Glucide A3 Hiperglicemia poate fi condiţionată de:a) [x] stresb) [x] activarea glicogenolizeic) [ ] activarea glicolizeid) [ ] diminuarea gluconeogenezeie) [ ] hiperinsulinism 189. I Met gen si Glucide A1 Hiperglicemia poate fi condiţionată de:a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpaticb) [ ] amplificarea glicogenogenezeic) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasuluid) [ ] maladia Addisone) [x] hipercorticism 190. I Met gen si Glucide A3 Hipoglicemia poate fi cauzată de:a) [ ] stimularea sistemului nervos simpaticb) [ ] activarea glicogenolizeic) [x] amplificarea glicolizeid) [x] hiperinsulinisme) [ ] activarea gluconeogenezei 191. I Met gen si Glucide A3 Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:a) [x] diabetul zaharatb) [x] tumorile cortexului suprarenalc) [ ] hiperparatiroidiad) [ ] hipotiroidia e) [ ] diabetul insipid 192. I Met gen si Glucide A3 Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:a) [ ] inhibarea glucokinazeib) [ ] activarea glicogen fosforilazeic) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazeie) [ ] inhibarea glicogen sintazei 193. I Met gen si Glucide A3 Insulina stimulează: a) [x] transportul glucozei în ţesuturi b) [ ] conversia glicerolului în glucoză c) [ ] glicogenoliza

d) [x] sinteza lipidelor în ficate) [ ] gluconeogeneza 194. I Met gen si Glucide A3 Insulina provoacă:a) [x] activarea glicolizei b) [ ] activarea glicogen fosforilazeic) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adiposd) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT) 195. I Met gen si Glucide A3 Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazeib) [x] activarea lipoproteidlipazeic) [ ] activarea triglicerid lipazei d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi 196. I Met gen si Glucide A3 Efectele insulinei:a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfatb) [x] măreşte cantitatea de NADPHc) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi d) [ ] inhibă sinteza proteinelore) [ ] stimulează catabolismul proteinelor 197. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicemiei:a) [x] glucagonul amplifică glicogenolizab) [ ] catecolaminele inhibă glicogenolizac) [x] cortizolul facilitează gluconeogenezad) [ ] somatotropina inhibă gluconeogenezae) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei 198. I Met gen si Glucide A3 Sinteza insulinei: a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivăb) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare c) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin decarboxilare d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentăe) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare 199. I Met gen si Glucide A3 Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfogliceratb) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADPc) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4 d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4 200. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul:a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică d) [x] constă din două faze - catabolism şi anabolisme) [ ] nu necesită energie 201. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile metabolismului constau în:a) [x] producerea energiei chimice b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte 202. I Met gen si Glucide A3 Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energiec) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolismd) [ ] catabolismul necesită energie e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple 203. I Met gen si Glucide A3 Căile metabolice: a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate

b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibiled) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimăe) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă 204. I Met gen si Glucide A3 Catabolismul:a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple b) [ ] necesită energie c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular d) [ ] nu necesită enzime e) [ ] nu este supus reglării 205. I Met gen si Glucide A3 Anabolismul:a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple b) [x] necesită energie c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi d) [ ] nu necesită enzime e) [ ] nu este supus reglării 206. I Met gen si Glucide A3 Căile catabolice şi anabolice:a) [ ] coincid ca direcţie b) [x] posedă reacţii şi enzime comunec) [ ] sunt identiced) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celularee) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului 207. I Met gen si Glucide A3 Reglarea metabolismului:a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale anabolismului şi catabolismuluic) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice 208. I Met gen si Glucide A3 Bioenergetica:a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchiseb) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucruluic) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamicd) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucruluie) [x] ∆E = ∆G + T∆S 209. I Met gen si Glucide A3 Energia liberă (∆G):a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului la temperatură şi presiune constantă

b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor - 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori

c) [ ] dacă ∆G > 0 - reacţia este exergonică d) [ ] dacă ∆G < 0 - reacţia este endergonică e) [ ] dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au o energie liberă mai mică decât substanţele iniţiale 210. I Met gen si Glucide A3 ATP-ul:a) [ ] este unica nucleotidă macroergicăb) [ ] este o nucleotidă pirimidinică c) [ ] este sursă de energie d) [x] are două legături macroergicee) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la procesele exergonice la cele endergonice) 211. I Met gen si Glucide A3 Variantele de hidroliză a ATP-lui:a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol 212. I Met gen si Glucide A3 Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este determinată de:a) [x] repulsia electrostaticăb) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+

d) [ ] prezenţa apei e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice

213. I Met gen si Glucide A3 ATP-ul:a) [ ] conţine trei legături macroergiceb) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfatc) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată pentru sinteza ATP-lui e) [ ] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în reacţiile exergonice 214. I Met gen si Glucide A3 Starea energetică a celulei:a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolicee) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice 215. I Met gen si Glucide A1 La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:

a) [ ] ADPb) [ ] glucozo-6-fosfat c) [ ] AMP d) [ ] GMP e) [x] fosfoenolpiruvat 216. I Met gen si Glucide A1 La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:

a) [x] 1,3-difosfoglicerat b) [ ] acetil-CoA c) [ ] glucozo-6-fosfat d) [ ] UDP-glucoza e) [ ] fructozo-6-fosfat 217. I Met gen si Glucide A3 Viteza proceselor metabolice:a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+

b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+

d) [x] este influenţată de hormoni e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP 218. I Met gen si Glucide A3 Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:a) [x] glicerol-3-fosfatb) [ ] ATPc) [ ] creatinfosfatd) [x] glucozo-6-fosfate) [ ] GTP 219. I Met gen si Glucide A3 Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:a) [ ] glucozo-1-fosfatb) [x] pirofosfatc) [x] fosfoenolpiruvatd) [x] acetil-CoAe) [ ] UDP-galactoza 220. I Met gen si Glucide A3 Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):a) [ ] este localizat în citozol b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 - dihidrolipoil dehidrogenazac) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA

d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folice) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului 221. I Met gen si Glucide A3 Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil c) [x] activează în mitocondriid) [ ] conţine 2 coenzimee) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele 222. I Met gen si Glucide A3 Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH

b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOHc) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOHd) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator 223. I Met gen si Glucide A3 Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDHb) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDHc) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDHd) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energeticăe) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare 224. I Met gen si Glucide A1 Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului: a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+ b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2 c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+ d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2 e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2 225. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [x] tiaminab) [ ] biotina c) [x] vitamina PP d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

226. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] acidul folic b) [x] acidul pantotenic c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina 227. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza: a) [ ] piridoxal fosfatb) [x] tiamin pirofosfat c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

228. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza: a) [ ] biotina b) [x] HS-CoA c) [ ] acidul ascorbicd) [ ] CoQe) [x] FAD 229. I Met gen si Glucide A3 Ciclul Krebs:a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolismc) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobee) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2 230. I Met gen si Glucide A1 Ciclul Krebs:a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi b) [ ] decurge în citozolc) [x] funcţionează în condiţii aerobed) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării 231. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HS-CoAa) [x] este prima reacţie din ciclul Krebsb) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol c) [ ] este catalizata de citrat liaza

d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie 232. I Met gen si Glucide A3 Citrat sintaza:a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic b) [ ] este din clasa ligazelor c) [x] este enzimă alostericăd) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADHe) [x] este inhibată de acizii graşi 233. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:a) [x] este o reacţie a ciclului Krebsb) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţieic) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de hidratared) [ ] este catalizată de enzima izocitrat dehidrogenazae) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa izomerazelor 234. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CO2 + NADH+H+ a) [x] este o reacţie de oxido-reducereb) [ ] este catalizată de izoenzima aconitază c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca coenzimă şi NADP+ d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca coenzimă doar NAD+

e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP şi inhibată de NADH 235. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA → succinil-CoA + CO2 + NADH+H+ a) [x] este o reacţie de oxido-reducereb) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenazac) [ ] reacţia nu se supune reglării d) [ ] se petrece în citozole) [x] succinil-CoA este un compus macroergic 236. I Met gen si Glucide A3 Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:a) [x] este activat de Ca2+ b) [ ] este activat de ATPc) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoAd) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoice) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic 237. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔ succinat + GTP + HS-CoA:a) [x] este o reacţie a ciclului Krebsb) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetazae) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa liazelor 238. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:a) [ ] decurge în citozol b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenazac) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei e) [ ] enzima este inhibată de AMP 239. I Met gen si Glucide A3 Succinat dehidrogenaza:a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă c) [ ] este inhibată de NADH d) [x] este inhibată de malonat e) [ ] este inhibată de fumarat 240. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:a) [ ] este o reacţie de hidroliză b) [x] este catalizată de enzima fumaraza c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatuld) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei 241. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+: a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza

b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat 242. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs: $a) [x] citrat sintazab) [ ] aconitazac) [x] izocitrat dehidrogenaza d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza e) [ ] malat dehidrogenaza 243. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoAc) [x] succinil-CoA → succinatd) [ ] succinat → fumarate) [ ] fumarat → malat 244. I Met gen si Glucide A3 Reglarea ciclului Krebs: a) [ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-luib) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoAc) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea cicluluid) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenazae) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza 245. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs: a) [x] tiamina b) [ ] biotina

c) [x] vitamina PPd) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

246. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs: a) [ ] acidul folic b) [x] acidul pantotenic c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina 247. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:a) [ ] piridoxal fosfat b) [x] tiamin pirofosfat c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

248. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs: a) [ ] biotinab) [x] HS-CoA c) [ ] acidul ascorbicd) [ ] CoQe) [x] FAD 249. I Met gen si Glucide A1 Reacţiile anaplerotice:a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebsb) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebsc) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebsd) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH 250. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4:a) [x] este o reacţie anapleroticăb) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [x] este catalizată de piruvat carboxilazad) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liazăe) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina

251. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔ oxaloacetat + GTP:a) [ ] este o reacţie din glicolizăb) [x] este o reacţie anapleroticăc) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinazad) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinazae) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză 252. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi reacţiile anaplerotice: a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoAb) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamatd) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

253. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea biologică: a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apeid) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependentee) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente 254. I Met gen si Glucide A3 NAD+: a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adeninab) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamidac) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvente) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē 255. I Met gen si Glucide A3 FAD: a) [ ] acceptor de H+ şi ē în FAD este adeninab) [x] acceptor de H+ şi ē în FAD este riboflavinac) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe FAD, altul trece în solvente) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē 256. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:a) [ ] succinat DHb) [x] glutamat DH c) [x] izocitrat DH d) [x] alcool DH e) [ ] acil-CoA-DH 257. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:a) [x] lactat DH b) [x] malat-DH c) [ ] acil-CoA DHd) [x] beta-hidroxibutirat DH e) [ ] succinat DH 258. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente: a) [x] succinat DHb) [ ] glutamat DH c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DHd) [x] glicerol-3-fosfat DH e) [ ] acil-CoA-DH 259. I Met gen si Glucide A3 Lanţul respirator (LR): a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială b) [ ] este un proces reversibil c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducered) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2 e) [ ] produsul final al LR este H2O2 260. I Met gen si Glucide A1 Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+

d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+ 261. I Met gen si Glucide A3 Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator: a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ēd) [x] citocromii transferă doar elecronie) [ ] un citocrom transferă doi electroni 262. I Met gen si Glucide A3 Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator: a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a adiţiona ē c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo 263. I Met gen si Glucide A3 Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator: a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-luib) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-luic) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza 264. I Met gen si Glucide A3 Fosforilarea oxidativă: a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui 265. I Met gen si Glucide A3 Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependenteb) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependentec) [x] conţine FMNd) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)e) [ ] conţine FAD 266. I Met gen si Glucide A3 Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinatb) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

c) [ ] conţine NAD+

d) [ ] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS) 267. I Met gen si Glucide A3 Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)c) [x] conţine citocromii b şi c1

d) [ ] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS) 268. I Met gen si Glucide A3 Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-

b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa c) [ ] conţine citocromii b şi c1

d) [x] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine ioni de cupru 269. I Met gen si Glucide A3 Citocromii:a) [x] reprezintă hemoproteine b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+

d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonăe) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē 270. I Met gen si Glucide A3 Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar macroergicb) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne mitocondriale d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni 271. I Met gen si Glucide A3 Mecanismul fosforilării oxidative: a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazeic) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-luie) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni 272. I Met gen si Glucide A3 ATP-sintaza: a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1

c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei 273. I Met gen si Glucide A3 ATP-sintaza: a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă c) [x] este inhibată de oligomicină d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul respirator e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator 274. I Met gen si Glucide A3 Inhibiţia lanţului respirator (LR): a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonăb) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina Ac) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, COd) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-luie) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi 275. I Met gen si Glucide A3 Agenţii decuplanţi: a) [ ] inhibă ATP-sintazab) [ ] inhibă complexele lanţului respiratorc) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială d) [x] sunt substanţe liposolubile e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē 276. I Met gen si Glucide A1 Agenţii decuplanţi:a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui b) [x] măresc termogenezac) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator d) [ ] activează hidroliza ATP-lui e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar 277. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi agenţii decuplanţi:a) [ ] rotenona b) [ ] oligomicinac) [x] 2,4-dinitrofenolul d) [ ] monooxidul de carbon e) [x] acizii graşi 278. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:a) [ ] monooxidul de carbon b) [x] oligomicina c) [ ] tiroxina d) [ ] cianurile e) [ ] 2,4-dinitrofenolul 279. I Met gen si Glucide A3 Câtul de fosforilare (P/O): a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP formate şi numărul de atomi de oxigen utilizaţi în lanţul respirator b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1

e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1 280. I Met gen si Glucide A3 Produsele finale ale lanţului respirator: a) [ ] H2O2

b) [x] H2Oc) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza) 281. I Met gen si Glucide A3 Decuplarea fosforilării oxidative:a) [x] este un proces adaptiv la frig b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare c) [ ] este prezentă în hipotiroidied) [ ] predomină în ţesutul adipos albe) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP 282. I Met gen si Glucide A3 Ţesutul adipos brun:a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-luib) [x] este ţesut specializat în termogeneză c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi d) [ ] conţine puţine mitocondrii e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante) 283. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatuluib) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi c) [x] lanţul respirator d) [ ] glicoliza anaerobă e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial 284. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi c) [ ] lanţul respirator d) [ ] glicoliza anaerobă e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial 285. I Met gen si Glucide A3 Sistema-navetă glicerol-fosfat: a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+ c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+

e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + FADH2 286. I Met gen si Glucide A1 Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol): a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+ b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+ c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2 d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+ 287. I Met gen si Glucide A1 Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+ b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2 c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+ d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+ 288. I Met gen si Glucide A3 Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială: a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfatc) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-aspartat d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrate) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină 289. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea microzomială:a) [ ] are loc în mitocondrie b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic

c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici d) [x] este catalizată de monooxigenaze e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui 290. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea microzomială:a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2Ob) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2

c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelore) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici 291. I Met gen si Glucide A3 Citocromul P450:a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu COb) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPHd) [ ] este component al lanţului respirator e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat 292. II Acizii nucleici A3 Bazele azotate majore în componenţa DNA sunt:a) [ ] 5 - metilcitozinab) [x] citozinac) [ ] 2 - metiladeninad) [x] guaninae) [x] timina 293. II Acizii nucleici A1 Bazele azotate majore în componența DNA sunt: a) [x] adeninab) [ ] 1-metilguaninac) [ ] dihidrouraciluld) [ ] hipoxantinae) [ ] xantina 294. II Acizii nucleici A3 Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:a) [ ] 5 - metilcitozina b) [x] adeninac) [ ] 2 - metiladeninad) [x] guaninae) [x] uracilul 295. II Acizii nucleici A3 Componentele structurale ale DNA-ului sunt: a) [ ] dihidrouracilulb) [ ] ribozac) [x] acidul fosforicd) [x] adenina e) [ ] uracilul 296. II Acizii nucleici A3 Componentele structurale ale RNA-ului sunt: a) [ ] timina b) [x] citozinac) [x] adeninad) [x] guaninae) [ ] ribuloza 297. II Acizii nucleici A1 În acizii nucleici nu există următoarele tipuri de legături chimice: a) [x] peptidicăb) [ ] 3',5'-fosfodiestericăc) [ ] N-glicozidicăd) [ ] interacțiune hidrofobăe) [ ] de hidrogen 298. II Acizii nucleici A3 Pentru DNA sunt corecte afirmaţiile a) [ ] este un poliribonucleotidb) [ ] conține AMP, CMP, UMP, GMP c) [x] la capatul 5' se află 3 resturi de fosfatd) [x] mononucleotidele sunt legate prin legături 3',5'-fosfodiestericee) [ ] monomerii se leagă prin legături N-glшcozidice 299. II Acizii nucleici A1 Adenozina:

a) [ ] este o nucleotidăb) [ ] conţine legătura glicozidică N1 - C'1c) [x] este componentă a ATP-luid) [ ] conține dezoxiriboză e) [ ] conţine o bază azotată pirimidinică 300. II Acizii nucleici A1 Сitidină:a) [ ] este o dezoxiribonucleotidăb) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1c) [x] este o ribonucleozidăd) [ ] conţine acid fosforice) [ ] conţine o bază azotată purină 301. II Acizii nucleici A1 Timidina:a) [x] este un dezoxiribonucleozidăb) [ ] este prezentă în RNAc) [ ] este o ribonucleotidăd) [ ] conţine o bază azotată purinicăe) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1 302. II Acizii nucleici A1 Uridina: a) [ ] este o ribonucleotidă b) [ ] se conţine în DNA c) [x] conţine o bază azotată pirimidinicăd) [ ] conţine o legătură 3',5'-fosfodiesterică e) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1 303. II Acizii nucleici A1 Dezoxicitidina: a) [ ] este o nucleotidăb) [ ] este componentă a RNA c) [ ] conţine acid fosforicd) [ ] conţine o legătură 3',5'-fosfodiesterică e) [x] conţine legătura glicozidică N1-C'1 304. II Acizii nucleici A3 Acidul adenilic: a) [x] este constituit din adenină, riboză şi acid fosforicb) [x] este o nucleozidăc) [ ] conţine legătura glicozidică N1-C'1 d) [x] este AMP-ule) [ ] este AMP-ul ciclic 305. II Acizii nucleici A1 Numărul legăturilor de hidrogen din DNA dublu catenar cu secvenţa

T - C - G - A - G -G

A - G - C - T - C -C este:a) [ ] 10b) [ ] 11c) [x] 16d) [ ] 13e) [ ] 17 306. II Acizii nucleici A3 Referitor la structura secundară a DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este bicatenară

b) [ ] catenele sunt paralelec) [x] bazele azotate ocupă interiorul dublului helixd) [ ] bazele azotate complementare se leagă între ele prin legături covalentee) [ ] o spiră conţine 3,6 perechi de nucleotide 307. II Acizii nucleici A3 Referitor la structura secundară a DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] dublul helix este alcătuit din două catene polipeptidice antiparalele

b) [x] bazele azotate complementare se leagă între ele prin legături de hidrogen

c) [ ] catenele antiparalele sunt identice după componenţa nucleotidicăd) [ ] catenele antiparalele sunt identice după secvenţa nucleotidicăe) [x] planurile bazelor azotate sunt orientate perpendicular pe axul helixului 308. II Acizii nucleici A1 Referitor la DNA sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] toate tipurile de DNA sunt orientate spre stânga b) [x] forma clasică B conţine 10 perechi de nucleotide la o spiră c) [ ] forma A conţine 3,6 perechi de nucleotide la o spirăd) [ ] forma Z conţine 12 perechi de nucleotide şi e orientată spre dreaptae) [ ] în toate tipurile de DNA raportul G+C/A+T=1 309. II Acizii nucleici A3 Afirmaţii corecte referitoare la DNA (legile complementarităţii):a) [ ] la aceeaşi specie DNA din diferite ţesuturi are o compoziţie nucleotidică diferită b) [x] componenţa nucleotidică a DNA la specii distincte este diferităc) [ ] compoziţia nucleotidică a DNA la aceeaşi specie depinde de vârstă, raţia alimentară, condiţiile mediului ambiantd) [ ] în toate tipurile de ADN, A=G si T=Ce) [x] în toate tipurile de ADN, A=T şi G=C 310. II Acizii nucleici A3 Afirmaţii corecte referitoare la nucleozomi:a) [x] reprezintă unitatea structurală a cromatinei b) [x] reprezintă octamere histonice înfăşurate cu DNAc) [ ] reprezintă nivelul superior de organizare a materialului cromozomiald) [ ] între DNA şi histone se stabilesc legături covalente e) [ ] conţin histona H1 311. II Acizii nucleici A3 Histonele:a) [ ] sunt proteine bogate în Asp şi Glub) [x] formele fosforilate favorizează transcripţiac) [ ] sunt componente structurale ale ribozomuluid) [ ] se leagă covalent cu DNAe) [x] sunt proteine bazice 312. II Acizii nucleici A1 Afirmaţii corecte referitoare la RNA:a) [ ] este preponderent bicatenarb) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţiic) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantăd) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondriie) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină 313. II Acizii nucleici A1 Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare de DNAc) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică

d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelore) [ ] este parte componentă a ribozomilor 314. II Acizii nucleici A3 Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt: a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelorb) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAtc) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAmd) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizie) [ ] conţin doar baze azotate majore 315. II Acizii nucleici A1 Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:a) [ ] sunt macromolecule bicatenareb) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelorc) [ ] se conţin doar în nucleud) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi" 316. II Acizii nucleici A3 Structura şi funcţile ribozomilor:a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţib) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAmc) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalented) [ ] constau din RNAr şi proteine histonicee) [x] conţin RNAm

317. II Acizii nucleici A3 Replicarea DNA:a) [x] este bazată pe principiul complementarităţii b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNAc) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de DNAd) [ ] este un proces conservative) [ ] nu necesită energie 318. II Acizii nucleici A3 Biosinteza DNA necesită:a) [ ] participarea nucleozid-monofosfaţilor b) [ ] prezenţa DNA monocatenarc) [x] participarea complexului de enzime - DNA-replicazad) [ ] prezenţa ribonucleozid-difosfaţilore) [x] prezenţa dezoxibonucleozid-trifosfaţilor 319. II Acizii nucleici A3 Referitor la replicare sunt corecte afirmaţiile:a) [x] sediul replicării este nucleul b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în direcţia 3' 5' c) [ ] ambele catene se sintetizează discontinuud) [x] forţa motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului e) [x] angajează simultan întregul cromozom 320. II Acizii nucleici A3 Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:a) [x] DNA-polimerazele I, II, IIIb) [x] helicaza c) [ ] transaminazeled) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentăe) [ ] dehidrogenazele 321. II Acizii nucleici A3 Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:a) [ ] RNA-polimerazele I, II, IIIb) [ ] transpeptidazac) [x] topoizomerazeled) [x] RNA-polimeraza DNA-dependentăe) [x] DNA-ligaza 322. II Acizii nucleici A1 Fragmentele Okazaki:a) [ ] sunt regiuni de DNA ce nu conţin informaţie geneticăb) [ ] se sintetizează în direcţia 3' 5'c) [ ] se formează la sinteza catenei de DNA liderd) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza IIe) [x] sunt unite de DNA-ligaze 323. II Acizii nucleici A3 DNA-polimerazele (III):a) [ ] nu necesită matriţă b) [ ] nu necesită primerc) [ ] utilizează ca substraturi nucleozid-difosfaţiid) [x] posedă activitate 3' 5'-exonucleazicăe) [x] are activitate 5' 3'-polimerazică 324. II Acizii nucleici A3 DNA-polimerazele (I):a) [x] îndepărtează primerii prin activitatea sa 5'→3'-exonucleazicăb) [x] adaugă dezoxiribonucleotide prin activitatea sa 5'→3'-polimerazicăc) [ ] sintetizează catena lider şi catena întârziată de DNAd) [ ] nu necesită energiee) [x] participă la repararea DNA 325. II Acizii nucleici A3 Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile: a) [ ] angajează simultan întregul cromozomb) [x] este un proces asimetricc) [ ] are loc în citoplasmăd) [x] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenăe) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5 326. II Acizii nucleici A3 Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile: a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţiib) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă

c) [x] este un proces procesivd) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatuluie) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele 327. II Acizii nucleici A1 RNA polimerazele:a) [ ] nu necesită matriţă b) [ ] necesită primerc) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţiid) [ ] posedă activitate 3' 5'-exonucleazicăe) [x] au activitate 5' 3'-polimerazică 328. II Acizii nucleici A3 Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:a) [ ] ambele procese necesită primer b) [x] decurg în nucleu c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţiid) [ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozome) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5' 329. II Acizii nucleici A3 Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ: a) [ ] sudarea fragmentelor Okazakib) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozineic) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAmd) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)e) [ ] înlăturarea dimerului de timină 330. II Acizii nucleici A3 Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ: a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCAb) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozineic) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAtd) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)e) [ ] înlăturarea primer-ului 331. II Acizii nucleici A3 RNA-polimeraza RNA-dependentă:a) [ ] posedă activitate 3' 5'-polimerazicăb) [x] participă la replicarea RNAc) [ ] este o reverstranscriptazăd) [x] este prezentă doar la RNA-virusurie) [ ] utilizează ca matriţă RNA a celulei-gazdă 332. II Acizii nucleici A3 DNA-polimeraza-RNA-dependentă:a) [x] este numită şi reverstranscriptazăb) [ ] posedă activitate 3' 5'-polimerazică c) [ ] participă la replicarea RNA d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor genee) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman 333. II Acizii nucleici A3 Repararea DNA necesită următoarele enzime:a) [x] DNA-polimeraza I b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă c) [x] endonucleaze specificed) [x] DNA-ligazae) [ ] telomeraza 334. II Acizii nucleici A1 Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile: a) [ ] este singletb) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3' 5'c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni d) [x] codul este degenerate) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi 335. II Acizii nucleici A3 În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:a) [ ] conține 3 codoni de inițiere b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codonic) [ ] conține un singur codon de terminared) [x] codul este colineare) [ ] codul are semne de punctuație

336. II Acizii nucleici A3 Mutaţiile moleculare pot avea loc prin: a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate din DNAb) [ ] modificarea covalentă a RNA c) [x] tranziţie şi transversied) [x] deleţie de nucleotidee) [x] inserţie de nucleotide 337. II Acizii nucleici A3 Mutaţiile prin transversie:a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate c) [x] pot determina formarea unui codon-stopd) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţieie) [x] pot conduce la formarea codonilor sinonimi 338. II Acizii nucleici A3 Mutaţiile prin deleţie: a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiab) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinicăc) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificated) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop e) [x] pot cauza maladii ereditare 339. II Acizii nucleici A3 Aminoacil-RNAt-sintetazele: a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidiceb) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacidc) [x] are capacitatea de autocontrold) [ ] nu necesită ATPe) [x] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor 340. II Acizii nucleici A3 Activarea aminoacizilor:a) [x] are loc în citoplasmă b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNmc) [x] necesită energia a 2 legături macroergiced) [ ] are loc fără participarea enzimelor e) [ ] necesită GTP 341. II Acizii nucleici A3 Iniţierea sintezei proteinelor necesită: a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului b) [x] RNAmc) [ ] peptidiltransferazad) [ ] factorii Tu, Ts, Ge) [ ] ATP 342. II Acizii nucleici A3 Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:a) [x] ribozomul integral b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul Ac) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul Pd) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3 343. II Acizii nucleici A3 Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:a) [x] complexul de initiere b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetazac) [x] peptidiltransferazad) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3e) [ ] ATP 344. II Acizii nucleici A3 Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul Ab) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul Pc) [ ] legarea aminoacidului la RNAtd) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizie) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm 345. II Acizii nucleici A3 În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:a) [x] înlăturarea RNAt din locusul Pb) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi

d) [ ] transpeptidareae) [ ] translocarea 346. II Acizii nucleici A3 Modificările posttranslaţionale includ:a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolinăb) [ ] excizia intronilorc) [x] fosforilarea unor proteined) [x] metilarea lizinei, arginineie) [x] formarea punţilor disulfidice 347. II Acizii nucleici A1 Modificările posttranslaţionale includ:a) [ ] poliadenilarea b) [ ] „cap"-area c) [ ] transversiad) [ ] tranziţiae) [x] carboxilarea glutamatului 348. II Acizii nucleici A3 Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului): a) [x] necesită prezenţa represoruluib) [ ] necesită prezenţa corepresoruluic) [x] e caracteristică pentru căile cataboliced) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolicee) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive 349. II Acizii nucleici A1 Represia enzimatică: a) [x] necesită prezenţa represoruluib) [ ] necesită prezenţa inductorului c) [ ] e caracteristică pentru căile cataboliced) [ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolicee) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive 350. II Acizii nucleici A3 La reglarea expresiei genelor la om participă:a) [ ] catecolamineleb) [ ] glucagonulc) [x] cortizoluld) [x] calcitriolule) [x] retinolul 351. II Acizii nucleici A3 Telomeraza prezintă:a) [ ] o ribonucleotidă b) [x] o ribonucleoproteinăc) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotidee) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA 352. V Metab lipidelor A3 Lipidele sunt:a) [ ] substanţe organice solubile în apăb) [ ] substanţe neorganice solubile în apăc) [x] substanţe organice solubile în solvenţi organicid) [ ] omogene după structurăe) [x] substanţe organice insolubile în apă 353. V Metab lipidelor A3 Funcţiile lipidelor:a) [x] energeticăb) [x] izolatoarec) [ ] cataliticăd) [x] structuralăe) [ ] contractilă 354. V Metab lipidelor A3 Clasificarea structurală a lipidelor:a) [ ] protoplasmatice b) [ ] de rezervăc) [x] saponifiabiled) [ ] neutre e) [x] nesaponifiabile 355. V Metab lipidelor A3 După rolul biologic lipidele se clasifică în:a) [x] structurale

b) [x] de rezervăc) [ ] saponifiabile d) [ ] neutree) [ ] nesaponifiabile 356. V Metab lipidelor A3 După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în: a) [x] amfifile b) [ ] esenţialec) [ ] saponifiabile d) [x] neutree) [ ] nesaponifiabile 357. V Metab lipidelor A3 În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi: a) [ ] caprinicb) [ ] caproic c) [x] oleic d) [x] palmitic e) [x] stearic 358. V Metab lipidelor A3 Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi: a) [ ] lignoсeric b) [ ] oleicc) [ ] palmitoleicd) [x] linolenice) [x] linoleic

359. V Metab lipidelor A1 Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] stearic (С18)b) [x] arahidonic (С20:4)c) [ ] nervonic (С24:1)d) [ ] palmitic (С16)e) [ ] oleic (С18:1) 360. V Metab lipidelor A1 Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] lignoceric(C24)b) [ ] miristic (C14)c) [x] butiric (C4) d) [ ] caprilic (C8) e) [ ] lauric (C12) 361. V Metab lipidelor A3 Acilglicerolii: a) [ ] sunt constituenţi ai membranelor biologiceb) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşic) [x] reprezintă o formă de stocare a energieid) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dizolvă în eae) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic 362. V Metab lipidelor A3 Glicerofosfolipidele:a) [ ] sunt insolubile în solvenţi organicib) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşic) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicd) [ ] reprezintă o formă de stocare a energieie) [x] sunt componentele membranelor biologice 363. V Metab lipidelor A3 Lecitinele şi cefalinele:a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicb) [x] sunt lipide structuralec) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei d) [ ] sunt grasimi neutre e) [ ] au rol energetic 364. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilcolina: a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilareb) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă c) [ ] se mai numesc şi cefalined) [x] rol structural - constituienţi a membranelor biologice

e) [x] rezultă prin metilarea fosfatidiletanolaminelor 365. V Metab lipidelor A1 Fosfatidiletanolamina:a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei b) [ ] conţine sfingozinac) [ ] conţine ceramidad) [ ] se mai numeşte şi lecitină e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare 366. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilcolina şi fosfatidiletanolamina:a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celularec) [ ] reprezintă o rezervă de energie d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidice) [ ] se deosebesc după sarcina electrică 367. V Metab lipidelor A1 Care din compuşii de mai jos au caracter acid?a) [ ] lecitineleb) [ ] cefalinelec) [x] fosfatidilserinad) [ ] trigliceridelee) [ ] cerebrozidele 368. V Metab lipidelor A1 Sfingomielinele conţin:a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforicb) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforicc) [ ] polialcool ciclic, ceramidad) [x] ceramidă, acid fosforic, colină e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol 369. V Metab lipidelor A3 Sfingozina:a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturatb) [x] e component al sfingomielinei c) [x] este constituent al glicolipidelord) [ ] este baza structurală a glicerofosfolipidelore) [ ] nu intră în structura ceramidei 370. V Metab lipidelor A3 Cerebrozidele:a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creieruluib) [ ] nu conţine sfingozinăc) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucozad) [ ] conţin oligozaharidee) [x] din ele se formează sulfatidele 371. V Metab lipidelor A1 Gangliozidele:a) [ ] conţin câteva resturi de glicerolb) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA) c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucozăd) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactozăe) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor 372. V Metab lipidelor A1 Glicolipidele:a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuricc) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipided) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidice) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic 373. V Metab lipidelor A3 Colesterolul:a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenuluib) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5 d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil 374. V Metab lipidelor A3 Acizii biliari:a) [x] se sintetizează din colesterol b) [ ] constau din 28 atomi de carbon

c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubinad) [x] sunt compuşi polarie) [x] participă la emulsionarea grăsimilor 375. V Metab lipidelor A1 Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridelec) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesteroluld) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesteroluluie) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi 376. V Metab lipidelor A3 Proprietătile principale ale membranei:a) [ ] simetriab) [x] fluiditatea c) [x] asimetriad) [ ] imobilitatea componentelore) [ ] monostratul lipidic 377. V Metab lipidelor A3 Proteinele membranelor biologice:a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integraleb) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranarec) [ ] posedă numai capacitate de mişcare lateralăd) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, antigenică e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

378. V Metab lipidelor A3 Glucidele membranelor biologice sunt:a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasmab) [x] fixate covalent de lipide sau proteinec) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidiced) [ ] responsabile de permeabilitatea membraneie) [x] responsabile de comunicarea intercelulară 379. V Metab lipidelor A3 Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi esenţialib) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubilec) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteiced) [ ] participă la sinteza nucleotidelor e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei 380. V Metab lipidelor A3 Digestia lipidelor alimentare la adulţi: a) [ ] are loc în stomacb) [x] are loc în duodenc) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliarăd) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastrice) [x] se digeră doar lipidele emulsionate 381. V Metab lipidelor A1 Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită: a) [x] lipazele pancreatice şi intestinaleb) [ ] lipoproteinlipazac) [ ] fosfolipazele A2, B, C, Dd) [ ] lipaza gastricăe) [ ] colesterolesteraza 382. V Metab lipidelor A3 Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfoglicerideleb) [x] colesterolesteraza scindează colesterolul esterificatc) [ ] ceramidaza scindează sfingozinad) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţie) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor . 383. V Metab lipidelor A3 Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:a) [x] 2-monogliceridelorb) [x] acidului fosforicc) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă scurtăd) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungăe) [ ] bazelor azotate 384. V Metab lipidelor A3 Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplăb) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelarăd) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitatăe) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv 385. V Metab lipidelor A3 Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:a) [ ] se absorb numai în duodenb) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterolc) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunuluid) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă scurtăe) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor 386. V Metab lipidelor A3 Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin: a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei portab) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidalec) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocited) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul grose) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii 387. V Metab lipidelor A3 Chilomicronii:a) [ ] se sintetizează în ficatb) [ ] se secretă din intestin direct în sîngec) [x] apoproteina de bază este apo B48d) [ ] lipidul predominant este colesterolule) [x] transportă trigliceridele exogene 388. V Metab lipidelor A3 Catabolismul chilomicronilor:a) [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatociteb) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoBc) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza d) [x] lipoproteinlipaza este activată de insulinăe) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă389. V Metab lipidelor A3 VLDL:a) [x] apoproteina principală este apoB100b) [ ] transportă trigliceridele exogenec) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinaled) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucidee) [ ] au rol antiaterogen 390. V Metab lipidelor A3 Catabolismul VLDL: a) [x] sunt degradate de lipoproteinlipazăb) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDLc) [ ] insulina inhibă catabolismul VLDLd) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterole) [ ] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază 391. V Metab lipidelor A3 LDL :a) [x] contin apoB100b) [ ] procentul colesterolului este foarte micc) [ ] se formează în plasmă din chilomicronid) [ ] se sintetizează în enterocitee) [x] transportă colesterolul spre tesuturi 392. V Metab lipidelor A3 HDL: a) [x] sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterociteb) [x] transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficatc) [ ] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepaticed) [ ] sunt lipoproteine proaterogene e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt 393. V Metab lipidelor A1 Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADPb) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-Pc) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPid) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P

e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P 394. V Metab lipidelor A3 Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi b) [ ] se petrece în mitocondriic) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilazăd) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetazae) [ ] activarea este o reacţie reversibilă 395. V Metab lipidelor A3 Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:a) [ ] necesită energieb) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi IIc) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţid) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberăe) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă 396. V Metab lipidelor A3 Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):a) [x] se desfăsoară în matricea mitocondriilor b) [ ] se oxidează AG liberic) [ ] se desfăsoară în citotozold) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoAe) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi 397. V Metab lipidelor A1 Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este:

a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivareb) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivarec) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratared) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivaree) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare 398. V Metab lipidelor A1 Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):a) [ ] are loc decarboxilarea substratuluib) [ ] are loc hidratarea substratului c) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă d) [x] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentăe) [ ] are loc dehidratarea substratului 399. V Metab lipidelor A1 Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:a) [ ] acil-CoA + NADH + H+

b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2

c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2

d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+

e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+

400. V Metab lipidelor A3 A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi: a) [ ] este o dehidratareb) [ ] este o dehidrogenarec) [x] este catalizată de enzima enoil-CoA hidratazad) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA hidratazae) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA 401. V Metab lipidelor A1 Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi: a) [ ] enoil-CoA + H2O b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+ c) [x] beta-hidroxiacil-CoAd) [ ] acil-CoA + NADH + H+ e) [ ] cetoacil-CoA 402. V Metab lipidelor A1 A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este: a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoAb) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoAc) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoAd) [ ] decarboxilarea acil-CoAe) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA 403. V Metab lipidelor A1 Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza

b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilazac) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenazae) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza 404. V Metab lipidelor A1 Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolazab) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidratazac) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolazae) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza 405. V Metab lipidelor A3 În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:a) [x] se oxideazăb) [ ] se reducc) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbond) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA 406. V Metab lipidelor A1 Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):

a) [ ] 6 8 131 b) [ ] 6 7 114c) [x] 7 8 130d) [ ] 5 6 121e) [ ] 8 9 143 407. V Metab lipidelor A3 Utilizarea acetil-CoA:a) [x] se oxidează în ciclul Krebsb) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilorc) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşid) [ ] se include în gluconeogenezăe) [x] se utilizează în cetogeneză 408. V Metab lipidelor A1 Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazeib) [ ] prezenţa trano moleculă de FAD suplimentarăc) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentară d) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentarăe) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi 409. V Metab lipidelor A3 Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:a) [ ] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoAb) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12

c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+

e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA 410. V Metab lipidelor A1 Corpii cetonici sunt următorii compuşi:a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiricb) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lacticc) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malicd) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic 411. V Metab lipidelor A3 Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:a) [x] este un corp cetonicb) [x] compusul reprezintă acidul acetoaceticc) [ ] se utilizează în ficatd) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepaticee) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat 412. V Metab lipidelor A3 Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:a) [x] sinteza corpilor cetonicib) [ ] sinteza aminoacizilorc) [ ] beta-oxidared) [x] sinteza colesterolului

e) [ ] sinteza glucozei 413. V Metab lipidelor A3 Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturia) [ ] sunt utilizaţi doar de ficatb) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energiec) [x] necesită prezenţa oxaloacetatuluid) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucozăe) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză 414. V Metab lipidelor A3 Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonuriec) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependentd) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocarde) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup 415. V Metab lipidelor A3 Cetonemia: a) [x] poate apărea în inaniţieb) [ ] poate fi generată de o dietă săracă în lipidec) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucided) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi 416. V Metab lipidelor A3 Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetonab) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutiratc) [ ] se sintetizează din malonil-CoAd) [ ] sinteza lui are loc in citozole) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat 417. V Metab lipidelor A3 Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozolb) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoAc) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză - NADPHd) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nue) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare - nu 418. V Metab lipidelor A3 Biosinteza acizilor graşi:a) [ ] are loc în mitocondriib) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimaticc) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPHe) [ ] ca donator de H se utilizează NADH 419. V Metab lipidelor A3 Biosinteza acizilor graşi: a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACPb) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintazac) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonild) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoAe) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

420. V Metab lipidelor A1 Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):

a) [ ] butiril-CoA citrat b) [ ] hidroxibutirat carnitinăc) [ ] acidul fumaric oxaloacetatd) [ ] acetil-CoA aspartate) [x] acetil-CoA citrat 421. V Metab lipidelor A3 Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):1. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):b) [x] este realizat de sistemul-a) [ ] transportul este activb) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratuluic) [ ] pentru transport se utilizează GTPd) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic enzima) e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza 422. V Metab lipidelor A3 Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor

graşi):a) [ ] piruvat dehidrogenazab) [x] citratliazac) [x] enzima malicăd) [ ] succinat dehidrogenazae) [ ] fumaraza 423. V Metab lipidelor A3 Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoAb) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6

c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotinăd) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B1e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP 424. V Metab lipidelor A3 Sintaza acizilor graşi:a) [x] este un complex multienzimaticb) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)d) [ ] reprezintă un tetramer enzimatice) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei 425. V Metab lipidelor A1 Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP b) [ ] AMP ATPc) [ ] malonat AMPd) [ ] acetoacetat citrate) [x] citrat palmitoil-CoA 426. V Metab lipidelor A3 Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi servește NADPH generat în: a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilicib) [ ] glicolizăc) [x] reacţia catalizată de enzima malicăd) [ ] oxidarea acidului glucuronice) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei 427. V Metab lipidelor A3 Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea -SH a cisteineic) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATPd) [x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilazae) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază 428. V Metab lipidelor A3 Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintazae) [ ] este catalizată de enzima tiolaza 429. V Metab lipidelor A3 Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPHb) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACPc) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACPe) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH 430. V Metab lipidelor A1 Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FADb) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2

c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+

d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPHe) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

431. V Metab lipidelor A3 Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACPb) [x] utilizează 2 molecule de NADPH

c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACPd) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon e) [ ] utilizează 2 molecule de FAD 432. V Metab lipidelor A1 Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+

c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2

d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+

e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H+ + 7 malonil-CoA 433. V Metab lipidelor A3 Biosinteza triacilglicerolilor: a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adiposb) [ ] se intensifică în inaniţiec) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul Id) [x] este activată de insulină e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată 434. V Metab lipidelor A3 Glicerol-3-fosfatul se formează:a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatuluid) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatuluie) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului 435. V Metab lipidelor A1 În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic: a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în trigliceridb) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitinăc) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în digliceridd) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerole) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina 436. V Metab lipidelor A1 Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:a) [ ] monogliceridb) [ ] UDP-digliceridc) [x] acidul fosfatidicd) [ ] CDP-digliceride) [ ] acidul fosforic 437. V Metab lipidelor A1 Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:a) [ ] serinab) [ ] cisteinac) [x] S-adenozilmetioninad) [ ] S-adenozilhomocisteinae) [ ] tetrahidrofolatul 438. V Metab lipidelor A3 Sinteza fosfogliceridelor:a) [x] se poate realiza de novo b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-uld) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul 439. V Metab lipidelor A3 Sinteza de novo a fosfogliceridelor:a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină b) [ ] serina se activează, formând CDP-serinăc) [ ] CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserinăd) [x] acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid e) [x] CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină 440. V Metab lipidelor A3 Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserineib) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei d) [x] enzima este o decarboxilază

e) [ ] enzima este o carboxilază 441. V Metab lipidelor A3 Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolamineib) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolamineid) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6 e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina 442. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilinozitolii: a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilglicerolic) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilglicerolid) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat 443. V Metab lipidelor A3 Biosinteza colesterolului:a) [ ] are loc numai în ficatb) [x] necesită NADPHc) [x] substrat serveşte acetil-CoAd) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicinae) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol 444. V Metab lipidelor A1 Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:a) [ ] generarea acetoacetil-CoA b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)c) [ ] ciclizarea scualenuluid) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatuluie) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA 445. V Metab lipidelor A3 Reglarea biosintezei colesterolului: a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductazac) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea eie) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei 446. V Metab lipidelor A3 Ateroscleroza:a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesteroluluib) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogened) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogenee) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza 447. V Metab lipidelor A3 Obezitatea:a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adiposb) [ ] este cauzată de hiperinsulinismc) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzutăd) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul IIe) [ ] este prezentă în hipertiroidie 448. V Metab lipidelor A1 Precursorul eicosanoizilor:a) [ ] acidul arahic b) [x] acidul arahidonic c) [ ] acidul linolenicd) [ ] acidul fosfatidice) [ ] acidul behenic 449. V Metab lipidelor A3 La eicosanoizi se referă:a) [x] tromboxaniib) [ ] endotelinelec) [ ] endorfineled) [x] prostaciclinelee) [x] leucotrienele 450. V Metab lipidelor A3 Vitaminele liposolubile:a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenicb) [x] includ vitaminele A,E, K şi Dc) [ ] nu se depozitează în organismul umand) [ ] se acumulează în ţesutul muscular

e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului 451. V Metab lipidelor A3 Vitamina A: a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferoliib) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei d) [x] are acţiune antioxidantăe) [ ] se depozitează în ţesutul muscular 452. V Metab lipidelor A3 Vitamina E:a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [x] favorizează fertilitatea d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic naturale) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos 453. V Metab lipidelor A3 Vitamina K:a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza Kc) [x] posedă acţiune antihemoragică d) [ ] posedă acţiune anticoagulantăe) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X 454. V Metab lipidelor A3 Vitamina D:a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetalăc) [ ] este derivat al gliceroluluid) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală 455. V Metab lipidelor A3 Metabolismul vitaminei D:a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolulc) [x] forma activă este calcitrioluld) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesteroluluie) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni 456. V Metab lipidelor A3 Calcitriolul:a) [ ] este vitamina D de origine vegetalăb) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferolc) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemieid) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestine) [ ] acţionează prin AMPc 457. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:a) [ ] coenzimaticăb) [x] cataliticăc) [x] plastică d) [x] de transporte) [x] imunologică 458. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:a) [x] antigenică b) [ ] geneticăc) [x] contractilăd) [x] energeticăe) [x] reglatoare 459. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili: a) [ ] alaninăb) [x] triptofanc) [ ] acid glutamicd) [x] fenilalaninăe) [ ] serină 460. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili: a) [ ] asparaginăb) [ ] cisteină

c) [x] metioninăd) [x] treoninăe) [ ] prolină 461. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi aminoacizii semidispensabili: a) [ ] asparaginab) [x] histidinac) [ ] glicinad) [x] arginina e) [ ] fenilalanina 462. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat pozitiv: a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminatb) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosintezăc) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravided) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşie) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia 463. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat negativ:a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminatb) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravided) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşie) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia 464. Capitol: V metab proteinelor A1 Bilanţul azotat echilibrat:a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminatb) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosintezăc) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravided) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşie) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei 465. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:a) [ ] activează tripsinogenulb) [ ] activează chimotripsinogenulc) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelore) [x] denaturează parţial proteinele alimentare 466. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:a) [x] posedă acţiune antimicrobianăb) [ ] este emulgator puternic c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsinăd) [ ] inhibă secreţia secretineie) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac 467. Capitol: V metab proteinelor A3 Proprietăţile pepsinei:a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0 c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilaree) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de aminoacizi) 468. Capitol: V metab proteinelor A3 Pepsina:a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trpb) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidicec) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharided) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberie) [x] este o endopeptidază 469. Capitol: V metab proteinelor A3 Tripsina:a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactivb) [ ] este o aminopeptidază c) [ ] este o carboxipeptidază d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsineie) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8 470. Capitol: V metab proteinelor A3 Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactivb) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activăc) [x] este o endopeptidazăd) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancrease) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată 471. Capitol: V metab proteinelor A3 Carboxipeptidazele:a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrinb) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinalec) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal d) [x] sunt exopeptidazee) [ ] sunt endopeptidaze 472. Capitol: V metab proteinelor A1 Aminopeptidazele: a) [ ] sunt endopeptidazeb) [ ] posedă specificitate absolută de substratc) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrind) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal e) [x] sunt exopeptidaze 473. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+

c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+

d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza 474. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):a) [ ] are loc in stomac si în intestinul grosb) [x] are loc in intestinul subţirec) [x] este dependentă de concentraţia Na+

d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ + e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural 475. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul gama-glutamilic:a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulareb) [ ] decurge fără utilizare de energiec) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferazad) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamice) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH) 476. Capitol: V metab proteinelor A3 Putrefacţia aminoacizilor în intestin:a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxiced) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxicee) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice 477. Capitol: V metab proteinelor A3 Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor: a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronicb) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatuld) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza e) [x] are loc în ficat 478. Capitol: V metab proteinelor A3 Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi: a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelorb) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogenezăc) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O e) [ ] scindarea AA nu generează energie 479. Capitol: V metab proteinelor A3 Căile generale de degradare a aminoacizilor:a) [x] dezaminareab) [ ] transsulfurareac) [x] transaminaread) [x] decarboxilarea

e) [ ] transamidinarea 480. Capitol: V metab proteinelor A3 Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:a) [x] reductivăb) [x] intramolecularăc) [x] hidroliticăd) [x] oxidativăe) [ ] omega-dezaminare 481. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea aminoacizilor (DA):a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoaciziib) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniaculuic) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directed) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniace) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili 482. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilorb) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FADc) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+

d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologice) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA 483. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea directa a aminoacizilor:a) [ ] este caracteristică tuturor aminoacizi b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 (enzima - serindehidrataza) c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima - treonindehidrataza) d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3 (enzima - treonindehidrataza)e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -glutamatdehidrogenaza) 484. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic: a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza b) [x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza c) [ ] este un proces ireversibil d) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+ e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN 485. Capitol: V metab proteinelor A3 Glutamat dehidrogenaza: a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelorb) [x] este o enzimă din clasa oxidoreductazelor c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează 486. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminarea aminoacizilor (TA):a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacidb) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor c) [ ] este un proces ireversibild) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TAe) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA 487. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminazele aminoacizilor:a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substratd) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimăe) [x] coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul 488. Capitol: V metab proteinelor A3 Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff) b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP) c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMPe) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP 489. Capitol: V metab proteinelor A3 COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei

b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatuluic) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat 490. Capitol: V metab proteinelor A3 CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOHa) [x] este reacţia de transaminare a alaninei b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatuluic) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat 491. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea): a) [ ] este un proces ireversibil b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabilic) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamice) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+ 492. Capitol: V metab proteinelor A3 Transreaminarea aminoacizilor: a) [ ] este un proces ireversibil b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilorc) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+ 493. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea alaninei:a) [ ] este dezaminarea directă a alanineib) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3 c) [x] include dezaminarea acidului glutamicd) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+ 494. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului:a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatuluib) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3 c) [ ] include dezaminarea asparagineid) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza e) [x] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+ 495. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginazad) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenazae) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza 496. Capitol: V metab proteinelor A3 Alaninaminotransferaza (ALT):a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvatb) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxiced) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade 497. Capitol: V metab proteinelor A3 Aspartataminotransferaza (AST):a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutaratc) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade 498. Capitol: V metab proteinelor A3 Decarboxilarea aminoacizilor: a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formă de CO2

b) [ ] este un proces reversibilc) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)

d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilaree) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene 499. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

NH2

CH2 CH2 NH

CHC

N

+ CO2

NH

CHC

NCH2 CH COOH

NH2

a) [x] e alfa-decarboxilare b) [ ] e omega-decarboxilarec) [x] este reacţia de formare a histamineid) [ ] este reacţia de formare a serotonineie) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare 500. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

NH2

CH2 CH2 NH

CHC

N

+ CO2

NH

CHC

NCH2 CH COOH

NH2

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomacd) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoaree) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii 501. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

C

NH

HO CH2 CH COOH

NH2

C

NH

HO

NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [ ] este reacţia de formare a histamineib) [x] este reacţia de formare a serotonineic) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanuluid) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare 502. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

C

NH

HO CH2 CH COOH

NH2

C

NH

HO

NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoarec) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomacd) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţieie) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC 503. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

CH2 CH COOH

NH2

HOHO

HOHO NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului c) [x] este reacţia de formare a dopaminei

d) [ ] este reacţia de formare a tiramineie) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei 504. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

CH2 CH COOH

NH2

HOHO

HOHO NH2

CH2 CH2 + CO2

a) [ ] este o reactie de carboxilare b) [x] DOPA este precursorul melaninelorc) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromaticid) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arterialee) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială 505. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică: R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogenec) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatule) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul 506. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

NH2 NH2 | |HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilazab) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenazac) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei 507. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul catecolaminelor:a) [ ] glutamatul b) [x] tirozinac) [ ] triptofanuld) [ ] histidinae) [ ] glutamina 508. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul histaminei:a) [ ] triptofanul b) [x] histidinac) [ ] tirozinad) [ ] fenilalaninae) [ ] aspartatul 509. Capitol: V metab proteinelor A1 Serotonina se sintetizează din: a) [ ] histidinăb) [ ] glutamatc) [ ] tirozinăd) [ ] fenilalanină e) [x] triptofan 510. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale ale scindării proteinelor simple:a) [x] CO2

b) [x] NH3

c) [ ] COd) [x] H2Oe) [ ] acidul uric 511. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese: a) [ ] ciclul Krebsb) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [x] dezaminarea aminoacizilor d) [ ] glicoliză e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice 512. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese:a) [ ] transaminarea aminoacizilorb) [x] neutralizarea aminelor biogenec) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestind) [ ] gluconeogeneză e) [ ] oxidarea corpilor cetonici 513. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi c) [x] este catalizată de glutaminsintetazad) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichie) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului 514. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza: a) [x] are loc exclusiv în ficat b) [ ] are loc în rinichi c) [ ] este sinteza acidului uricd) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondriie) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

515. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza:a) [ ] este sinteza de NH3

b) [x] necesită consum de energiec) [ ] are loc în toate ţesuturile d) [ ] ureea este compus toxice) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina 516. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic: a) [ ] glutaminazab) [x] carbamoilfosfatsintetaza Ic) [x] ornitincarbamoiltransferaza d) [ ] glutaminsintetazae) [ ] glutamatdehidrogenaza 517. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic: a) [ ] asparaginazab) [ ] asparaginsintetazac) [x] argininosuccinatsintetazad) [x] argininosuccinatliaza e) [x] arginaza 518. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?a) [ ] 1b) [ ] 2c) [x] 3 d) [ ] 4e) [ ] 5 519. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?a) [ ] 200b) [ ] 400c) [ ] 600d) [x] 800e) [ ] 1000 520. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul ureogenetic (prima reacţie):a) [x] debutează cu formarea carbamoilfosfatuluib) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatulc) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutaminad) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergicăe) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

521. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei): a) [ ] HCO3- + NH4

+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat 522. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic: a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4 c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4 d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4 e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7 523. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic: a) [x] argininosuccinat → arginină + fumarat b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7 d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitinăe) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină 524. Capitol: V metab proteinelor A3 Eliminarea renală a amoniacului: a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazicb) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulantc) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3 d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichie) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi 525. Capitol: V metab proteinelor A3 NH3 este utilizat:a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţialib) [ ] la sinteza corpilor cetonici c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratuluid) [x] la sinteza glutaminei şi a asparagineie) [x] la formarea sărurilor de amoniu 526. Capitol: V metab proteinelor A1 NH3 este utilizat la sinteza:a) [x] ureei b) [ ] acidului uricc) [ ] acetoneid) [ ] beta-hidroxibutiratuluie) [ ] acetoacetatului 527. Capitol: V metab proteinelor A1 Glutamatdehidrogenaza face parte din:a) [ ] hidrolazeb) [ ] ligazec) [x] oxidoreductaze d) [ ] liazee) [ ] izomeraze 528. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale de dezintoxicare a NH3:a) [ ] glutaminab) [ ] asparaginac) [x] ureead) [x] sărurile de amoniu e) [ ] acidul uric 529. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs: a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADPH necesar pentru sinteza ureeib) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATPc) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureeie) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul 530. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina: a) [ ] este aminoacid esenţialb) [x] se transformă în serină c) [ ] este un aminoacid cetogen

d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilăe) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat) 531. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la sinteza:a) [x] nucleotidelor puriniceb) [ ] glutamineic) [x] creatineid) [x] hemului e) [ ] nucleotidelor pirimidinice 532. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la: a) [x] sinteza serinei b) [ ] sinteza indicanuluic) [ ] sinteza metionineid) [x] conjugarea acizilor biliarie) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF) 533. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):a) [ ] este aminoacid indispensabil b) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [x] se sintetizează din 3-fosfogliceratd) [x] se poate forma din glicinăe) [ ] participă la sinteza metioninei 534. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)c) [ ] participă la sinteza hemuluid) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinicee) [ ] participă la biosinteza corpilor cetonici 535. Capitol: V metab proteinelor A3 S-adenozilmetionina (SAM):a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei b) [x] este forma activă a metioninei c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3 d) [ ] serveşte ca donator de adenozile) [ ] serveşte ca donator de metionină 536. Capitol: V metab proteinelor A1 Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabilib) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabilic) [ ] Phe se sintetizează din Tyr prin hidroxilared) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatorie) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr - cetoformator 537. Capitol: V metab proteinelor A3 Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:

a) [x] alcaptonuria b) [ ] boala Hartnupc) [ ] boala urinei cu miros de arţard) [x] albinismule) [x] fenilcetonuria 538. Capitol: V metab proteinelor A3 Fenilcetonuria: a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozinăc) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatuluie) [x] se manifestă clinic prin retard mental 539. Capitol: V metab proteinelor A3 Alcaptonuria: a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetatc) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazeid) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinice) [x] conduce la artroze 540. Capitol: V metab proteinelor A3 Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultravioletee) [ ] este însoţit de retard mental 541. Capitol: V metab proteinelor A3 Histidina (His):a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [ ] se supune dezaminării oxidatived) [x] se supune dezaminării intramoleculare e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină 542. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA) c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotinae) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina C 543. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):a) [ ] este aminoacid cetoformatorb) [x] se supune dezaminării oxidative directec) [x] din Glu se sintetizează glutaminad) [ ] se supune dezaminării intramoleculare e) [x] se obţine prin aminarea reductivă a α- cetoglutaratului (enzima -glutamatdehidrogenază) 544. Capitol: V metab proteinelor A1 Acidul glutamica) [ ] este parte componentă a hemuluib) [ ] este parte componentă a acidului pantotenicc) [x] este parte componentă a acidului folic d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetate) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat 545. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza glutaminei (Gln):a) [ ] Gln se sintetizează din asparaginăb) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic c) [ ] este catalizată de glutaminaza d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza e) [ ] reacţia nu necesită energie 546. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp):a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [ ] se supune dezaminării oxidative directed) [x] se supune transdezaminăriie) [x] la dezaminare se transformă în oxaloacetat 547. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza asparaginei (Asn): a) [x] Asn se sintetizează din acid asparticb) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)c) [x] este catalizată de asparaginsintetazad) [ ] reacţia nu necesită energiee) [ ] Asn se sintetizează din glutamină 548. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:a) [ ] carbamoilfosfatuluib) [x] nucleotidelor pirimidinice c) [ ] glutationuluid) [x] ureeie) [ ] corpilor cetonici 549. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la:a) [x] sistema-navetă malat-aspartat b) [ ] ciclul glucoză-alaninăc) [x] sinteza nucleotidelor puriniced) [ ] sinteza hemului

e) [x] sinteza glucozei 550. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro):a) [ ] este aminoacid indispensabil b) [ ] se produce din aspartac) [x] se produce din glutamatd) [ ] este aminoacid cetogene) [x] se poate hidroxila, formînd 3-hidroxiprolină şi/sau 4-hidroxiprolină 551. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro) participă la:a) [x] biosinteza proteinelorb) [ ] ciclul glucoză-alaninăc) [ ] sinteza nucleotidelor puriniced) [ ] sinteza hemuluie) [x] sinteza glucozei. 552. Capitol: V metab proteinelor A3 La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:a) [ ] topoizomerazele b) [ ] acil-CoA-sintetazac) [x] transaminazeled) [x] glutamatdehidrogenazae) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza 553. Capitol: V metab proteinelor A3 Lizina (Lys):a) [x] este aminoacid indispensabil b) [ ] se produce din glutaminăc) [ ] se produce din glutamatd) [ ] este aminoacid strict cetogene) [x] se poate hidroxila, formînd hidroxilizină 554. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul aminoacizilor: a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformatorb) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatorid) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat 555. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul folic:a) [ ] este aminoacidb) [x] este vitaminăc) [ ] este coenzimăd) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină 556. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):a) [ ] este vitamină b) [x] este cofactorc) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilord) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilore) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon 557. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly) b) [x] Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2Oc) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2Od) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF 558. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:a) [ ] acilb) [x] metil c) [ ] amino d) [x] metilene) [ ] carboxil 559. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatorib) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză

c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilore) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză 560. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogenezăb) [x] glicerolul se transformă în glucoză c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfate) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi 561. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşib) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor 562. Capitol: V metab proteinelor A3 Carenţa proteică:a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţialeb) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală) c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitivd) [x] este însoţită de bilanţ azotat negative) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat 563. Capitol: V metab proteinelor A3 Digestia nucleoproteinelor:a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomacc) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor pancreatice e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic 564. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:a) [x] ribozo-5-fosfat b) [x] glutamina c) [ ] acidul glutamicd) [ ] asparaginae) [x] acidul aspartic 565. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:a) [x] glicina b) [ ] alaninac) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)d) [x] CO2

e) [ ] serina 566. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7 d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetazae) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP 567. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7 b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7 c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7 d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferazae) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP 568. Capitol: V metab proteinelor A3 Inozinmonofosfatul (IMP):a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui

e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui 569. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):a) [x] are loc prin două reacţii succesive b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP e) [x] procesul este activat de GTP 570. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP e) [x] procesul este activat de ATP 571. Capitol: V metab proteinelor A3 Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alostericăb) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare 572. Capitol: V metab proteinelor A3 Reutilizarea bazelor purinice:a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP) b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza gutae) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat 573. Capitol: V metab proteinelor A3 Sursele atomilor inelului pirimidinic:a) [ ] glicinab) [x] acidul aspartic c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)d) [x] CO2

e) [ ] asparagina 574. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniaculc) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutaminad) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergicăe) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic 575. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului): a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială) 576. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4

c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

577. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7 c) [ ] OMP + CO2 → UMP d) [x] OMP → UMP + CO2 e) [ ] OMP → CMP + CO2 578. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor citidilice:a) [x] CTP se sintetizează din UTPb) [ ] CMP se sintetizează din UMP

c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liberd) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

579. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelorb) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată corespunzătoare c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxinăd) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SHe) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

580. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor timidilice:a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMPc) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)

d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)

e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este metionina 581. Capitol: V metab proteinelor A1 Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:a) [ ] inozinab) [ ] hipoxantinac) [ ] xantinad) [x] acidul urice) [ ] ureea 582. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei: a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alaninad) [ ] acidul beta-aminoizobutirice) [x] beta-alanina 583. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului timinei: a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alaninad) [x] acidul beta-aminoizobutirice) [ ] beta-alanina 584. Capitol: V metab proteinelor A3 Guta: a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremiab) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemiac) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureeid) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinicee) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice 585. Capitol: V metab proteinelor A3 Manifestările clinice ale gutei:a) [x] artrită gutoasă b) [ ] xantoame cutanatec) [x] tofi gutoşid) [x] nefrolitiazăe) [ ] litiază biliară 586. Capitol: V metab proteinelor A3 La cromoproteine se referă:a) [ ] nucleoproteinele b) [ ] metaloproteinelec) [x] flavoproteineled) [x] hemoproteinele e) [ ] fosfoproteinele 587. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoproteinele:a) [ ] sunt proteine simple b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+ c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobinad) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazelee) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră 588. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemurid) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+

e) [ ] este o nucleoproteină 589. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb) participă la:a) [x] transportul sangvin al O2 b) [x] transportul sangvin al CO2 c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulantd) [ ] transportul sangvin al fierului e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic 590. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):a) [ ] glutamina b) [x] glicina c) [x] succinil-CoA d) [x] Fe2+ e) [ ] acidul aspartic 591. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (prima reacţie):a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4

c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintazad) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem 592. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (a doua reacţie):a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetazad) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul 593. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+ b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+

c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza d) [ ] enzima este activată alosteric de hem e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară 594. Capitol: V metab proteinelor A3 Porfiriile:a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului c) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul bazelor azotate purinice d) [x] se caracterizează prin excreţia crescută de porfirine şi precursori ai acestora e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate 595. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):a) [ ] începe în eritrocitele intacte b) [ ] are loc exclusiv în sânge c) [ ] are loc în toate ţesuturile d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb 596. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite e) [ ] reacţiile au loc în sânge 597. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină): a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei d) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei

e) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină 598. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):a) [ ] are loc în hepatocite b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+ d) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+ e) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza 599. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:a) [ ] este o substanţă foarte solubilă în apă b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă c) [x] este transportată de albumine d) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă e) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată 600. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor

b) [x] este transportată în microzomi de ligandinec) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânged) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza 601. Capitol: V metab proteinelor A3 Conjugarea bilirubinei: a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilăd) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă) e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă) 602. Capitol: V metab proteinelor A3 Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubinăc) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogend) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen → stercobilinogen 603. Capitol: V metab proteinelor A3 Excreţia renală a pigmenţilor biliari:a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena portac) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urinăe) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină 604. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina serică:a) [x] constituie 8,5 - 20,5 μmol/L b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin icterec) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelore) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă 605. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubinae) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina 606. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliare) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial 607. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul neonatal: a) [x] este determinat de o hemoliză intensă

b) [x] este determinat de o „imaturitate" a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubinac) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei 608. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul prehepatic:a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficatb) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronicăc) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugated) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglatăe) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere 609. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic premicrozomial:a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubineie) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat 610. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial este determinat de:a) [ ] hemolize masive b) [x] hepatite virale c) [x] ciroze hepatice d) [ ] afecţiuni biliaree) [x] hepatopatii alcoolice 611. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):a) [ ] bilirubina totală - cantitatea micşoratăb) [x] bilirubina liberă - cantitatea mărită c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea mărită d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescutăe) [x] în urină apare bilirubina conjugată 612. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic postmicrozomial:a) [ ] este determinat de hemolizăb) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotore) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele biliare 613. Capitol: V metab proteinelor A1 Icterul posthepatic este cauzat de:a) [ ] hemolizăb) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [ ] stază biliară intrahepatică d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat 614. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):a) [ ] bilirubina totală - cantitatea scăzutăb) [ ] bilirubina liberă - cantitatea crescută c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea crescută d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescutăe) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină 615. Capitol: V metab proteinelor A3 Transportul sangvin al oxigenului (O2):a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2

d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

616. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2)

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)b) [x] mărirea pH-ului c) [ ] creşterea temperaturiid) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

617. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2)a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)b) [x] micşorarea pH-ului c) [ ] micşorarea temperaturiid) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului 618. Capitol: V metab proteinelor A1 Oxihemoglobina:a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului 619. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):a) [x] dizolvat în plasmăcb) [x] carbhemoglobina c) [ ] carboxihemoglobinad) [ ] methemoglobina e) [x] NaHCO3, KHCO3 620. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele patologice ale hemoglobinei sunt:a) [ ] oxihemoglobinab) [ ] carbhemoglobina c) [x] carboxihemoglobinad) [x] methemoglobina e) [ ] deoxihemoglobina

621. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):a) [x] HHb + O2 → HHbO2 b) [ ] KHb + O2 → KHbO2 c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3

d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3

e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O 622. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):a) [ ] HHbO2 → HHb + O2

b) [x] KHbO2 → KHb + O2

c) [x] CO2 + H2O → H2CO3 d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3

e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

623. Capitol: V metab proteinelor A3 Hipoxiile:a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sângec) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat d) [x] pot fi secundare anemiilore) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

624. Capitol: V metab proteinelor A3 Anemia falciformă (HbS):a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Valb) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbAc) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

625. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sunt:a) [x] substanţe biologice active b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiunec) [ ] sintetizaţi în sânge d) [ ] catalizatori biologicie) [ ] receptori cu activitate reglatoare 626. Capitol: VI Hormonii A1 Activitate biologică posedă:a) [x] hormonul liberb) [ ] prohormonul c) [ ] preprohormonul

d) [ ] hormonul legat cu proteina de transporte) [ ] nivelul total al hormonului 627. Capitol: VI Hormonii A3 Clasificarea structurală a hormonilor:a) [x] proteino-peptideb) [ ] derivaţi ai fosfolipidelorc) [x] steroizid) [x] derivaţi ai aminoacizilore) [ ] derivaţi ai nucleotidelor 628. Capitol: VI Hormonii A2 Clasificarea structurală a hormonilor:a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simpleb) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesteroluluic) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugated) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidăe) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor 629. Capitol: VI Hormonii A3 Receptorii hormonali sunt:a) [ ] cromoproteineb) [x] proteine multidomenialec) [x] glicoproteined) [ ] metaloproteinee) [ ] lipoproteine 630. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:a) [x] iodtironine b) [ ] glucagonc) [ ] adrenalinăd) [x] cortizol e) [ ] calcitonină 631. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:a) [ ] insulinăb) [ ] somatotropinăc) [ ] corticoliberinăd) [x] calcitriole) [ ] hormonul paratiroidian 632. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:a) [ ] calcitriolb) [x] glucagonc) [x] adrenalinăd) [ ] cortizole) [ ] aldosteron 633. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmaticăb) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundarc) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleud) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidicie) [ ] este un mecanism lent 634. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleub) [ ] hormonii pătrund în celulăc) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranard) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidicie) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi 635. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinele Gs:a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gamab) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmaticec) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclazae) [ ] catalizează sinteza AMPc 636. Capitol: VI Hormonii A3 Proteina Gs activă:a) [x] activeaza adenilatciclaza

b) [ ] activează proteinkinazele c) [x] reprezintă complexul alfa-GTPd) [ ] este mesager secund al semnalului hormonale) [ ] este inactivată de fosfodiesterază 637. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:a) [x] AMP-ciclicb) [ ] GTPc) [x] Ca2+

d) [ ] CMPce) [x] inozitolfosfaţii 638. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:a) [ ] este specific numai insulineib) [x] implică activarea proteinkinazelor Ac) [ ] este caracteristic pentru cortizold) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelore) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare 639. Capitol: VI Hormonii A3 Adenilatciclaza:a) [ ] este enzimă citoplasmaticăb) [ ] generează inozitolfosfaţic) [x] catalizează formarea AMPc din ATPd) [x] este inhibată de proteina Gie) [ ] participă la sinteza ATP-lui 640. Capitol: VI Hormonii A1 AMP ciclic este:a) [ ] precursor în sinteza acizilor nucleicib) [x] mesager secundar al semnalului hormonalc) [ ] produs intermediar în metabolismul energeticd) [ ] predecesor în procesele de biosintezăe) [ ] nucleozidă 641. Capitol: VI Hormonii A3 Fosfodiesteraza:a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc

b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc

c) [ ] este activată de cofeinăd) [x] este inhibată de viagrăe) [ ] e localizată în nucleu 642. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinkinaza A:a) [ ] este inhibată de adenilatciclazăb) [x] este activată de AMP ciclic c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoared) [ ] este activată de hormonii steroidicie) [ ] este localizată în nucleu 643. Capitol: VI Hormonii A1 Cofeina inhibă:a) [x] fosfodiesterazab) [ ] adenilatciclaza c) [ ] proteina Gs d) [ ] proteinkinaza Ae) [ ] fosfoprotein fosfataza 644. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfoprotein fosfatazele catalizează:a) [ ] formarea AMP ciclic din ATPb) [x] defosforilarea unor enzime reglatoarec) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoared) [ ] activarea proteinkinazelore) [ ] activarea proteinelor Gs

645. Capitol: VI Hormonii A3 Complexul Ca++ -calmodulină reglează:a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculareb) [x] activarea unor proteinkinaze c) [ ] expresia genelord) [ ] sinteza DNAe) [ ] biosinteza proteinelor

646. Capitol: VI Hormonii A3 Calmodulină:a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+ b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+

c) [ ] este o nucleotidăd) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lyse) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni 647. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq

b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitolc) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfatd) [ ] DAG inhibă proteinkinazele Ce) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili 648. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfolipaza „C" :a) [ ] este localizată în citozolb) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine c) [x] este activată de proteina Gqd) [ ] este activată de hormonii steroidici e) [ ] este inhibată de cofeină 649. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:a) [ ] catecolamine b) [x] hormonii steroidicic) [ ] hormoni hidrofilid) [ ] hormonii de natură proteicăe) [x] hormonii lipofili 650. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari c) [ ] este un mecanism rapid d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor e) [ ] implică activarea proteinkinazelor 651. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipotalamusului:a) [ ] sunt de natură steroidăb) [x] prezintă peptide scurtec) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilord) [x] sunt liberinele şi statinelee) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari 652. Capitol: VI Hormonii A3 Liberinele sunt:a) [x] tireoliberinab) [ ] vasopresinac) [ ] oxitocinad) [x] gonadoliberinelee) [ ] tireotropina 653. Capitol: VI Hormonii A3 Statinele sunt:a) [x] somatostatinab) [ ] gonadostatinelec) [x] prolactostatinad) [ ] corticostatinăe) [ ] tireostatină 654. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari:a) [x] sunt de natură proteică b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor c) [ ] sunt steroizid) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nucleare) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice 655. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari sunt:a) [ ] corticoliberinab) [x] somatotropina

c) [ ] gonadoliberineled) [x] tireotropinae) [ ] prolactostatina 656. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:a) [x] corticotropina b) [ ] prolactinac) [ ] somatotropinad) [ ] tireotropinae) [ ] gonadotropinele 657. Capitol: VI Hormonii A3 Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni b) [ ] amplifică sinteza glucagonuluic) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă e) [ ] este un hormon de natură steroidică 658. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii somatomamotropi sunt:a) [x] somatotropinab) [ ] tireotropinac) [ ] corticotropinad) [x] prolactinae) [x] lactogenul placentar 659. Capitol: VI Hormonii A3 Somatotropina (hormonul de creştere):a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor b) [ ] inhibă procesele anabolicec) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi d) [ ] este un derivat al aminoacizilor e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear 660. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturib) [ ] inhibă transcrierea şi translaţiac) [x] determină bilanţ azotat pozitivd) [ ] inhibă lipoliza e) [ ] inhibă gluconeogeneza 661. Capitol: VI Hormonii A3 Prolactina:a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamareb) [ ] este un hormon de natură steroidăc) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţiae) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale 662. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:a) [x] tireotropina b) [ ] corticotropinac) [x] hormonul luteinizantd) [x] hormonul foliculostimulante) [ ] prolactina 663. Capitol: VI Hormonii A3 Tireotropina (TSH):a) [x] acţionează prin intermediul AMP ciclicb) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelorc) [ ] este precursorul hormonilor tiroidienid) [ ] este derivat al tirozinei e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă 664. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul foliculostimulant (FSH):a) [x] controlează funcţiile glandelor sexualeb) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţied) [ ] inhibă spermatogenezae) [ ] este de natură steroidică 665. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţiad) [ ] se sintetizează în corpul galbene) [x] este o glicoproteină 666. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii neurohipofizari: a) [x] sunt vasopresină şi oxitocinăb) [ ] sunt hormonii tropic) [x] prezintă nonapeptide d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizeie) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear 667. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:a) [x] se mai numeşte hormon antidiureticb) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelularc) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectorie) [ ] se sintetizează în suprarenale 668. Capitol: VI Hormonii A3 Oxitocina:a) [ ] este de natură steroidicăb) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliuc) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia lapteluid) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretice) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni 669. Capitol: VI Hormonii A3 Iodtironinele:a) [x] sunt derivaţi ai tirozineib) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroidec) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor 670. Capitol: VI Hormonii A3 Tireoglobulina:a) [ ] este hormon trop al hipofizei b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidienic) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozinăe) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului 671. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile: a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironineic) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libered) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază 672. Capitol: VI Hormonii A3 Transportul iodtironinelor este realizat de:a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG) b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)c) [x] albumine d) [ ] fibrinogene) [ ] hemoglobină 673. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile: a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropineib) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropineic) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelord) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4

e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină 674. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale T3 şi T4: a) [x] stimulează producerea ATP-ului b) [ ] nu posedă acţiune calorigenăc) [ ] scad viteza metabolismului bazald) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)

e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ) 675. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale T3 şi T4:a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheleticb) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azeic) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2 d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternice) [ ] inhibă ATP-sintaza 676. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:a) [ ] obezitate b) [ ] somnolenţă, memorie scăzutăc) [x] creşterea temperaturii corpuluid) [x] bilanţ azotat negative) [ ] bradicardie 677. Capitol: VI Hormonii A3 Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:a) [x] bradicardie b) [x] micsorarea temperaturii corpului c) [ ] exoftalmie d) [ ] statură joasă e) [ ] retard mental 678. Capitol: VI Hormonii A3 Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:a) [x] parathormonulb) [x] calcitoninăc) [ ] vitaminele K şi E d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)e) [ ] tireotropină 679. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă b) [ ] este derivat al tirozineic) [x] se sintetizează sub formă de preprohormond) [ ] se sintetizează în formă activăe) [x] acţionează prin AMP ciclic 680. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:a) [x] creşte calcemia b) [ ] creşte fosfatemiac) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestind) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţiie) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi 681. Capitol: VI Hormonii A3 Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemiec) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoased) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oasee) [ ] osteoporoză 682. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperparatiroidismul se manifestă prin:a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemieb) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemiec) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie d) [x] excreţia sporită a calciului cu urinae) [x] osteoporoză 683. Capitol: VI Hormonii A3 Calcitonina:a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroideb) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilorc) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear d) [ ] hormon de natură steroidicăe) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor 684. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale calcitoninei:a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi

c) [ ] acţionează prin intermediul calcitrioluluid) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oasee) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă 685. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3 b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentarăc) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichid) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu 686. Capitol: VI Hormonii A3 Sinteza hormonilor pancreatici:a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonulc) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatinad) [ ] peptida C este sintetizată de celulele Ce) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F 687. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina: a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasuluib) [ ] are acţiune hiperglicemiantăc) [ ] este hormon de natură steroidăd) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizie) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente688. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de insulină este activată de:a) [x] glucoză b) [x] fructoză, manozăc) [ ] somatostatinăd) [ ] serotoninăe) [ ] adrenalină 689. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclearb) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelularc) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulinae) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică 690. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerare d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea călduriie) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor 691. Capitol: VI Hormonii A1 Insulina:a) [ ] activează glicogenfosforilaza b) [ ] inhibă glicogensintazac) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezeid) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite 692. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina stimulează:a) [x] transportul glucozei în ţesuturi b) [ ] conversia glicerolului în glucoză c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucozăd) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilore) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT) 693. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:a) [ ] accelerează lipoliza b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adiposc) [x] activează lipoproteinlipazad) [ ] inhibă sinteza lipidelore) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic 694. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi b) [x] stimulează biosinteza proteinelorc) [ ] determină bilanţ azotat negativd) [ ] inhibă biosinteza proteinelore) [ ] stimulează degradarea proteinelor 695. Capitol: VI Hormonii A3 Diabetul zaharat se caracterizează prin:a) [x] hiperglicemie şi glucozurie b) [x] hipercetonemie şi cetonuriec) [ ] uremied) [x] polifagie, polidipsie, poliuriee) [ ] oligurie 696. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:a) [ ] este un derivat al triptofanului b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfad) [x] este o polipeptidăe) [ ] este un compus de natură steroidă 697. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul: a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon b) [ ] se sintetizează direct în formă activăc) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitatăd) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nucleare) [ ] are efect hipoglicemiant 698. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de glucagon este:a) [x] inhibată de somatostatină b) [ ] stimulată de hiperglicemiec) [ ] inhibată de hipoglicemied) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici e) [ ] activată de insulină 699. Capitol: VI Hormonii A1 Glucagonul:a) [x] activează gluconeogenezab) [ ] activează lipogenezac) [ ] inhibă lipolizad) [ ] stimulează sinteza proteinelor e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor 700. Capitol: VI Hormonii A3 Somatostatina:a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creierb) [ ] este de natură steroidicăc) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulinăd) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulinăe) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina 701. Capitol: VI Hormonii A3 Catecolaminele sunt:a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina b) [x] derivaţi ai tirozineic) [ ] derivaţi ai treonineid) [ ] hormoni ai cortexului suprarenale) [ ] hormoni proteino-peptidici 702. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:a) [x] are loc în medulosuprarenale b) [ ] are loc în cortexul suprarenalc) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalinăd) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalinăe) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină 703. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a inozitolfosfaţilor b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei AMPcc) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPcd) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc

e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

704. Capitol: VI Hormonii A1 Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:a) [x] stimularea lipolizei b) [ ] stimularea secreţiei de insulinăc) [ ] inhibarea glicogenolizeid) [ ] micşorarea tensiunii arteriale e) [ ] inhibarea gluconeogenezei 705. Capitol: VI Hormonii A1 Feocromocitomul: a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelorb) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronuluic) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în pieled) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizole) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială 706. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:a) [x] cortizolulb) [ ] adrenalinac) [ ] noradrenalina d) [ ] progesteronae) [x] aldosteronul 707. Capitol: VI Hormonii A1 Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile: a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidicib) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleazăc) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarienie) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal 708. Capitol: VI Hormonii A3 Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc searac) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului 709. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilglicerolic) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPcd) [x] utilizează receptori citozolici e) [ ] utilizează receptori membranari 710. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:a) [x] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi b) [x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichic) [ ] induc sinteza proteinelor în muşchid) [ ] stimulează sinteza glicogenului e) [ ] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid 711. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:a) [ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor b) [x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi d) [ ] inhibă cetogenezae) [ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge 712. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:a) [x] efect antiinflamator b) [ ] în concentraţii mari stimulează sinteza anticorpilorc) [x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului d) [ ] provoacă hipoglicemiee) [ ] favorizează depozitarea calciului şi a fosfaţilor în oase 713. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticoizi:a) [ ] se sintetizează în medulosuprarenale b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

c) [x] se sintetizează din colesterold) [ ] reglează concentraţia de calciu şi fosfaţie) [x] aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om 714. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia renineic) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină IId) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină IIe) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului 715. Capitol: VI Hormonii A3 Angiotensina II:a) [x] măreşte presiunea sângeluib) [ ] are efect vasodilatatorc) [ ] inhibă secreţia de aldosteron d) [x] se sintetizează în formă inactivă e) [ ] este de natură steroidică 716. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticosteroizii reglează:a) [x] concentraţia natriului şi a potasiuluib) [x] homeostazia hidrică c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi fosfaţi d) [ ] sinteza parathormonuluie) [ ] glicemia 717. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apăc) [x] eliminarea de K+, H+, NH4

+

d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi e) [ ] reabsorbţia de Ca++

718. Capitol: VI Hormonii A1 Sindromul Cushing:a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilorb) [x] se caracterizează prin obezitate centripetăc) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterialăd) [ ] este însoţit de diabet insipid e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie 719. Capitol: VI Hormonii A3 Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:a) [ ] obezitate centripetă b) [ ] hipertensiune arterialăc) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge d) [ ] hiperglicemie, glucozuriee) [x] hiperpigmentarea tegumentelor 720. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelorb) [x] creşterea concentraţiei de Na in sângec) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânged) [ ] hipotensiune arterială e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului 721. Capitol: VI Hormonii A3 Corticosteroizii se utilizează:a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilord) [ ] ca agenţi fibrinoliticie) [ ] în calitate de hemostatice 722. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii sexuali:a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelularc) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilord) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelore) [ ] utilizează receptori membranari 723. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sexuali sunt:

a) [ ] folitropinab) [x] testosteronulc) [ ] hormonul luteinizantd) [x] estradiolul e) [x] progesterona 724. Capitol: VI Hormonii A1 Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarienic) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesteronad) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogeniie) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii 725. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali sunt corecte afirmaţiile: a) [ ] lutropina inhibă sinteza şi secreţia hormonilor sexualib) [x] folitropina stimulează spermatogenezac) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarienid) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletuluie) [ ] progesterona stimulează secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei 726. Capitol: VI Hormonii A3 Androgenii:a) [x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testiculeb) [ ] utilizează receptori membranaric) [ ] principalul reprezentant este androstendionuld) [ ] sunt de natură proteicăe) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear 727. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale androgenilor:a) [x] activează replicarea şi transcrierea, stimulând sinteza proteinelor b) [ ] determină bilanţ azotat negativc) [x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichid) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osose) [ ] provoacă hiperglicemie 728. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale androgenilor:a) [x] stimulează spermatogenezab) [ ] reglează tensiunea arterialăc) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţid) [x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilore) [ ] inhibă sinteza anticorpilor 729. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale estrogenilor:a) [x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine b) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare femininec) [ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilord) [ ] au efect hperglicemiante) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia 730. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile sângelui:a) [x] de transport b) [x] homeostaticăc) [ ] energeticăd) [ ] catabolicăe) [ ] anabolica 731. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:a) [x] glucozab) [x] colesterolulc) [ ] sodiuld) [ ] potasiule) [ ] fierul 732. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:a) [ ] calciulb) [x] proteinele c) [ ] apad) [ ] magneziul

e) [x] ureea 733. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui: a) [ ] chilomicronii b) [x] leucocitele c) [x] eritrocitele d) [ ] micelelee) [ ] lipoproteinele 734. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui:a) [ ] globulinele b) [x] trombocitele c) [ ] albuminele d) [x] limfocitele e) [ ] corpii cetonici 735. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice: a) [x] ureea b) [ ] fibrinogenul c) [ ] corpii cetonici d) [x] acidul urice) [ ] colesterolul 736. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice: a) [x] creatinăb) [ ] albuminelec) [ ] trigliceridele d) [x] aminoaciziie) [ ] globulinele 737. Capitol: VII Singele A3 Azotemia apare în:a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotateb) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţiec) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulared) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă e) [ ] sinteză excesivă de glicogen 738. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:a) [x] colesterolul b) [x] trigliceridelec) [ ] ureead) [ ] bilirubinae) [ ] acidul uric 739. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:a) [x] glucozab) [x] acidul lacticc) [ ] creatinad) [ ] creatininae) [ ] indicanul 740. Capitol: VII Singele A3 Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+ b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+ c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edemed) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronisme) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă 741. Capitol: VII Singele A3 Hipokaliemia:a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronismc) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidied) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiacee) [ ] conduce la osteoporoză 742. Capitol: VII Singele A3 Calciul plasmatic: a) [ ] se conţine doar în formă ionizatăb) [x] se conţine preponderent în plasmă

c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă 743. Capitol: VII Singele A3 Modificările concentraţiei calciului plasmatic:a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitismb) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelord) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetaniee) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă 744. Capitol: VII Singele A3 Fierul:a) [ ] se conţine preponderent în plasmă b) [x] este un component preponderent al eritrocitelorc) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++

d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++

e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina 745. Capitol: VII Singele A3 Proteinele plasmatice:a) [x] menţin presiunea oncoticăb) [x] transportă hormoni, metale, vitamine c) [ ] nu participă în coagularea sângeluid) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/Le) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui 746. Capitol: VII Singele A3 Rolul proteinelor plasmei sangvine:a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin c) [ ] participă la fagocitoză d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizie) [ ] transportă oxigenul 747. Capitol: VII Singele A1 Albuminele plasmatice:a) [ ] sunt proteine baziceb) [ ] sunt proteine conjugatec) [ ] sunt hidrofobe d) [ ] sunt liposolubilee) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor 748. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice:a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor b) [x] sunt proteine acide c) [ ] se sintetizează în sânged) [x] menţin presiunea oncoticăe) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară 749. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice transportă:a) [x] acizi graşi b) [ ] lipoproteine c) [x] bilirubina d) [ ] glucoza e) [ ] uree 750. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice: a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscularb) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilicic) [x] leagă şi reţin în sânge cationii d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama 751. Capitol: VII Singele A3 Globulinele plasmatice:a) [ ] toate sunt proteine simple b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gamad) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice 752. Capitol: VII Singele A1 Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsinab) [ ] haptoglobinac) [ ] ceruloplasminad) [x] imunoglobulinele e) [ ] macroglobulina 753. Capitol: VII Singele A3 Hiperproteinemia:a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.) 754. Capitol: VII Singele A3 Hipoproteinemia: a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvinc) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.) 755. Capitol: VII Singele A3 La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitareb) [x] sistemul respiratorc) [ ] sistemul coagulantd) [ ] sistemul fibrinolitice) [x] sistemul renal 756. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:a) [ ] bicarbonat b) [ ] fosfatc) [x] proteicd) [ ] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate 757. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:a) [ ] bicarbonatb) [ ] fosfatc) [ ] proteicd) [x] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate 758. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:a) [x] bicarbonat b) [x] fosfat c) [ ] proteicd) [ ] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate 759. Capitol: VII Singele A3 Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:a) [x] aminoacizii acizib) [x] aminoacizii bazici c) [ ] serină şi treoninăd) [ ] prolină şi hidroxiprolinăe) [ ] metionină şi cisteină 760. Capitol: VII Singele A1 Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:a) [ ] fenilalanină şi tirozinăb) [x] histidinăc) [ ] serină şi treoninăd) [ ] prolină şi hidroxiprolinăe) [ ] metionină şi cisteină 761. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este cauzată de:a) [x] cetonemieb) [ ] voma intensă c) [x] hipoxied) [ ] hipercolesterolemie

e) [ ] hiperventilaţie pulmonară 762. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este prezentă în:a) [ ] diabetul insipidb) [ ] diabetul steroid c) [x] diabetul zaharatd) [x] inaniţie e) [ ] obezitate 763. Capitol: VII Singele A1 Acidoza respiratorie este cauzată de:a) [ ] hiperventilaţie pulmonarăb) [x] hipoventilaţie pulmonarăc) [ ] vomă intensă d) [ ] cetonemiee) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice 764. Capitol: VII Singele A3 Acidoza respiratorie este prezentă în:a) [x] astm bronşic b) [ ] inaniţie c) [ ] diabet zaharat d) [x] emfizem pulmonare) [ ] inaniţie 765. Capitol: VII Singele A3 Alcaloza metabolică este cauzată de:a) [ ] cetonemieb) [ ] hipoxiec) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastriced) [x] vomă intensăe) [ ] hiperventilaţie pulmonară 766. Capitol: VII Singele A1 Alcaloza respiratorie este cauzată de:a) [x] hiperventilaţie pulmonară b) [ ] hipoventilaţie pulmonarăc) [ ] vomă intensăd) [ ] cetonemiee) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice 767. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:a) [x] factorul XII - Hageman b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică Ac) [ ] factorul X - Prower-Stuartd) [ ] factorul V - proaccelerinae) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină 768. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A b) [ ] factorul I - fibrinogenulc) [x] factorul III - tromboplastina tisularăd) [ ] ionii de Ca++

e) [ ] factorul X - Prower-Stuart 769. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A b) [ ] factorul X - Prower-Stuartc) [x] factorul XI - Rozenthal d) [ ] factorul V - proaccelerinae) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B 770. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:a) [x] factorul VII - proconvertinab) [ ] factorul I - fibrinogenulc) [x] factorul III - tromboplastina tisularăd) [ ] ionii de Ca++

e) [ ] factorul X - Prower-Stuart 771. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [x] factorul X - Prower-Stuartc) [ ] factorul XI - Rozenthald) [x] factorul V - proaccelerinae) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B 772. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina b) [x] factorul I - fibrinogenulc) [ ] factorul III - tromboplastina tisularăd) [x] ionii de Ca++

e) [ ] factorul XII - Hageman 773. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina b) [x] factorul II - protrombina c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină d) [ ] factorul XII - Hagemane) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B 774. Capitol: VII Singele A3 Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului b) [x] participă la sinteza protrombineic) [ ] participă la activarea fibrinogenului d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu) e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului 775. Capitol: VII Singele A3 Protrombina:a) [ ] este factor anticoagulant b) [x] este factor al coagulăriic) [ ] este sintetizată în sânge d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa 776. Capitol: VII Singele A3 Trombina:a) [ ] este sintetizată în formă activă b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivăc) [x] transformă fibrinogenul în fibrină d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer e) [ ] stabilizează fibrina 777. Capitol: VII Singele A3 Fibrinogenul:a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identicec) [ ] se activează în ficatd) [x] este transformat în fibrină de către trombinăe) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa 778. Capitol: VII Singele A3 Transformarea fibrinogenului în fibrină:a) [x] are loc în sânge b) [ ] are loc sub acţiunea protrombineic) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamicd) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide Be) [ ] este un proces reversibil 779. Capitol: VII Singele A3 Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei b) [x] necesită prezenţa factorului XIIIc) [ ] are loc sub acţiunea heparineid) [x] necesită prezenţa ATP-luie) [ ] necesită prezenţa vitaminei K 780. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):a) [ ] haptoglobinele b) [x] serotoninac) [x] catecolaminele

d) [ ] acidul epsilon-aminocapronice) [x] fosfolipidele plachetare 781. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):a) [ ] albuminele plasmatice b) [x] ATP-ulc) [ ] imunoglobulineled) [x] calicreinelee) [ ] lipoproteinele plasmatice 782. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă:a) [ ] factori eritrocitarib) [x] factori plachetaric) [ ] factori leucocitarid) [x] factori plasmaticie) [x] factori tisulari 783. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:a) [ ] globulina antihemofilică Ab) [x] trombosteninac) [x] fosfolipidele plachetare d) [ ] globulina antihemofilică Be) [ ] heparina 784. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele anticoagulante:a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI) b) [ ] acidul N-acetilneuraminicc) [x] heparinad) [ ] vitamina Ke) [ ] proteina C reactivă 785. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele anticoagulante:a) [x] derivaţii cumarinei b) [ ] acidul epsilon-aminocapronicc) [ ] malatuld) [x] citratule) [ ] protrombina 786. Capitol: VII Singele A3 Heparina:a) [x] este glicozaminoglican b) [ ] este proteinăc) [x] este anticoagulant directd) [ ] este anticoagulant indirecte) [ ] este factor fibrinolitic 787. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:a) [ ] heparina b) [x] plasminogenulc) [ ] transferinad) [ ] ceruloplasminae) [x] streptokinaza 788. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:a) [ ] accelerina b) [ ] acidul epsilon-aminocapronicc) [x] urokinazad) [ ] antiplasminae) [x] activatorul tisular al plasminogenului 789. Capitol: VII Singele A3 Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:a) [ ] trombinei b) [x] urokinazeic) [x] streptokinazeid) [ ] heparineie) [ ] accelerinei 790. Capitol: VII Singele A3 Fibrinolizina:a) [ ] împiedică formarea trombilor

b) [x] dizolvă trombii deja formaţi c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilord) [ ] inactivează trombinae) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului 791. Capitol: VII Singele A3 Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:a) [x] secretorii b) [x] excreto-secretoriic) [ ] anaboliced) [x] indicatorii (celulare)e) [ ] catabolice 792. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:a) [ ] creatinfosfokinaza b) [ ] glicinamidinotransferazac) [x] factorii coagulării sângeluid) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)e) [x] ceruloplasmina 793. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:a) [ ] amilazab) [x] histidaza c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK) 794. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:a) [ ] lipazab) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza) c) [ ] tripsinad) [ ] reninae) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5). 795. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT) b) [ ] glicinamidino transferazac) [ ] aldolaza B d) [x] LDH1, LDH2

e) [ ] LDH5, LDH4

796. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:a) [ ] malat dehidrogenazab) [ ] leucinaminopeptidaza c) [x] creatinfosfokinaza MMd) [ ] izocitratdehidrogenazae) [ ] arginaza 797. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile ficatului sunt:a) [x] de depozitare a excesului glucidic b) [ ] de depozitare a excesului lipidicc) [ ] de depozitare a proteinelord) [x] de dezintoxicaree) [ ] de transport 798. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi metabolismul glucidelor:a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sângeb) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale 799. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi metabolismul glucidelor:a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucidec) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezeie) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

800. Capitol: VII Singele A3 Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):a) [x] sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor) b) [ ] formarea chilomicronilorc) [x] sinteza corpilor cetonicid) [ ] utilizarea corpilor cetonicie) [x] sinteza glicerofosfolipidelor 801. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi metabolismul proteinelor:a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombineid) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmaticee) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine