biocel

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA FACULTATEA DE FARMACIE

Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, Constana TEL./FAX: 0241-605050

E-mail: [email protected]

Web: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

Nr. nregistrare 53/6.06.2011

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA

DISCIPLINA BIOLOGIE CELULAR SI MOLECULAR

SPECIALIZAREA FARMACIE,

Anul I, Semestrul II

SESIUNEA DE VARA

SEF CATEDRA I DISCIPLINE FARMACEUTICE

PROF.UNIV. DR. RODICA SIRBU

SEF DISCIPLINA GENETIC I BIOLOGIE CELULAR SI MOLECULAR

SEF LUCRARI DR. VERGINIA SCHRODER

2010-2011

1

ANUL 1

SEMESTRUL 2

Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI.

ORGANIZAREA CROMATINEI . CROMOZOMII. CODUL GENETIC

COMPLEMENT SIMPLU

1. Nucleul este format din urmatoarele componente, cu exceptia :

A. Nucleol

B. Colagen

C. Invelis nuclear

D. Carioplasma

E. Cromatina

2. Urmatoarele afirmatii legate de lamina nucleara sunt adevarate, cu exceptia :

A. Este o retea fibroasa care formeaza suportul structural al nucleului

B. La mamifere este alcatuita din 4 proteine fibroase

C. Prezinta situsuri de legare a cromatinei

D. Lamina nucleara se afla sub membrana nucleara externa

E. Laminele se leaga la proteinele membranare integrale

3. Porul nuclear are urmatoarele proprietati, cu exceptia :

A. Are rol fundamental in functia celulelor eucariote

B. Este un complex structural cu diametru de 80-120 nm

C. Este alcatuit din 10 subunitati anulare dispuse in jurul canalului central

D. Canalele deschise dintre spite servesc pentru difuzia moleculelor mici

E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol

important in expresia genelor

4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia :

A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului

B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi

specifice

C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma

D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu

E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice

5. Alegeti afirmatia falsa referitoare la ARN :

A. ARN r este asamblat cu proteine ribozomale in nucleu

B. ARN nuclear de talie mica functioneaza in interiorul citoplasmei ca ARN m ,

ARN t , ARN r

2

C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand

ribonucleoproteine nucleare heterogene

D. Exportul ARN m , ARN t , ARN r din nucleu in citoplasma este o etapa

fundamentala in expresia genelor la celulele eucariote

E. Exportul ARN m prin complexele porilor nucleari este un proces energo-

dependent care necesita Ran

6. Urmatoarele afirmatii legate de nucleol sunt adevarate cu exceptia :

A. Este sediul biogenezei ribozomale

B. La microscopul electronic apare ca un copuscul globulos cu diametrul de 0.5 m

C. Este o portiune din nucleu unde sunt transcrise genele ARN r

D. Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribozomi

E. Nucleolul apare inconjurat de un invelis de heterocromatina care variaza ca

grosime de la un tip celular la altul

7. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia :

A. In celulele batrane sunt mari si multipli

B. Sunt bine vizibili in celule care cresc rapid

C. Unii nucleoli contin o parte amorfa

D. In celule secretorii sunt mari si multipli

E. Ca structura prezinta doua parti cu morfologie diferita

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia :

A. La MO cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si

filamente interconectate

B. Cromatina reprezinta forma relaxata a cromozomilor in interfaza

C. Heterocromatina este decondensata si inactiva

D. Eucromatina se coloreaza slab bazofil

E. Eucromatina este decondensata si se distribuie in tot nucleul

9. Heterocromatina are urmatoarele caracteristici cu exceptia :

A. Formeaza un invelis discontinuu situat sub invelisul nuclear

B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea

transcriptionala a celulei

C. Este intens bazofila

D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor

E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise

niciodata

10. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la structura primara a ADN :

A. Explica modul in care se stocheaza , se transmite si se exprima informatia

ereditara

B. Cantitatea de ADN variaza de la specie la specie

3

C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate

celulele somatice ale aceluiasi individ

D. ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide

E. Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare alcatuite din nucleotide

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la informatia genetica sunt adevarate cu exceptia :

A. Este reprezentata de secventa lineara nucleotidelor in molecula de ADN

B. Determina structura proteinelor care alcatuiesc celulele si tesuturile

C. Este codificata fiind scrisa cu ajutorul unui alfabet

D. Ordinea specifica a aminoacizilor este determinata de secventa nucleotidelor in

ARN

E. Unui codon ii corespunde un anumit aminoacid din structura proteinelor

12. Alegeti afirmatia falsa referitoare la structura secundara a ADN-ului :

A. ADN-ul este alcatuit din doua catene polinucleotidice legate in mod

complementar prin baze azotate

B. O baza purinica se uneste cu o baza pirimidinica formand perechea

complementar

C. Bazele azotate formeaza o dubla spirala elicoidala

D. Legaturile dintre catene se realizeaza prin punti de hidrogen

E. Cele doua catene ADN sunt identice, complementare si strict codeterminate

13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu

exceptia:

A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic

B. Este perfect regulata si ordonata

C. In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale

D. Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta

E. Catenele sunt antiparalele

14. Filamentul cu nucleosomi are urmatoarele caracteristici, cu exceptia :

A. Este alcatuit dintr-un complex de ADN si histone

B. Nucleosomii sunt structuri statice si rigide

C. Nucleosomii sunt fixati la o singura catena a ADN aceiasi de la o celula la alta

D. Realizeaza o rata de impachetare a ADN nativ de circa 10:1

E. Nucleosomii sunt legati intre ei printr-un segment de ADN liber

15. Urmatoarele afirmatii legate de fibra de cromatina sunt adevarate cu exceptia :

A. La ME cromatina apare formata din fibre de cromatina

B. Are rol important pentru functia genomului

C. Prin spiralizare fibra de cromatina favorizeaza interactiunile genice

D. Fibra de cromatina se pliaza in trei bucle laterale

E. Fiecare bucla ar putea fi o unitate functionala de translatie si replicatie

4

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Urmtoarele componente fac parte din structura nucleului:

A. Matricea nucleara B. Cromatina C. Microtubuli D. Nucleolul E. Filamentele intermediare

2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici:

A. Este formata din straturi de fosfolipide B. Este asociata cu membranele RE si ribozomi C. Este asociata cu membrana celulara prin porii nucleari D. Este impermeabila pe toata suprafata E. Are in structura doua straturi concentrice

3.Care din elementele de mai jos nu apartin nucleului?

A. Lamina nucleara B. Poliribozomi C. Carioplasma D. Aparatul lizozomal E. ADN mitocondrian

4. Despre lamina nucleara se poate afirma urmatoarele:

A. Se afla sub membrana celulara B. Este formata dintr-o retea de proteine fibroase C. Prezinta situsuri de legare pentru ribozomi D. Are in structura proteine de tipul lamina A,B, C E. Are rol de suport structural al nucleului si de fixare a cromatinei

5. Termenul de porosomi este atribuit pentru:

A. Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare B. Porii nucleari C. Unitatii membranare cu rol de transport vezicular D. Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu

si citoplasma

E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici

6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia:

A. Este un complex structural si functional al membranei nucleare B. Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu C. Regleaza traficul de ARN i proteine

5

D. Au rol major in expresia genelor E. Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare

7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:

A. Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit B. Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice C. Proces major de control al structurii si functiei genomului D. Realizata prin difuzie pasiva si activa E. Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma

8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se

face prin difuzie pasiva

C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului

prin membrana nucleara

D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se numeste transferina

E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si surse de energie

9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv

functionarea nucleului:

A. Ribonucleoproteine B. Ras C. Ran D. Fibronectina E. Importina

10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:

A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor nucleari, pline cu apa

B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o singura directie

C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea moleculelor

D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara

E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.

11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:

A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor proteic intracitoplasmatic de tipul importina

B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei D. Subunitatea a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear

6

E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari

12. Despre ARN si transportul acestuia catre citoplasma se cunoaste:

A. ARN este structura moleculara fundamentala in expresia genelor la eucariote B. Exportul ARNm este un proces care implica descompunerea moleculelor

precursoare de ARN in nucleu si refacerea in citoplasma

C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de proteine formand ribonucleoproteinele nucleare heterogene

D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin

si semnale cu rol in pasajul prin porosomii nucleului

13. Nucleolul este:

A. structura citoplasmatica B. corpuscul globulos asociat nucleului C. structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale D. redus in celule cu activitatea scazuta E. dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a

heterocromatinei

14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate?

A. Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine B. Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului C. Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare D. Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor

functionale: bucle de cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni

E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea cromozomilor

15. Cromatina reprezint: A. Forma de existenta a mitocondriilor in mitoza B. Forma de existenta a ADN-ului in anafaza C. Forma relaxata a cromozomilor D. O retea de granule si filamente interconectate de material genetic E. ADN-degradat

16. Care din afirmatiile referitoare la cromatina sunt adevarate?

A. In interfaza o parte din cromatina ramane condensata si nu se transcrie B. Toate genele sunt active la nivelul heterocromatinei C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care

asigura transcrierea genelor in ARNm

D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare

genica a dozei genelor X-linkate

17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la:

A. Rolul nucleolului in celulele active metabolic B. Rolul nucleului

7

C. Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine D. Transferul informatiei genetice la descenden i E. Inactivarea genelor prin heterocromatinizare

18. Care din informatii nu sunt adevarate?

A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm B. Transcrip ia genelor are loc in citoplasma C. Transcrip ia se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din

structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN

D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apari ia aberatiilor genetice de transcriere

E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie

19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi

redat prin termenii:

A. Replicatie B. Transductie C. Translatie D. Transcrip ie E. Elongatie

20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:

A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alctuite din nucleotide B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in

lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima

informatia genetica

C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului

limitat de baze azotate

E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza structura ADN

21. Nu sunt adevarate afirmatiile:

A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G)

B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in molecula de ADN

C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a

numarului mare de combinatii de aminoacizi

E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi covalente 3-5 fosfodiester

22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:

A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului genetic, un anumit aminoacid

8

B. Modificarea secven ei de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea structurii enzimelor implicate in formarea ARNr

C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi

23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:

A. Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice B. La codul genetic C. La aranjarea secventiala a nucleotidelor D. Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice E. Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al

catenelor

24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:

A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN

B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii

informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic

E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic

25. Materialul genetic se afla sub forma de :

A. ADN- tip B B. ADN- tip Z C. Exista formele ADN tip A;B,C,D,E D. Exista doar modelul Watson & Crick E. Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice

si de factorii mutageni

26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:

A. Complex de ADN si ARN B. Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule) C. Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN D. Structuri aflate in jurul nucleului E. Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN

27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:

A. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom B. Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma C. Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini D. Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de

cromatina de 30nm

E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica

28. Care din notiuni se refera la ierarhizarea supramoleculara a ADN:

9

A. Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale B. Cromomer C. Filamentul cu nucleosomi D. Cromozom E. Centromer

Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA

PROTEINELOR

COMPLEMENT SIMPLU

1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru AND,

B. Sinteza moleculelor de ARN n nucleu se nume te ADN transcrip ie C. 1% din secven ele de dezoxiribonucleotide sunt copiate n secven e de

ribonucleotide (ARN) func ionale D. Cea mai importanta func ie a AND-ului este aceea de a construi matri

pentru sinteza moleculelor de ARN

E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr)

2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit ca molecul adaptor pentru sinteza proteinelor

B. La eucariote ARN sintetizat n nucleu este transportat n citoplasm ctre ribozomi pentru a ini ia procesul de biosintez a proteinelor

C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm) D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt false

3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARN este nvelit cu proteine de legare a ARN imediat dup sinteza lui

B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( con ine regiunea de codificare de la o singur gen) sau poligenic (con ine regiuni de codificare de la mai multe gene)

C. La procariote ARN poate fi monogenic ( con ine regiunea de codificare de la o singur gen) sau poligenic (con ine regiuni de codificare de la mai multe gene)

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt false

10

4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze

sunt adevarate?

A. Procesul transcrip iei este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze

B. La eucariote exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-transcrise

C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singur ARN polimeraz

D. La procariote, exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-transcrise

E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate

5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze

sunt adevarate?

A. ARN polimeraza I- este prezenta n nucleol i este implicata n biosinteza ARN r

B. ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicat n biosinteza ARN premesager nuclear

C. ARN polimeraza III este prezent n nucleu fiind implicat n biosinteza ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mic

D. Toate cele trei ARN polimeraze necesit prezen a unor factori de transcriere (proteine ata ate de secven e ale ADN cu rol n transcrip ie) pentru a ini ia sinteza lan ului de ARN

E. Toate afirmatiile sunt adevarate


A. Durata de via a unei molecule de ARN m este de 8-12 ore B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm i traducerea genetic a acestuia

la proteine sunt cuplate n timp i spa iu C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi

sau poliribozomi

D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse ntre poliribozomul cel mai scurt i poliribozomului cel mai lung

E. Toate afirmatiile sunt false


A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o molecul de ARN polimeraza

B. Limbajul prin care secven a a unei gene este tradus prin intermediul ARNm, n secven a de aminoacizi a unei proteine reprezint codul genetic

C. Secven a de nucleotide din molecula de ARNm este citit succesiv, n grupuri de trei nucleotide (codoni)

11

D. Afirmatiile din A,B,C sunt false E. ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm


A. Codonii din lan ul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care-i specific

B. ART transfer este o molecul cu structur secundar i ter iar C. ART transfer are rol de recunoa tere i de adaptor D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar

prezint i un situs de legare pentru un aminoacid E. Toate afirmatiile sunt false


A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele excedentare sunt ndeprtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificri enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea

B. ARNt are particularitatea de a fi par ial bicatenar prin ndoirea n ac de pr i legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare

C. ARN t prezint o structur secundar de forma unei frunze de trifoi care rezult din legarea covalent a unui numr mare de baze

D. ARN t con ine 6 situsuri func ionale E. Toate afirmatiile sunt false


A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub ac iunea ARNt aminoacil sintetazelor specifice este denumit prima traducere

B. A doua traducere se desfsoar pe ribozom i are la baz recunoa terea codon- anticodon

C. Activarea aminoacizilor i formarea complexului aminoacil ARNt sunt catalizate de 20 de enzime specifice

D. Ribozomi eucariotelor i procariotelor nu difera ca structur i func ie E. Subunit ile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza

proteic


A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, capteaz moleculele complementare ale ARNt, le a eaz n pozi ie i apoi leag aminoacizii pe care i poart pentru a forma un lan proteic

B. La eucariote subunit ile ribozomale sunt produse n nucleu prin asocierea cu ARNr proaspt transcris cu proteinele ribozomale

C. Ribozomi sunt liberi n citoplasm sau sunt asocia i cu reticulul endoplasmatic si disociaz n dou subunit i (reversibil) inegale

12

D. Subunit ile ribozomale sunt exportate n citoplasm pentru a lua parte la sinteza proteic

E. Ribozomi eucariotelor i procariotelor difera ca structur i func ie


A. Ribozomul utilizeaz ARNt ca adaptori pentru a aduga fiecare aminoacid n pozi ie corect la captul lan ului polipeptidic, iar cnd sinteza este terminat cele dou subunit i ale ribozomului se separ

B. Intr-o secund, un ribozom eucariot adaug 20 de aminoacizi, iar ribozomii bacterieni doi aminoacizi la un lan polipeptidic

C. Un ribozom con ine 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN D. Transla ia unui ARNm ncepe cu codonul AUG, iar pentru ini ierea

transla iei este necesar un ARNt special E. Formarea legturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de

ARNt din situsul P i gruparea amino a aminoacidului din situsul A (alungirea lan ului polipeptidic) este catalizat de o enzim numit peptidiltransferaz


A. ARNm procariotic este policistronic, adic posed informa ia necesar pentru sinteza mai multor proteine diferite

B. La eucariote ARNm este monocistronic, adic poart informa ia pentru sinteza unei singure proteine

C. Sinteza unei proteine este oprit printr-un semnal determinat de prezen a codonilor stop: UAA, UAG, UGA

D. Proteinele numite factori de eliberare se leag de codonul stop care ajunge n situsul A al ribozomilor

E. ARNm poate fi tradus de un singur ribozom att la celulele procariote ct i la eucariote

14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?

A. ARNm poate fi tradus simultan de ctiva ribozomi att la celulele procariote ct i la eucariote

B. Odat ce un ribozom s-a deplasat de pe situsul de ini iere, un alt ribozom se poate lega de ARNm i poate ncepe sinteza unui lan nou polipeptidic

C. ARN m este tradus de mai mul i ribozomi a eza i la intervale de 100-200 nucleotide

D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine n condi ii anaerobe, prin conversia n metaboli i reactivi

E. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimenta ie


13

A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizat de o enzim numit dihidrofolat reductaz

B. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimenta ie

C. bacteriile nu au nevoie de acid folic ntruct pot s- i sintetizeze DHF din precursori ai metabolismului propriu

D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar interfereaza selectiv cu biosinteza bacterian a THF

E. Nicio afirmatie nu este adevarata


A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic B. Sulfonamidele inhib sinteza acidului p- aminobenzoic (PABA) (p-

aminobenzoic acid), precursor n sinteza DHF bacterian

C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib DHF reductaza E. Combina ii dintre Trimethoprim i sulfonamide (sulfmethoxazole) inhib

sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor dou componente


A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive B. Dapsonele sunt utilizate n terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament

preventiv n malarie, toxoplasmoz actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor al girazelor bacteriene

C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib sinteza DHF D. Acid nalidixic este folosit n infectii urinare; E. Acid nalidixic afecteaz exlusiv bacteriile gram-negative si este inibitor al

girazelor bacteriene


A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, n condi ii anaerobe, prin

conversia n metaboli ireactivi (hidroxilamine) D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, n condi ii anaerobe, prin

conversia n metaboli ireactivi (hidroxilamine) E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene


A. Timidazol are efect antiprotozoare precum: B. Trichomonas vaginalis (cauzeaz vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica

(infectii digestive grave, infectii hepatice)

C. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative i grampozitive precum i pentru micobacterii (Mycobacterium tuberculosis i M. Leprae)

14

D. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze E. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze


A. Tetraciclina inhib legarea complexului AA-ARNt la ARNm prin blocarea sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt)

B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate n tratamentul tuberculozei D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite E. Toate afirmatiile sunt false


A. Chloramphenicol inhib enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil transferaze)

B. Erythromycin, Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite n alergii la peniciline

C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor D. Clindamycin este un bacteriostatic n special pentru gram-pozitive aerobe i

anaerobe

E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:

A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide functionale

B. activarea ribonucleazelor C. formarea ARN polimerazei D. formarea de ARN premesager E. dezactivarea ARN polimerazelor

2.Care din afirmatiile sunt adevarate:

A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie B. aditia la capatul 5 al ARN premesager a unei secvente 7-metil

guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si

asezarea ARNm pe ribozomi

C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de splising E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore

3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:

A. membranar B. nuclear (small nuclear RNA) C. mesager D. ribozomal

15

E. mitocondrial

4. Etapele formarii ARN mesager sunt:

A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima

specifica

D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A) E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa

5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:

A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in cazul ADN

B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea

degradativa a ribonucleazelor

D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in

functionarea celulara

6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:

A. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN B. Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape C. ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic D. In ARN pot exista secvente fara rol de codificare E. ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din

mecanismele eucariotelor actuale.

7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea

functiei:

A. ARNr B. snARN C. toate tipurile deARN D. ARNt E. ARN mesager

8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:

A. Transcriptia B. Poliadenilarea C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere

9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica:

A. Prezenta ARN polimerazei B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi

prin atasarea 7-metil GTP

16

D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin splicing

10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma:

A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul

START, pentru initiera sintezei ARN

C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul ciclului celular

D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina

nucleara

11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica:

A. Activarea aminoacizilor B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza) C. Formarea unitatilor ribozomale D. Sinteza de colesterol E. Activarea acizilor grasi

12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate?

A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati B. E-AA-AMP +ARNt AA-ARNt+E+AMP

Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor

C. In structura ribozomilor intra numai ARNt D. ARNt aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm

13. Despre transcriptie se cunoaste:

A. ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic B. Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal C. In procesele de splising sunt implicate molecule proteice si snARN D. ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote E. Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime

14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate mare fata de cel de la procariote

B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine

C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal

15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale:

A. Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara B. Are structura monocatenara liniara

17

C. Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula D. Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de

aminoacizi

E. Este o molecula insolubila in citoplasma

16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de:

A. Situsul de recunoastere ribozomala B. Situsul acceptor de aminoacizi C. Absenta zonelor complementare intre catene D. Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza E. Numarul variabil al nucleotidelor din structura

17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in:

A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a

ribozomilor

C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile proteice

D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand poliribozomi

E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita

18.Care din informatii sunt incorecte?

A. Ribozomul se deplaseaz de-a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu

B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu C. Ribozomii sunt organite de origine procariota D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia

corecta la capatul lantului polipeptidic

E. Pe situsul P al ribozomului se ataseaz bucla T a ARNt

19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale:

A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul

polipeptidic, este intotdeauna metionina

D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor

20. Oprirea sintezei polipeptidice implica:

A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor

ribozomale

C. Moleculele de apa se leaga la ARNt in locul unui aminoacid, caz in care, este afectata activitatea peptidiltransferazei

D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine diferite

18

E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,

21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor

A. ARNm este monocistronic B. ARNm este policistronic C. Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda D. Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda E. Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr

22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a

precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici

A. Co-trimoxazol B. Rifampin C. Sulfonamide D. Sulfasalazine E. Timidazol

23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea

transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie

A. Metronidazol B. Ofloxacin C. Trimethoprim D. Co-trimoxazol E. Timidazol

24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:

A. Streptomycin B. Kanamycin C. Chloramphenicol D. Rifabutin E. Nitroimidazole

25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:

A. Chloramphenicol B. Tetraciclina C. Clarithromycin D. Timidazol E. Erythromycin succinate-ester

Tema: SEMNALIZAREA CELULARA

COMPLEMENT SIMPLU

1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este

denumita:

19

A. Autocrina B. Paracrina C. Endocrina D. Exocrina E. Juxtacrina

2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule aflate in apropierea celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.


3.Semnalizarea prin care se face schimb ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se

numeste:


4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:

A. Sinteza moleculei semnal B. Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta C. Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor D. Modificarea metabolismului celular E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal

5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:

A. Molecula reglatoare B. Ligand C. Receptor D. Inhibitor E. Regiune de control molecular

6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul:

A. hormoni liposolubili B. care intervin in modificarea i transcriptia genelor C. hormoni hidrosolubili D. 1,2 diacilglicerol E. Mesageri secunzi

7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. n semnalizarea paracrin celulele organelor endocrine elibereaz substan e semnal, care ac ioneaz asupra celulelor int aflate la distan ,

20

B. n semnalizarea endocrin celula tint se afl n apropierea celulei semnalizatoare,

C. n semnalizarea paracrin moleculele semnal afecteaz doar celulele int adiacente ei.

D. Neurotransmi torii i neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine E. n semnalizarea monocrin, celulele rspund la substan e pe care ele nsele le

elibereaz

8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. n semnalizarea autocrin, celulele rspund la substan e pe care ele nsele le elibereaz

B. Semnale juxtacrine sunt implicate si n comunicarea legat de cresterea tisular, pentru migrarea in timpul rspunsului imun

C. n semnalizarea autocrin celulele rspund la factorii de cre tere pe care i secret

D. Celulele tumorale produc i elibereaz factori de cre tere care stimuleaz cre terea necontrolat a celulelor tumorale

E. La animale, hormonii sunt transporta i de la locul eliberrii lor la celulele int, de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva.

9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara:

A. Unele peptide mici func ioneaz att ca neurotransmi tori (semnale paracrine), ct i ca hormoni sistemici (semnalizare endocrin)

B. Comunicarea prin semnale extracelulare, n mod obi nuit, implic ase etape C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de ctre celul si

transportul ctre celula int sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare D. Detec ia semnalului de ctre un receptor specific si modificarea

metabolismului celular, declan at de complexul receptor molecul semnal, sunt etape ale semnalizarii extracelulare

E. ndeprtarea, inactivarea semnalului, urmat de ncetarea rspunsului celular este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare

10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin: A. Unele semnale induc modificri n activitatea uneia sau mai multor enzime

prezente n celula int celula rspunzand rapid, ntr-un interval de minute sau secunde

B. Unele molecule semnal sunt capabile s i exercite ac iunea prin modificarea expresiei genelor

C. Cea mai cunoscut clas de molecule semnal ce modifica expresiea genelor este reprezentat de hormonii sterolici

D. hormonii sterolici interactioneaz cu receptori intracelulari producnd induc ia genelor specifice prin legarea la ARN n diferite regiuni de control.

E. Proteinele receptor de pe suprafa a celulelor int din citosol sau din nucleul acestora, posed un situs de legare cu mare afinitate pentru o substan semnal particular (neurotransmi tor sau hormon)

21

11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin;

A. Rspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor pentru un ligand particular, pe care l posed celula int i de reac iile intracelulare care sunt ini iate prin legarea unui singur ligand la receptorul su.

B. Aceea i celul poate avea dou sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru acela i ligand

C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are func ia de a se lega de receptor

D. Singura func ie a ligandului este aceea de a modifica propriet ile receptorului, fapt ce semnalizeaz celulei c n mediu este prezent un produs specific

E. Celulele int pot modifica ligandul sau l pot degrada, celulele putand modifica sau finaliza rspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal


A. Hormonii care sunt folosi i n semnalizarea endocrin sunt clasifica i dup mecanismul de ac iune i dup compozi ia chimic n hormonii liposolubili si hidrosolubili

B. Hormonii liposolubili difuzeaz prin membrana plasmatic i interac ioneaz cu receptori nucleari sau citosolici

C. hormonii sterolici, tiroxina i acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt transporta i prin snge de ctre proteine carrier, apoi intr n celule i legndu-se de receptori specifici din citosol sau chiar din nucleu, actioneaz asupra ADN nuclear modificnd transcrip ia genelor

D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leag de receptori afla i la suprafa a celular

E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina i al i compu i, se leag la receptorii membranari de suprafa , declan nd cre terea sau descre terea concentra iei intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a 1,2 diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi

13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?

A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare care prezint un situs de legare a ligandului orientat spre fa a extern a celulei,

B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a cror molecul este hidrofil si nu poate traversa membrana celular pentru a avea acces la receptorii citoplasmatici

C. Receptori membranari reac ioneaz la cre terea cantit ii de hormone prin reducerea numrului receptorilor active

D. Anumi i hormoni pot afecta sincron att receptorii membranari proprii dar nu i ai altor hormoni

22

E. Anumi i hormoni pot declan a o amplificare prin cre terea n cascad a unor molecule tint (de obicei enzime), care poart numele de amplificare enzimatic

14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?

A. receptorii membranari pot interveni direct n reglarea expresiei genelor B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranar a semnalului

extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori

canale. receptori catalitici .receptori dependen i de proteinele G, C. Receptorii canale sunt localiza i la nivelul jonc iunilor sinaptice i

func ioneaz dup principiul canalelor ionice cu poart comandate de ligand D. Receptorii catalitici func ioneaz direct ca enzime, dac sunt activa i de

ligand

E. Receptorii dependen i de proteina G- dup ce se combin cu ligandul, activeaz o protein membranar numit protein G care activeaz o a treia protein membranar care are o activitate catalitic


A. Adenilat ciclaza este o enzim membranar care are un situs de legare a ATP pe fa a citoplasmatic a membranei,

B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine membranare, numit protein reglatoare ce leag GTP sau proteina G

C. Proteina G ce leaga GTP se numeste protein G stimulatoare pentru c este implicat n activarea enzimatic

D. AMPc intracelular actioneaz ca un transductor de semnal sau de mesager secund n cazul rspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina

E. Receptorii -adrenalinici exist pe celulele cardiace, determinnd cre terea activit ii muschiului cardiac i respectiv amplificarea fluxului sanguin, ct i pe celulele musculare netede ale intestinului determinnd crampele abdominale


A. O molecul semnal poate determina att cre terea ct i descre terea concentra iei intracelulare a AMPc, n func ie de tipul de receptor la care se leag

B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiz ce duce la activarea n lan a adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)

C. Alturi de AMPc, ionii de Ca2+ reprezint cel mai rspndit mesager secund implicat n semnalizarea celular

D. Concentra ia ionilor de calciu afla i n citosol este men inut la valori extrem de sczute (aproximativ 107M)

E. Concentra ia ionilor de calciu afla i n citosol este men inut la valori extrem de mari (aproximativ 10M)


23

A. n celule musculare netede, cre terea ionului de calciu declan eaz contrac ia, n celulele musculare striate i n celulele hepatice determin activarea degradrii glicogenului

B. Concentra i sczut a calciului n citosol este men inut prin mecanisme care pompeaz ionii de calciu n dou direc ii: nspre mediile extracelulare i respectiv, n interiorul unui compartiment membranar intracelular numit

compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare i por iuni specializate ale reticulului endoplasmatic

C. Doar o parte dintre celulele eucariote con in n membrana lor o pomp de calciu (Ca2+ ATPaz) care, folosind energia ob inut din hidroliza ATP, pompeaz ionii de calciu n afara celulei

D. Calmodulina este o protein citoplasmatic care mediaz unele efecte celulare ale ionului de calciu

E. Calmodulina formeaz cu ionul de calciu un complex care activeaz o serie de enzime

18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediata de calciu este adevarata?

A. Unii hormoni, dac se leag la receptorii de suprafa a celular, determin cre terea concentra iei calciului din citosol doar daca sunt prezenti n mediul extracelular

B. n stadiul ini ial al stimulrii hormonale, calciu este eliberat n citosol din mediul extracelular

C. Secven a de reac ii care se desf oar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafa a celulei >activarea proteinei Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de

sechestrare a calciului

D. Secven a de reac ii care se desf oar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafa a celulei >activare fosfolipaza C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de

sechestrare a calciului

E. Secven a de reac ii care se desf oar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafa a celulei > activare fosfolipaza C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele

compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat n

citoplasm

19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata?

A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al cror domeniu citoplasmatic con ine un situs enzimatic care este activat n momentul n care se asociaz cu ligandul pe fa a extracelular a plasmalemei,

B. AMP este singurul nucleotid ciclic care particip la semnalizarea celular

24

C. Protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clas aparte de proteine transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traverseaz o dat bistratul membranar

D. Receptorii pentru insulin si receptorii pentru factorul plachetar de crestere, PDGF nu sunt receptori catalitici

E. Receptorul pentru insulin este o protein membranar monomeric ce are activitate protein kinaz tirozin specific


A. Receptorul pentru insulin este o protein membranar tetrameric ce are activitate protein kinaz tirozin specific

B. Insulina determin scderea concentra iei de glucoz din snge prin dou mecanisme diferite, n func ie de tipul de celule asupra crora ac ioneaz

C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca urmare a activrii glicogen-sintetazei

D. efectul asupra celulelor musculare i adipocitelor se traduce prin accelerarea importului de glucoz ca urmare a exprimrii la suprafa a celular a transportorilor de glucoz

E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captrii de glucoz din snge de ctre celulele musculare i adipoase, prin scaderea numrului transportorilor de glucoz din membrana plasmatic a acestor celule


A. Efectul insulinei asupra captrii glucozei i a catabolismului, apare dup cteva minute i nu necesit sinteza de proteine noi

B. expunerea ndelungat la insulin, produce efecte de lung durat, determinnd cre terea activit ii enzimelor hepatice care sintetizeaz glicogen i a enzimelor din adipocite care sintetizeaz trigliceride. n acest context, actiunile insulinei i ale adrenalinei sunt opuse

C. Dup aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulin, transportul glucozei n acestea cre te de 10-20 de ori, mai ales datorit cre terii numrului de transportori de glucoz la suprafa a membranei

D. Celulele musculare i adipocitele posed n citoplasm, imediat sub membrana plasmatic, un mare numr de vezicule ale cror membrane con in transportori de glucoz specifici doar pentru aceste cellule

E. Ac iunea de stimulare a cre terii nu face parte din rolurile insulinei

22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Semnalizarea paracrina si autocrina implic interventia mediatorilor chimici locali,a prostaglandinelor i a unor factori de crestere

B. Mediatorii chimici locali care intervin n semnalizarea paracrina, ac ioneaz doar asupra celulelor aflate n vecintatea celulei secretoare.

C. Monoxidul de azot (NO) este o molecul de semnalizare autocrin important pentru semnalizarea n sistemul nervos, imun i circulator

25

D. NO este capabil s difuzeze direct prin membrana plasmatic a celulelor int E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginin de ctre enzima sintetaza

monoxidului de azot (NOS)

23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilata ia i determin erec ia penian,

B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilata ia si este folosit in tratamentul bolilor de inim

C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n hrnire, aprare, rspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, nvtare,

D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n metamorfoz, not, simbioz, asocierea celulelor sanguine i reglarea presiunii sanguine

E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n reproducere

24. NO induce vasodilata ie prin urmtorul mecanism, cu exceptia:

A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul termina iilor nervoase din endoteliul vaselor de snge, induce sinteza de NO

B. NO care difuzeaz la celulele musculare netede vecine, unde NO reac ioneaz cu fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza

C. Ca urmare a cre terii activit ii enzimatice are loc sinteza mesagerului secundar GMPc , care va induce relaxarea celulelor musculare netede i vasodilata ia

D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilata ia E. variantele A si B nu sunt corecte

25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?

A. Transport semnalele ntre neuroni sau de la neuroni la celule int cum ar fi celulele musculare

B. reprezint un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina, epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul -aminobutiric (GABA)

C. neurotransmi torii nu pot strbate mambrana plasmatic i de aceea se leag la receptorii suprafe ei celulare

D. Legarea neurotransmi torilor la receptori induce o modificare a conforma iei receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinnd schimbri n fluxul de ioni din celula int

E. Al i receptori ai neurotransmi torilor sunt cupla i cu proteinele G, care determin diferite rspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor ionice

26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?

26

A. Histamina este secretat de mastocite, celule existente n tesutul consjunctiv B. Principalul efect al histaminei const n dilata ia local a vaselor sanguine i

cre terea permeabilit ii lor C. Mastocitele depoziteaz histamin n vezicule de secre ie i o elibereaz rapid

prin exocitoz atunci cand sunt stimulate prin infectie local, reactii imunologice sau diferite leziuni tisulare

D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei faciliteaz accesul proteinelor serice (anticorpi) precum i al leucocitelor la situsul leziunii

E. Neutrofilele, produc enzime care inactiveaz histamina, ceea ce duce la oprirea efectului acesteia

27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?

A. Factorii de cre tere sunt enzime B. Factorii de cre tere cuprind o mare varietate de molecule semnal care

controleaz cre terea i diferen ierea celular C. Factorul de cre tere al nervilor (NGF) este un membru al familiei

neurotrofinelor care regleaz dezvoltarea i supravie uirea neuronilor D. Factorul de cre tere epidermic (EGF) are rol n controlul proliferrii celulare,

att n timpul dezvoltii embrionare ct i la organismele adulte E. Factorul de cre tere derivat din plachete (PDGF) este implicat n vindecarea

rnilor

28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?

A. Factorul de cre tere derivat din plachete stimuleaz proliferarea fibrobrastelor din vecintatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea esuturilor distruse

B. factorul de cre tere epidermal (EGF) stimuleaz cre terea majorit ii tipurilor de celule ntr-o cultur

C. Factorii de cre tere stimuleaz cre terea celular ac ionnd ca agen i de semnalizare

D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina E. Factorii de crestere intervin n trecerea celulei din starea de repaus in starea

activ

29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?

A. Factorii de cre tere stimuleaz cre terea celular prin fosforilarea tirozinei n anumite proteine

B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele i factorii de cre tere se leag de receptorii membranari

C. Anomaliile observate n semnalizarea prin factorii de cre tere, determin numeroase boli

D. Celulele normale se afla in inhibi ie n ceea ce prive te cre terea i diviziunea si sunt stimulate de factorii de cre tere

E. Mecanismul de inducere a cancerului const n primul rnd din dereglarea mecanismelor de stimulare a cre terii celulelor normale

27

30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este

falsa?

A. Receptorii pentru citokine, actioneaz prin stimularea intracelular a proteinelor tirozin kinazice

B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatic intrinsec C. Receptorii pentru citokine se asociaz prin legturi necovalente cu proteinele

tirozin kinazice

D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leag ligandul

E. Interleukina -2 i eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine spre deosebire de hormonul de cre tere i prolactina care nu sunt receptori pentru cytokine


A. Calea MAP kinazei este alctuit dintr-o cascad de protein kinaze cu rol important n semnalizarea tuturor celulelor eucariote

B. MAP kinazele sunt activate ca rspuns la diferi i factori de cre tere i alte molecule de semnalizare

C. Protein kinaza C poate s activeze cile kinazei reglatoare de semnal extracelular care stimuleaz proliferarea celular indus de esterii forbol, ini iatori ai tumorilor

D. Cile de Ca2+ ct i cele ale AMPc se intersecteaz cu semnalizarea kinazei reglatoare de semnal extracelular, stimulnd sau inhibnd calea kinazei

reglatoare de semnal extracelular n diferite tipuri de cellule

E. Toate afirmatiile sunt false

32. Care dintre afirmatii nu este adevarata?

A. Rolul principal al cii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost eviden iat n celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificat ca proteina oncogenic a virusurilor tumorale, care determin sarcoamele la obolani

B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor normale de mamifere

C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras dominant negative se blocheaz proliferarea celular indus prin factorul de cre tere

D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ fa de calea MAP kinazei

E. Prostaglandinele nu exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici

33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?

28

A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ fa de calea MAP kinazei

B. Calea Jak/STAT ofer o conexiune mult mai direct ntre protein/tirozin kinaze i factorii de transcrip ie

C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influen eaz direct localizarea i func ionarea factorului de transcrip ie

D. Afirmatiile A si B sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt adevarate

34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic B. Prostaglandinele sunt molecule liposolubile C. Prostaglandinele isi exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici D. Prostaglandinele isi exercit actiunea prin legarea la receptorii de suprafata E. Nicio afirmatie nu este falsa

35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu n membranele celulelor B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea

fosfolipazei

C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Doar afirmatia B este adevarata


A. Prostaglandinele sunt degradate, de ctre enzimele existente n lichidele extracelulare

B. Unele prostaglandine determin agregarea plachetelor sanguine i aderen a lor la pere ii vaselor sanguine

C. Prostaglandinele pot afecta evolu ia bolilor vasculare deoarece ele pot determina agregarea plachetelor sanguine i aderen a lor la pere ii vaselor sanguine

D. Aspirina i al i agen i antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor E. Toate afirmatiile anterioare sunt false.


A. Aspirina i al i agen i antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor B. Unele prostaglandine sunt produse n cantit i mari la nivelul uterului

producnd contrac iile musculare netede a acestuia n timpul na terii C. Unele prostaglandine sunt folosite astzi ca agen i farmacologici pentru

inducerea avortului

29

D. Prostaglandinele ac ioneaz la nivel local, pe cile de semnalizare autocrin sau paracrin i stimuleaz celulele int s produc diferite rspunsuri ca agregarea plachetelor, inflama ia, durerea, contrac ia mu chiului neted

E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii


A. Componentele citoscheletului ac ioneaz att ca receptori, ct i ca inte n cile de semnalizare celular corelnd forma celulei cu alte rspunsuri celulare

B. Factorii de crestere induc modificri n organizarea citoscheletului, care determin apari ia unor prelungiri ale suprafe ei celulare (filopode, lamelipode) precum i constituirea contactelor focale i a fibrelor de stress

C. Un rol important n acest proces de reglare temporal a mecanismelor moleculare il are ionul de calciu i respectiv mecanismele de modulare a concentra iei acetusi ion

D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate

39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?

A. Glutamatul ac ioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin cresterea nivelului ionului de calciu

B. Glutamatul ac ioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea factorilor de transcrip ie (proteine)

C. Glutamatul ac ioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea sintezei de AMPc

D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate


A. Organismele patogene i viruii pot interfera cu evenimente de semnalizare, cauznd defecte n cile de semnalizare si generand asfel boli

B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterial, boli de inima, diabet si multe forme de boal mintal, par a rezulta din subtile modificari fenotipice de semnalizare

C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei ci, de semnalizare, ci prin multiple alterri care afecteaz reelele ntr-o manier complex

D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt adevarate


A. Medicamentele, fie c interacioneaz specific cu o singur int sau cu mai multe molecule i vor perturba cascadele metabolice i de semnalizare, ntr-un mod complex

30

B. Multe tipuri celulare pot fi afectate n grade diferite de acelai medicament deoarece multe tipuri de celule utilizeaz aceleai molecule pentru semnalizare n contexte diferite

C. Supraexprimarea receptorilor de suprafa celular sau a proteinelor intracelulare au efecte substaniale asupra fiziologiei celulei

D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt adevarate

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:

A. Cresterea celulara B. Schimbul de vezicule lipidice C. Metabolismul celular D. Diferentierea tisulara E. Reglarea fluidelor extra si intracelulare

2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:

A. Autocrine B. Sincrine C. Endocrine D. Extrinseci E. Paracrine

3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:

A. Receptori membranari B. Receptori lipidici C. Receptori intracelulari D. Receptori secundari E. bireceptori

4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe

categorii:

A. hormoni sterolici B. hormoni tiroidieni C. hormoni proteici D. fitohormoni E. molecule liposolubile si hidrosolubile

5. Receptorii membranari sunt:

A. molecule proteice B. complexe proteice transmembranare C. glicolipide transmembranare D. complexe moleculare necunoscute E. molecule instabile structural sub actiunea ligandului

31

6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai

multe componente celulare:

A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii

membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare

D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane E. declansarea amplificarii enzimatice

7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:

A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat

genetic

C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme

enximatice submembranare

E. se pot scufunda in straturile membranare

8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:

A. receptori dependenti de proteina G B. receptori catalitici C. receptori ionici D. receptori canale E. receptori nucleari

9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:

A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici

cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor

intercelulare

C. declanseaza amplificarea enzimatica D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea

propriilor molecule

E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal

10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt

urmatoarele:

A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina B. Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant C. Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN D. Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili

11. Proteinele G se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Sunt proteine formate din trei lan uri polipeptidice (,,) B. Sunt proteine derivate din guanozin (G)

32

C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrin D. Cupleaz receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza i fosfolipaza C E. Sunt activate de adenozin monofosfat

12.Adenilat ciclaza este o enzim intracelular care se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. este activata de proteina G B. este activata de AMPc C. este inhibata de ATP D. are rol in sinteza AMPc E. are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine

13.Receptorii care activeaz adenilat ciclaza sunt:

A. implica i in asigurarea sursei de energie pentru celule B. sunt caracteristici fibrelor musculare C. sunt de tipul adrenalinici D. au rol important n func ionarea celulelor retiniene cu bastonase E. importan i ndeclansarea sintezei de AMPc

14. Despre protein kinazele se poate afirma:

A. sunt enzime de natura glicolipidic B. sunt enzime implicate n activarea unor reac ii citoplasmatice C. activarea e realizat de cuplarea AMPc D. sunt denumite i F-kinaze E. au rol n transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine

15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatic:

A. de natura proteic B. este o protein transmembranar C. este o protein implicat n medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu D. intervine n stimularea sintezei de AMP c E. activeaz AMPc-fosfodiesteraza care intervine n degradarea AMPc

16.Ionul de Ca2+

este implicat ntr-o serie de procese intracelulare :

A. legate de sistemul de reactii ca rspuns la un stimul hormonal B. n inactivarea calmodulinei C. ce asigur legarea protein kinazei C pe fa a citoplasmatic a membranei

celulare n vederea activrii de diacil glicerol D. intervine n reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C E. doar n forma legat din compartimentele intracelulare

17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul:

A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare C. formarea diacil-glicerolului

33

D. formarea calmodulinei E. sechestrarea calciului in compartimente specifice

18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul

ionului de calciu:

A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in celulele ale insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina

B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor

intercelulare si intracelulare

E. cresterea concentratiei intracelulare pancreatice declanseaza eliberarea insulinei

19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu

exceptia:

A. activeaza formarea protein kinazei C B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei D. activarea se face in absenta proteinei G E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea

Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H

20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati,

cu exceptia:

A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine

stimulatoare G

C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare extracelular

D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic

21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt :

A. receptorii pentru acetilcolina B. receptorii pentru insulina C. receptorii pentru histamina D. receptorii pentru factorii de crestere E. protein kinazele tirozin specifice

22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele

particularitati:

A. din categoria receptorilor dependenti de proteina G B. sunt fosforilaze activate de ligand

34

C. sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP D. leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma E. se autofosforileaza

23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:

A. este o proteina transmembranara cu structura tetramerica B. are capacitate de autofosforilare C. are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic D. are activitate protein kinaza tirozin specifica E. este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice

24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de

tipul:

A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata membranelor celulare si in special celulelor adipoase

B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii C. blocarea cresterii fibroblastelor D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si

adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor

E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita

25. Modificarea receptorilor insulinici determina:

A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina B. aparitia diabetului zaharat C. blocheaza eliberarea glucozei in sange D. permite folosirea insulinei ca tratament E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange

26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele:

A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare

B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de

comunicare intercelulara

27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele:

A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare celulara

B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare

C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele, factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO

D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza

35

E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea celulara mitotica

28. NO este un semnalizator ce intervine:

A. In semnalizarea endocrina B. In semnalizarea paracrina C. Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular D. pe enzime tinta intracelular E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare

netede

29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt :

A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina B. sunt sintetizate din arginina extracelulara C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei

enzime de tipul guanilat ciclaza

D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac

E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc

30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare

celulara:

A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac

B. Prin sistemul endocrin C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei

enzime

D. Induce vasodilatatie i determina erectia peniana E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament

31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care:

A. Sunt hidrofile B. Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica C. Se leaga la receptorii suprafetei celulare D. Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid -

aminobutiric

E. Sunt de tipul antihistamina

32. Neurotransmitatorii pot actiona prin:

A. Trecerea prin membrana celulara B. Modificarea conformatiei receptorului C. Blocarea canalelor ionice D. Cuplarea receptorilor cu proteinele G E. Oprirea mecanismelor interne enzimatice

33. Despre histamina si serotonina se poate afirma:

A. Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator B. Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate

36

C. Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator D. Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si

interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice

E. Fac parte din categoria factorilor de crestere

34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare:

A. Endocrin B. Paracrin C. Cu rol de reglare genica D. Extracelular E. Autocrin

Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA.

CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE

FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM

COMPLEMENT SIMPLU

1. Celula in tranzit este:

A. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca

celule lezate sau moarte

C. Celula cu existenta relativ scurta, care se sinucide prin maturare D. Celula capabila de reinoire E. Celula pluripotenta

2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate C. celula cu un grad de diferentiere i existenta relativ scurt D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este

nevoie

E. celula adulta care-si poate relua proliferarea

3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia:

A. totipotente B. unipotente C. embrionare D. adulte E. diferentiate

4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia:

A. tesut embrionar B. tesut epitelial C. orice tip de tesut din organismul adult D. din snge placentar si vase ombilicale

37

E. din celule canceroase

5. Din endoderm ia nastere :

A. Tesutul conjunctiv

B. Pielea

C. Ficatul

D. Celulele sanguine

E. Sistemul nervos

6. Din ectoderm ia nastere :

A. Tesutul muscular

B. Pancreasul

C. Pielea

D. Celulele sanguine

E. Tesutul conjunctiv

7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia :

A. Sunt celule capabile de automentinere

B. Celulele stem se divid si produc celule fiice

C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere

D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii

E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune

8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. Sunt greu divizibile sau indivizibile

B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a

organitelor celulare

C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt

oprite din migrare si proliferare

D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele

realizate de celulele nediferentiate

E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine

9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul

mecanism de reglare al diviziunii celulare:

A. Mecanism de autoreglatre tisulara B. Mecanisme de heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E. Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule

38

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate:

A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului

celular

B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate,

celulele care cresc si cele care mor

C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al produsilor tisulari specifici

D. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al produsilor tisulari specifici

E. Toate raspunsurile de mai sus

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt

adevarate:

A. Se refer la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct in reglarea proliferrii celulare

B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al

produsilor tisulari specifici

D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati molecular

E. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al produsilor tisulari specifici

12.Controlul prin produ i metabolici tisulari presupune, cu exceptia: A. existenta unor factori produsi chiar de celule B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate E. existenta unor gene inactive

13. Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de acelasi fel.Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare:

A. Mecanism de autoreglatr tisulara B. Mecanisme de heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E. Toate raspunsurile de mai sus

14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate:

A. Oprirea diviziunii celulare se face prin cre terea concenta iei AMPc B. Cre terea concenta iei AMPc stimuleaz ARN-polimeraza II, cu rol n

producerea ARNm

C. Reglajul genetic care codific modificarea reversibil a suprafe ei celulare este legat de activitatea mitotic

D. Ptrunderea calciului n celul determina o cre tere a GMPc ce influenteaza sinteza de ADN si mitoza

E. Niciun raspuns nu este corect

39

15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. Toate celulele produc citocromi B. Unele celule produc condroitin-sulfa i, cheratine, hemoglobine C. Toate celulele produc albumine D. Toate celulele produc ARN E. Toate celulele produc dehidrogenaz succinic

16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea procesului de replicare

B. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea procesului de diviziune celular

C. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfunc ii celulare ce const n diviziuni repetate

D. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfunc ii celulare ce duc la moartea celulei

E. Excesul de telomeraza cauzeaz disfunc ii celulare ce duc la moartea celulei

17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificri n celulele stem si determin predispozi ia la cancer

B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se transforma in celule inalt specializate

C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula din organismul uman

D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate.

E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de conditiile organismului caruia ii apartin

18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se transforma in celule inalt specializate

B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care organismul caruia apartin este viu

C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului

D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii

specializate

E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi potential de diferentiere

19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid.

B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate cele trei foite embrionare

40

C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid

D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea

de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem

20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate:

A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul

ombilical

biocel

Documents

Transcript of biocel