Teste Biocel F armacie 2011 2012

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI

ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE FARMACIE

Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa

TEL/FAX.: 0241-605050

E-mail: [email protected]

Web: http://www.pharmaovidius.ro

Departamentul de Ştiinte Farmaceutice pentru evaluarea acţiunii medicamentelor

Nr.inregistrare 20 / 29 decembrie 2011

TESTE GRILĂ PENTRU

EXAMENUL LA DISCIPLINA BIOLOGIE CELULARĂ ȘI

MOLECULARĂ

SPECIALIZAREA FARMACIE

Anul 1, semestrul I

SESIUNEA DE IARNĂ

Director de Departament

Ş.L. Dr. HORAŢIU MIREŞAN

Şef Disciplină

Ş.L. Dr. SCHRÖDER VERGINICA

Anul universitar 2011-2012

mailto:[email protected]

http://www.pharmaovidius.ro/

2

Tema I:

Biologia celulară și moleculară ca știință. Celula-noțiuni generale, etape importante în

evoluția sistemului celular, comparații între tipurile de celule eucariote și procariote.

Complement simplu

1 Biologia celulară și moleculară studiază:

A. Diversitatea și unitatea proceselor moleculare de la nivel celular

B. Organisme formate dintr-o singură celulă

C. Evoluția celulei la procariote

D. Tipuri de țesuturi dintr-un organism

E. Modul de transmitere al caracterelor morfologice

2 Existența organismelor acelulare și celulare este condiționată de:

A. Existența organitelor celulare constitutive

B. Reacții biochimice de la nivelul membranei

C. Prezența unui program genetic alcătuit dintr-un număr variabil de unități ereditare

numite gene

D. Semnalele intercelulare

E. Nu se poate lua în calcul condiționarea existențială de cea structurală

3 Membrana nucleară este prezentă la:

A. Viroizi

B. Bacterii anaerobe

C. Virusuri

D. Archebacterii

E. Eucariote

4 În lumea vie există un număr de aminoacizi ce conferă unitatea structurală la

nivel molecular

A. 20 aminoacizi

B. 80 aminoacizi

C. 40 aminoacizi

D. 12 aminoacizi

E. număr variabil de aminoacizi

5 Care este personalitatea, de origine română, care au adus contribuții remarcabile

în dezvoltarea biologie celulare?

A. Schleiden

B. Schwann

C. Camillo Golgi

D. G. E. Palade

E. Richard Altmann

3

6 Celula este o structură definită de următoarele particularități:

A. Are dimensiuni mari ce permit asamblarea tuturor organitelor celulare

B. Posedă capacitatea de autoreproducere

C. Este formată din organite și mediu apos

D. Are activitate funcțională unică

E. Are material genetic funcțional doar în momentul diviziunii meiotice

7 Care a fost etapa importantă din evoluția lumii vii care a permis un salt evolutiv

remarcabil:

A. Apariția fungilor

B. Apariția macromoleculelor cu radicali liberi

C. Apariția ARN (acidul ribonucleic)

D. Simbioza dintre cianobacterii și eucariote

E. Lipsa condițiilor constante de mediu

8 Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu

caracterizează celula animală:

A. Glicoliza

B. Metabolismul oxidativ

C. Fotosinteza

D. Glicogenoliza

E. Glicoliza și metabolismul oxidativ

9 Endosimbioza este un proces foarte important din evoluția celulelor eucariote și

reprezintă legătura morfo-funcțională dintre:

A. Două celule eucariote

B. O celulă procariotă și una eucariotă

C. Două celule procariote

D. O formă celulară și una anorganică

E. O celulă moartă inclusă de o celulă vie

10 Prin endosimbioză s-au format structuri celulare precum:

A. Aparatul Golgi

B. Lizozomi

C. Mitocondria

D. Centrioli

E. Endozomi

11 Prin endosimbioză s-au format organite celulare noi pentru celula eucariotă, fapt

confirmat de:

A. Poziția organitelor în citoplasma eucariotelor

4

B. Prezența unui material genetic (ADN) propriu

C. Numărul organitelor în celulă

D. Geneza organitelor

E. Liza organitelor

12 Acizii grași se depozitează în citoplasmă sub formă de:

A. glucagon

B. insulină

C. trigliceride

D. glicerol

E. ac. lactic

13 Fosfolipidele au cozi hidrofobe formate din:

A. două lanțuri hidrocarbonate

B. polizaharide

C. 2 alcooli

D. etanol

E. glicerol

14 Caracterul hidrofob al acizilor grași este dat de:

A. Legături C-C

B. Legăturile C-S

C. Legăturile C-COOH-

D. Legăturile nepolare C-H

E. Grupările amino

15 Acizii grași sunt :

A. dicarboxilici

B. policarboxilici

C. monocarboxilici

D. poliaminati

E. monohidroxilici

16 Acizii grași pot fi saturați sau nesaturați funcție de:

A. legăturile simple C-H

B. legăturile simple C-C

C. legăturile duble C-C

D. legaturile duble C-O

E. nici una din variante

17 Ionii anorganici reprezintă:

A. 2% din masa celulară

B. 1% din masa celulară

C. 10% din masa celulară

D. 60-80% din masa celulară

E. 0,1% din masa celulară

18 Apa se află în celulă ca și apă legată chimic în celulă în procent de:

A. 10%

5

B. 5%

C. 18%

D. 20%

E. 90%

19. Depozitarea glucozei în celula animală se face sub formă de:

A. amidon

B. trigliceride

C. prostaglandine

D. glicerol

E. glicogen

20 Acizii grași formează combinații care sunt reunite de o moleculă de:

A. glicogen

B. glucoză

C. glicerol

D. glucagon

E. proteoglican

21 Structura terțiară a proteinelor este indusă de plierea lanțului polipeptidic ca

rezultat al:

A. intercțiunilor dintre grupările carboxil-amino

B. interacțiunile dintre ionii carbon alfa ai aminoacizilor

C. interacțiunile dintre radicalii liberi ai aminoacizilor care se află în

diferite regiuni ale secvenței primare

D. nu există structură terțiară la proteine

E. nu există interacții între lanțuri

22 Hemoglobina este o proteină cu rol în transportul gazelor având structură:

A. primară

B. secundară tip alfa helix

C. secundară tip beta

D. cuaternară

E. dublu helix

23. Urmatoarele afirmații cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepția:

A. intervin în menținerea presiunii osmotice

B. mențin echilibrul acido-bazic

C. influențeaza diviziunea celulară

D. constituie 90% din masa celulară

E. influențează permeabilitatea periferiei celulare

24. Care dintre următoarele afirmații este falsă?

A. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alți atomi

B. carbonul și hidrogenul formează compuși instabili (hidrocarburi)

C. carbonul și azotul formează prin legare amine si amide

D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului între atomii de

carbon

E. hidrocarburile sunt substanțe nepolare insolubile în apă

6

25. Compușii organici sunt reprezentați de următoarele substanțe cu excepția:

A. acizi nucleici

B. lipide

C. anionul bicarbonic

D. glucide

E. proteine

26. Lipidele au următoarele roluri cu excepția:

A. rol de depozitare a energiei

B. rol de semnalizare celulară

C. sunt componentele cele mai importante ale membranelor celulare

D. reprezinta suportul molecular al transportului activ

E. acizii grași au rol în sintetizarea prostaglandinelor

27. Acidul dezoxiribonucleic este caracterizat de:

A. Conține adenina, guanina, citozina, uracil

B. Bazele azotate se leagă la riboza pentru a forma nucleozidele

C. Este o moleculă dublu elicoidală fiind alcatuită din două lanțuri polinucleotidice

antiparalele

D. Polimerizarea nucleotideor se face în direcția 3-5

E. AND-ul mesager are rol de transport al informațiilor

28. Aspargina este un aminoacid:

A. hidrofil

B. special

C. cu grupare R ionizata

D. polar neutru cu radicali –OH

E. cu grupare R cu inel benzenic

29. Structura secundară a proteinelor

A.este indusă de plierea lanțului polipeptidic

B. este dată de secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic

C. este determinată de dispoziția aminoacizilor in anumite regiuni ale polipeptidului

D. se refera la modul cum se unesc subunitatile proteice

E. este determinate de interactiunea dintre diferitele lanturi polipeptidice

Complement multiplu

1 Biologia celulară ca disciplină

A. Oferă posibilitatea de a înțelege diversitatea și unitatea procelor moleculare ce se

desfășoară în celula vie, cât și modul în care sunt condiționate aceste procese de structura și

infrastructura organitelor

B. Constituie disciplina fundamentală biomedicală pe plan internațional,

7

din ultimele 3- 4 decenii

C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viața.

D. Este o stiintă care are numeroase aplicații practice medicale, biologice, etc.

E. Nu e o stiință de bază

2 Formele cele mai simple de tip acelular sunt:

A. virusurile

B. organite celulare

C. procariote

D. viroizi

E. eucariote

3 Procariotele sunt forme de tipul:

A. Archebacteria și virusurile

B. Eubacteria și viroizii

C. Archebacteria și eubacteria

D. Archebacteria și viroizii

E. Bacterii și cianobacterii

4 Celulele sunt alcătuite dintr-un număr limitat de elemente chimice din care:

A. C,N,H,O,P,S în procent de 99%

B. C,N,H,O,P,S în procent de 80%

C. Apa reprezintă 70%

D. Apa reprezintă 20%

E. C,H,O reprezintă 50%

5 Glucidele din celule sunt reprezentate de:

A. Monozaharide

B. Oligozaharide

C. Apa

D. Polizaharide

E. Trigliceride

6 Care sunt rolurile proteinelor celulare:

A. Participă la organizarea și desfășurarea proceselor complexe din celulă

B. Participă la transportul gazelor

C. Participă la diviziunile celulare, diferențiere și specializare

D. Asigură transmiterea informației genetice

E. Au rol în sinteza fosfolipidelor

7 Celula procariotă se caracterizează prin:

A. Prezența organitelor celulare specializate

B. Perete celular în general prezent

C. Diviziune amitotică

D. Nucleul tipic

8

E. Un singur cromozom

8 Celula procariotă se deosebește de cea eucariotă prin:

A. Capacitatea de diferențiere celulară

B. Organizarea organitelor celulare

C. Caracteristicile nucleului și ale materialului genetic conținut

D. Numărul mitocondriilor

E. Tipul înmulțirii

9 Marcați care sunt etapele importante din evoluția lumii animale:

A. Apariția polizaharidelor

B. Apariția acizilor nucleici

C. Diferențierea membranei

D. Folosirea radiației solare

E. Generarea și utilizarea controlată a energie metabolice.

10 Celula eucariotă este definită de următoarele aspecte morfologice:

A. Prezența membranei celulare

B. Materialul nuclear tipic, delimitat de o membrană nucleară

C. Materialul nuclear dispus (ADN) circular

D. Prezența endocitozei și a vacuolelor digestive

E. Diviziunea directă (amitoza)

11. Urmatoarele afirmații sunt adevarate cu exceptia

A. viroizii sunt forme acelulare

B. viroizii sunt structuri subvirale cu actiune patogena

C. viroizii au un program genetic alcatuit din zeci de mii de gene

D. viroizii sunt implicati in producerea maladiilor Kuru si Kreutzfeld – Jacob

E. informatia genetica a viroizilor este stocata intr-o molecula de AND

12. Plasmidele

A. sunt forme celulare de viata

B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear

C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda

D. au fost descoperite in 1952 la virusuri

E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational

13. Alegeti afirmațiile corecte

A. procariotele sunt forme de tipul archebacteria si eubacteria

B. celula procariota are nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara

C. celula procariota nu poseda organite celulare

D. celula procariota are in jur de 3000 de ribozomi

E. cromozomii celulei procariote sunt reprezentati de o molecula de ARN circular

9

14. Celula eucariota are următoarele caracteristici

A. nu posedă membrana nucleară

B. are un număr de cromozomi constant pentru o specie dată

C. posedă organite celulare

D. zigotul se formează prin recombinare genetică

E. nu are capacitatea de diferentiere celulară

15 Moleculele de apă din celule sunt importante pentru că:

A. La acest nivel au loc interacțiunile chimice

B. Moleculele polare sunt ușor solubile în acest mediu

C. Apără structurile celulare de efectul reacțiilor exotermice

D. Nu formează învelișurile de hidratare a ionilor

E. Nu interacționează cu ionii pozitivi și negativi

16 Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare

A. activitatea enzimatică

B. excitabilitatea celulei

C. diviziunea celulară

D impiedică crearea presiunii osmotice

E. producerea de energie la nivel celular

17 Compușii organici care intră în structura celulei sunt de tipul:

A. glucide

B. lipide

C. proteine

D. acizi nucleici

E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg

18 Zaharidele la nivel celular au rol important în:

A. semnalizarea celulară

B. sursa de energie

C. markeri pentru proteinele transportate

D. suportul pentru proteine și lipide

E. nu au rol important și bine stabilit

19 Acizi grași din biomembrane formează combinații de tipul:

A. fosfolipide

B. fosfogliceride

C. amide

D. trigliceride

E. polinucleotide

20 Acizii nucleici sunt polimeri formați din:

A. baze azotate + monozaharide forforilate

B. nucleotide

10

C. baze purinice și pirimidinice + dezoxiriboză

D. nucleozide +riboză+fosfat

E. lipide + baze azotate

21 Acizii nucleici au câteva particularități care le conferă capacitatea de a forma

matriță:

A. lanțurile polinucleotidice sunt antiparalele

B. bazele complementare sunt unite prin legăturile de hidrogen

C. polimerizarea are loc în direcția 5 (fosfat)-3(hidroxil)

D. numărul grupărilor fosfat

E. numărul proteinelor legate de lanturile nucleotidice

22 Bazele azotate complementare pot forma următoarele combinații:

A. A-C

B. C-C

C. A-T

D. G-C

E. T- T

23 Proteinele intervin în o serie de procese esențiale pentru funcționarea unei celule:

A. participă la diviziunea, diferențierea și specializarea celulară

B. asigură transmiterea informației genetice ARN-ARNm-ARNr-ARNt

C. nu participă la transportul gazelor în celule

D. îndeplinesc funcții de rezistență și susținere

E. nu au rol de semnalizare

24 Proteinele au următoarele nivele de organizare:

A. aleatorie

B. primară

C. secundară

D. terțiară

E. cuaternară

25 Nivelele de organizare ale proteinelor sunt:

A. structura primară si secundară

B. aleatorii funcție de pH intracelular

C. dublu helix

D. structură terțiară si cuaternară

E. nu prezintă diferite nivele de organizare

26 Informațiile adevărate despre structura primară a proteinelor sunt:

A. structura e dată de succesiunea aminoacizilor în lanțurile

polipeptidice

B. legăturile S-S

C. legăturile dintre R-R

D. legăturile COOH- - NH3

+

E. stă la baza celorlalte nivele de organizare a lanțurile polipeptidice

27 Legăturile de tip alfa- helix sunt caracteristice:

A. acizilor nucleici

11

B. proteinelor comune

C. proteinelor cu structură secundară

D. acizilor nucleici denaturați

E. hemoglobinei

28. Apa are următoarele proprietați cu excepția

A. apa are un echilibru între protoni și electroni

B. apa este o moleculă polară

C. moleculele nepolare sunt solubile în mediul apos

D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor

E. apa se afla in proportie de 70% ca și apă legată chimic de alte molecule

29. Urmatoarele afirmații sunt adevărate cu excepția

A. ionii anorganici intervin în menținerea presiunii osmotice și echilibrului

acido-bazic

B. carbonul are capacitatea de a forma legături necovalente cu alți atomi de

carbon

C. amidele în combinație cu un acid carboxilic formează aminele

D. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alți atomi

E. azotul se poate intercala între atomii de carbon care formează molecule

ciclice rezultând purinele și pirimidinele

30. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false cu exceptia

A. glucoza este un polizaharid esential pentru activitatea celulei

B. glucidele au rol in procesele de semnalizare celulara

C. oligozaharidele se pot asocial prin reactii de deshidratare

D. oligozaharidele sunt formate din 2-10 monozaharide

E. glicogenul si amidonul sunt compuse integral din glucoza

31. Acizii grași sunt molecule organice care:

A. au catena liniara fara ramificatii

B. sunt policarboxilici

C. acizii grasi nesaturati contin una sau mai multe legaturi duble intre atomii de

carbon

D. au rol in sintetizarea prostaglandinelor

E. au numar impar de atomi de carbon

32. Acidul dezoxiribonucleic

A. este o moleculă dublu elicoidală

B. conține 2 purine și 2 pirimidine

C. conține adenina, guanina, citozina, uracil

D. bazele azotate se leaga in AND de 2-dezoxiriboza

E. polimerizarea se face în direcția 5-3

33. Proteinele

A. se formează prin polimerizarea acizilor grași

12

B. participa la diviziune, diferențiere și specializare celulară

C. participă la sinteza prostaglandinelor

D. sunt constituienți de bază ai anticorpilor

E. asigură transmiterea informației genetice

34. Următoarele afirmații legate de structura proteinelor sunt adevărate cu excepția

A. structura terțiara este dată de secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic

B. structura secundară poate fi α helix și pachete β

C. structura secundară este indusă de plierea lanțului polipeptidic

D. structura cuaternară se referă la modul cum se unesc subunitățile proteice

E. porțiunile interne ale proteinelor pliate sunt alcătuite din aminoacizi hidrofobi

aranjați în α helix sau pachete β

Tematică II:

Structura membranei celulare și particularitățile transportului transmembranar

Complement simplu

1. Membrana celulară este o structură care:

A. delimitează și menține diferențele dintre citoplasmă și mediul

extracelular

B. separă celula de mediul extracelular, dar nu intervine în mecanismele

intracelulare

C. are rol doar în semnalizare

D. se dezintegrează la stimuli mecanici

E. menține ph-ul intracelular

2. Plasmalema este :

A. monostratificată

B. bistratificată

C. multistratificată

D. nu este o structură organizată

E. organizată neuniform, funcție de țesut

3. Membrana celulară este de tip:

A. mozaic-solid

B. mozaic-fluid

C. mozaic-semifluid

D. mozaic-mozaic

E. supermozaic

4. Lipidele membranare sunt dispuse în bistrat astfel:

A. capetele hidrofile la exterior și cozile hidrofobe la interior

B. capetele hidrofile la interior

C. nu contează ordinea

D. aranjarea depinde de încărcarea ionică

E. dispunerea lipidelor se face în funcție de grupările duble ale acizilor

13

grași

5. Raportul molecular dintre proteine și lipidele membranare este :

A. 1/1

B. 1/50

C. ½

D. nu există un raport cunoscut

E. diferă foarte mult de la o membrana la alta

6. Microdomeniile sau „ plutele lipidice” din structura membranei celulare sunt

structuri care au următoarele caracteristici:

A. prezintă importanță structurală și metabolică

B. sunt structuri anormale

C. sunt formate din resturi de lipide și proteine

D. execută miscări lente

E. sunt structuri cu rol de protecție mecanică

7. Bistraturile lipidice sintetizate pe cale artificială după modelul biomembranei

prezintă aplicabilitate practică în :

A. inginerie genetică

B. farmacologie

C. biologia microorganismelor implicate în producerea infecțiilor la om

D. biotehnologii

E. biologie

8. Fluiditatea membranei poate fi modulată de mai mulți factori

A. fizico-chimici

B. nu există modulare

C. factorii sunt legati de numărul mitocondriilor active

D. genetici

E. extracelulari

9. Mișcările lipidelor din structura membranelor celulare sunt realizate astfel:

A. doar în planul membranei

B. doar în jurul legăturilor C-C

C. intramolecular și intermolecular

D. niciodata nu sunt schimbate ca si pozitie

E. nu au capacitatea de a se deplasa

10. Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare

A. au rol structural

B. blochează sistemul energetic

C. blochează diviziunea celulară

D reglarea presiunii osmotice

E. producerea de cataliză la nivel celular

11. Proteinele sunt structuri formate din polimerizarea

A. acizilor grași

B. aminoacizilor

C. moleculelor polare

14

D. moleculelor hidrofobe

E. nucleozidelor

12. Proteinele sunt macromolecule implicate în:

A. organizarea tuturor astructurilor celulare

B. alcătuirea doar a unor structuri din membranele celulare

C. doar dacă este cazul aminoacizii se modifică în compuși diferiți

structural și funcțional

D. au doar rol funcțional

E. nu pot funcționa fără lipide

13. Proteinele rezultă în urma legăturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legături

se realizează astfel:

A două grupări carboxil

B. o grupare carboxil și o grupare hidroxil

C. o grupare amino si una carboxil

D. o grupare amino și un radical liber

E. două grupări amino

14. Varietatea proteinelor este dată de:

A. varietatea grupărilor amino

B. aranjarea aminoacizilor

C. legăturile de hidrogen din lanțurile de aminoacizi

D. aminoacizii cu 2 sau 3 atomi de carbon

E. numărul radicalilor liberi

15. Conținutul dintre proteine și lipide, în membranele celulare este influențat

A. funcțiile metabolice ale unei membrane

B. numărul canalelor ionice

C. pH mediului intracelular

D. activitatea enzimatică

E. lipsa moleculelor semnal

16. Macromoleculele pot fi clasificate în unipas sau multipas funcție de numărul

trecerilor prin membrană. Aceste molecule aparțin categoriilor:

A. lipide

B. acizi grași nesaturați

C. molecule proteice

D. complex polienzimatic

E. complex polizaharidic

17. Moleculele proteice din membranele biologice sunt structuri cu următoarele

particularități

A. sunt distruse de lizozomi

B. sunt forme moleculare stabile (fixe) dinamic

C. se pot deplasa prin mișcări de rotație și translație în zonele unde sunt

necesare

D. sunt mult mai mobile decât lipidele.

E. nu sunt intâlnite în structura membranelor

15

18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare oferă posibilitatea înțelegerii mai

aprofundate asupra :

A. legăturilor proteine-lipide

B. nu este un model pentru organizarea altor structuri

C. modului de organizare al biomembranelor

D. organizarii membranelor musculare

E. organizarii structurilor extracelulare

19. Care din proteinele membranei eritrocitare formează o rețea ?

A. glicoforina

B. banda 3

C. spectrina

D. actina

E. ankirina

20. Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate în schimbul ionilor

HCO3-

și Cl-

A. glicoforina

B. Banda 3

C. Spectrina

D. Actina

E. ankirina

21. Citoscheletul asociat membranei este o rețea de endoproteine cu ochiuri și

noduri, solidară membranei, care e descrisă foarte bine la:

A. fibroblaști

B. limfocite

C. eritrocite

D. celule epiteliale

E. țesut pavimentos

22. Citoscheletul asociat membranei este:

A. o rețea instabilă de lipoproteine

B. o rețea de endoproteine solidară membranei prin atașarea la proteine

transmembranare

C. o rețea de proteine extrinseci

D. nu este un citoschelet

E.o rețea de ankirina

23. Glicocalixul reprezintă:

A. componenta proteică a membranelor

B. componenta lipoproteică

C. componenta glucidică

D. matricea extracelulară

E. o componentă temporară a membranei plasmatice

24. Prin difuzie simplă sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul:

16

A. încărcate electric

B. molecule mici hidrofobe

C. molecule mari

D. contrar gradienților electrochimici

E. ioni legați de proteine

25. Transportul facilitat transmembranar este mediat de:

A. lipidele structurale

B. pipoproteinele din insulele membranare

C. proteinele carrier

D. ionii antagoniști

E. receptori din glicocalix

26. Prin difuzie facilitată este transferată molecula de:

A. adrenalină

B. ATP

C. glucoză

D. glicogen

E. calsequestrină

27. Proteinele carrier sunt:

A. proteine transmembranare

B. proteine migratoare

C. implicate în hrănirea celulară

D. macromolecule semnal

E. structuri implicate în transportul ionilor

28. Difuzia facilitată este un transport :

A. activ

B. pasiv

C. nu e caracteristic membranelor biologice

D. întâlnit la celule renale

E. necesită ATP-ază

29. Funcțiile membranei celulare sunt următoarele cu excepția

A. protecție mecanica

B. adezivitate

C. transportor

D. semnalizare

E. diapedeza

30. Lipidele membranare au următoarele caracteristici cu excepția

A. sunt substanțe organice relative solubile în apă

B. sunt solubile în cei mai mulți solvenți organici

C. au caracter amfifil

D. au tendința de asociere spontană

E. au dispunere asimetrică în bistrat

31. Următoarele afirmații legate de lipozomi sunt adevarate cu excepția

17

A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 µm

B. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu

C. sunt considerate veritabile “capsule farmacologice”

D. în veziculele lipozomale se pot încapsula diferite substanțe cu efect terapeutic

E. sunt captați prin endocitoza sau fuziune de către celule

32. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mișcări cu excepția

A. mișcari de rotatie

B. miscari flip-flop

C. miscari de translatie

D. miscari de flexie a cozilor hidrofobe

E. miscari de difuzie rotationala

33. Factorii chimici extrinseci care modulează fluiditatea membranei sunt următorii cu

excepția:

A. terapeutici

B. fiziologici

C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor

D. patologici

E. substante chimice toxiceliposolubile

34. Proteinele membranare periferice au următoarele caracteristici cu excepția:

A. reprezintă 25% din proteinele unei membrane

B. sunt cufundate în bistratul lipidic

C. sunt extractibile cu soluții saline

D. au caracter hidrofil

E. sunt clasificate în ectoproteine și endoproteine

35. Caracteristicile glicoforinei sunt următoarele cu excepția:

A. este o proteina transmembranară unipas tip 1

B. domeniul transmembranar este structurat în α-helix

C. are masa moleculară de aproximativ 100kD

D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanțuri glucidice

E. are 131 de aminoacizi

36.Glicocalixul are următoarele caracteristici cu excepția:

A. grosimea este în medie 20-50 nm

B. conferă membranei rezistența mecanică

C. participă la sarcina negativa a suprafeței celulare

D. în structura sa biochimică intră fosfogliceridele și fosfosfingozidele

E. grosimea lui este mai mare cu cât celulele sunt mai putin implicate în interacțiuni

cu alte celule

37. Următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:

18

A. fenomenul de capacitare durează 5-6 ore la om

B. capacitarea constă în creșterea metabolismului și motilității capului

spermatozoidului

C. capacitarea constă în modificarea compoziției stratului glicoproteic al ovocitului

D. reacția acrozomală este reprezentată de interacțiunea dintre spermatozoid și ZP3

E. zona pelucida este formata din 3 glicoproteine

38. Menționați răspunsul corect referitor la transportul prin membrana celulară:

A. Trasportul ionilor și moleculelor mari este determinat de permeabilitatea

membranei

B. Proteinele canal nu permit trecerea moleculelor specifice

C. Transportul pasiv se face în sensul gradientelor de concentrație

D. Transportul activ poartă denumirea de difuzie facilitată

E. Toate răspunsurile sunt corecte

39. Alegeți răspunsul fals referitor la proteinele de tip ‚carrier’:

A. Iși modifică conformația ireversibil

B. Sunt proteine transmembranare

C. Schimbarea conformației este în legatură cu contactul moleculei de transport

D. Au mai multe situsuri de legare

E. Mediază numai transportul pasiv

40. Transferul glucozei:

A. Se face numai prin difuzie facilitată

B. Este de tip transport pasiv si activ

C. Este mediat de K⁺

D. Este de tip activ când este preluata din spațiile extracelulare

E. Este de tip pasiv la nivelul celulelor renale și intestinale

41. Referitor la canalele ionice putem afirma că:

A. Permit un transport neselectiv

B. Sunt deschise permanent

C. Permit un transport rapid

D. Sunt absente în celulele nervoase

E. Sunt absente în celulele musculare

42. Următoarele afirmații referitoare la hidroliză ATP sunt adevarate,cu excepția:

A. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită la dirijarea moleculelor împotriva

gradientului electrochimic

19

B. O parte din energie este folosită pentru menținerea gradientelor de concentrație a

unor ioni

C. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită în transportul pasiv

D. ATP-azele din clasa P se fosforilează în timpul trasportului

E. ATP-azele din clasa F se află în membrana mitocondriilor

Complement multiplu

1 Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul:

A. celuloza

B. proteine

C. glucide

D. fosfolipide

E. glicoproteine

2 Factorii chimici intrinseci care participă la modularea fluidității membranei

celulare sunt:

A. Cantitatea de acizi grași nesaturați din structura fosfolipidelor și

glicolipidelor

B. cantitatea de colesterol

C. factorii patologici

D. factorii fiziologici

E. factorii terapeutici

3 Factorii chimici extrinseci care participă la modularea fluidității membranei

celulare sunt:

A. Cantitatea de acizi grași nesaturați din structura fosfolipidelor și

glicolipidelor

B. cantitatea de colesterol

C. factorii patologici

D. factorii fiziologici

E. factorii terapeutici

4 Din structura plasmalemei fac parte:

A. glicolipidele

B. fosfolipidele

C. glicoproteinele

D. colesterolul

E. amidonul

5 Membrana celulară este astfel organizată încât, se poate vorbi de următoarele

caracteristici:

A. dispunere bidimensională

B. aranjare asimetrică

20

C. dispunere eterogenă

D. nu există particularități definitorii

E. aranjare spontană

6 Marcați afirmațiile corecte legate de lipidele membranare:

A. sunt molecule relativ insolubile în medii apoase

B. prezintă tendința de asociere spontană

C. au posibilități mari de mobilitate

D. tendința de asociere se face cu un consum minim de energie

E. afirmatiile de mai sus nu sunt corecte

7 În componența membranelor celulare lipidele sunt reprezentate de:

A. fosfolipide 70-75%

B. proteine 10%

C. colesterol 20-25%

D. glicolipide 1-10%

E. alte molecule

8 Membrana celulară este o structură cu proprietăți specifice cristalelor lichide

(proprietăți mezomorfe) care sunt amplificate și determinate de:

A. manifestarea bidimensională a fluidității bistratului lipidic

B. comportamentul independent la nivelul celor 2 fețe ale membranei,

dar și solidar

C. capacitatea lipidelor de a forma microdomenii

D. dispunerea simetrică a componentelor membranei celulare pe cele 2

fețe

E. toate variantele anterioare

9 Fluiditatea bistratului lipidic este produsă de ansamblul mișcărilor de tipul:

A. mișcări intramoleculare

B. mișcări intermoleculare

C. miscări flip -flop

D. ping-pong

E. aleatorii

10 Fluiditatea plasmalemei este dată de:

A. mișcările de vibrație

B. de rotație

C. difuzie laterală și translocație

D. numai miscări de vibratie moleculară

E. flip-flop

11 Raportul procentual dintre proteine și lipide de la nivel de membrana celulară

este la majoritatea celulelor animale 50% lipide -50% proteine.

A. sunt exceptii în cazul membranelor mitocondriale și în tecile de

mielină

B. există și raportul 80% lipide: 20% proteine

C. există și raportul 20% lipide: 80% proteine

D. raportul nu are importanta funcțională și structurală

21

E. se schimbă în timpul fluidității

12 Proteinele membranare au roluri foarte importante precum:

A. stabilirea joncțiunilor dintre celule

B. schimbarea informațională dintre celule

C. coordonarea activității acizilor grași

D. transport ionic și macromolecule

E. au rol foarte redus in celulă

13 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de

tipul:

A. proteine mari

B. glicoforină

C. banda 3

D. spectrina

E. galactoza

14 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de

tipul:

A. spectrină

B. banda 3

C. glicoforină

D. miozină

E. banda 4.1

15 Structura biochimică a glicocalixului este:

A. glicolipidică

B. glicoproteică

C. numai lipidică

D. proteoglicani

E. nucleotidică

16 Glicocalixul are rol:

A. structural

B. rezistență mecanică

C. în joncțiuni celulare

D. nu are o funcție bine stabilită

E. depinde de tipul oligozaharidului

17 Glicocalixul intervine în:

A. semnalizare celulară

B. recunoaștere celulară

C. procese inflamatorii

D. fertilizare

E. în funcționarea mitocondriei

18 P selectinele sunt structuri glicoproteice cu rol în:

A. compatibilități de grup sanguin

B. identificarea celulelor tumorale

22

C. diapedeză

D. ciclul celular

E. procesele inflamatorii

19 Transportul membranar este clasificat după:

A. modul de transfer

B. implicarea sistemelor energetice

C. dimensiunile elementelor transferate

D. nu se poate face o clasificare

E. după tipul proteinelor transportoare.

20 Canalele ionice sunt:

A. porinele

B. proteinele carrier

C. aquaporinele

D. structuri oligozaharidice

E. molecule semnal

21 Caracteristicile care definesc canalele ionice sunt:

A. asigură transportul foarte rapid

B. nu sunt deschise permanent

C. depind de citoschelet

D. au greutăți moleculare variabile

E. permit transportul selectiv

22 Canalele ionice sunt de mai multe tipuri:

A. comandate de voltaj

B. pasive

C. active

D. comandate de un ligand

E. nu sunt diferențe între canale

23 Modificarea potențialului de membrană permite deschiderea canalelor pentru:

A. ionii de K+

B. ionii de Ca2+

și Na+

C. proteine G

D. acetilcolina

E. proteine translocator

24 Transmiterea impulsului nervos implică mai multe canale ionice deschise

succesiv:

A. canale de Na+ și K

+

B. canale de Ca2+

dependente de voltaj

C. canale ionice comandate de stimuli mecanici

D. canale de Na+ dependente de liganzi

E. canale de K+ dependente de liganzi

25 Transportul mediat de carrier poate fi

A. uniport

23

B. simport

C. antiport

D. difuzie simplă

E. cuplat

26. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:

A. membrana celulara este structura care delimiteaza si mentine diferentele intre

citoplasma si mediul extracelular

B. membrana celulara are functie de adezivitate

C. plasmalema are o compozitie lipidica unistratificata

D. membrana celulara impreuna cu glicocalixul si citoscheletul membranar

formeaza invelisul celular

E. in afara membranei celulare externe exista exoplasme

27. Lipidele membranare

A. sunt substanțe organice relativ insolubile în apă

B. asigură funcția de barieră a membranei

C. au distribuție simetrică în bistrat

D. au capetele hidrofobe la exterior și cozile hidrofile în interior

E. participă la funcția metabolică a membranei celulare

28. Lipidele din membrane celulara sunt reprezentate de

A. glicolipide

B. spectrina

C. colesterol

D. fosfolipide

E. glicoforina

29. Liposomii

A. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu

B. pot avea un diametru de 25 nm-1 µm

C. sunt toxici dacă sunt administrați în organism

D. interacționează specific cu celulele fiind captați prin endocitoză sau fuziune

E. pot fi considerați veritabile “capsule farmacologice”

30. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mișcări

A. Mișcări de flexie a cozilor hidrofile

B. Mișcări flip-flop

C. Mișcări de rotație

D. Mișcări de difuzie rotațională

E. Mișcări de translație

31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt

A. terapeutici

B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor

24

C. temperatura

D. cantitatea de colesterol din structura bistratului

E. hormoni

32. Glicoforina

A. este proteina transmembranara unipas tip 1

B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi

C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si

clorura

D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice

E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei)

33. Glicocalixul are urmatoarele caracteristici cu excepția:

A. conferă membranei rezistența mecanică

B. în structura sa intra fosfogliceride și fosfosfingozide

C. grosimea este în medie 20-50 nm

D. glicocalixul cel mai gros îl prezintă celulele de la nivelul dermului

E. participa la sarcina negativa a suprafeței celulare

34. Proteinele periferice

A. sunt proteine atașate de o parte și de alta a bistratului lipidic

B. reprezintă 75% din proteinele unei membrane

C. au caracter hidrofil

D. nu sunt extractibile cu soluții saline

E. sunt împărțite în ectoproteine și endoproteine

Tematică III:

Organite celulare implicate în sinteza, sortarea și transportul macromoleculelor.

Organite implicate în digestia celulară.

Complement simplu

1. Care sunt organitele celulare implicate în sinteza proteinelor

A. mitocondria

B. RER

C. lizozomi

D. peroxizomi

E. endozomi

2 Care este modul de organizare al endomembranelor reticulului endoplasmatic?

A. structuri izolate

B. cisterne și/sau tuburi anastomozate

25

C. tuburi de 0,2 nm

D. ramificații ale plasmalemei

E. vezicule

3. Organitul care formează cea mai abundentă endomembrană din celulă este?

A. vacuole digestive

B. reticul endoplasmatic

C. aparat Golgi

D. ribozomi

E. oxizomi

4. Transportul post-translațional este întâlnit la proteinele:

A. sintetizate în citosol și redirecționate spre nucleu si alte organite

B. produse de către ribozomi mitocondriali

C. cu stabilitate mică

D. cu număr par de aminoacizi

E. legate de glucide

5. Transportul co-translațional se referă la modalitatea prin care proteinele

A. suferă modificări de structură

B. sunt inversate grupările de aminoacizi între 2 proteine

C. sunt antrenate către RE pe măsură ce translația are loc

D. se formează în jurul nucleului

E. nu se referă la transportul proteinelor

6. Transportul prin vezicule se realizează astfel:

A. prin trecerea succesivă prin 2 membrane

B. prin suprapunerea a două compartimente mărginite de membrane

C. prin înmugurire

D. prin încarcarea cu apă a veziculelor

E. eliminarea lipidelor membranare

7. Referitor la reticulul endoplasmatic putem afirma următoarele cu excepția :

A. Este structurat sub forma unor cisterne

B. Este structurat sub forma unor tubuli

C. Are ca rol furnizarea de energie

D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei

E. Initiaza procesele celulare ce se desfașoara în celalalte organite

8. Care din funcțiile următoare sunt îndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER):

A. Sinteza proteinelor destinate a funcționa în aparatul Golgi

B. Sinteza proteinelor destinate a funcționa în mitocondrii

26

C. Este asociat în special cu metabolismul lipidic

D. Nu este asociat cu ribozomii

E. Este asociat în special metabolismului energetic

9. Despre reticulul endoplasmatic neted (REN) putem afirma :

A. Este implicat exclusiv în sinteza proteinelor

B. Colesterolul este produs în REN

C. In REN nu se pot sintetiza lipide

D. Conversia fosfatidiletanolaminei in fosfatidilcolina se face numai într-un sens

la nivelul REN

E. Toate răspunsurile sunt adevarate

10. Aparatul Golgi are următoarele funcții cu excepția:

A. Glicozilarea proteinelor

B. Sulfatarea glucidelor

C. Sinteza proteinelor de novo

D. Sortarea moleculelor

E. Transportul moleculelor

11. Funcțiile aparatului Golgi sunt următoarele cu excepția:

A. prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin

modificarea ceramidelor produse în RE);

B. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în

celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;

C. sulfatarea unor glucide (atât din glicozaminoglicani, cât și din unele

glicoproteine);

D. producerea glicozaminoglicanilor cu asamblări ale proteoglicanilor

membranari, sau ai matricei extracelulare;

E. este implicat în digestia celulara a macromoleculelor.

12. Care din urmatoarele afirmații descriu funcții ale aparatului Golgi:

A. biogeneza și traficul intracelular al membranelor

B. degradează organitele celulare îmbătrânite

C. realizează reacții complexe ale catabolismului

D. este implicat in respirația celulei

E. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în


13. Alegeți afirmația incorecta despre glicolizarea proteinelor:

27

A. proteinele glicolizate sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unități

dizaharidice repetitive.

B. prima etapa a glicolizarii se realizează în reticulul endolasmatic

C. proteinele destinate încorporării în lizozomi sunt modificate prin fosforilarea manozei.

Această etapă este importantă pentru sortarea enzimelor către destinațiile

intracelulare.

D. sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, adică cele ce

au trecut prin Ap. Golgi:oligozaharide bogate în manoză si oligozaharidele complexe

E. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea

proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice;

14. Urmatoarele afirmații despre lizozomi sunt adevarate cu excepția:

A. sunt implicate în digestia macromoleculelor

B. sunt vezicule membranare ce conțin enzime hidrolitice

C. degradeaza organitele celulare îmbătrânite

D. realizează reacții complexe ale catabolismului

E. digeră particulele captate din exterior

15. Următoarele afirmații referitoare la căile digestiei intracelulare sunt adevărate cu

excepția:

A. endozomii fuzionează cu veziculele lizozomale formate în ap. Golgi rezultând

compartimentul endolizozomal.

B. autofagozomul fuzionează cu un lizozom (sau endolizozom) rezultând

autofagolizozom.

C. încorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transformă în

fagolizozomi

D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale

E. în compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat

Complement multiplu

1 RER este o structura implicată în:

A. biosinteza proteinelor membranare

B. sortarea și transportul proteinelor

C. nu au rol bine definit

D. sinteza de glucide

E. biosinteza proteinelor lizozomale

2 Proteinele sintetizate în RER sunt transportate :

A. post –translațional

B. nu sunt transportate

C. sunt proteine transportate prin difuzie laterală

D. co-translațional

E. în sistemul LDL

28

3. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la transportul prin membrana celulara:

A. Poate fi de 3 tipuri

B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste „transport prin

membrane„

C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste „transport cu membrane”

D. Transportul activ este mediat de proteine „canal” si „carrier”

E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata

4. Despre proteinele „carrier” putem spune ca:

A. Isi modifica conformatia ireversibil

B. Modificarea conformatiei depinde de molecula transportata

C. Sunt proteine transmembranare

D. Sunt implicate exclusiv in transportul activ

E. Formeaza sisteme de trasnport uniport si transport cuplat

5. Canalele ionice prezinta urmatoarele caracteristicile functionale cu exceptia:

A. Permit transportul lent

B. Permit transportul selectiv

C. Sunt deschise permanent

D. Se numesc canale cu poarta

E. Transporta mai mult 1ml ioni/secunde

6. Referitor la hidrolaza ATP putem afirma ca:

A. Energia furnizata este implicata in transportul pasiv

B. ATP- aza P se fosforileaza in timpul transportului

C. ATP-aza V nu se fosforileaza in timpul transportului

D. ATP-aza F se afla in membrana mitocondriilor

E. In cazul ATP-azei V,transportul se face in sensul gradientelor de concentratie

7. Pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata se transporta:

A. Spre exterior 3 ioni de Na⁺

B. Spre exterior 2 ioni de Na⁺

C. Spre interior 3 ioni de Na⁺

D. Spre interior 2 ioni de K⁺

E. Spre exterior 2 ioni de Na⁺

29

8. Referitor la pompa de Ca²⁺ putem afirma ca:

A. Mentine concentratia extracelulara a Ca²⁺ la un nivel foarte scazut

B. In celula musculara este localizata la nivelul RE

C. Transporta ioni de Ca²⁺ din citosol in RE

D. Transporta cate 4 ioni de Ca²⁺ pentru fiecare mol de ATP hidrolizata

E. Necesita prezenta Mg

9. Efectele administrarii de oubaina si digoxina sunt urmatoarele:

A. Cresc forta de contractie a miocardului

B. Blocarea functionarii Na⁺,K⁺-ATP aza

C. Scade concentratia intracelulara de Na⁺

D. Sunt exportati mai multi ioni de Ca²⁺

E. Scade gradientul de Na⁺

10. Ca forme de transport membranar identificam:

A. Transportul pasiv in sens contrar gradientelor

B. Transport activ sau difuzie facilitata

C. Transport activ secundar de tip simport

D. Transport activ secundar de tip antiport

E. „traficul” vezicular

11. Despre reticulul endoplasmatic se pot afirma urmatoarele:

A. Este structurat sub forma de cisterne

B. Nu initiaza procese ce se desfasoara in aparatul Golgi

C. Reticulul endoplasmatic neted este asociat cu ribozomii

D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei

E. Produce molecule esentiale organizarii celulare

12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara:

A. Sinteza de proteine membranre

B. Transportul proteinelor spre aparatul Golgi

C. Transportul proteinelor spre lizosomi

D. Fosforilarea oxidativa

E. Sinteza de glucide

13. Algeti afirmatiile corecte referitoare la transportul proteinelor sintetizate de ribozomi:

A. Proteinele destinate incorporarii in nucleu sunt sintetizate de ribozomii liberi

30

B. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in

nucleu

C. Transportul post-translational se refera la proteinele destinate citosolului

D. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in

lizosomi

E. Transportul post-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate

in aparatul Golgi

14. Referitor la sinteza lipidelor putem afirma urmatoarele cu exceptia:

A. Se sintetizeaza la nivelul reticulului endoplasmatic neted

B. Cele mai multe lipide sunt sintetizate din glicerol

C. Fosfatidiletanolamina nu poate trece in fosfatidilcolina

D. Colesterolul este sintetizat la nivelul aparatului Golgi

E. Ceramidele sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic neted

15. Alegeti afirmatiile adevarate desper aparatul Golgi:

A. este un organit celular delimitat de exomembrane format din cisterne si

vezicule asociate

B. prezintă polaritate morfologică si biochimică, cu rol cheie în precesele de

biogeneză a membranelor,

C. are rol în maturarea, sortarea si distribuirea de molecule si/sau macromolecule

atât către locurile celulare cărora le sunt destinate cât si în calea secretorie.

D. numarul cisternelor prezente in ap Golgi este variabil in functie de tipul de

celula fiind in medie intre 5-8

E. aparatul Golgi are din punct de vedere ultrastructural o fata convexa-

trans,ofata concava-cis si o fata mediana-formata din vezicule aplatizate

suprapuse ,aflate intre fetele cis si trans

16. Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele:

A. prelucrarea sfingolipidelor

B. glicozilarea proteinelor

C. producerea glicozaminoglicanilor

D. sulfatarea unor glucide

E. digestia celulara

17 . Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele:

A. sulfatarea unor glucide

B. digestia celulara

C. este implicat in respiratia celulei

D. este implicat in maturarea proteinelor

E. sortarea si transportul moleculelor

31

18 . Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:

A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor

B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în


C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si

biogeneza lizosomilor;

D. este organitul la nivelul căruia se realizează reactii complexe ale

catabolismului.

E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din

exterior

19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi:

A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în


B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si

biogeneza lizosomilor;

C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblări ale proteoglicanilor

membranari, sau ai matricei extracelulare;

D. realizează reactii complexe ale catabolismului

E. degradeaza organitele celulare imbatranite

20. Glicolizarea proteinelor :

A. reprezinta legarea unei proteine de o molecula de glucoza

B. prima etapa a glicolizarii se realizeaza in reticulul endolasmatic

C. in Ap. Golgi se adaugă noi molecule de polizaharide

D. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea

proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice;

E. Sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature,

21.Urmatoarele afirmatii despre glicozaminoglicani sunt adevarate:

A. sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unități dizaharidice repetitive

B. lanțurile glucidice sunt atât de flexibile înât nu se pot împacheta în structuri globulare

compacte

C. formează suportul mecanic al celulelor

D. sunt formate prin legarea unei proteine de o molecula de glucoza

E. permite difuzia rapidă a moleculelor hidrosolubile precum și migrarea celulelor.

22.Urmatoarele afirmatii despre lizozomi sunt adevarate cu excepria:

A. sunt vezicule membranare ce contin enzime hidrolitice

B. sunt implicate in digestia macromoleculelor

C. degradeaza organitele celulare imbatranite

D. este implicat in respiratia celulei

E. formează suportul mecanic al celulelor

32

23 .Boala celulelor 1 este:

A. o boala genetica

B. se numeste si boala incluziunilor celulare

C. in aceasta boala enzimele lizozomilor din fibroblaste lipsesc,

D. astfel că, substraturile nedigerate se elimina sub forma de incluziuni.

E. in aceasta boala enzimele hidrolitice sunt absente în lizozomi, dar se regăsesc în

sânge în forma lor activă

F. îsi are originea în defectul de sortare la nivelul aparatului Golgi, ceea ce face ca

hidrolazele să fie secretate în sânge și nu încorporate în lizozomi.

24. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala celulelor 1 sunt adevarate:

A. rezulta din deficitul unei enzime lizozomale necesara pentru catabolismul

glicozaminoglicanilor.

B. caracteristicile clinile includ tipic facies cu trasaturi aspre, grosolane, opacifiere

corneana, organomegalie, ankiloza articulatiilor, anomalii osoase, hernii, statura unica

si, in unele afectiuni, retardare mentala.

C. produsii de degradare ai dermatanului, keratanului si condroitin sulfatului sunt

asociati cu deficienta mentala.

D. acumularea produsilor de degradare ai heparan sulfatului determina manifestarile

viscerale

E. constatarile de laborator includ prezenta limfocitelor vacuolare pe frotiul periferic si

prezenta de GAG in urina

Tematică IV:

Organite implicate în procesul de catabolism și producere a energiei celulare.

Mecanismele procesului respirației celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni și

chemiosmoza.

Complement simplu

1. Energia necesară proceselor metabolice este obținută din hidroliza unor compuși

de tipul:

A. resturi ale lizozomilor

B. ATP

C. săruri anorganice

D. amidon

E. nu se obține decât din sinteze de lipide

2 Organitele implicate în procesul de conversie a energiei sunt:

A. aparat Golgi

33

B. endozomi

C. centrioli

D. mitocondrii

E. reticul endoplasmatic rugos

3. Procesul de sinteză a energiei implică mecanisme de:

A. glicogenogeneză

B. glicoliză

C carboxilare

D. nu sunt cunoscute

E. ionizare

4. Mitocondriile sunt organite prezente:

A. în jurul celulei

B. doar în celula vegetală

C. în toate tipurile de celule vegetale și animale

D. în eritrocite adulte

E. în interstițial

5. Mitocondriile sunt organite a căror poziție în citoplasmă poate fi:

A. fixă

B. variabilă

C. anastomozate în jurul plasmalemei

D. migrează în funcție de necesitățile membranei plasmatice

E. dispuse circular

6. Au număr mare de mitocondrii:

A. celulele epiteliale

B. hematiile

C. hapatocitele

D. spermatozoizii

E. celule procariote

7. Membrana internă a mitocondriei este o structură lipoproteică cu particularitățile:

A. procentul de proteine 80%

B. procentul de proteine este 20%

C. are fosfolipide hidrofile specifice

D. este identică cu membrana externă

E. are același raport proteine/lipide ca și plasmalema

8. Membrana internă a mitocondriei are un compus caracteristic:

A. fosfolipid hidrofil

B. fosfolipid inactiv care conferă anumite caracteristici funcționale

C. cardiolipină

D. cristă

E. nu este o structură diferită de membrana plasmatică

34

9. Particulele F de la nivelul membranei interne:

A. au rol în creșterea permeabilității membranei

B. sunt depozite de lipide

C. rol nefuncțional

D. conțin complecși enzimatici ai fosforilării oxidative și ai lanțului

respirator

E. sunt structuri polizaharidice

10. În funcție de tipul celulei, cristele mitocondriale își modifică:

A. forma

B. numărul

C. numărul și forma

D. nu se modifică

E. sunt structuri fără importanță funcțională

11. Prezența ADN mitocondrial determină un grad de autonomie a mitocondriei:

A. prin sinteza proprie de proteine

B. autonomie totală

C. autonomie informațională

D. prin sinteza tuturor proteinelor mitocondriale

E. genele mitocondriale nu codifică sinteza proteinelor proprii

12. Prin oxidarea acidului piruvic la nivel mitocondrial se obtin:

A. 2 molecule de ATP

B. 3 molecule de ATP

C. 34 molecule de ATP

D. 4 molecule de ATP

E. Nici un raspuns corect

13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia:

A. Hepatocit

B. Leucocit

C. Hematie adulta

D. Macrofag

E. Nefrocit

14. Care este organitul celular care generează cantitatea cea mai mare de energie:

A. Ribozomii

B. Aparatul Golgi

C. RER

D. Mitocondriile

E. REN

35

15. Condriomitele apar:

A. Sub forma de granule așezate în monom

B. Sub forma de filamente

C. Filiforme

D. Sub forma de bastonaș

E. Toate raspunsurile sunt corecte

16. Compozitia chimica a mitocondriei include :

A. 50% proteine structurale

B. 62% lipide

C. 2% vitamine

D. 5 % lipide

E. 60-64 % proteine structurale

17. Alegeți răspunsul corect:

A. Respirația celulară este reprezentată de reacții ale catabolismului

B. Acetil coenzima A este unul din produșii terminali ai catabolismului

C. Reacțiile catabolismului se produc la nivelul mitocondriei

D. Produsele terminale ale catabolismului sunt forme ale acidului citric

E. Toate raspunsurile sunt adevărate

18. Următoarele afirmații sunt adevarate cu excepția:

A. combustia alimentelor se face prin sute de reacții diferite, în schimb, eliberarea

energiei se realizează doar în cadrul câtorva,

B.energia eliberată este transformată într-o formă specială de energie chimică numita

adenozintrifosfat (ATP), compus cu un înalt potențial de transfer al grupării fosfat

(bogat în energie).

C. energia potențiala a două legături fosfatice ale ATP este reprezentată prin

potențialul lor de hidroliză.

D. legăturile bogate în energie,prin hidroliză,degajă mai mult de 8.000cal/mol

E. legături sarace în energie- prin hidroliză degajă mai putin de 8.000cal/mol

19. Următoarele afirmații referitoare la acetil coenzima A sunt adevărate cu excepția:

A. se poate sintetiza din piruvat

B.se sintetizează din acizi grași

C. formarea ei este o reacție puternic exergonică și reversibilă

D. se poate sintetiza din glucoza

E. reacția de sinteză a acetil coenzimei A din piruvat este catalizată de enzima piruvat

dehidrogenaza.

36

20. Următoarele afirmații referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate cu excepția:

A. se numește ciclul citric

B. se numește ciclul acizilor tricarboxilici

C. enzima succinat dehidrogenaza,implicată în ciclul Krebs, face parte integrantă

dintr-un complex proteic aparținând matricei mitocondriale

D. ciclul citric începe prin reacția dintre acetil Co-A, provenită din piruvat sau din

acizii grași și un compus cu patru atomi de C (oxalacetatul), pentru a produce o

moleculă cu 6 atomi de C (acidul citric),

E. cea mai importantă contribuție a ciclului Krebs este extracția electronilor de înaltă

energie prin oxidarea celor 2 atomi de C ai radicalului acetil.

21. Următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:

A. Energia care se eliberează prin oxidarea unei singure molecule de de NADH sau

FADH2 de către O2 este suficientă pentru a susține sinteza mai multor molecule de

ATP

B. Oxidarea NADH și sinteza de ATP au loc într-o singură reacție

C. ATP- sintetaza este o proteină membranară complexă care realizează sinteza ATP

din ADP și Pi (fosfat anorganic)

D. ATP- sintetaza ajută la deplasarea protonilor prin membrana internă, în sensul

gradientului de concentrație, înapoi în matrice

E. În ciclul Krebs protonii sunt pompati prin membrana mitocondrială internă în

spatiul intermembranar, generându-se un gradient de concentrație protonică.

22.Următoarele afirmații sunt adevărate:

A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate în transferul

electronilor de la NADH +H+ la O2,

B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea

conținând 12 de lanțuri polipeptidice,

C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH și de a-i

transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima

Q) către complexul 2,

D. Complexul b-c1, este format din 7 lanțuri polipeptidice,

E. Complexul b-c1 funcționează sub formă de polimer.

23. Care din afirmațiile următoare nu sunt adevărate?

A. În etapa finală a glicolizei fosfatul cu energie înaltă al fosfoenolpiruvatului este

transferat către ADP, rezultând piruvat și ATP

B. mecanism chemiosmotic este denumirea pentru cuplarea fosforilării cu

transferul de electroni și protoni

C. Fiecare dintre complexele enzimatice I-III pompează prin membrana internă a

mitocondriei câte 4 protoni pentru fiecare pereche de electroni transferată

37

D. Toate variantele anterioare

E. Doar primele două

24. Care din informațiile referitoare la ATP - sintetaza nu este corectă ?

A. O enzimă implicată în sinteza ATP

B. Este o enzimă implicată în hidroliza ATP

C. Un canal pentru electroni

D. Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP și fosfat

E. Este un dispozitiv de cuplare reversibilă

25. Care din afirmațiile legate de secvențele aminoterminale ale proteinelor

mitocondriale nu sunt adevărate?

A. Porțiuni de 15- 35 aa care asigură orientarea către mitocondrie a proteinelor

specifice

B. Sunt numite presecvețe

C. Sunt numite prosecvețe

D. Se îndepărtează după proteoliză

E. Sunt recunoscute de receptori specifici

26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirmațiile cu excepția:

A. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm

B. Conțin enzime implicate în diferite reacții metabolice

C. Sunt situați în jurul mitocondriilor

D. În urma acțiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa

E. Peroxizomii sunt implicați în sinteza colesterolului

Complement multiplu

2 Care sunt parametri care suferă modificări la nivelul mitocondrial?

A. forma

B. numărul

C. dimensiunile

D. numărul cristelor

E. nu sunt semnalate modificări

3 După forma lor mitocondriile se clasifică:

A. mitocondrie granulară

B. submitocondrie

1 Eliberarea de energie este foarte importantă pentru:

A. contracția musculară

B. transportul moleculelor împotriva gradientului de concentrație

C. micării cililor

D. nici una din variantele amintite

E. este folosită la nivel extracelular

38

C. condrioconți

D. oxizoma

E. multicondriom

4 După forma lor mitocondriile se clasifică:

A. granulare

B. criste

C. oxizomi

D. condriomite

E. condrioconți

5 Condrioconții sunt forme care:

A. sunt filamentare

B. se găsesc în citoplasmă

C. reprezintă forma de repaus a mitocondriei

D. nu se pot reactiva

E. se formează prin dezintegrarea mitocondriilor

6 Mitocondria este un organit structurat din:

A. 1 membrană externă

B. 2 membrane externe și 1 internă

C. 3 tipuri de membrane

D. straturi doar lipidice

E. 2 membrane și prelungirile acestora

7 La nivelul membranei externe sunt prezente:

A. enzime inactive

B. enzime activate

C. enzime tranzitorii

D. structuri impermeabile

E. canale ionice

8 Caracteristicile funcționale ale membranei externe mitocondriale sunt legate de:

A. procentul colesterolului

B. prezența enzimei marker MAO

C. procent mic de proteine

D. permeabilitate mică față de cea internă

E. 60% molecule proteice

9 Membrana internă și cristele sunt prevăzute cu subunități numite:

A. oxizomi

B. subunități citoplasmatice

C. subunități de membrană

D. particule elementare

E. subunități X

10 Numărul cristelor mitocondriale sunt în legătură directă cu :

39

A. activitatea specifică celulei

B. capacitatea mitocondriilor de a genera ATP

C. capacitatea mitocondriilor de a stoca Ca2+

D. activitatea RER

E. sinteza de enzime de tipul dehidrogenaza

11 Matricea mitocondrială este spațiul:

A. delimitat de membrana externă și internă

B. unde are loc stocarea a 200 de enzime mitocondriale

C. dintre membrana internă și criste

D. denumit și compartimentul intern

E. se acumulează ionii de calciu

12. Glicoliza anaeroba este:

A. Procesul prin care glucoza este degradata la acid piruvic

B. Procesul care are loc in citoplasma

C. Procesul care are loc la nivel mitocondrial

D. Procesul prin care se formeaza 2 molecule de ATP

E. Procesul din care rezulta cele mai multe molecule de ATP

13. Compozitia chimica a mitocondriei este:

A. 60-64% proteine structurale

B. 34% lipide

C. 2-5% vitamine A si C

D. 70% lipide

E. 90% proteine structurale

14. Formele sub care se prezinta mitocondriile sunt:

A. Forma granulara si cea mai activa

B. Condriomite

C. Condrioconti

D. Condriiomite ,forma cea mai activa

E. Condrioconti,forma de repaus

15. Pozitia mitocondriei in celula este:

A. Apicala la nivelul nefrocitului

B. Bazala la nivelul enterocitului

C. Bazala la nivelul nefrocitului

D. Apicala la nivelul enterocitului

E. In toata citoplasma in majoritatea celulelor

40

16. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la mitocondrii

A. Au lungime de 2,2-7µm

B. Au lungime de 0,5-1µm

C. Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei

D. Lipsesc in nefrocit

E. Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP

17. Rolurile mitocondriei sunt urmatoarele:

A. Reprezinta centrul respirator al celulei

B. Reprezinta principalul generator de energie pentru celula

C. Intervine in lipogeneza

D. Are rol in sinteza proteinelor

E. Are rol in transportul lipidelor

18. Despre glicoliza anaeroba putem afirma ca:

A. Are loc in citoplasma

B. Are loc cu consum de oxigen

C. Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic

D. Se formeaza 2 molecule de ATP

E. Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa

19. Alegeti raspunsurile corecte:

A. Mitocondriile sunt organite celulare generatoare de energie

B. Mitocondriile sunt organite prezente in hematia adulta

C. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in hepatocit

D. Mitocondriile sunt implicate in sinteza de proteine

E. Mitocondriile nu se gasesc in nefrocit

20 Despre glicoliza aeroba putem afirma urmatoarele:

A. Are loc la nivelul mitocondriilor

B. Se face cu consum de oxigen

C. In urma ei se obtin 34 molecule de ATP

D. Are loc in citoplasma

E. Se face cu consum de dioxid de carbon

21. Urmatoarele tipuri de legături sunt legaturi bogate în energie:

A. Enol-fosfat

B. Monofosfat

C. Pirofosfat

D. Acil-fosfat

E. Difosfat

41

22. Urmatoarele afirmatii referitoare la mitocondrii sunt adevarate:

A. mitocondria este organitul la nivelul căruia se realizează reactiile complexe ale

catabolismului,

B. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă situsul tuturor reactiilor de

oxidare a piruvatului și acizilor grasi la CO2 și H2O,

C. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă sinteza cuplată a ATP din ADP

și Pi.

D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ și FADH2, la O2 se desfăsoara la nivelul

membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni

de o parte și de alta a acesteia.

E. Oxidarea piruvatului și a acizilor grași la CO2, cuplată cu reducerea transportorilor de

electroni NAD+ și FAD, la NADH+ H

+ și FADH2 au loc la nivelul membranei interne.

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate:

A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari

B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorită dehidrogenazelor, unul sau mai

mulți hidrogeni care imediat sunt activati

C. oxigenul molecular este transformat în acest timp la oxigen activ de către

citocromoxidază, care-i dă unul sau mai mulți electroni proveniți de la hidrogen și

transportați de citocromi

D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formează grupare hidroxil (descompusă de

catalază)

E. Formarea apei este o puternică reactie metabolică care se realizează prin hidrogenarea

oxigenului.

24. Etapele procesului de respiratie celulară sunt urmatoarele cu exceptia:

A. aparitia de reactii anaerobe la nivel citoplasmatic numita citoliza,

B. convertirea la piruvat a lactatului reactie din care rezulta grupul acetil

C. grupul acetil (CH3CO) se combină cu coenzima Q10 rezultând acetil CoQ10, reacția

este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea

mitocondrială,

D. grupul acetil (CH3CO) care se combină cu coenzima A rezultând acetil CoA, reacția

este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea

mitocondrială.

E. In ultima etapa acetil coenzima A intră în ciclul Krebs.

25. Urmatoarele afirmatii referitoare la glicogen sunt adevrate:

A. este un dimer de glucoza

42

B. este o forma de depozitare a glucozei in citosol

C. este continut in granulele citoplasmatice

D. cand este degradat elibereaza glucoza sun forma de glucozo-1-fosfat

E. sinteza și degradarea sa este strict reglată în funcție de necesitățile organismului.

26. Alegeti afirmatiile corecte:

A. grăsimile sunt mai importante dpdv cantitativ decât glicogenul deoarece oxidarea

grăsimilor în mitocondrii eliberează cel puțin de 6 ori mai multă energie decât aceeasi

masă de glicogen în forma sa hidratată,

B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate

normală,

C. un organism uman adult poate depozita grăsimi care ar ajunge pentru aproximativ o

zi,

D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate în țesutul gras , de unde sunt eliberate în

sânge pentru a fi preluate de celule,

E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului.

27. Alegeti afirmatiile corecte despre ciclul Krebs:

A. se mai numeste si ciclul citric

B. reprezinta stadiul final al reacțiilor de oxidare a glucidelor și lipidelor

C. este răspunzător pentru oxidarea a 2/3 din totalitatea compușilor de carbon ai celulei

D. este compus dintr-un set de sase reacții enzimatice

E. produsii majoritari obtinuti din ciclul Krebs sunt CO2 și NADH.

28. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate:

A. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt hidrosolubile

B. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt localizate în matricea mitocondrială,

C. enzimele succinat dehidrogenaza și α -cetoglutarat dehidrogenaza sunt localizate

în matricea mitocondrială

D. degradarea completă a glucozei in ciclul krebs are ca rezultat formarea 6 molecule

de CO2,

E. prin degradarea completă a glucozei in ciclul krebs se reduc 10 molecule de NAD

la 10 NADH + H+ și a 2 FAD la 2 FADH2.

29. Alegeti afirmatiile corecte:

A. complexul b-c1, este format din 8 lanțuri polipeptidice și funcționează sub formă

de dimer,

B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mare complex enzimatic respirator,

C. citocromoxidaza este un monomer

D. citocromul aa3 conține citocromi si atomi de Cu,

E. NADH-dehidrogenaza are rolul de a accepta electronii de la NADH și de a-i

transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q)

către complexul 2.

43

30. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

A. catabolismul celular eliberează energia liberă dintr-o substanță (nutrient) în etape,

B. toate organismele își procură energia prin degradarea alimentelor (catabolism),

C. combustia alimentelor se face prin câteva reacții diferite, în schimb, eliberarea

energiei se realizează prin sute de reacții,

D. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare organismului este numit

anabolism,

E. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare organismului este numit

catabolism.

31. Care din afirmațiile următoare sunt adevărate :

A. Sistemul ADP/ATP necesită un gradient electrochimic de protoni

B. În timp ce un electron este transferat de-a lungul unui lanț respirator, un

transportor de electroni poate lega și elibera un proton în fiecare etapă

C. Pentru fiecare pereche de electroni proveniți din oxidarea NADH sunt transferați

prin membrana 10 protoni

D. Energia potențială stocată în gradientul de protoni este numai de natură electrică

E. Componenta electrică corespunde diferenței de voltaj de o parte și de alta a

membranei interne mitocondriale, matricea având sarcini negative, iar spațiul

intermembranar având sarcini pozitive

32. Fosforilarea oxidativă:

A. Are loc în matricea mitocondrială

B. Electronii proveniți de la NADH și FADH2 se combină cu O2

C. Citocromoxidaza transportă electroni de la citocrom c la NADH dehidrogenaza

D. Pentru fiecare pereche de electroni proveniți din oxidarea NADH sunt transferați

prin membrana 10 protoni

E. Sinteza ATP se face prin transfer direct al grupării fosfat cu energie înaltă

33. În celule metabolic active protonii sunt pompați în afara matricei mitocondriale pentru

că:

A. Acest transfer generează o reducere a concentrației de protoni în matrice

B. Scade ph- în spațiul intermembranar

C. Diferențele concentrațiilor de protoni generează un gradient de concentrație de

0,14 V

D. Protonii din matricea mitocondrială și din spațiul intermembranar au un nivel

constant

E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic ca

urmare nu se face schimbul cu matricea

34. ATP - sintetaza este:

A. O enzimă implicată în sinteza ATP

44

B. Un canal pentru protoni

C. Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP și fosfat

D. Toate variantele anterioare

E. Doar varianta A

35. Transportul metaboliților prin membrana internă a mitocondriei implică :

A. O condiție pentru desfășurarea reacțiilor energetice

B. ATP este transferat în schimbul unei molecule de ADP

C. Importul fosfatului în matricea mitocondriei este favorizat de gradientul de protoni

D. Ph din matricea mitocondriei și cel din citosol nu au importanță în schimbul dintre

moleculele situate de o parte si de alta a membranelor mitocondriale

E. Exportul piruvatului din citosol este mediat printr-un transportor care schimbă piruvatul

pentru ionii hidroxil

36. Proteinele mitocondriale :

A. Sunt sintetizate în citosol

B. Sunt codificate de gene ale ADN mt exclusiv

C. Sunt codificate de gene nucleare

D. Trebuie să pătrundă prin membrana mitocondrială parțial depliate

E. Presecvența este un segment glucidic de semnal al proteinelor mitocondriale

37. Peroxizomii sunt:

A. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm

B. Conțin enzime implicate în diferite reacții metabolice

C. Sunt situați în jurul mitocondriilor

D. În urma acțiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa

E. Peroxizomii sunt implicați în sinteza colesterolului

38. Funcțiile peroxizomilor sunt foarte complexe:

A. Dolicolul este sintetizat în perozizomiare

B. Intervin în scindarea colesterolului

C. Asigură oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii și acizii grași

D. Au rol în biosinteza lipidelor

E. Asigură scurtarea lanțurilor lungi de acizi grași

39. Care sunt enzimele din peroxizomi?

A. Hidrolaze

B. Oxidaze flavinice

C. ATP sintetaze

D. Catalaze

E. Nucleaze

45

40 . Care din afirmațiile următoare se referă la peroxizomi?

A. Proteinele sunt orientate către peroxizomi printr-o secvență simplă de aminoacizi SER-

LYS-LEU la nivelul extremității carboxil

B. Conțin enzime necesare sintezei de fosfolipide numite plasmalogeni, componente ale

creierului și inimii

C. Prezintă plasticitate morfologică

D. Au enzime ale fosforilării oxidative

E. Au enzime care descompun peroxidul de hidrogen

Tematica V

Citoscheletul : structura, funcții. Motilitatea celulară

Complement simplu

1. Care din afirmațiile legate de miozină nu sunt corecte?

A. Miozina este asociată cu molecule reglatoare troponină și tropomiozina

B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină și H-

meromiozină și alta între fracțiunile S1 și S2 a H meromiozinei

C. Este proteina cea mai importantă cantitativ și funcțional în fibra musculară

scheletică

D. Din punct de vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice grele și

2-4 lanturi polipeptidice usoare

E. Potiunea globulară S1-H meromiozină formează punțile transversale care vor

ancora în situsul de legătură a moleculei de actină globulară

2. Citoscheletul este :

A. Implicat în deplasarea celulelor

B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii

mitotici

C. citoscheletul este o structură rigidă și imuabilă

D. se află într-o continuă reorganizare

E. este format din mai multe tipuri de proteine

3. Care din afirmații sunt incorecte:

A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de grosime 7-8 nm

B. F- actina este alcătuită din lanțuri polipeptidice dispuse în helix, cu o perioda

repetitivă de 35-40 nm

C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator

D. Tropomiozina este alcătuită din 3 unități

E. Fiecare moleculă de actină conține un cation de Mg 2+

complexat cu ATP

46

4. Care din componentele proteice blochează interacțiunea actină-miozină

A. Troponina C

B. Troponina T

C. Troponina I

D. citocalazina

E. faloidina

Complement multiplu

1. Molecula de miozină este:

A. Asimetrică

B. Include 2 filamente de meromiozine

C. Prin agregarea moleculelor de miozină se formează filamentul de miozină

D. Monomerul de baza se numește tubulină

E. L- meromiozina și S2-H meromiozina formează axul filamentului

2. Citoscheletul este alcătuit din trei tipuri principale de filamente proteice:

A. Filamente de actină

B. Fosfolipide

C. Ceramide

D. Filamente intermediare

E. Microtubuli

3. Citoschetetul constituie:

A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote

B. o rețea de filamente proteice

C. citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei

D. asigură organizarea generală a citoplasmei și mișcările celulare

E. Nici una din variante

4. Filamentele de actină:

A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare

B. nu sunt cunoscute ultrastructural

C. formează o rețea cu rol de suport mecanic ce determină forma celulei și

mișcările suprafeței celulare

D. Filamentele de actină formează fascicule sau rețele tridimensionale cu

proprietăți de geluri semisolide

E. Primele trei variante sunt corecte

5. Filamentele de actină

A. conțin pe lângă moleculele contractile de actină și molecule reglatoare de

troponină și tropomiozină

B. porțiunea axială a filamentului de actină conține molecula contractilă

reprezentată de actina F (actina fibrilară)

C. tropomiozina este așezată sub formă de bastonaș de-a lungul axului de actină

F

47

D. afirmații anterioare se referă la miozină

E. Nici una din variate nu e corectă

6. G- actina este:

A. moleculă globulară cu diametrul de 5,5 nm

B. formata din 374 de aminoacizi (înfășurarea unui lanț polipeptidic)

C. este monomerul de actină

D. forma polimerizată a actinei

E. toate variantele sunt incorecte

7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actină

A. G-actina

B. Timozina

C. Profilina

D. Gelsolina

E. tropomodulina

8. Care din proteinele următoare formează legăturile transversale dintre structurile

fasciculare ale actinei?

A. fimbrina

B. α -actinina

C. filamină

D. Profilina

E. Gelsolina

9. Filamentele intermediare

A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între cel

am microfilamentelor (7 nm) și cel al microtubulilor (25 nm)

B. Ceea ce diferențiază filamentele intermediare de celelalte diferențieri

citoplasmatice este structura și localizarea lor

C. principala lor funcție este de susținere mecanică a celulelor și țesuturilor

D. nu sunt implicate în mișcare

E. polimerizarea se face prin înlânțuirea unor proteine globulare

10. Care din afirmații nu sunt corecte?

A. filamentele intermediare sunt structuri stabile

B. lamina nucleară este formata din filamente intermediare de pe fata internă a

învelișului nuclear

C. polimerizarea actinei nu necesită aport energetic

D. Toate variantele sunt corecte

E. Nici una din variante nu e corectă

11. Care din afirmații nu sunt corecte?

A. microtubulii sunt formați din proteine globulare numite miozină

48

B. există 4 stări ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, F-ADP

C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele împiedică depolimerizarea filamentelor

de actină

D. fibre de stres sunt fibre de actină

E. toate variantele sunt incorecte

Tema VI: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI.

ORGANIZAREA CROMATINEI . CROMOZOMII. CODUL GENETIC

COMPLEMENT SIMPLU

1. Nucleul este format din urmatoarele componente, cu exceptia :

A. Nucleol

B. Colagen

C. Invelis nuclear

D. Carioplasma

E. Cromatina

2. Urmatoarele afirmatii legate de lamina nucleara sunt adevarate, cu exceptia :

A. Este o retea fibroasa care formeaza suportul structural al nucleului

B. La mamifere este alcatuita din 4 proteine fibroase

C. Prezinta situsuri de legare a cromatinei

D. Lamina nucleara se afla sub membrana nucleara externa

E. Laminele se leaga la proteinele membranare integrale

3. Porul nuclear are urmatoarele proprietati, cu exceptia :

A. Are rol fundamental in functia celulelor eucariote

B. Este un complex structural cu diametru de 80-120 nm

C. Este alcatuit din 10 subunitati anulare dispuse in jurul canalului central

D. Canalele deschise dintre spite servesc pentru difuzia moleculelor mici

E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol

important in expresia genelor

4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia :

A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului

B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi

specifice

C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma

D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu

E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice

5. Alegeti afirmatia falsa referitoare la ARN :

A. ARN r este asamblat cu proteine ribozomale in nucleu

49

B. ARN nuclear de talie mica functioneaza in interiorul citoplasmei ca ARN m ,

ARN t , ARN r

C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand

ribonucleoproteine nucleare heterogene

D. Exportul ARN m , ARN t , ARN r din nucleu in citoplasma este o etapa

fundamentala in expresia genelor la celulele eucariote

E. Exportul ARN m prin complexele porilor nucleari este un proces energo-

dependent care necesita Ran

6. Urmatoarele afirmatii legate de nucleol sunt adevarate cu exceptia :

A. Este sediul biogenezei ribozomale

B. La microscopul electronic apare ca un copuscul globulos cu diametrul de 0.5 µm

C. Este o portiune din nucleu unde sunt transcrise genele ARN r

D. Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribozomi

E. Nucleolul apare inconjurat de un invelis de heterocromatina care variaza ca

grosime de la un tip celular la altul

7. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia :

A. In celulele batrane sunt mari si multipli

B. Sunt bine vizibili in celule care cresc rapid

C. Unii nucleoli contin o parte amorfa

D. In celule secretorii sunt mari si multipli

E. Ca structura prezinta doua parti cu morfologie diferita

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia :

A. La MO cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si

filamente interconectate

B. Cromatina reprezinta forma relaxata a cromozomilor in interfaza

C. Heterocromatina este decondensata si inactiva

D. Eucromatina se coloreaza slab bazofil

E. Eucromatina este decondensata si se distribuie in tot nucleul

9. Heterocromatina are urmatoarele caracteristici cu exceptia :

A. Formeaza un invelis discontinuu situat sub invelisul nuclear

B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea

transcriptionala a celulei

C. Este intens bazofila

D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor

E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise

niciodata

10. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la structura primara a ADN :

A. Explica modul in care se stocheaza , se transmite si se exprima informatia

ereditara

50

B. Cantitatea de ADN variaza de la specie la specie

C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate

celulele somatice ale aceluiasi individ

D. ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide

E. Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare alcatuite din nucleotide

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la informatia genetica sunt adevarate cu exceptia :

A. Este reprezentata de secventa lineara nucleotidelor in molecula de ADN

B. Determina structura proteinelor care alcatuiesc celulele si tesuturile

C. Este codificata fiind scrisa cu ajutorul unui alfabet

D. Ordinea specifica a aminoacizilor este determinata de secventa nucleotidelor in

ARN

E. Unui codon ii corespunde un anumit aminoacid din structura proteinelor

12. Alegeti afirmatia falsa referitoare la structura secundara a ADN :

A. ADN-ul este alcatuit din doua catene polinucleotidice legate in mod

complementar prin baze azotate

B. O baza purinica se uneste cu o baza pirimidinica formand o pereche de baze

C. Bazele azotate formeaza o dubla spirala elicidala

D. Legaturile dintre catene se realizeaza prin punti de hidrogenle

E. Cele doua catene ADN sunt identice, complementare si strict codeterminate

13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu

exceptia:

A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic

B. Este perfect regulata si ordonata

C. In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale

D. Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta

E. Catenele sunt antiparalele

14. Filamentul cu nucleosomi are urmatoarele caracteristici, cu exceptia :

A. Este alcatuit dintr-un complex de ADN si histone

B. Nucleosomii sunt structuri statice si rigide

C. Nucleosomii sunt fixati la o singura catena a ADN aceiasi de la o celula la alta

D. Realizeaza o rata de impachetare a ADN nativ de circa 10:1

E. Nucleosomii sunt legati intre ei printr-un segment de ADN liber

15. Urmatoarele afirmatii legate de fibra de cromatina sunt adevarate cu exceptia :

A. La ME cromatina apare formata din fibre de cromatina

B. Are rol important pentru functia genomului

C. Prin spiralizare fibra de cromatina favorizeaza interactiunile genice

D. Fibra de cromatina se pliaza in trei bucle laterale

E. Fiecare bucla ar putea fi o unitate functionala de translatie si replicatie

51

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Următoarele componente fac parte din structura nucleului:

A. Matricea nucleara

B. Cromatina

C. Microtubuli

D. Nucleolul

E. Filamentele intermediare

2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici:

A. Este formata din straturi de fosfolipide

B. Este asociata cu membranele RE si ribozomi

C. Este asociata cu membrana celulara prin porii nucleari

D. Este impermeabila pe toata suprafata

E. Are in structura doua straturi concentrice

3.Care din elementele de mai jos nu apartin nucleului?

A. Lamina nucleara

B. Poliribozomi

C. Carioplasma

D. Aparatul lizozomal

E. ADN mitocondrian

4. Despre lamina nucleara se poate afirma urmatoarele:

A. Se afla sub membrana celulara

B. Este formata dintr-o retea de proteine fibroase

C. Prezinta situsuri de legare pentru ribozomi

D. Are in structura proteine de tipul lamina A,B, C

E. Are rol de suport structural al nucleului si de fixare a cromatinei

5. Termenul de porosomii este atribuit pentru:

A. Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare

B. Porii nucleari

C. Unitatii membranare cu rol de transport vezicular

D. Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu

si citoplasma

E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici

6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia:

A. Este un complex structural si functional al membranei nucleare

B. Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu

C. Regleaza traficul de ARN și proteine

52

D. Au rol major in expresia genelor

E. Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare

7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:

A. Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit

B. Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice

C. Proces major de control al structurii si functiei genomului

D. Realizata prin difuzie pasiva si activa

E. Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma

8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine

B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se

face prin difuzie pasiva

C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care

asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului

prin membrana nucleara

D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se

numeste transferina

E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si

surse de energie

9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv

functionarea nucleului:

A. Ribonucleoproteine

B. Ras

C. Ran

D. Fibronectina

E. Importina

10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:

A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor

nucleari, pline cu apa

B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o

singura directie

C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea

moleculelor

D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de

transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara

E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.

11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:

A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor

proteic intracitoplasmatic de tipul importina

B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP

C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei

D. Subunitatea α a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear

53

E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari

12. Despre ARN si transportul acestuia catre citoplasma se cunoaste:

A. ARN este structura moleculara fundamentala in expresia genelor la eucariote

B. Exportul ARNm este un proces care implica descompunerea moleculelor

precursoare de ARN in nucleu si refacerea in citoplasma

C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de

proteine formand ribonucleoproteinele nucleare heterogene

D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor

E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin

si semnale cu rol in pasajul prin porosomii nucleului

13. Nucleolul este:

A. structura citoplasmatica

B. corpuscul globulos asociat nucleului

C. structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale

D. redus in celule cu activitatea scazuta

E. dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a

heterocromatinei

14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate?

A. Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine

B. Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului

C. Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare

D. Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor

functionale: bucle de cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni

E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea

cromozomilor

15. Cromatina reprezintă:

A. Forma de existenta a mitocondriilor in mitoza

B. Forma de existenta a ADN-ului in anafaza

C. Forma relaxata a cromozomilor

D. O retea de granule si filamente interconectate de material genetic

E. ADN-degradat

16. Care din afirmatiile referitoare la cromatina sunt adevarate?

A. In interfaza o parte din cromatina ramane condensata si nu se transcrie

B. Toate genele sunt active la nivelul heterocromatinei

C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care

asigura transcrierea genelor in ARNm

D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta

E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare

genica a dozei genelor X-linkate

17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la:

A. Rolul nucleolului in celulele active metabolic

B. Rolul nucleului

54

C. Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine

D. Transferul informatiei genetice la descendenți

E. Inactivarea genelor prin heterocromatinizare

18. Care din informatii nu sunt adevarate?

A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm

B. Transcripția genelor are loc in citoplasma

C. Transcripția se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din

structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN

D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apariția

aberatiilor genetice de transcriere

E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie

19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi

redat prin termenii:

A. Replicatie

B. Transductie

C. Translatie

D. Transcripție

E. Elongatie

20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:

A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alcătuite din nucleotide

B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in

lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima

informatia genetica

C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei

D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului

limitat de baze azotate

E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza

structura ADN

21. Nu sunt adevarate afirmatiile:

A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in

vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G)

B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in

molecula de ADN

C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote

D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a

numarului mare de combinatii de aminoacizi

E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi

covalente 3´-5´ fosfodiester

22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:

A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului

genetic, un anumit aminoacid

55

B. Modificarea secvenței de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea

structurii enzimelor implicate in formarea ARNr

C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante

D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni

E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi

23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:

A. Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice

B. La codul genetic

C. La aranjarea secventiala a nucleotidelor

D. Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice

E. Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al

catenelor

24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:

A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este

atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN

B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga

C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie

D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii

informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic

E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic

25. Materialul genetic se afla sub forma de :

A. ADN- tip B

B. ADN- tip Z

C. Exista formele ADN tip A;B,C,D,E

D. Exista doar modelul Watson & Crick

E. Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice

si de factorii mutageni

26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:

A. Complex de ADN si ARN

B. Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule)

C. Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN

D. Structuri aflate in jurul nucleului

E. Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN

27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:

A. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom

B. Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma

C. Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini

D. Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de

cromatina de 30nm

E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica

28. Care din notiuni se refera la ierarhizarea supramoleculara a ADN:

56

A. Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale

B. Cromomer

C. Filamentul cu nucleosomi

D. Cromozom

E. Centromer

TemaVII : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA

PROTEINELOR

COMPLEMENT SIMPLU

1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru

AND,

B. Sinteza moleculelor de ARN în nucleu se numește ADN transcripție

C. 1% din secvențele de dezoxiribonucleotide sunt copiate în secvențe de

ribonucleotide (ARN) funcționale

D. Cea mai importanta funcție a AND-ului este aceea de a construi matriță pentru

sinteza moleculelor de ARN

E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr)

2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit

ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor

B. La eucariote ARN sintetizat în nucleu este transportat în citoplasmă către

ribozomi pentru a iniția procesul de biosinteză a proteinelor

C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm)

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate

E. Toate afirmatiile sunt false

3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARN este învelit cu proteine de legare a ARN imediat după

sinteza lui

B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o

singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe

gene)

C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o

singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe

gene)

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate


4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze

57

sunt adevarate?

A. Procesul transcripției este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze

B. La eucariote există ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-

transcrise

C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singură ARN

polimerază

D. La procariote, există ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-

transcrise

E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate

5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze

sunt adevarate?

A. ARN polimeraza I- este prezenta în nucleol și este implicata în biosinteza

ARN r

B. ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicată în biosinteza

ARN premesager nuclear

C. ARN polimeraza III – este prezentă în nucleu fiind implicată în biosinteza

ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mică

D. Toate cele trei ARN polimeraze necesită prezența unor factori de transcriere

(proteine atașate de secvențe ale ADN cu rol în transcripție) pentru a iniția

sinteza lanțului de ARN

E. Toate afirmatiile sunt adevarate


A. Durata de viață a unei molecule de ARN m este de 8-12 ore

B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm și traducerea genetică a acestuia la

proteine sunt cuplate în timp și spațiu

C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi

sau poliribozomi

D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse între

poliribozomul cel mai scurt și poliribozomului cel mai lung



A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o moleculă de ARN

polimeraza

B. Limbajul prin care secvența a unei gene este tradusă prin intermediul ARNm,

în secvența de aminoacizi a unei proteine reprezintă codul genetic

C. Secvența de nucleotide din molecula de ARNm este citită succesiv, în grupuri

de trei nucleotide (codoni)

D. Afirmatiile din A,B,C sunt false

E. ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm

58


A. Codonii din lanțul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care-i specifică

B. ART transfer este o moleculă cu structură secundară și terțiară

C. ART transfer are rol de recunoaștere și de adaptor

D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar

prezintă și un situs de legare pentru un aminoacid



A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele

excedentare sunt îndepărtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificări

enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea

B. ARNt are particularitatea de a fi parțial bicatenar prin „îndoirea” în „ac de păr”

și legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare

C. ARN t prezintă o structură secundară de forma unei frunze de trifoi care

rezultă din legarea covalentă a unui număr mare de baze

D. ARN t conține 6 situsuri funcționale



A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub acțiunea ARNt –aminoacil sintetazelor

specifice este denumită „prima traducere”

B. A doua traducere se desfăsoară pe ribozom și are la bază recunoașterea codon-

anticodon

C. Activarea aminoacizilor și formarea complexului aminoacil –ARNt sunt

catalizate de 20 de enzime specifice

D. Ribozomi eucariotelor și procariotelor nu difera ca structură și funcție

E. Subunitățile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza

proteică


A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, captează moleculele complementare ale

ARNt, le așează în poziție și apoi leagă aminoacizii pe care îi poartă pentru a

forma un lanț proteic

B. La eucariote subunitățile ribozomale sunt produse în nucleu prin asocierea cu

ARNr proaspăt transcris cu proteinele ribozomale

C. Ribozomi sunt liberi în citoplasmă sau sunt asociați cu reticulul endoplasmat ic

si disociază în două subunități (reversibil) inegale

D. Subunitățile ribozomale sunt exportate în citoplasmă pentru a lua parte la

sinteza proteică

E. Ribozomi eucariotelor și procariotelor difera ca structură și funcție

59


A. Ribozomul utilizează ARNt ca adaptori pentru a adăuga fiecare aminoacid în

poziție corectă la capătul lanțului polipeptidic, iar când sinteza este terminată

cele două subunități ale ribozomului se separă

B. Intr-o secundă, un ribozom eucariot adaugă 20 de aminoacizi, iar ribozomii

bacterieni doi aminoacizi la un lanț polipeptidic

C. Un ribozom conține 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN

D. Translația unui ARNm începe cu codonul AUG, iar pentru inițierea translației

este necesar un ARNt special

E. Formarea legăturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de

ARNt din situsul P și gruparea amino a aminoacidului din situsul A (alungirea

lanțului polipeptidic) este catalizată de o enzimă numită peptidiltransferază


A. ARNm procariotic este policistronic, adică posedă informația necesar pentru

sinteza mai multor proteine diferite

B. La eucariote ARNm este monocistronic, adică poartă informația pentru sinteza

unei singure proteine

C. Sinteza unei proteine este oprită printr-un semnal determinat de prezența

codonilor stop: UAA, UAG, UGA

D. Proteinele numite factori de eliberare se leagă de codonul stop care ajunge în

situsul A al ribozomilor

E. ARNm poate fi tradus de un singur ribozom atât la celulele procariote cât și la

eucariote

14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?

A. ARNm poate fi tradus simultan de câtiva ribozomi atât la celulele procariote

cât și la eucariote

B. Odată ce un ribozom s-a deplasat de pe situsul de inițiere, un alt ribozom se

poate lega de ARNm și poate începe sinteza unui lanț nou polipeptidic

C. ARN m este tradus de mai mulți ribozomi așezați la intervale de 100-200

nucleotide

D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine în condiții anaerobe, prin

conversia în metaboliți reactivi

E. DHF este produs din acidul folic, vitamină ce nu poate fi sintetizată de

organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație


A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizată de o enzimă

numită dihidrofolat reductază

B. DHF este produs din acidul folic, vitamină ce nu poate fi sintetizată de

organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație

C. bacteriile nu au nevoie de acid folic întrucât pot să-și sintetizeze DHF din

precursori ai metabolismului propriu

60

D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar

interfereaza selectiv cu biosinteza bacteriană a THF

E. Nicio afirmatie nu este adevarata


A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic

B. Sulfonamidele inhibă sinteza acidului p- aminobenzoic (PABA) (p-

aminobenzoic acid), precursor în sinteza DHF bacterian

C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv

D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă DHF reductaza

E. Combinații dintre Trimethoprim și sulfonamide (sulfmethoxazole) inhibă

sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor două componente


A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive

B. Dapsonele sunt utilizate în terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament

preventiv în malarie, toxoplasmoză actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor

al girazelor bacteriene

C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă sinteza DHF

D. Acid nalidixic este folosit în infectii urinare;

E. Acid nalidixic afectează exlusiv bacteriile gram-negative si este inibitor al

girazelor bacteriene


A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene

B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid

C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin

conversia în metabolițireactivi (hidroxilamine)

D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin conversia

în metabolițireactivi (hidroxilamine)

E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene


A. Timidazol are efect antiprotozoare precum:

B. Trichomonas vaginalis (cauzează vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica

(infectii digestive grave, infectii hepatice)

C. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative și grampozitive

precum și pentru micobacterii (Mycobacterium tuberculosis și M. Leprae)

D. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze

E. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze


61

A. Tetraciclina inhibă legarea complexului AA-ARNt la ARNm prin blocarea

sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt)

B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative

C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate în tratamentul tuberculozei

D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite



A. Chloramphenicol inhibă enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil

transferaze)

B. Erythromycin, Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt

bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite în alergii la peniciline

C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor

D. Clindamycin este un bacteriostatic în special pentru gram-pozitive aerobe și

anaerobe

E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:

A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide

functionale

B. activarea ribonucleazelor

C. formarea ARN polimerazei

D. formarea de ARN premesager

E. dezactivarea ARN polimerazelor

2.Care din afirmatiile sunt adevarate:

A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie

B. aditia la capatul 5´ al ARN premesager a unei secvente 7-metil

guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si

asezarea ARNm pe ribozomi

C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN

D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de „splising”

E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore

3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:

A. membranar

B. nuclear (small nuclear RNA)

C. mesager

D. ribozomal

E. mitocondrial

4. Etapele formarii ARN mesager sunt:

A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat

B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica

62

C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima

specifica

D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)

E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa

5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:

A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in

cazul ADN

B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor

C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea

degradativa a ribonucleazelor

D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice

E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in

functionarea celulara

6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:

A. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN

B. Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape

C. ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic

D. In ARN pot exista secvente fara rol de codificare

E. ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din

mecanismele eucariotelor actuale.

7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea

functiei:

A. ARNr

B. snARN

C. toate tipurile deARN

D. ARNt

E. ARN mesager

8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:

A. Transcriptia

B. Poliadenilarea

C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm

D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat

E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere

9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica:

A. Prezenta ARN –polimerazei

B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil

C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi

prin atasarea 7-metil GTP

D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm

E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin „splicing”

10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma:

A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze

63

B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul

START, pentru initiera sintezei ARN

C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul

ciclului celular

D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu

E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina

nucleara

11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica:

A. Activarea aminoacizilor

B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza)

C. Formarea unitatilor ribozomale

D. Sinteza de colesterol

E. Activarea acizilor grasi

12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate?

A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati

B. E-AA-AMP +ARNt →AA-ARNt+E+AMP

Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor

C. In structura ribozomilor intra numai ARNt

D. ARNt –aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN

E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm

13. Despre transcriptie se cunoaste:

A. ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic

B. Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal

C. In procesele de „splising” sunt implicate molecule proteice si snARN

D. ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote

E. Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime

14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate

mare fata de cel de la procariote

B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin

intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine

C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma

D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN

E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal

15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale:

A. Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara

B. Are structura monocatenara liniara

C. Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula

D. Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de

aminoacizi

E. Este o molecula insolubila in citoplasma

16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de:

64

A. Situsul de recunoastere ribozomala

B. Situsul acceptor de aminoacizi

C. Absenta zonelor complementare intre catene

D. Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza

E. Numarul variabil al nucleotidelor din structura

17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in:

A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm

B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a

ribozomilor

C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile

proteice

D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand

poliribozomi

E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita

18.Care din informatii sunt incorecte?

A. Ribozomul se deplasează de-a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica

in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu

B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu

C. Ribozomii sunt organite de origine procariota

D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia

corecta la capatul lantului polipeptidic

E. Pe situsul P al ribozomului se atasează bucla T a ARNt

19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale:

A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia

B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt

C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul

polipeptidic, este intotdeauna metionina

D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A

E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor

20. Oprirea sintezei polipeptidice implica:

A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor

B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor

ribozomale

C. Moleculele de apa se leaga la ARNt in locul unui aminoacid, caz in care, este

afectata activitatea peptidiltransferazei

D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine

diferite

E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,

21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor

A. ARNm este monocistronic

B. ARNm este policistronic

C. Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda

65

D. Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda

E. Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr

22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a

precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici

A. Co-trimoxazol

B. Rifampin

C. Sulfonamide

D. Sulfasalazine

E. Timidazol

23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea

transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie

A. Metronidazol

B. Ofloxacin

C. Trimethoprim

D. Co-trimoxazol

E. Timidazol

24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:

A. Streptomycin

B. Kanamycin

C. Chloramphenicol

D. Rifabutin

E. Nitroimidazole

25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:

A. Cloramfenicol

B. Tetraciclina

C. Claritromicina

D. Timidazol

E. Eritromicină succinat-ester

BIOLOGIE CELULARĂ ȘI MOLECULARĂ - SEMESTRUL 1 (2011-2012)

TEMA I- BIOLOGIA CELULARĂ ȘI MOLECULARĂ CA ȘTIINȚĂ. CELULA-NOȚIUNI GENERALE,

ETAPE IMPORTANTE ÎN EVOLUȚIA SISTEMULUI CELULAR, COMPARAȚII ÎNTRE TIPURILE DE

CELULE EUCARIOTE ȘI PROCARIOTE.

COMPLEMENT SIMPLU

1 A

2 C

3 E

4 A

5 A

6 B

66

7 C

8 C

9 B

1- C

11 B

12 C

13 A

14 D

15 C

16 C

17 B

18 B

19 E

20 C

21 C

22 D

23 D

24 B

25 C

26 D

27 C

28 D

29 C

COMPLEMENT MULTIPLU

1 ABC

D

-

2 A - - D -

3 CE - -

4 A - C - -

5 A B - D -

6 A B C D -

7 - B C E

8 A B C E

9 B C E

10 A B D

11 C E

12 B C E

13 A C D

14 B C

15 A B C

16 A B C E

17 A B C D

18 A B C

19 A B D

20 A B

21 A B C

22 C D

23 A B D

24 B C D E

25 A D

26 A E

27 B C

28 C E

29 B C

30 B D

31 A C D

32 A B D E

67

33 B D E

34 A C

TEMA II:

STRUCTURA MEMBRANEI CELULARE ȘI PARTICULARITĂȚILE TRANSPORTULUI

TRANSMEMBRANAR

COMPLEMENT SIMPLU

1 A

2 B

3 B

4 A

5 B

6 A

7 B

8 A

9 C

10 D

11 B

12 A

13 C

14 B

15 A

16 C

17 C

18 C

19 C

20 B

21 C

22 B

23 C

24 B

25 C

26 C

27 A

28 B

29 E

30 A

31 B

32 E

33 C

34 B

35 C

36 D

37 C

38 C

39 A

40 B

41 C

42 C

COMPLEMENT MULTIPLU

1 B C D E

2 A B

68

3 c d E

4 A B C D

5 A B C

6 A B C D

7 A C

8 A B C

9 A B C

10 A B C E

11 A B C

12 A B D

13 B C D

14 A B C E

15 A B D

16 A B C

17 A B C D

18 C E

19 A B C E

20 A C

21 A B E

22 A D E

23 A B

24 A B D E

25 A B C E

26 C E

27 A B E

28 A C D

29 B D E

30 B C E

31 B D

32 A D

33 B D

34 A C

TEMA III:

ORGANITE CELULARE IMPLICATE ÎN SINTEZA, SORTAREA ȘI TRANSPORTUL

MACROMOLECULELOR. ORGANITE IMPLICATE ÎN DIGESTIA CELULARĂ.

COMPLEMENT SIMPLU

1 B

2 B

3 B

4 A

5 C

6 C

7 C

8 A

9 B

10 C

11 E

12 E

13 A

14 E

15 E

69

COMPLEMENT MULTIPLU

1 A B E

2 A D

3 B C E

4 B C E

5 A C

6 B C D

7 A D

8 B C E

9 A B E

10 C D E

11 A D E

12 A B C

13 A C D

14 A B E

15 B C D

16 A B C D

17 A D E

18 D E

19 D E

20 A B D E

21 A B C E

22 D E

23 A B D E

24 A B E

TEMA IV:

ORGANITE IMPLICATE ÎN PROCESUL DE CATABOLISM ȘI PRODUCEREA ENERGIEI

CELULARE. MECANISMELE PROCESULUI RESPIRAȚIEI CELULARE. CICLUL KREBS,

TRANSFERUL DE ELECTRONI ȘI CHEMIOSMOZA.

COMPLEMENT SIMPLU

1 B

2 D

3 B

4 C

5 B

6 C

7 A

8 C

9 D

10 C

11 A

12 C

13 C

14 D

15 A

16 E

17 E

18 E

19 C

20 C

21 B

70

22 A

23 E

24 C

25 D

26 D

COMPLEMENT MULTIPLU

1 A B C

2 A B C D

3 A C

4 A C D E

5 A B C

6 B E

7 B E

8 A B E

9 A C D

10 A B

11 B C D

12 A D

13 A B C

14 A B C E

15 C D E

16 A B C

17 A B C

18 A C D

19 A C

20 A B C

21 A C D

22 A B C D

23 A B C

24 A B E

25 B C D E

26 A B D

27 A B C E

28 A B D E

29 A B D E

30 A B D

31 A B C E

32 A B D

33 A B C

34 A B C D

35 A B C E

36 A B D

37 A B C E

38 A C D E

39 B C

40 A B

TEMA V

CITOSCHELETUL : STRUCTURA, FUNCȚII. MOTILITATEA CELULARĂ

COMPLEMENT SIMPLU

1 A

2 C

3 D

71

4 C

COMPLEMENT MULTIPLU

1 A B C E

2 A D E

3 B C D

4 A C D

5 A B C

6 A B C D

7 B C D E

8 A B C

9 A B C D

10 C D E

11 A E

12

TEMA VI: NUCLEUL-ORGANIZARE. ORGANIZAREA CROMATINEI. STRUCTURĂ

CROMOZOMI. CODUL GENETIC

COMPLEMENT SIMPLU

1 B 8 C

2 D 9 E

3 C 10 C

4 D 11 D

5 B 12 E

6 B 13 D

7 A 14 B

15 E

COMPL EMENT MULTIPLU

1 ABD 15 CD

2 ABE 16 ACE

3 BDE 17 BC

4 BDE 18 ABD

5 BD 19 ACD

6 BD 20 AB

7 ACD 21 ACD

8 BD 22 BE

9 ACE 23 ADE

10 ABE 24 ACD

11 CE 25 ABC

12 ACE 26 BE

13 BCD 27 ABE

14 CE 28 ACD

TEMA VI : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA PROTEINELOR

COMPLEMENT SIMPLU

1 A 11 E

2 E 12 B

3 E 13 E

4 E 14 D

72

5 E 15 E

6 E 16 C

7 D 17 C

8 E 18 D

9 E 19 E

10 E 20 E

COMPL EMENT MULTIPLU

1 ACD 15 ACD

2 BD 16 ABD

3 BCD 17 ABCD

4 ACD 18 BCE

5 BCE 19 ACD

6 CE 20 AC

7 DE 21 ACE

8 BCD 22 ACD

9 CD 23 AB

10 ABD 24 ABC

11 ABC 25 ACE

12 ABE

13 ACD

14 CE

BIBLIOGRAFIE

1. Schroder Verginica –Biologie celulară și moleculară, 2011 2. Bruce Alberts and colab. - Molecular of the Cell, fourth edition, 2006 3. Comănescu Geanina, 1993- Curs de citologie și histologie animală, Ed. UNIV. Al. I. Cuza, Iasi, 314. 4. Harvey Lodish and colab. – Molecular Cell Biology, fourth edition, 2006. 5. Mihai Cruce, 1999 - Biologie celulară și moleculară, Ed. Aius Craiova, 314p. 6. Stela Zamfirescu, 1999- Biologie celulară și moleculară, Ovidius University Press, 200p.

Teste Biocel F armacie 2011 2012

Documents

Transcript of Teste Biocel F armacie 2011 2012