BILETUL.1.Cladiri de locuit.Exigente de atasare a cladirilor

de locuit.Iluminarea,insorirea,izolatia acustica si aerisirea

cladirilor de locuit.

1. Clasificare cladirilor de locuit.

I. Dupa destinatie(dupa contigentul de locatari pentru care ele sunt

destinate,si dupa durata de trai) cladirile de locuit se inpart in 4 grupe:

- cladiri de locuit cu apartamente(un apartament,tip celolar (blocate) cu un perete comun, multe apartamente)-pentru famili aparte si cu o durata de

trai permanenta

- camine-destinata pentru o durata de trai temporara(studentii) - hoteluri-dest.perioada de trai scurta - pansionate-locuirea permanenta a batrinilor,invalizilor

Pansionatele pot

fi pentru:

- copii - ospicii pentru

batrini si

invalizi de tip

general (cu

serviciul

medical comun)

- ospicii de tip curative (pentru

bolnavi ce nu se

pot intretine

singuri)

Hotelurile pot

fi:

- hotel de tip general cu

cazare

individuala, cu

serviciu

alimentar

specializat

- hoteluri turistice (trebuie sa aiba

constructii

alaturate care

permit luarea

mesei)

- hoteluri din zonele

balneoturistice

sau baze

turistice

- moteluri si champinguri

(pentru

autoturisti)

Caminele pot fi:

- pentru elevi si student

- pentru muncitori

sezonieri

- garsoniere, pentru familii

incomplete (sot

si sotie)

II.Dupa structura de sistematizare spatiala se inpart in 6 grupe

1. cu tronsoane - cu un tronson,cu 2 tronsoane,cu 3 tronsoane,cu 4 tronsoane,Numarul optimal este de 6 tronsoane.

2. Cladiri cu coridor central, apartamentele sunt situate si de o parte si de alta 3. Cladiri cu coridor lateral (coridorul este dintr-o parte). 4. Cladiri cu tronson si coridor central 5. Cladiri cu tronson si coridor lateral 6. Cladiri tip cellular

III. Cladiri de locuit dupa numarul de nivele.

1. Cladiri de locuit tip parter (P). 2. Cladiri de locuit cu putine nivele (P+2E) 3. Cladiri de locuit cu un numar mediu de nivele 5 nivele. Trebuie sa fie: - apeduct - sistem de canalizare - pentru cladirile cu 5 nivele, conducta de gnoi 4. Cladiri de locuit cu multe nivele. 9 nivele. Trebuie sa aiba ascensor pentru

persoane.

5. Cladiri de locuit cu un numar sporit de nivele. 12 - incepind cu 9 nivele se interzice utilizarea gazului. - apare inca un ascensor de persoane sau un ascensor de marfuri - incepind cu 9 nivele principalul element de urcare este ascensorul - incepind cu 10 nivele scara se face ermetica, scara este inchisa intr-un bloc

aparte, ca sa ajungem in aprtament trebuie sa trecem pe la balcon.

6. Cladiri de mare inaltime. - Pina la 16 nivele se face cu 2 ascensoare - Dupa 16 nivele se face dupa calculi

IV.Dupa numarul de apartamente

- cladiri cu un singur apartament - cladiri cu 2 apartamente - cladiri de locuit cu multe apartamente

Cladiri de locuit dupa gradul de responsabilitate si duritate

Clasa

cladirii

Termen de

exploatare (ani)

Grad de

rez.la foc

Numarul maxim

de nivele

Cond.exploatare

I 100 Grad de

durabilitate I

I 9 (nu este obligatorui)

Speciale

II 50-100

Grad de

durabilitate II

I, II 9 Obisnuite

III 50-100

Grad de

durabilitate II

III 5 Obisnuite

IV 20-50

Grad de

durabilitate III

III 2 Fara conditii de exploatare

2.Exigente de atasare a cladirilor de locuit

Exigente functionale

1) Toate cladirile de locuit trebuie sa corespunda proceselor functionale ce decurg in cladiri.

2) Asigurarea populatie cu spatiu locative structura demografica a populatiei si normele de asigurare cu spatiu locative n=m-1

3) Numarul de odai trebuie sa fie egal cu numarul de memri sau numarul de membri minus 1.

4) In perspectiva norma de asigurare cu spatiu locative va creste +1. 5) A 6 m.p. suprafata locuibila 6) A 20 m.p. suprafata totala. 7) Numai la noi si in Tadjikistan se permite locuirea a 2 familii in 2 odai tranzitare 8) Evidenta conditiilor de trai a populatiei din zona respective asupra structurii de

sistematizare a locuintei (gradul de cultura a populatiei).

9) Evidenta conditiilor climaterice asupra structurii locuintei. Principii functionale de proiectare a cladirilor de locuit-schema cu

zona active,pasiva

Exigente fizicotehnice.

1.Asigurarea temperaturii normative-incaperii locuibile curente 18-

20C,incapr.de locuit din colturile sau capetele cladirilor(cu 2 pereti exteriori)20-

22C,cu 3 pereti exteriori 22-24C,incaperi auxiliare 14-16C.

2 Umiditatea aerului.- In incapere umiditatea aerului trebuie sa fie de 60 %.

Umiditatea redusa este daunatoare pentru sanatate. Umiditatea excesiva este si

mai greu de suportat, mai ales cind depaseste 80 %.

3. Presiunea atmosferica.

4. Gradul de iluminare naturala (e) . Reprezinta raportul dintre fluxul de

lumina in incapere fata de fluxul de lumina sub aerul liber pet imp posomorit (). e= / 0 * 100%

Raportul dintre Lmax si Lmin nu trebuie sa depaseasca anumite proportii.

Af=(1/5.5..1/8)*A0,Af-Aria ferestrei,A0-Aria camerei,Aria geamurilor coridoarelor cladirii trebuie sa fie: Af=1/16*Ac ,Ac - Aria coridorului.

Cind cladirea este totusi mai mare de 40 m se fac asa numitele buzunare de

iluminare care se vor aseza la distante normate (din capatul cladirii pina la

buzunar distanta trebuie sa fie 30 m iar intre buzunarele de iluminat distanta maximal este de 20 m). Geamurile holurilor se vor calcula ca pentru incaperile de

locuit. Latimea holurilor se recomanda sa fie de 2 ori mai mare decit adincimea.

5. O alta exigenta este asigurarea gradului de insorire. Pentru

locuinte insorirea trebuie sa fie 3 ore pe zi fara intrerupere, in timpul

echinoptiilor.Insolatia necesara se asigura prin orientarea respectiva a

cladirilor

6.Asigurarea confortului acustic se face in cladirile de locuit in 2 faze:

a) Protectia locuintelor de zgomotul exterior(noaptea 45dB la partea exterioara a geamului.ziua 55dB)

b) Protectia locuintelor de zgomotul interior(ascensorul si casa scari,conducta de gunoi,zgomotul de la conducte si instalatii tehnico-sanitare,zgomotul aerian si de

soc din incaperile vecine).

Lupta cu ascensorul,casa scarii,conducta de gunoi se face prin amplasarea in

calea raspindirii zgomotului a incaperilor auxiliare si a intrarilor in

apartament.Ascensorul nu poate avea nici o legatura rigida cu nici una din

constructiile cladirilor.Tevile se amplaseaza in cutii special sau in niste NISE

inchise executate in peretii portantii.

Lupta cu zgomotul de la instalatii tehnico-sanitare se face se face prin amplasarea

acestora numai in incaperii auxiliare.Pompele si alte instalatii sanitare se

amplaseaza numai la etajele tehnice si se fixeaza numai de constructiile cladirilor

numai prin intermediul garniturilor elastic.

Lupta cu zgomotul aerian si de soc se face prin metode constructive,in special

pentru respectarea legii maselor.(1 m.p.de constructive 400 kg reduce zgomotul cu 50 dB).

7.Frecventa schimbului de aer

In incaperilor de locuit trebuie sa fie asigurat un schimb de aer 3 3/ la un 1m.p in camera de zii

La bucatarie 60 3/ La baie ,wc 253/ La grup sanitary comun 503/

In bucatarie si grup sanitar schimbul de aer se face prin canale de vintilare de

forma dreptunghiulara sau tubulara sau prin oberlihte speciale.

La cladirile de locuit cu multe nivele se fac canale de vintelare comune,cu

racordarea acelueas canal cu cel putin un etaj.Un canal de ventilare poate

deservi:o bucatarie,WC,o camera de baie.

Viteza de circulatie maximala iarna este 0,05...0,07 m/s .si vara 0,1...0,15 m/s

nu trebuie sa depaseasca 0,2 m/s,reisind din aceste considerente se stabileste

inaltimea etajului in lumina(de la pardosea pina la tavan)pentru RM

2500.Dar ultimu etaj cu acoperis terasa trebu sa fia 2800(3000).

In casele de locuit Hetaj=2,8m(pentru cladiri cu 5-8 nivele),iar in zona 1 si 4

Hetaj 3m si mai marii.

8.Aerisirea locuintilor

(apartamentelor): 1. Aerisirea directa 2. Aerisirea directa prin

casa scarii

3. Aerisire unghiulara 4. Aerisirea directa prin

goluri de diferite nivele

5. Casa scarii 6. Corridor

BILETUL.2.Fundatii.Alcatuirea generala a

fundatiilor.Definitii clasificari.Izolarea hidrofuga a peretilor

subsolurilor pentru diferite cote ale apelor friatice.

Fundatie-subansamblu structural a constructiei amplasate in partea inferioara a

cladiri,care prea toate incarcarile provenite de la constructia amplasata sus si le

transmite terenurilor de fundare.

Fortele ce actioneaza asupra fundatiei:

1. Sarcina 2. Reactia elastic a pamintului 3. Impingerea lateral a pamintului 4. Incarcarile seismic si vibratiile orizontale 5. Forta de umflare a pamintului 6. Forta de vibrare 7. Temperature pamintului 8. Temperetura aerului din subsol 9. Umeditatea pamintului 10. Umeditatea aerului din subsol 11. Inpuritati aggressive din apa aer 12. Actiunile biologice

Fundatiile trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:

1. Sa posede capacitatea portanta necesara 2. Sa posede un grad de durabilitate cel putin egal cu cel al cladirii 3. Sa fie rezistente la alunecare si rasturnare 4. Sa fie rezistente la actiunea apelor freatice 5. Sa fie rezistente la actiunea substantelor chimice si biologice aggressive din apele freatice, pammint si aer

6. Sa fie tehnologice in executie 7. Sa fie economice

Fundatiile pot fi clasificate dupa:

1. Dupa adincimea de fundare: a. Fundatii directe (de mica adincime) b. Fundatii indirect

2. Dupa materialele utilizate sunt: a. Lemn- cu conditia ca cota apelor freatice este mai inalta decit pilotii b. Din zidarie din piatra naturala sau artificial c. Din beton ciclopiant (turnam beton si aruncam pietre) d. Din beton simplu fara armatura e. Din beton armat f. Turnat monolit pe loc g. Montate din elemente prefabricate h. Fundatii din constructii metalice

Fundatiile din materialele a. e. pot fi numai fundatii rigide. Fundatiile f.-h. sint fundatii elastic.

3. Dupa Solutia constructive fundatiile pot fi: a. Continuie ( fundatii executate sub forma de panglica sub toti peretii portanti sau autoportanti.)

b.Fundatii izolate sub stilpii structurii de rezistenta

c.Fundatii pe radier general (toate cladirile incepind cu 10 nivele trebuie sa fie

pe radier general)

d.Fundatii pe piloti ( daca nu au capacitate de fundare necesara ,ele sint fundatii

indirect de mare adincime.)

In cazul reliefului accidentat fundatia se face in trepte. Pentru terenurile de

fundare cu densitate mare inaltimea treptei poate fie gala cu lungimea,

respectinduse conditia ca l>1m; h

2. Beton ciclopian 3. Beton simplu 4. Beton armat

Dupa forma sectiuni transversal ele pot fii:

1. fundatii dreptunghiulare-unde latimea este aceeasi cu grosimea,cel mai mic

element din fundatie trebuie sa fie 13 ,C-retragerea fundatiei,B-latimea talpii fundatiei, -grosimea fundatiei,b-grosimea peretelui fundatiei.

2.Fundatie cu evozorie trapezoidala-la care trecerea de la grosimea peretelui la

talpa se face se face cu niste planuri inclinate

3 Fundatii in trepte- pot fi cu o treapta sau mai multe,latimea depinde de materialul folosit si -unghiul de repartizarea tensiunilor interioare.

Fundatii continu din elemente prefabricate:

1.cu pereti din zidarie portanta sau cu pereti si scheleti autoportanti:

talpa de fundatie trapezoidala

2.Fundatie prefabricate pentru cladirile din panourii marii,cladirile pe talpile de

fundatie se monteaza in panou de soclu.Talpa se pune descongestionat,unde la

sigur nu vor fi cutremure de pamint.

Izolatia hidrofuga a peretilor subsolului pentru diferite cote ale apelor freatice

Pentru a preveni efectele meteorologice ale aper asupra elementelor si constructiilor

aceasta se protejeaza prin hidroizolatie sau izolatie hidrofuga

Tipuri de izolatii hidroguga:

a) Izolatie rigide din betone si tencuiala cu grad ridicat de impearmibilitate ;

b) Izolatii metalice se realizeaza din foi metalice (otel,plumb,aluminiu) imbinate

prin lipire sau sudare;

c) Izolatii bituminoase care se impart :

1. Izolatii vopsite care se executa contra umeditatii naturale a pamintului la

fundatii si subsoluri sau ca bariera contra vapori laterare. Se realizeaza din bucati

din bitum dizolvate in benzina, particuli din bitum se aplica prin vopsire, stropire

sau vopsire;

2. Izolatii plastice se executa din particule bituminoase si carton sau pinza

bituminoasa;

3. Izolatie mixte ( bituminoase cu o izolatie metalica)

Cantitatea si calitatea hidroizolatiilor depinde de apele freatice.Pentru

excluderea patrunderi apelor freatice in subsol se folosesc 3 metode:

1.Cind cota apelor freatice poate sa ridice maxim 20 cm de la cota pardoselii

2.Cind cota apelor freatice variaza de la 200-800(pina la 1000)

3.Cind cota apelor freatice depaseste 1000

1.pardosea

2.hidroizolare verticala

3.Sapa de mortar

4Placa de beton

6.Zid de protectie de caramida

8.Pireu de beton 1-1.5 m.l

BILETUL.3.Constructiile in zonele seismic.Esenta

cutremurilor de pamint.Masuri de sistematizare si masurii

constructive antiseismice

In regiunile seismice este nevoie de proiectat cladiri simetrice, cu distribuirea

regulate a constructiilor si utilizarea rigiditatilor egale.

In cazurile cind cladirea are o forma complicata ea trebuie impartita in figure

simple cu ajutorul rosturilor antiseismice.

Una din cerintele principale la alcatuirea solutiilor prin sistematizarea spatiala este

ca peretii portanti trebuie sa fie prelungiti pe tot perimetrul cladirii.

La cladirile din zidarie se limiteza dimensiunile golurilor si spaletelor.

Scheme constructive in regiunile seismice.

In dependent de tipul principalelor elemente constructive, cladirile din punct de

vedere a seismicitatii se impart in 2 grupe:

1. Cladiri rigide 2. Cladiri flexibile Cladirile cu schema constructiva rigida:

a) Cladiri cu schelet si umplutura din blocuri mici de calcar. Acest tip dse utilizeaza destul de des in Moldova pentru cladirile pina la 9 nivele. In ele

sarcinile seismice sunt preluate atit de constructiile de beton armat cit si de peretii

din zidarie. La executarea acestei cladiri trebuie de luat in seama urmatoarele

reguli:

- Mai intii se zidesc peretii si ulterior se betoneaza stilpii peretilor. - Riglele si planseele este de droit de executat din beton armat monolit. Cind planseele dunt din placi prefabricate este necesar de utilizat placi special cu

indecele C. Marca blocurilor din calcar trebuie sa fie >M35 si marca mortarului >M50

b) Cladiri din panouri mari se utilizeaza pentru cladiri pina la 14 nivele si sunt de 2 tipuri:

- Figure - Cellular Rigiditatea cladirilor din panouri mari in mare parte depinde de calitatea rosturilor.

In Moldova se utilizeaza rosturi monolite care dupa cutremurul din 1976 si 1986

au demonstrate ca se comporta destul de bine.

c) Cladiri monolitecu pereti portanti monolii. Aceste cladiri sunt cele mai preferate pentru regiune seismica.

Cladiri cu schema constructiva flexibila. Exista de 2 tipuri.

a) Cu schelet complet b) Cu schelet interior (necomplet). In cladirile cu schelet complet distribuirea sarcinilor si rigiditatilor este relative

uniforma. Din punct de vedere al rezistentei contra cutremurilor de pamint mai

preferabile sunt cladirile cu cadre incrucisate. Cladirile cu schelet interior se

utilizeaza numai pentru cladirile cu 2 nivele.

Dupa modul de preluare a sarcinilor seismice cladirile cu schelet se impart in 3

grupe:

1. Cladiri in cadre rigide. Sarcinile vertical si orizontale sunt luate de toate elementele cladirii care sunt unite rigid intre ele.

Avantaje:

- Simplicitatea de executie. - Optimale economic

Dezavantaje:

- Elementele sunt incarcate diferit pe vertical. - Sunt sensibile la tasari neuniforme. 2. Cadre articulate cu contravintuiri.

Avantaje:

- Sunt excluse nodurile rigide. - Toate elementele orizontale sunt egale - Sunt posibile tasari neuniforme

Dezavantaje:

- Mai costisitoare - Contravintuirile micsoreaza spatiile libere

- In aceste cladiri sarcinile vertical sunt preluate de stilpi iar sarcinile orizontale de contravintuiri.

3.Cadre rigide cu contravintuiri. Se utilizeaza pentru

cladiri de mare inaltime.

Masuri de sistematizare si masuri constructive antiseismice.

La proiectarea cladirilor in zonele seismice este necesar de a utiliza materiale ,

constructii si scheme constructive care sa asigure o sarcina seismica minimala.

Pentru aceasta se folosesc urmatoarele procedee ingineresti:

a) Utilizarea pentru constructiile portante a materialelor usoare si rezistente. b) Utilizarea elementelor de inchidere suspendate. c) Majorarea flexibilitatii. d) In cladirile cu schema constructive rigida, micsorarea maxima a masei cladirei.

Pentru cladiri unicale se utilizeaza un sir de metode de adoptare a lor la actiuni

seismice:

a) Fundatii cu amortizare b) Fundatii pe role c) Centura alunecatoare pe fundatii d) Utilizarea stingatoarelor de oscilatii

Centuri antiseismice

Cercetarile executate in timpul cutremureleor de pamint au stabilit ca rigiditatea

cladirii in intregime, in mare parte depinde de rigiditatea planseelor.

Pentru a majora rezistenta cladirilor la cutremurile de pamint , la fiecare nivel pe

perimetrul planseelor se prevad centuri anitseismice care asigura urmatoarele

conditii:

1. Asigura rezistenta care nu permite peretilor sa se distruga la colturi si intersectii.

2. Nu permite peretilor de a se deforma cind oscileaza perpendicular planului lor.

3. Micsoreaza posibilitatea de cadere a blocurilor peretilor. 4. Niveleaza perioada oscilatiilor a constructiilor cu rigiditati diferite. 5. Asigura lucrul spatial al cladirii in intregime.

Centurile antiseismice permit de a utiliza rational capacitatea portanta a

constructiilor vertical la lovitura seismica.

Constructia centurilor antiseismice se executa din beton armat cu armaturile

continue. Cind planseele sunt monolite, centurile nu sunt obligatorii, cu conditia ca

planseele sunt unite rigid cu elementele veritcale portante.

In cladirile de panouri prefabricate deosebim 3 tipuri de centuri antiseismice:

Esenta cutremurilor de pamint

Pamantul, care se afla intr-o permanenta miscare, poseda o structura interna destul

de complicate.In acest context, continentele se deplaseaza continuu si lent

producand modificari ale scoartei terestre in urma acumularilor energetice n roci

si a eruptiilor vulcanice, generatoare de rupturi si prabusiri de amploare in

interiorul litosferei. Aceste fenomene se manifesta periodic in crusta terestra prin

miscari bruste si violente care sunt inregistrate la suprafata libera a terenului sub

forma cutremurelor de pamant.

Cu privire la sursa care genereaza cutremure puternice admit doua categorii de

mecanisme posibile de producere, si anume:

- cutremure vulcanice datorate eruptiilor vulcanice; - cutremure tectonice datorate unor modificari structurale importante ale scoartei terestre (insotite de fenomene de rupere de faliere).

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica, energia pe care o

elibereaza se extinde pe zone intinse de la suprafata terestra. Socul seismic se

produce ca urmare a unor fracturi ale scoartei care vin in contact intr-un plan mai

slab in care s-au acumulat in decursul timpului deformarii elastice extrem de mari.

Eliberarea brusca a energiei de deformare, transformata instantaneu in energie

cinetica, genereaza unde elastice care se propaga radial in toate directiile, iar prin

procese de reflexie i de refractie ajung la suprafata Pamantului. Punctul teoretic in care se produce ruptura initiala (in realitate exista o zona de fractura) se

numeste focar sau hipocentru.

Punctul situat la suprafata Pamantului, pe verticala focarului, poarta denumirea de

epicentrul cutremurului. Localizarea pozitiei focarului si epicentrului se obtine pe

baza prelucrarii inregistrarilor miscarii seismice in statii echipate cu aparatura

specifica.

In functie de pozitia focarulu, exprimata prin distanta pana la epicentru numita

adancime sau profunzime, cutremurele se clasifica astfel:

- Cutremure crustale (normale), avand focarul situat pana la 70 km adancime, se afla in limitele 0< H

momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga in toate directiile sub

forma unor unde elastice, denumite unde seismice. Aceste unde sunt de doua

categorii:

- Unde de adancime care pot fi de tip longitudinal sau de dilatatie (numite unde primare SI) si de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare S);

- Unde superficiale, de tip Raylegh (R) si Lowe (O) si unde lungi (L).

Undele seismice de adancime se produc in interiorul Pamantului si se transmit din

focar spre suprafata libera a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde

depind de caracteristicile geologice ale mediului si cresc cu adancimea.

In cazul undelor primare (SI - longitudinale), particulele materiale oscileaza in

directia propagarii, iar in cazul undelor secundare (S transversale), intr-un plan perpendicular pe directia propagarii. Intrucat directia de propagare devine aproape

verticala in vecinatatea suprafetei libere a terenului, undele S (transversale) produc

cele mai importante efecte inertiale asupra constructiilor. Amplitudinile miscarii

terenului scad pe masura departarii de epicentru, dar pot creste de la baza pana la

suprafata in cazul depozitelor geologice aluvionare si afanate. Energia

corespunzatoare perioadelor scurte se disipeaza, iar energia componentelor cu

perioade lungi devine predominanta, avand in vedere si rolul de filtru dinamic pe

care-l are mediul de propagare.

Biletul 4.Pereti cladirilor civile.Actiuni.Exigente atasare

peretilor.Clasificari.Alcatuirea peretilor din zidarie,caramida

si blocuri din piatra naturala si artificiala.

Zidaria se executa din urmatoarele materiale:

1. Blocuri mici din calcar lacustru(cotilet)

2. Blocuri mari din calcar lacustru

3. Caramida de argila arsa plina (caramida modulara )

4. Caramida perforata pentru pereti interior

5. Caramida cu goluri

6. Blocuri ceramice

Fortanul pentru constructii portante nu poate fi folosit, fiindca nu au gelivitatea

necesara nici pentru peretii exteriori. In zidarie blocurile ,pietrele se aseaza unele

linga altele formind rinduri orizontale suprapuse pe verticala pentru teserea

rosturilor. In zidarie pietrele pot fi :

1. Amplasate pe muchie

2. Pe cant pe latime in lungime

3. Pe latime in curmezis.

Suprafata exterioara a zidariei sa numeste parament,iar in fata vazuta se numeste

apareiaj.Dimensiunea vazuta pe apareiaj se numeste lungime iar dimensiunea pe

fata vazuta este coada. Un rind oriozontal de zidarie se numeste asiza. Distributia

pe verticala a asizelor se numeste elevatie.Rosturile pot fi :

1. Pline 2. Decorativ scoase inafara 3. Decorativ lasate inautru cu o dimensiune oarecare.

Zidaria poate fi realizata prin tesere in lant sau in mai multe rinduri. (nu mai mult

de 6)

Grosimea peretelui de zidarie.

Peretele din caramida poate fi intro caramida cu grosimea de 250 mm dintro

caramida si jumatate si din doua caramizi.

In zonele fara seismicitate pot fi executate zidariei mixte :

1. Caramizi si beton usor. 2. Caramizi cu umplutura 3. Caramizile cu

izolare termica

Rezistenta termica este termica. Aici poate fi : din placi eclise

metalice

de 2 ori mai mare decit in zgura, vata mineral,

variantele anterioare. Penoplastul

4. Cu goluri umplute .

Eclisele metalice se pun peste 5-6 rinduri (exemplele 1-3 , sunt folosite in RM ) .

Peretii din zidarie pot avea urmatoarele elemente :

1. Soclu

2. Goluri ptr usi si ferestre

3. Cornise

4. Parapete

Soclu reprezinta distanta de la cota 0.00 pina la cota terenului natural.

Izolarea hidrofuga nu trebuie sa fie mai mare decit pardoseaua . Cusacii sunt pe

caramizii cu h numai >100 mm. Pe cusaci se amplaseaza scinduri cu lamba si

cusac. Soclu trebuie facut cu oale de scoclu sau piata naturala. Partea de sus

trebuie limitata cu o piatra numita lacrimar ce intra in zidarie. Golul din zidarie se

acopera cu boiandrugi din:

1. Lemn

2. Piatra naturala

3. Caramida

4. Metal

5. Beton armat

Boiandrugii pot fi din beton armat, din elemnete prefabricate sau pot fi turnati

monolit .Cei mai raspinditi sunt buiandrugii din bare.

Pentru pereti autoportanti (a) si pentru incarcari mari (b)

In zonele cu seismicitatea 8 sau mai mult , boiandrugii se vor executa in

exclusivitate din beton si monolit si se vor comasa cu centuri antiseismice.

Cornisele reprezinta niste elemente ornamentale decorative ale peretilor amplasate

la partea superioara sub streasina sau de etaje, care ies inafara fatadei pentru

indepartarea apelor meteorice iar in al doilea rind avind functia de a sublinia

plastica fatadei.

Biletul 5.Cladiri din panouri marii prefabricate.Sisteme

constructive.Dezaxarii.Elemente componente.Acoperis cu

piod cal si rece.

Cladirile din panourii mari prefabricate (CPMP) se numesc constructii la care sunt alcatuite din elemente prefabricate,care inchid din exterior cel putin o

incapere pe vertical si una orizontala,iar din interior cel putin o incapere.

Elementele din plansee si toate celelalte constructii auxiliare (parapete de balcon,

corpurii de ventilare, scarii, grupe sanitare, ascensoare) se indeplinesc tot din

elemente prefabricate. Cladirile din PMP nu sunt sovetice,dar arhitectura e

sovetica,dar primile au fost construite in URSS de catre nemtii inainte de II raz.

mondial pentru a exclude lucru de manopera,initial erau facute din piatra calcar-

lacustru. Cele mai multe cladiri au fost in Anglia la ele lucrarile de finisare sunt mai

problematice.

Constructiile CPMR se face dupa serii tipice pentru fiecare tip de

cladire,elementele sunt de la aceeasi uzina, cu toate ca proiectele se fac de fiecare

data.

1. Sunt 3 serii de 143:

-seria 143 de Chisinau

-seria 143 de Cahul

-seria 143 de Drochia

2. Alt tip este seria 474

3. Seria 135 (caminul)

4. Seria 92 (Baltii)

5. Seria 98 (Tiraspol,Bender)

Scheme constructive

1. Tip fagure - pereti portanti sunt cei transversali si

pot fi cei interiori longitudionali

- traveia peretilor transversali este mica si

constanta 3.3.....3,6(mai rar 4,2) - pereti exteriori si autoportantii de aici

fac parte seria MS si seria 92

- este cea mai buna serie pentru zonele

seismice

2. Tip celular

-traveile mici sunt alterate cu traveile

marii

-schema constructiva simetrica in plan

-seria 135..3,5,6

-143 asemenea cu cea tip fagure

-elemente de planseu sunt pe cei

transversali ca si mai sus

-poate fi utilizat si pentru zonele seismice

Pentru zonele seismice pot fi utilizate

numai aceste 2 tipurii.

3. Tip cladiri inguste

- sunt pina la 5 nivele in zonele

seismice

- are diafragma 4. Tip cu pereti transversali portanti dispusii cu travee marii

-In zonele seismice se admit pina la 5 nivele

5. Sure cu 2 pereti transversalii portantii si cladiri inguste

- construite pentru refugiatii

Reguli:

1. Toate cladirile din panourii mari prefabricate trebuie sa aiba cel putin 3 pereti

structurali longitudionali (inclusiv 2 pereti longitudionali exteriori)

2. Toate structurile portante verticale trebuie sa fie contiunu pe tpata inaltimea

cladirii,de la fundatie pina la sarpanta sau pina la structura de rezistenta a invelitori.

3. Rigiditatea generala a cladirilor trebuie sa fie de valorii apropiate atit pe directie

longitudionala cit si pe directie verticala.

4. Planseile CPMP trebuie sa reprezinte o saiba rigida

CPMP lucreaza bine inpreuna,nu trebuie excluse unele piese,ele sunt mai durabile

decit cele din zidarie si cele turnate monolitfara insa excluderea unor piese.

Atentie Metalul cu betonul armat lucreaza prost. Dezaxari

Axele in Sistemul Unic Modular la cladirii din PMP:

1. Cazul cind pereti portantii sunt atit transversali cit si cei longitudionali

2. Cazul cind pereti portantii sunt cei transversali, iar cei longitudionali

autoportantii. 2* pentru pereti exteriori Este 100 pentru peretii cu grosimea

de 300 -350

Va fi 200 pentru peretii de 400

3. Rezolvarea colturilor

4. Rezolvarea rezolitelor (o portiune din camera este inafara, impreuna cu fatada)

5. Rezolvarea lojelor

1) acest perete din punct de vedere constructiv nu are nici o functie si poate fi

inlaturat fara nici o problema.

2) de obicei in acest colt apare mucegai.

3) acestea sunt folosite pentru a micsora umeditatea.

4) cateta triunghiului trebuie sa fiea egala cu grosimea peretelui exterior.

5) Pentru continuitatea peretilor exteriori se amplaseaza o rama care are si o

balustrada.

Incalzirea din interior a CPMP nu are nici un sens,cea mai eficienta este incalzirea

din exterior.

6) atunci cind este inafara e bine sa nu fie perfect lipita ci un gol pe unde sa circule

aerul.

La rosturile de deformare se pun 2 panouri.

Sueo,Renais ferestre termopan pentru case individuale care corespund standartelor

Acvila- pentru edifici publice

Elementele componente

1. Pereti exteriori pot fii:

a) tip covrig b) cu 2 goluri de zidarie c) cu gol din

zidarie mixt (la balcon)

Mai pot fii:

a) dintr-un singur strat (obligatoriu): 1- strat de finisare exterior(cu dale mici de teracota),sunt di BA de cheramzit

b)din 2 straturii

1- beton usor (izolatie termica)

b) din 3 straturii cind stratul de izolatie termica este introdusa in interior.

2. Pereti interiori - se indeplinesc din panouri de beton greu 120mm - pentru odaile unui

apartament

160mm - pentru apartamente, pentru

acustica tinind cont de legea masei nu

este greseala ca pereti interiori sa fie de

160 mm

Pentru pereti interiori avem

- panourii oarbe (fara gol de

zidarie)

- Panouri cu gol de zidarie(usa)

- Panou cu boiandrugi nu este cel pentru ferestre,el asigura

rigiditatea

- Panouri pentru pereti cu consola.

- Pentru zone neseismice.

3. Planseile. Planseile la CPMP sunt de 2 tipuri: a) fisii cu goluri longitudinale (ele pot avea rezemare numai pe 2 capete opuse)

b) dar mai des sunt utilizate sectiunile cu inima plina

100,120,140,160

Panourile prefabricate sunt de 3 tipurii: a) au rezemare pe 2 capete opuse

b) cu rezemare pe 3 capete opuse

c) cele cu rezemare pe canturi (pe 4 peretii)

4. Fundatiile ele se vor indeplini din talpiii prefabricate sau turnate monolit si

panouri de soclu. Zidaria pe blocurii nu

se admite. Panoul de soclu nu se lipeste

de fundatie. La cladirile cu 10 nivele si

mai mari, deasupra subsolului se toarna

monolit.

5. Sarpantele

1.

2. blocurii pentru rezemarea canalelor de evacuare a apelor

3. canale de captare si scurgere a apelor

4. chesoane pentru asternerea izolatiei hidrofuge

Aici asiguram continuitatea pe longitudionala:

1. contra triunghiurii metalice

2. foii de azbociment

6. Scarile. Se fac din paliere prefabricate si rampe prefabricate. Alte tipuri de scarii se folosec numai in

cazurii speciale

7. Ventilatie. Corpurile de ventilatie nu se fac in

pereti,ele reprezinta blocurii

aparte,fiecare corp are o singura gura de

aspiratie,un canal merge de sus pina in

jos.Corpurile de vintelare nu sunt fixate

rigid, sub corpurile de ventilare trebuie

sa fie executate fundatii.

- La pardoselile reci cosurile ies in afara

- La pardoselile calde ies in pod

8. Grupurile sanitare. La camera de baie peretii sunt executatii din beton de

ipsos cu tuf (ciment vulcanic). In CPMP

se interzic de executat din zidarie,trebu

din placi ca sa fie fixat de tavan,perete.

9. Cabina ascensorului. Tot se face din elemente prefabricate,din blocurii pe inaltimea unui etaj dar din beton armat nu pot avea nici o legatura rigida cu alte

elemente, are fundatie aparte si este turnata pe loc din beton. Balustradele,

balcoanele tot sunt din elemente prefabricate produse la aceeasi uzina.

Acoperisuri cu pod cald si rece.

Acoperisul subansamblu constructiv a cladiri,amplasate la partea eii superioara,inpreuna cu pereti exteriori.Si alte elemente ale infrastructurii,alcatuiesc

subsistemul elementelor de inchidere.

Acoperisurile pot fi: din punct de vedere higrotermic se deosebesc:

1. Acoperisuri cald, la care ntre straturile de izolatie termica si nvelitoare exista un volum de aer cu temperatura apropiata de cea a aerului exterior ;

Acoperisurii cu pod cald a-utilizabil b-vizitabil c- cu

mansarda

2. Acoperisuri reci, la care izolatia hidrofuga face corp comun cu straturile inferioare ale acoperisului . Acestea pot fi compacte sau

ventilate, n ultimul caz fiind prevazute cu o retea de canale care vin n

contact cu exteriorul.

Aoperisurii plate

a-nevintilat b-ventilat

1- planseu; 2- izolatie termica;3-invelitoare;4-retea de canale pentru aerare;5-strat de panta

Stratul de izolatie termica se dispune numai la acoperisurile care

limiteaza spatii ncalzite. Se realizeaza din materiale usoare, bune

izolatoare termic, cum ar fi: placi din betoane usoare; produse de vata

minerala; spume ntarite din mase plastice (polistiren expandat,

poliuretan etc.); diverse materiale granulare (zgura, granulit etc.).

Stratul termoizolant limiteaza schimbul de caldura ntre mediile pe

care le separa, dar n acelasi timp, grosimea si pozitia lui influenteaza

fenomenul de condens si de migratie a vaporilor de apa prin acoperis.

Pozitia optima a termoizolatiei este ct mai aproape de nvelitoare,

putnd fi dispusa sub aceasta sau suportul ei, functie de natura

materialului termoizolant. n acest fel acoperisul are o buna inertie

termica, iar straturile sale rigide sunt supuse la variatii mici de

temperatura, reducndu-se n acelasi timp si importanta fenomenului de

condensare. Grosimea termoizolatiei rezulta din calcul, depinznd de

zona climatica n care este amplasata cladirea si de anumiti factori care

caracterizeaza confortul si economia de energie.

INTREBAREA 6- Cladiri cu deschideri mari din cadre si

arcuri cu impingeri laterale.Bolti.Principii de alcatuire. Cladiri cu deschideri mari pot fi din:constructii plane si constructii spatiale

Constructii plane sunt:1.constructii plane fara impingeri laterale.Stilpii sunt introdusi in fundatie iar fermele

pe stilpi.

2.Constructii plane cu impingeri laterale sunt realizate sub forma de cadre si impingeri cu arcuri.

Rigide unite cu fundatia.

Rigide unite cu fundatia Cu 2 articulatii. Cu 3 articulatii

Cea mai raspindita deschidere este de 24,30m.Cea mai mare deschidere

de 46m din beton armat.

Parametrii cadrelor si arcurilor cu impingeri laterale:

Tipul constructiei Cadru

raportul L/ L /1

L /2

L /

L /1

L /2

Nr.de

articulatii

Fara

artic.

30 - - 40 - -

Cu2artic. 25 50 - 35 70 -

Cu

3artic.

20 40 40 30 60 60

Proprietati din beton armat-b=(1

2

1

4)

-inaltimea sectiunii le mai bune sunt considerate constructiile cu articulatii pentru excluderae impingerilor laterale pot fi folosite console sau arc butante.

Bolti-Constructiile in bolta pot fi considerate niste arcuri cu sectiune

inalta.Aceste constructii sunt indeplinite atit din beton armat cit si din

metal.

Boltile pot fi:Bolti netede

Bolti cu nervure

Bolti cupole

Bolti palate

Bolti cu cute

Unde sunt bolti multiple apar impingeri doar la margini si atunci se

pune perete exterior.

Biletul 7 .Planeele cldirilor civile

1. Condiii tehnice i clasificri 2. Planee pe grinzi de lemn 3. Planee pe grinzi din beton armat 4. Planee pe grinzi de metal 5. Planee din grinzi prefabricate cu goluri rotunde i panouri prefabricate 6. Planee turnate monolit. 1. Condiii tehnice i clasificri

Planeele sint subansamblurile structurilor cldirilor care mpart construcia pe vertical, sau o nchid pe aceasta la partea superioar, avnd totodat funcia de ransmite aciunile orizontale i verticale ce le revin construciilor portante verticale a cldirilor.

Structura planeului este alctuit din 3 componente:

- Structura de rezisten a planeului - Constrcia tavanului - Construcia pardoselei.

La proiectarea i construcia planeului trebuie s se in cont de urmatoarele condiii:

1. Condiia de responsabilitate

Grad de durabilitate

Grad de rezisten la foc 2. Condiii mecanice

Capacitate portant

Grad de oboseala

Grad de deforabilitate 3. Condiii fizice i sanitaroigienice

Rezistena la transfer de cldura

Rezistena acustic (rspndirea zgomotului)

Permeabilitatea la ap i la difuzia vaporilor

Igiena pardoselei i a tavanului 4. Condiii ecnomico- organizatorice

Consum ct mai redus de materiale

O modelare ct mai uniform

O tipizare i industrializare ct mai mare

Dupa funcie i poziie planeele pot fi: 1. Intermediare 2. Peste subsol 3. Tip teras, de pod, deasupra crora e arpanta (comasate cu nvelitoarea) 4. Carosabile, pe care pate urcuia transportul 5. Speciale

Actiunile ce solicita planseul:

1)Reazimul constructiei cladirii

2)Greutatea proprie

3)Incarcari de exploatare

4)Zgomotul de impact

5)Zgomotul aerian

6)Incarcari speciale

7)Fluxul termic (piederea de caldura)

8)Difuzia vaporilor de apa

9)Permeabilitatea la aer.

Dupa materialele utilizate planseele pot fi:

-din beton armat;

-din structuri metalice;

-din lemn;

-din zidare;

-mixte;

Dupa schema constructiva planseele pot fi:

1. Din elemente identice (placi, fisii, panouri,funzi)

2. Din elemente diferite (funzi si corpuri de umplutura)

Dupa modul de executie planseele pot fi:

1. Executate integral pe santier (turnate monolit)

2. Integral prefabricate

3. Partial prefabricate si partiel turnate monolit

2. Plansee pe grinzi de lemn

1- Podine din lemn 2- Ampluura din nisip ars 3- Ungere cu argila(izolatie hidrofuga) 4- Cusac 50...600 5- Pardosea

1- Scanduri de trecere 2- Constructia tavanului 3- Izolatie termica 4- Strat de protectie

Reazemarea grinzilor pe pereti

Grinda se aseaza pe un strat de mortar de poza. Desupra ancaperilor umede,

planseele pe grinz de lemn se fac aparente, adca, grinzile raman deschise.

Deasupra grinzilor se ndeplinete cu lamb cu grosimea de 50 mm. Deasupra scnduriise folosete tratri antiseptice. Apoi se pune 2 straturi de pnz bitumat, lipite pe mastice de bitum (smoala) deasupra se pune un strat de nivelare-ap de cimentcu grosimea de 25 cm, apoi un strat de mortar, apoi e aeaz plci (dale) de ceramic.

Trecerea courilor de fum pentru grinzi de lemn .

panglica de otel

Din panglica de oel se execut un reazem special.

25

140 120120

380

din material ignifug

cusaci

amestec de var si azbest

Spaiul de zidrie i construcia din lemn se va calftui cu amestec de var i azbest. Varul are rol de liant, azbestul este cel mai rezistent la cldur. Pardoselile se vor executa din material ignifuge pentru planeu pe etaj, pe grinzi, trebuie s avem scnduri carosabile.

Podina din lemn poate fi nlocuita cu plci de ipsos. Aceast variant practic nu-I posibil de realizat, dar nici nu e de dorit.

25

02

50

grinzi

3. Planee pe grinzi din beton armat.

Aceste planee pot fi realizate:

1) Cu plci de umplutur din ipsos. 2) Cu corpuri de umplutur din beton uor sau blocuri ceramice. 3) Cu corpuri de umplutur din beton uor i grinzi turnate monolit.

1) Cu plci de umplutur din ipsos.

parchet cusac

placi de ipsos

furara elastica

510

400

2. Cu corpuri de umplutura din beton usor

sapa de mortar izolatie O 6 A I

p. 150x150

Spatiul se umple cu niip de granulatie

fina, se 40

0

510

toarna un strat de beton care se armeaza cu o plasa

de armatura cu diametrul 6 A I si pasul 150x150.

3. Cu corpuri de umplutur din beton uor i grinzi turnate monolit.

Se instaleaza o plasa de metal apoi sebetoneaza. Monolitul se toarna pe etapesau tot odata. In calitate de umlutura sefolosesc blocuri din betn usor sauceramice.

Restul straturilor se efectuiaza ca variant precedent. In unele cazuri cind

lipsesc corpurile de umplutura se dispune pe mai multe grinzi alaturate.

pardoseatermoizolatie

umplutura

4. Planseu pe grinzi metalice

Acesta se folosesc foarte rar si pot fi din urmatoarele tipuri:

Profil dublu T:

pardosea

cauciuc

cusac

umplutura

Profilul dublu T poate fi inlocuit cu 2 profile U, plansele din grinzi metalice

pot utiliza si umplutura din ziare:

plasa de armatura

zgura

caramida

tavanul poate fi acoperit sau lasat pe conturi

5. Planseele din fisii prefabricate

Planseele prefabricate pot fi realizate din fisii cu goluri rotunde sau pondere

prefabricate.

1.00, 1.20, 1.50

(220/300,160)

Planseele prefabricate sunt marcate in felul urmator:

- incarcari ce nu depasesc 400-450 kg/m , pee le nu pot fi constructii, pereti despartitori.

C- cu incarcari maximale de 600 kg/m T- pentru incarcarile de 800 kg/m Prima cifra este lungimea intre axe

L0=(L-100),m

A 2 cifra este latimea

In fata poate fi scris 75 fisii, 85- gradul de seismicitate

este interzis aceasta asezare,

fiindca se rupe

200

centura seismica

200

minim

Panouri prefabricate- placi cu sectiunea plina cu grosimea de 100 si mai

mult. Ele pot fi asezate chiar pe o odaie intreaga.

100,120,160

Plansele din panouri prefabricate se folosesc la cladiri cu panouri mari.

6. Plansee turnate monolit

Acest fel de plansee au multe avantaje, unu din el ear fi ca se executa prin

santier.

1. Plansee turnate monolit sub forma de placa 4

00

2. Plansee turnate monolit cu grinzi dispuse intr-o singura directie

grinzi de consolidare 3. Plansee cu nervure dese 4. Plansee cu grinzi principale si grinzi auxiliare 5. Plansee de tip ciupearca

ele sunt folosite la

cladirile cu schelet

6. Plansee de tip dala

cind o placa se

aseaza pe 4 stilpi

7. Plansee chesonate

Biletul 8. Cladiri din panouri mari prefabricate.

Definiti,clasificarii,elemente componente.Rosturi

verticale si rosturi orizontale. Etansarea peretilor

exteriori si a rosturilor. Cladiri din panouri mari prefabricate-constructiile care sint alcatuite din

elemente prefabricate verticale care inchid din exterior cel putin o incapere pe

verticala si una pe orizontala, iar din interior cel putin o incapere.

Rosturi verticale si rosturi orizontale.

Rost vertical-imbinarea dintre panourile peretilor, fiind vazuta in sectiune

orizontala. Rosturile verticale se fac sub forma de stilpisori din beton armat turnat

monolit cu armatura longitudinala amplasata conform calcului si gradului de

seismicitate:

In consecinta avem cladiri turnate schelet cu panouri prefabricate.Imbinarile

peretilor pot fi de 4 tipuri pentru zonele nesesmice adica cu grad 6. Pentru zonele sesmice sunt adica cu 7 blocuri si mai mult sunt 2 metode de

imbinare:

Pentru zone nesesmice:

1.Imbinarea pentru sudura

Din panouri sunt scaose scoabe (1)Este unicul caz cind peretele interiortrece in

launtru si in aceasta parte se aseaza o piesa inglobata (2)cu o eclisa(3)bara de

armatura care se sudiaza cu capetele marginale iar cu mijlocul de aceasta pesa

inglobata.Ele se fac in 2 locuri joss i sus apoi tot acest spatiu se betoneaza si se

executa lucrarile de etansare.

2.Imbinarea pentru bucle (scoabe)

Din panoul peretelui sunt scoase bucle de montaj (1)apoi este pusa o pesa

inglobata cu gaura la mijloc (4)din peretele interior tot este scoasa o bucla de

montaj (5)apoi de asupra se monteaza cite o scoaba care uneste toate buclele si se

betoneaza.

3.Imbinarea pentru surceburi.

Panourile sunt cu niste pese inglobate cu bulon(7)care are filet apoi se imbraca un

cornier(8)care se prinde cu buloane.La peretele interior alta piesa inglobata sub

forma de placa(9)se prinde de cornier prin surubare apoi se betoneaza.

4.Imbinarea prin sisteme de autofixare.

Peretii au scoase niste console cu o teava unde teava este taiata15iar cealalta are o teava ca si prima dar cu un diametru mai mic.

-Nu este buna pentru zonele seismice.Toate aceste imbinari sunt greu de montat

si nu sunt foarte eficiente.

Pentru zonele seismice se folosesc:

1.Imbinarea romineasca pentru conditii seismice.

In acest caz din panourile peretilor exterior sunt scoase mustati de armature(1)cel

putin din 4 locuri pe vertical,tot asa si din peretele interior, aceste mustati se

prind cu eclise din bara de armature(2),la peretele interior mustatile sunt prinse

cu bucla de armature(3)sip e vertical se instaleaza 4 fire de armature cu

1218 Clasa A III in functie de seismicitate.

Aceasta metoda a fost folosita pentru I-a data de romani.Mai mult din jumatate de

cladire sunt cu 1fir de armatura.Toate imbinarile pot fi concentrate pe perimetru

sau pot fi distribuite.

Pentru zonele nesesmice imbinarile se fac in colturi iar pentru zonele seismice

imbinarile se fac pe perimetru.

Dupa forma geometrica imbinarile vertical pot fi:

1)cu rost neted

2)cu rost cu capat profilat(rost fara pene)

3)cu rost cu pene

1.Cu rost neted este nerezistent din punct de vedere al aderentii betonului.

2.Cu o adincitura e mai mare aderenta dar nu are cea dorita.

3.Rost cu pene. Avem si capa profilat si pene astfel apare aderenta elastic mai

buna.Nu se sudeaza armature astfel constructia este elastic. (Tot

ce este rigid se strica)

-Betonul di umplutura rosturilor trebuie sa fie cel putin cu o clasa mai superioara

decit betonul din care sunt executate panourile.

-Grupul sanitar nu este este constructia portanta si nu se leaga de panou. Rostul

mai include si alte elemente.

Alcatuirea constructiva a rosturilor orizontale.

Rosturile orizontale-sunt imbinariledintre panourileplanseului si peretilor vazute

in sectiune.Incarcarile se transmit de la constructia superioara la cea inferioara.

Imbinarile orizontale (IO)pot fi realizate pentru urmatoarele metode:

1.prin contact:transmiterea se face perete-perete.

2.Imbinarea prin platform:are loc cind incarcarilese transmit prin intermediul

elementului de planseu

3.Imbinare mixta.

4.Imbinare turnata monolit pentru zonele seismice.

Fragment din plan

Uneori armatura este amplasata vertical:

Etansarea(ermetizarea) peretilor exteriori si a rosturilor

Excluderea infiltratiilor de apa din cimpul panourilor se face prin metodele:

1.Placarea suprafetei exterioare cu dale ceramice mici amplasate deasupra unei

plase de armatura cu diametre dese.

2.Acoperirea fetelor exterioare a panourilor cu chituri si vopsele elasitice

deasupra uinui strat de finisare de mortar de ciment armat cu plase de armatura cu

ochiuri dese si diametre mici.

3.Tratarea fetelor exterioare a peretilor cu pelicule hidrofuge.

4.Prelucrarea fetelor exterioare cu substante rasinoase, faza de reconstructie.

Pentru excluderea infiltratiilor de umiditate prin rosturi se foloseste ermetizarea

acestora prin sisteme cu rosturi deschise.

I.Etansarea cu rost inchis

1.Strat de pinza bitumata (ruberoid sau alt material cu prorietati identice); 2.Strat de izolatie termica;

3.Beton de monolitizare;

4.Strat de etansare si izolare termica (jgut de porozol);

5.Rostul se inchide prin calafatuire cu chit elastic.

Etansarea cu rost inchis este buna pentru zonele cu clima temperata.

Dezavantaj-termenul de exploatare nu depaseste 5 ani,

Excluderea partiala a neajunsului poate fi pentru zonele tropicale prin folosirea

etansarii cu rost deschis.

II.Etansarea cu rost deschis

1.Strat de pinza bitumata (ruberoid sau alt material cu prorietati identice); 2.Strat de izolatie termica;

3.Beton de monolitizare;

4.Strat de mortar (PVA);

5.In spate se aseaza un lacrimar (cornier);

6.Panglica de evacuare a apei din rost;

7.Panglica elastica de etansare.

Pentru zonele cu umiditate excesiva pot fi folosite sisteme de etansare cu 2 goluri

de decompresie (drenaj), unul in spatele celuilalt.

Bilet 9.Structuri cu deschideri mari :pinze subtiri,cupole,

pinze cutate. Structuri spatiale cu pereti subtiri se numesc constructiile forma carora le

asigura rigiditatea si permite micsorarea pina la minim 3-5 cm a grosimii.

Aceste structure sunt reprezentate de constructii in pinze subtiri si constructii

cutate.

Se numesc constructii cu pinze subtiri corpurile geometrice marginite de

suprafete curbe grosimea carora este cu mult mai mica in comparative cu

celelalte dimensiuni.

Se numesc constructii cutate corpurile geometrice alcatuite din placi subtiri

unite rigid intre ele sub un unghi oarecare.

Pinze subtiri

1. Pinza subtire cilindrica

2. Pinza subtire conoidala

3. Pinza subtire conica-orizontala

4 Pinza subtire conica verticala

Pinze subtiri cu curbura pozitiva

1. Bolta cu curbura dubla (bolta in leagan)

2. tor

3. bolta sferica

4.bolta cu pandative

Pinze subtiri cu curbura negative

1. Paraboloid hiperbolic prismatic

2. Paraboloid hiperbolic cilindric

3. In forma de pilnie

Cele mai raspindite constructii in care se utilizeaza pinzile subtiri sunt boltile.

Exista urmatoarele tipuri de bolti:

1. Cu deschidere mare

2. Cu unghi multiplu

3. Reticulara

unde 5- element prefabricat

Elemente cutate

Cutele spre deosebire de bolti sunt alcatuite din pinze subtiri plane unite rigid

intre ele sub diferite unghiuri. Daca sectiunea cutelor ramine aceeasi de la

reazem pin ala reazem suprafata intinsa se numeste cuta prismatica. Deosebim 2

tipuri de cute prismatice.

1 Suprafata cutata in dinti de fierestrau

2 Suprafata cutata in dinti in trapez

3 Suprafata cutata in triunghi

Suprafata in cute cu fund plat

In practica se mai intilnesc diferite tipuri de bolti executate cu ajutorul cutelor

(complexul olimpic)

Biletul 10. Acoperisurii. Actuni, definiti, clasificari. Soproane

din lemn pe scaune. Detalii.

15.Acoperisuri. Actiuni. Exigente atasaste acoperisurilor. Clasificarea

acoperisurilor. Invelitori din lemn, elemente ceramice, tabla de tinichea.

Acoperi - reprezint subansamblul constructiv al cldirii, amplasate la partea ei superioar care mpreun cu pereii exteriori i alte elemente ale infrastructurii, alctuite subsistemului elementelor de nchidere.

12

1

2

3

5

10 6

7

8

4 9

Acoperiurile sunt alctuite din 2 pri:

1. Structura de rezisten numit arpant; 2. Structura de nchidere numit nvelitoare.

Aciunile ce solicit acoperiul sunt:

1. Greutatea proprie.

2. ncrcri temporare (zpad, ncrcri de reparare). 3. Presiunea vntului. 4. Aspiraia vntului. 5. 6. Tensiunile termice.

7. Umiditatea provocat de precipitaii atmosferice. 8. Aciunile agresive ale mediului nconjurtor. 9. Iradiaia solar. 10. Difuzia vaporilor de ap din interior.

Acoperiurile s corespund urmtoarelor exigene:

1. S posede durabilitatea necesar. 2. S posede capacitatea portant i stabilitatea necesar. 3. S posede grad de rezistenm (termic corespunztor) la foc, corespunztor

construciei pe care o acoper. 4. S posede grad de permiabilitate (la ap) necesar. 5. S posede grad de rezisten termic corespunztor. 6. S fie rezistent la aciunile chimice i biologice ale mediului nconjurtor. 7. S posede un grad nalt de industrializare (puin lucru pe antier). 8. S posede un aspect artistic.

Acoperiurile sunt alctuite in urmtoarele straturi (de sus n jos).

1. nvelitoare (protecie hidrofug). 2. Izolare termic. 3. Barier contra vaporilor. 4. Construcia de nchidere a ultimului etaj.

Ele mai au i unele elemente accesorii:

1. Elemente pentru capacitatea i evacuarea a apelor meteorice. 2. Elemente de nchidere perimetral. 3. Elemente de iluminarea i ventilare a podului etc.

4.

Frontonul este peretele cuprins intre dou pante.

Dup form acoperiurile pot fi:

1. Cu suprafee curbe:

coamapantaversantapa

dolie

streasina

picuratoare

fronton

a. Cu curbur simpl sau cilindric b. De dubl curbur c. Din intersecii de elemente curbe

2. Acoperiuri cu suprafee plane nclinate:

a) cu o singur pant b) in 2 pante

c) in 2 pante tip set (dini de ferestru) d) in 4 sau mai multe pante

e) cu frnturi de pante

f) acoperiuri tip turn

g) acoperiuri in pante mici

Cele mai rspndite snt tip teras cu pante foarte mici, sunt tip teras datori pantei foarte mici, pe ele se poate circula liber.

a. b.

c.

e.

f.

g.

Acoperiurile pot fi: 1) Cu pod cald (ncepnd cu 10 nivele sint obligatorii) 2) Cu pod rece Acoperisul subansamblu constructiv a cladiri,amplasate la partea eii

superioara,inpreuna cu pereti exteriori.Si alte elemente ale

infrastructurii,alcatuiesc subsistemul elementelor de inchidere.

Acoperisurile pot fi: din punct de vedere higrotermic se deosebesc:

3. Acoperisuri reci, la care ntre straturile de izolatie termica si nvelitoare exista un volum de aer cu temperatura apropiata de cea a

aerului exterior ;

Acoperisurii cu pod a-utilizabil b-vizitabil c- cu mansarda

4. Acoperisuri calde, la care izolatia hidrofuga face corp comun cu straturile inferioare ale acoperisului . Acestea pot fi compacte sau

ventilate, n ultimul caz fiind prevazute cu o retea de canale care vin n

contact cu exteriorul.

Aoperisurii plate

a-nevintilat b-ventilat

2- planseu; 2- izolatie termica;3-invelitoare;4-retea de canale pentru aerare;5-strat de panta

3-

Acoperiuri cu sarpanta din lemn. Ele pot fi:

a) cu arpant din lemn pe scaune b) cu arpante din ferme c) cu arpante din grinzi cu inim plin

b. arpante sub form de ferme folosite pentru deschideri mari

3. Acoperiuri tip teras; se fac pentru orice tip de cldiri cu orice nalime.

a. Acoperiuri neventilate cnd toate straturile sunt amplasate peste planeul ultimului nivel.

b. Acoperiuri tip teras neventilate

La acoperiurile tip teras nu se pune izolaia. La acoperiurile ventilate dac circulaia aerului e mare, se face balustrad pentru circuitul de aer. La acoperiurile ventilate bariera contra vaporilor poate lipsi. a. dac i 2,5%, izolaia hidrofug va fi realizat din cel puin 4 straturi.

b. dac 2,5 i 5%, stratul se va realiza din (pnz bitumat, hidroizolaii) din 3 straturi. c. dac i 5%, izolaia hidrofug se va realize din 2 straturi.

6 m 12 m

lemn

metal

>40-45 cm1.20 m

coloana de

evacuare a

apelor meteorice

i=2.5%

1. Invelitori din elemente de azbociment. 2. Invelitori din foi ondulate de azbociment 3. Olanele semituburi 4. Tigla profilata (solzi) 5. Invelitori din tabla de tinichea 6. Invelitori din tabla cutata

INTREBAREA 11 Cladiri cu pereti din beton armat

monolit.Alcatuirea planseelor cladirilor cu pereti din beton

armat monolit. Cladirile din beton armat turnat monolit se realizeaza dupa sistemul constructive

cu pereti portanti sau sistemul constructive cu schelet portant. Dupa destinatie si

marimea incaperilor cladirilor din beton armat, turnat monolit se impart in :

1. Pereti portanti continuii pe toata inaltimea cladirii, orice perete de fundatie va fi turnat pina la acoperis;

2. Cladiri cu pereti turnati monolit amplasati pe diferite axe la diferite nivele;

3. Cu schelet monolit regulat

4. Cu schelet monolit neregulat pe vertical

Imbinariledintre peretii interior si exterior pot fi de 3 tipuri:

1. Pe capat 2. Frontale 3. Combinate 1. Pe capat: mai intii se executa peretele interior din beton greu.

2. Frontal: se executa peretele exterior apoi cel interior

3. Combinate: Executarea peretilor se face concomitant din beton armat turnat monolit.

Planseele cladirilor cu pereti turnati monolit.

1. Imbinare prin contact 2. Imbinare prin platform 3. Imbinare combinata

1. La peretele exterior betonul planseului in acest caz se va turna in jur de 20 mm, ca sa nu fie pierderi de caldura. La pereti interior planseele pot fi turnate fara

intrerupere.

2. Partial turnat monolit partial prefabricat pentru peretele exterior nu turnam betonul planseului pina la marginea peretelui.

3. Cu plansee prefabricate. Planseele prefabricate pot fi din fisii cu goluri rotunde si cu sectiune plina. Aceste panouri au la capat cite o adincitura,

rezemarea nu trebuie sa fie>120 mm. Din partea superioara sunt lasate mustati de

armature. In mod obligatoriu pe perimetrul peretilor se va amplasa o carcasa

plana, trebuie de prins panou de panou. Principala legatura este de sus dar trebuie

facuta sic ea de jos. Trebuie intarita prin sudura apoi se monolitizeaza.

Imbinarea prin eclise:

Mustatile sunt aceleasi ca si la interior. Daca peretele exterior este portant la

exterior va fi montata o carcasa spatial. La interior vor fi 4 fire de armature care se

prind cu 2 eclise.

Plansee cu fasii din goluri rotunde:

Peste tot sarcina se transmite de la perete la perete. Mortarul de baza nu se

utilizeaza fiindca la faza de montaj betonul nu este intarit complet.

Cladirile cu pereti turnati monolit pot fi realizate pentru urmatoarele metode:

1. Cu pereti turnati monolit interior si exterior, realizati in cofraje glisante ( toti peretii pe care ii avem) in acest fel se toarna marimea unui etaj intr-o zi cofrajele

se ridica treptat.

Planseele

a. Planseele sunt turnate monolit si sint realizate in cofraje de jos in sus. Dup ace s-au construit peretii, se monteaza cofrajul si se toarna planseul dupa uscare,

cofrajul se ridica mai sus. Ca exemplu: cladirile cu 16 nivele de pe Dacia au fost

turnate in 22 zile, dar date in exploatare timp de un an.

b. Cu planseu turnate monolit realizate in cofraje de inventor de sus in jos c. Cu plansee prefabricate monolite de jos in sus. Din Chisinau toate sunt facute

astfel. Planseele se reazema pe firele de armature din perete.

2. Cu pereti transversali si de fronton portanti, plansee turnate in cofraje spatial mobile, retrase frontal sau in cofraje din panouri mari.

Peretii longitudinali interior se toarna monolit odata cu cei transversali, iar peretii

longitudinali exterior se indeplinesc :

a. Din beton armat turnat monolit b. Din zidarie c. Din panouri mari prefabricate d. Din BCA Executarea peretilor se face concomitant cu cea a planseelor.

Alta metoda este aceasta: Mai intii se toarna peretii, dupa intarirea betonului se

monteaza cofrajul planseului si se toarna planseului monolit sau prefabricat.

3. Cu pereti interior turnati monolit si exterior turnati monolit sau partial prefabricate in cofraje spatial retrase in sus.

Aici planseele se indeplinesc din elemente prefabricate sau partial prefabricate.

4. Cu pereti exterior si interior turnati in cofraje spatial glesante pe nivele si plansee prefabricate sau partial prefabricate. Cofrajul se ridica treptat apoi se

toarna planseul.

5.Ca pereti interior turnati in cofraje de inventor, pereti exterior longitudinali

prefabricate sau din zidarie si plansee prefabricate, sau din zidarie si plansee

prefabricate sau partial prefabricate.

Peretii principali sunt cei transversali, este buna pentru zonele seismic. Iar peretii

exterior sunt turnati monolit. Planseele se monteaza. Exemple sunt: Caminul de pe

str Studentilor.

5. Cu nucleele monolite de rigidizare, schelet prefabricat si plansee prefabricate.

Mijlocul turnat monolit iar in jurul ei schelet. De obicei se executa la cladirile de

mare inaltime.

6. Cu nucleu portant sau de rigidizare, turnat monolit, schelet prefabricat si plansee turnate monolit realizate prin metoda planseelor liftate sau prin metoda

etajelor liftate. Nucleul ramine ca in cazul precedent(6), apoi se ridica numai

scheletul, numai stilpii fara planseu. La nivelul de lucru se executa planseul

ultimului etaj si se ridica in pozitia de proiect ( de acest fel sunt in Lituania si

America). Sunt cu 30- 40 % mai scumpi decit cele obisnuite. Se realizeaza in

locuri inghesuite.

Biletul 12.Cladiri de utilitate publica.Schema de

sistematizare:cu corridor,in afilda,in Sali,combinata.Masuri

antiincendiare

Principiile generale de proiectare a cladirilor de utilitate public

1 Difinitii si clasificar

2 Exigente generale atasate edificiilor publice

3 Structura de sistematizare spatiala

4 Elemente functionale.Principii generale

5 Masuri anteincendiare

1 Cladirile civile destinate altor obiective decat de locuit si in ele nu se produc nimic.

Cladirile de utilitate publica se impart in 36 de clase:

1 Cladirile institutiilor de invatamint,educatie si perfectionarea.

2 Cladirile institutiilor prescolare de timp general (case, gradinite ) curative (

gradinite pentru copii bolnavi )

specializate si comasate cu scoala primara.

3 Internatele pentru copii (cu scoala)si combinatele de pregatire profesionala.

4 Scolile polivalente(de meserie)si institutiile de perfectionare a cadrelor

muncitoresti.

5 Cladirile institutiilor de invatamint preuniversitar.

6 Cladirile institutiilor de invatamint superior.

7 Cladirile institutiilot de instruire continua.

8 Cladirile institutiilor pentru activitati extrascolare.

9 Cladirile institutiilor de cercetari stiintifice ale organizatiilor sociale si cladirile

admenistrative civile(primarii,procuratura,guvernul,presidentia)

10 Cladirile institutiilor de ocrotire a sanatatii si odihna(sanatorii)

11 Cladirie spitalelor,policlinicilor,farmaciilor si spitalelor

balneoclimatorice(sanatorii specializate).

12 Cladirile sanatatilor si profilactoriilor.

13 Cladirile institutiilor de turism si odihna.

14 Cladirile institutiilor sportive si sportului de masa publica.

15 Terenuri sportive si stadioane.

16 Cladirile stadioanelor acoperite.

17 Complexe sportive.

18 Cladirile institutiilor de cultura (caselor de cultura sia salelor de spectacol).

19 Cladirile bibliotecilor.

20 Cladirile muzeelor si centrelor expozitionale.

21 Cladirile cluburilor.

22 Cladirile teatrelor,cinematografelor,salilor de concerte.

23 Cladirile institutiilor de comert,alimentatie publica si deservire sociala a

populatiei.

24 Cladirile institutiilor de comert.

25 Cladirile institutiilor de invatamint preuniversitar.

26 Cladirile institutiilor de comert public.

27 Cladirile institutiilor de transport(parcul de autobuze).

28 Cladirile tuturor tipurilor de gari(porturi,aeroporturi).

29 Cladirile pentru deservirea pasagerilor (case de bilete,agentii de bilete).

30 Cladirile serviciilor comunale (inafara de sectiile de productie).

31 Cladirile serviciilor oficiale (case de nunti)

32 Cladirile serviciilor de exploatare a locuintelor () 33 Cladirile hotelurilor modelurilor kampingurilor.

34 Cladirile viceilor publice.

35 Cladirile serviciilor antiincendiare.

36 Cladirile multifunctionale.

2 Exigente generale.

Cladirile de utilitate publica a urmatoarelor particularitati:

a)Diversitatea proceselor functionale in diferite cladiri si in interiorul unei cladiri.

b)Concentrarea concomitenta in cladirile de utilitate publica a unui numar mare de

oameni.

c)Pericol mare de izbucnire a incendiilor.

d)Diferite exigente sanitaroigienice pentru diferite cladiri de utilitate publica si

diferite exigente sanitaroigienice pentru unele incaperi ale cladirilor de utilitate

publica.

e)Prezenta intr-o cladire a incaperilor de diferite dimensiuni si de diferite forme.

f)Ocuparea de catre caile de comunicatie orizontale si verticale a unei

suprafete,forme mari,pina la 50% din aria totala desfasurat.

g)Solutiile constructive posibile.

h)Rolul dominant al cladirilor de utilitate publica a ansamblelor urbane.

Edificiile publice trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:

1 Exigente fizico-tehnice:

a)Exigente fata de mediul artificial din cladire (temperatura

aerului,umeditatea,frecventa schimbului de caldura)

b)mediul aerian

c)regimul de iluminare

d)regimul acustic

2 Exigente tenice:

a)Cerintele fata de realizarea materiala a cladirii din ce material poate fi facuta.

b)Cerinte fata de capacitate portanta a fiecarui element din cladire si a cladirii in

intregime.

c)Cerinte fata de calitatea fiecarui element si a cladirii in intregime.

d)Cerinte fata de durabilitatea fiecarui element si a cladirii in intregime.

e)Cerinte fata de utilajul tehnic si tehnico-sanitara.

f)Cerinte fata de securitatea antiincendiara.

g)Cerinte fata de (utilajul)aspectul si tipul elementelor de inchidere interioara.

3 Exigente estetice (artistice arhitecturale)

a)Exigente fata de aspectul exterior.

b)Exigente fata de locul in ansamblul urban.

c)Exigente fata de interioarele cladiri date.

3.Structura de stitematizare spatiala.

Deoarece procesul functional pentru cladirile de utilitate publica reprezinta elementul

de bazainainte de inceperea procesului de proiectare se elaboreaza schema

functionala detaliata.Pentru elaborarea schemei functionale de baza se determina

procesul functional auxiliar si complimentar si legatura dintre aceste grupuri In baza schemeiprincipale de

baza se elaboreaza Schema principala detaliata.

Se face analiza pe incaperi.

Odata cu elaborarea schemei se stabileste schema de sistematizare arhitecturala a

cladirii.Toate cladirile de utilitate publica pot fi executate in conformitate cu

urmatoarele scheme de sistematizare arhitecturala.

1)Scheme cu coridor central sau lateral si incaperi de formasi dimensiuni

identice.Acestea

sunt cladirile scolilor si institutiilor de proiectare,

cladiri administrative.

2)Schema celulara.Incaperile cu dimensiuni identice sunt pe perimetru iar centrul

pe comunicatii in cadrul etajelor.Aceste edificii

sunt cladiri administrative,berouri de

proiectari,studieri,centre stiincifice,

organe guvernamentale.

amfilata neregulata

3 Schema in amfilare.

Cladire in care accesul dinstr-o incapere in alta se

face dintr-o incapere in alta.

Este caracteristic pentru cladirile oficiale.

a)In palatele prezidentiale (oaspetele trece printr-un sir de incaperi)

b)cladirile muzeelor,centrelor compozitionale.

4 Schema in sali,cladiri la care baza o reprezinta o sala si in

prejurul ei celelalte incaperi,cinematograf.

Alimentati

a

Instruiere

Deservire

Administratia

Aceste sunt cinematografele,teatrele,casa de cultura.

5 Schema de sistematizare in pavilioane.

Ea reprezinta o cladire alcatuita din cateva pavilioane unite intr-un

complex comun prin intermediul unor pasaje.(pavilioane)

Blocul Nr. 9 este numit si el pavilion.

Pavilionul este o constructie aparte unita cu alte cladiri prin pasaj.

6 Schema de sistematizare combinate. Facultate

coridor

aule