ROMÂNIATRIBUNALUL PRAHOVA

RAPORTUL DE BILANŢ AL TRIBUNALULUI PRAHOVA ŞI

AL JUDECĂTORIILOR DIN RAZA SA TERITORIALĂ, AFERENT ANULUI 2008

IANUARIE 2009CUPRINS:

CAPITOLUL I- Prezentarea generală a instanţei............................pag.5

CAPITOLUL II-Analiza activităţii instanţei -Aspecte cantitative

Secţiunea 2.1 Volumul de activitate

2.1.1 Volumul total de activitate.............................................pag.6

2.1.2 Volumul de activitate pe materii.....................................pag.9

Secţiunea 2.2 Operativitatea

2.2.1 Indicele general de operativitate a instanţei....................pag.10

2.2.2 Operativitatea pe materii..............................................pag.13

2.2.3 Operativitatea pe judecător...........................................pag.14

Secţiunea 2.3 Încărcătura pe judecător

2.3.1 Numărul mediu de dosare pe rolul fiecărui judecător........pag.14

2.3.2 Numărul mediu de dosare soluţionate de fiecare judecător.....................................................................................pag.15

1

Secţiunea 2.4 Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei în anul 2008. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse.....................................................................pag.16

CAPITOLUL III- Analiza calitativă a activităţii instanţei

Secţiunea 3.1 Efectele modificărilor legislative survenite în anul 2008 asupra activităţii instanţei .............................................pag.17

Secţiunea 3.2 Aplicarea prevederilor legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor şi funcţionarea sistemului informatic de repartizare.................................................................................pag20.

Secţiunea 3.3 Durata de soluţionare a cauzelor..............pag23.

Secţiunea 3.4 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

3.4.1 Situaţia completelor/secţiilor specializate. Impactul funcţionării acestora activităţii instanţei............................................................pag.25

3.4.2 Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor, atât la nivel centralizat, cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei.......................................................................................pag.27

Secţiunea 3.5 Indici de calitate

3.5.1 Ponderea atacabilităţii hotărârilor..............................pag.29

3.5.2 Indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac................................................................................pag.30

2

3.5.3 Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor.......................................................................pag.32

Secţiunea 3.6 Măsuri privind unificarea practicii judiciare luate la nivelul instanţei........................................................................pag33.

Secţiunea 3.7 Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, astfel cum sunt interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în activitatea judecătorilor instanţei......................................pag.35

Secţiunea 3.8 Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională.........................................................................pag.36

Secţiunea 3.9 Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie şi măsurile luate la nivelul instanţei pentru creşterea gradului de transparenţă a funcţionării acesteia.................................................................pag.37

Secţiunea 3.10 Progrese înregistrate în domeniul justiţiei pentru minori şi a protecţiei drepturilor copilului..............................pag.41

Secţiunea 3.11 Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi ale Legii nr. 677/2001...............................................................pag.42

3

Secţiunea 3.12 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei...................................................................................pag.45

Secţiunea 3.13 Măsuri luate de instanţă privind degrevarea judecătorilor de sarcini auxiliare.............................................pag.49

Secţiunea 3.14 Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora....................................................................................pag.50

CAPITOLUL IV- Gestionarea resurselor

Secţiunea 4.1 Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2007.................................................................................pag.53

Secţiunea 4.2 Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2007.................................................................................pag.57

Secţiunea 4.3 Analiza procedurii de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor desfăşurată în anul 2008 ........... pag. 62

Secţiunea 4.4 Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate şi posibilele măsuri de remediere a acestora.................................................................................... pag. 64

CAPITOLUL V- Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilă

4

Secţiunea 5.1 Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii............................................................................pag.66

Secţiunea 5.2 Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător...........................................................................pag.68

Secţiunea 5.3 Raporturile cu baroul de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari......................................................................pag.69

Secţiunea 5.4 Raporturile cu mass-media, precum şi cu justiţiabilii..............................................................................pag.70

CAPITOLUL VI- Concluzii.........................................................pag.73

ANEXE

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI

5

Tribunalul Prahova este o instanţă cu personalitate juridică, cu sediul în Municipiul Ploieşti, str. Gheorghe Lazăr, nr.6, judeţ Prahova, funcţionând în baza Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi, în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/22.09.2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/ 28.10.2005.

Primele atestări documentare ale Tribunalului din Ploieşti, datează încă din anul 1838, numindu-se la acea epocă „ Judecătoria Judeţului Prahova” cu sediul în Ploieşti, functionand ulterior în cladiri închiriate până în anul1878, cand s-a mutat în localul propriu construit de Arhitectul Toma N.Socolescu.

Din anul 1933 a inceput sa functioneze în noul Palat al Justitiei, unde a rămas timp de doua decenii, până cand acesta a fost transformat în Palat al Culturii, oferindu-i-se actualul sediu.

Clădirea în care îşi desfăşoară la momentul actual activitatea Tribunalul Prahova (şi Judecătoria Ploieşti) a fost construită între anii 1934–1946, iniţial adăpostind Administraţia Financiară Teritorială Ploieşti.

Clădirea a fost proiectată de arhitect State Ciortan, director la acea vreme al Serviciului de Arhitectură din Ministerul de Finanţe, prin adoptarea unui proiect tip pentru sediile administraţiei financiare şi al percepţiilor, fiind amplasată în zona centrală a oraşului, între străzile Mihai Bravu, Gheorghe Lazăr şi Dr.Bagdazar.

Cladirea apartine stilului neoromânesc si aminteste în mare parte de opera arhitectului Petre Antonescu. Pentru intrarea principala s-a creat o faţada îngustă si înaltă în care s-a practicat o usa ce apartine atat demisolului înalt, cat si parterului, iar deasupra intrarii, retrasa treptat sub o arcada, e afla usa-fereastra a micului balcon care marcheaza etajul.

În sfârşit, deasupra acesteia, dominând întreaga cladire, se ridica un foisor cu rol ornamental, având trei coloane sprijinite pe arcade de fiecare parte, cladirea nefiind nici pe departe simetrica.

De altfel, construcţia arătată constituie unul din edificiile reprezentative ale municipiului, aflându-se pe Lista monumentelor istorice întocmită de către Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit Legii nr. 422/2001 republicată privind protejarea monumentelor istorice.

6

M.Sevastos în „ Monografia oraşului Ploieşti” apărută în anul 1937, precizează că „cea mai veche instituţie juridică din Ploieşti este Tribunalul”.

Această construcţie se află într-o stare de degradare avansată, procedându-se la încadrarea sa în gradul seismic R1, ceea ce a determinat declanşarea procedurii de punere în siguranţă încă din anul 2003, dar nici până la nivelul lunii decembrie a anului 2008 lucrările de consolidare nu au fost efectiv începute şi nici nu s-a deschis vreo linie de credit, deşi s-a obţinut un împrumut extern de la Banca Mondială pentru finanţarea executării acestor lucrări.

Tribunalul Prahova poartă această denumire de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, când i s-a conferit competenţa materială de a judeca în primă instanţă, ca instanţă de apel şi ca instanţă de recurs. Anterior, potrivit Legii pentru organizarea judecătorească nr. 58/1968, această instanţă avea denumirea de Tribunalul Regional Ploieşti, conferindu-i-se competenţa de a soluţiona cauze numai în fond şi în faza procesuală a recursului. În prezent, această instanţă funcţionează, alături de Tribunalul Buzău şi Tribunalul Dâmboviţa, în circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti.

În raza sa teritorială îşi desfăşoară activitatea efectiv un număr de cinci judecătorii: Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Mizil şi Judecătoria Sinaia, cea de-a şasea- Judecătoria Urlaţi, menţionată ca atare în anexa la Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, însă nefiind funcţională.

Din punct de vedere administrativ, Tribunalul Prahova este structurat pe trei secţii, respectiv secţia civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ, fiecare având un anumit număr de judecători şi personal auxiliar de specialitate, repartizat pe compartimente auxiliare ale instanţei, potrivit necesităţilor impuse de funcţionarea secţiilor, conduse fiind de câte un preşedinte de secţie, care este sprijinit de un grefier şef de secţie.

Se impune precizarea că, separat, completele specializate în soluţionarea litigiilor fiscale si de contencios administrativ funcţionează într-un spaţiu închiriat de la Consiliul Judeţean Prahova, situat în Ploieşti, Piaţa Victoriei nr. 10, la parter, jud. Prahova, unde îşi au birourile cei patru judecători care intră în compunerea respectivelor complete, împreună cu personalul auxiliar de specialitate aferent si, deşi fac parte, structural, din cadrul secţiei comerciale şi de contencios

7

administrativ, mutarea într-un spaţiu distinct, cu toată logistica necesară, a fost determinată de lipsa spaţiului necesar desfasurarii activitatii.

În cadrul Tribunalului Prahova personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual a fost repartizat la începutul anului, prin Ordinul de serviciu nr.1 emis de preşedintele instanţei la data de 11 ianuarie 2008 în baza art. 12 alin.1 lit. j din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu aprobarea colegiului de conducere, în cadrul compartimentelor existente, după cum urmează: compartimentul grefă; compartimentul arhivă şi registratură care este comun tuturor secţiilor instanţei; departamentul economico – financiar şi administrativ care este condus de managerul economic, subordonat preşedintelui instanţei, în cadrul căruia funcţionează compartimentul financiar contabil, compartimentul administrativ şi compartimentul personal; biroul de informatică; biroul de informare şi relaţii publice; birourile de executări civile şi penale; biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile; biroul pentru aplicarea apostilei; biroul persoane juridice; biblioteca tribunalului.

S-a urmarit o repartizare echitabilă si echilibrată a atributiilor de serviciu pentru evitarea supraîncărcării persoanelor care se bucură de încredere si sunt recunoscute drept competente în mod deosebit, precum si a suprasolicitarii altora, dar si pentru respectarea limitelor fizice de timp.

Pe lângă Tribunalul Prahova, funcţionează şi Serviciul de probaţiune, aflat în subordinea directă a Direcţiei de Probaţiune din Ministerul Justiţiei, în imobilul situat în Ploieşti, Şoseaua Vestului, nr. 19, camera 8, parter, jud. Prahova, precum şi Oficiul Registrului Comerţului.

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI –

8

ASPECTE CANTITATIVE

Secţiunea 2.1

Volumul de activitate

2.1.1 Volumul total de activitate

În cursul anului 2008, instanţele judecătoreşti din judeţul Prahova (tribunalul şi cele 5 judecătorii arondate ) au avut de soluţionat un număr de 57106 cauze, în care se includ şi dosarele referitoare la cereri privind executarea silită, autorizarea percheziţiei şi interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, la care trebuie să fie adăugate şi cele 1618 dosare de faliment (ce urmează a fi tratate separat), în total 58724 dosare.

Comparativ cu anul 2007, în care instanţele au avut pe rol un număr de 54013 cauze, volumul de activitate a crescut cu 5,42% cauze. Această creştere a volumului de activitate se constată la toate instanţele analizate: Judecătoria Mizil – cu 23,83 %, Judecătoria Câmpina – cu 6,18 %, Judecătoria Vălenii de Munte – cu 7,45 %, Judecătoria Sinaia – cu 0.81 %, Judecătoria Ploieşti- cu 0,45% şi Tribunalul Prahova cu 10,44%.

Tribunalul a avut de soluţionat, în anul 2008, un număr de 15570 cauze, faţă de un număr de 13946 cauze la nivelul anului 2007, înregistrând o creştere considerabilă de 10,44 % a volumului de activitate.

La Tribunalul Prahova repartizarea cauzelor pe stadii procesuale se prezintă astfel: 8617 în fond, faţă de 7912 dosare în anul 2007 (constatându-se o creştere de 8,19%), 1721 dosare în apel, faţă de 1570 dosare în anul 2007(existâns o creştere de 8,78%) şi 5232 dosare în recurs, faţă de 4464 dosare în anul anterior (cu o creştere de 14,68%).

Creşterea volumului de activitate pe fiecare judecătorie se prezintă astfel: Judecătoria Mizil de la 2471 la 3060 (+23,83 %), Judecătoria Câmpina de la 6661 la 7073 (+6,18 %), Judecătoria Vălenii de Munte de la 4545 la 4884 (+7,45 %), Judecătoria Sinaia de la 2583 la 2604 (+0,81 %).

La Judecătoria Ploieşti volumul de activitate a crescut, aşa cum s-a arătat mai sus, cu 0,45 %, de la 23807 la 23915 cauze.

9

2.1.2 Volumul de activitate pe materii

Analizând volumul de activitate în anul 2008 la nivelul secţiilor Tribunalului Prahova, dar şi al judecătoriilor din raza sa teritorială, comparativ cu anul 2007, situaţia se prezintă astfel:

În materie civilă, numărul dosarelor a crescut la Tribunalul Prahova, respectiv de la 6567 la 8070 cauze (+18,63%), şi la judecătorii de la 35146 la 37028 (+5,09%).

La instanţele din circumscripţia teritorială a Tribunalului Prahova, creşterea este repartizată astfel: la Judecătoria Mizil de la 2170 la 2752 (+21,15%), la Judecătoria Câmpina de la 5950 la 6460 (+7,9%), la Judecătoria Vălenii de Munte de la 4054 la 4507(+10.06%), la Judecătoria Sinaia de la 2302 la 2319 (+0,74%) şi la Judecătoria Ploieşti de la 20670 la 20990 (+1,53%).

În materie comercială şi de contencios administrativ, volumul de activitate al tribunalului a înregistrat o creştere, respectiv de la 4438 la 4835 cauze (+8,22%).

Tribunalul a mai avut de soluţionat şi un număr de 1618 cauze de reorganizare judiciară şi faliment, cu 815 mai multe decât în anul 2007.

În materie penală, volumul de activitate a scăzut la tribunal de la 2941 la 2665 cauze, reprezentând un procent de 9,33 % , la Judecătoria Ploieşti de la 3137 la 2925 cauze, reprezentând 6,76 %, iar la Judecătoria Vălenii de Munte de la 491 de cauze la 377 dosare, ceea ce reprezintă 23,22 %.

În schimb, în cazul celorlalte judecătorii din raza judeţului Prahova şi numărul dosarelor penale a înregistrat o creştere, astfel: la Judecătoria Mizil de la 301 la 308 cauze, reprezentând 2,28 %, la Judecătoria Sinaia de la 281 la 285 cauze , reprezentând 1,41 %, iar la Judecătoria Câmpina de la 711 la 731 cauze, reprezentând 2,74%

La nivelul tuturor instanţelor, volumul cauzelor penale a scăzut de la 7862 la 7291 cauze (-7,27%).

10

La nivelul instanţelor, ponderea mai mare a revenit activităţii în materie civilă, comercială şi de contencios administrativ, cu un procent de 87,24%, restul de 12,76 % revenind cauzelor penale.

Secţiunea 2.2

Operativitatea

2.2.1 Indicele general de operativitate a instanţelor

În anul 2008, Tribunalul Prahova şi judecătoriile din raza de activitate au soluţionat 41663 cauze, cu 1773 mai puţin faţă de numărul cauzelor intrate.

Din cele 41663 cauze soluţionate, tribunalului îi revin 11595 cauze, iar judecătoriilor un număr de 30068 cauze (Judecătoria Ploieşti - 17881, Judecătoria Câmpina - 5093, Judecătoria Vălenii de Munte - 2733, Judecătoria Mizil - 2437 şi Judecătoria Sinaia - 1924 cauze).

La Tribunalul Prahova, din cele 11595 dosare soluţionate, 5889 sunt civile, 3380 comerciale şi 2326 sunt penale.

La judecătorii, din cele 30068 cauze soluţionate, 26293 dosare au fost în materie civilă şi 3775 în materie penală.

Determinarea indicelui general de operativitate presupune şi analiza stocului total de dosare, la sfârşitul anului 2008, la nivelul tuturor instanţelor de pe raza judeţului Prahova rămânând nesoluţionate 15438 cauze din totalul celor aflate pe rol, din care 640 cauze mai vechi de 1 an, la care se adaugă 2313 cauze suspendate.

Stocul dosarelor (cauze nesoluţionate plus suspendate) a crescut cu 1768 dosare faţă de stocul total existent la sfârşitul anului 2007.

Din stocul dosarelor, un număr de 3975 se află pe rolul Tribunalului Prahova şi 11463 pe rolul judecătoriilor.

Astfel, Tribunalul Prahova a soluţionat în anul 2008 un număr de 11595 dosare din 15570 aflate pe rol, rămânând în stoc un număr de 3975 cauze, din care 91 mai vechi de 1 (un) an, 191 de cauze cu o vechime între 6-12 luni, din care 21 de recursuri, şi 308 dosare suspendate.

11

Practic, la 31 decembrie 2008 s-a constatat că stocul de dosare a crescut cu 1249 cauze faţă de anul 2007, în timp ce la judecătorii acelaşi stoc a crescut, în raport de anul 2007, cu 519 de dosare .

Creşterea stocului de dosare la judecătorii se repartizează astfel : Judecătoria Câmpina cu 300 dosare faţă de 2007; Judecătoria Vălenii de Munte, cu 342 de dosare faţă de anul 2007; Judecătoria Sinaia cu 53 dosare faţă de anul 2007; la Judecătoria Mizil cu 184 de dosare, raportat la anul anterior.

Se impune precizarea că, dintre judecătoriile care funcţionează în raza Tribunalului Prahova, numai la Judecătoria Ploieşti stocul a scăzut cu 360 de dosare faţă de anul 2007.

Procentual, operativitatea soluţionării cauzelor este următoarea:Tribunalul Prahova a avut o operativitate de soluţionare a cauzelor de

90,28 % faţă de dosarele intrate şi de 75,97% faţă de cele existente pe rol, iar la judecătorii aceasta a fost de 98,29% faţă de cauzele nou intrate şi de 76,06% faţă de cele existente pe rol.

La nivelul secţiilor tribunalului, Secţia comercială şi de contencios administrativ a soluţionat la finele anului 2008 un număr de 3380 dosare din cele 4835 aflate pe rol, rămânând un stoc de 1455 cauze, din care 8 mai vechi de 1 (un) an şi 124 suspendate, realizând un procent de operativitate de 71,75%, faţă de dosarele pe rol.

În materia Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, din cele 1618 dosare aflate pe rol în anul 2008 s-au soluţionat 511 cauze, rămânând nesoluţionate 1107, din care 227 mai vechi de 1(un) an.

Secţia civilă a soluţionat la finele anului 2008 un număr de 5889 dosare din cele 8070 aflate pe rol, rămânând un stoc de 2181 cauze, din care 67 mai vechi de 1 an şi 180 suspendate, realizând un procent de operativitate de 74,64%.

Secţia Penală a Tribunalului Prahova a soluţionat la finele anului 2008 un număr de 2326 dosare din cele 2665 aflate pe rol, rămânând un stoc de 339 dosare, din care 16 mai vechi de 1 (un) an, realizând un procent de operativitate de 87,41%.

În ceea ce priveşte situaţia instanţelor din raza teritorială a Tribunalului Prahova, situaţia se prezintă astfel:

Judecătoria Ploieşti a soluţionat 17881 dosare din 23915 aflate pe rol, rămânând un stoc de 6034 cauze, din care 262 mai vechi de 1 (un) an şi 977

12

suspendate, realizând un procent de operativitate de 102,03% la dosarele nou intrate, respectiv de 77,95% la dosarele pe rol.

Judecătoria Câmpina a soluţionat 5093 dosare din 7073 aflate pe rol, rămânând un stoc de 1980 cauze, din care 131 mai vechi de 1 (un) an şi 323 suspendate, realizând un procent de operativitate de 75, 45%.

Având în vedere că la Judecătoria Câmpina s-au înregistrat 5393 dosare noi, rezultă o operativitate de 94,44 % faţă de aceste cauze.

Judecătoria Vălenii de Munte, a soluţionat 2733 dosare din 4884 aflate pe rol, rămânând un stoc de 2151 cauze, din care 66 mai vechi de 1 (un) an şi 451 suspendate, realizând un procent de operativitate de 61,65%.

Instanţa în discuţie a avut spre soluţionare un număr de 3019 dosare nou intrate, faţă de care operativitatea realizată este de 88,88%.

Judecătoria Mizil a soluţionat 2437 dosare din 3060 aflate pe rol, rămânând un stoc de 623 cauze, din care 28 mai vechi de 1 (un) an şi 151 suspendate, realizând un procent de operativitate de 83,77%.

Cum numărul dosarelor înregistrate în anul 2007 este de 1992, această instanţă a obţinut o operativitate de 92,98 % în raport cu respectiva categorie de cauze.

Judecătoria Sinaia a soluţionat 1924 dosare din 2604 aflate pe rol, rămânând un stoc de 680 cauze, din care 62 mai vechi de 1 (un) an şi 103 suspendate, realizând un procent de operativitate de 76,93%.

Faţă de dosarele nou intrate, în număr de 2181, Judecătoria Sinaia a realizat o operativitate de 98,29 %.

Din precizările de mai sus reiese că, în cursul anului 2008, a crescut numărul dosarelor mai vechi de 1 (un) an şi a scăzut uşor numărul dosarelor suspendate.

Comparativ cu anul 2007, se constată o creştere a celerităţii de soluţionare a cauzelor nou intrate la Judecătoria Sinaia de la 89,68 % la 98,29 %, dar şi la Judecătoria Câmpina de la 92,92% la 94,44 %.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că, în cazul Judecătoriei Ploieşti s-a înregistrat o creştere a operativităţii de judecare a cauzelor atât din perspectiva celor nou-intrare, de la 93,35 % la 102,03%, cât şi în raport de dosarele pe rol de la 76,83% la 77,95%.

La celelalte instanţe, procentul de operativitate s-a diminuat faţă de anul precedent.

13

De asemenea, au obţinut o operativitate de soluţionare a cauzelor aflate pe rol peste medie: Judecătoria Mizil (83,77%), Judecătoria Sinaia (76,93%) şi Judecătoria Ploieşti (77,95%). Operativitate sub medie se constată la Judecătoria Vălenii de Munte (61,65%) şi la Judecătoria Câmpina (75,45%).

2.2.2 Operativitatea pe materii

La nivelul Tribunalului Prahova, operativitatea de soluţionare a cauzelor pe materii se prezintă în felul următor:

Din totalul de 15570 cauze au fost soluţionate 11595 dosare, respectiv în materie civilă din 3355 dosare un număr de 2340 cauze, adică 72,24%, în materie penală din 2605 s-au soluţionat 2308, rezultând un procent 88,74%, în materie de minori şi familie (cauze judecate şi de secţia penală şi civilă) din 1123 soluţionate 935, ceea ce înseamnă un o operativitate de 83,48%, la contencios administrativ şi fiscal din 2713 soluţionate 1615, adică un procent 60,67%, în materie comercială din 2122 soluţionate 1765, rezultând o operativitate de 86,14%, iar în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale din 3652 au fost soluţionate 2632, realizându-se un procent de operativitate de 73,29 %.

Peste media de soluţionare pe instanţă de 75,97% s-au soluţionat cauzele de minori şi familie 83,48 %, penale 88,72 % şi comerciale 85,38% .

Din examinarea comparativă a datelor prezentate mai sus, rezultă că operativitatea de soluţionare a litigiilor de contencios administrativ şi fiscal a scăzut exagerat de mult raportat la aceea înregistrată pentru celelalte materii, dar mai ales prin comparaţie cu operativitatea constatată pentru acest gen de litigii la finele anului 2007, de 82,46%.

Analizând situaţia operativităţii pe materii a judecătoriilor, în raport cu dosarele aflate pe rol ( operativitate care, la nivel general, este de 76,06%), rezultă că în materie civilă este de 75,07%, iar în materie penală de 83,74%.

În materie civilă, operativitatea de soluţionare, peste medie, a cauzelor aflate pe rol a fost realizată doar de Judecătoria Mizil (79 %), celelalte instanţe înregistrând a operativitate la acest gen de litigii sub medie, astfel: Judecătoria

14

Câmpina (71,03%), Judecătoria Vălenii de Munte (54,96% ), Judecătoria Sinaia(73,61%) şi la Judecătoria Ploieşti (73,03%).

În materie penală, operativitatea de soluţionare, peste medie, a cauzelor aflate pe rol au realizat-o Judecătoria Ploieşti (87,25% ) şi Judecătoria Mizil (85,39%). Sub medie, operativitatea respectivă se află la Judecătoria Câmpina – 79,45% , Judecătoria Sinaia – 76,14 % şi Judecătoria Vălenii de Munte – 67,9% .

Comparând operativitatea de soluţionare a cauzelor pe materii realizată de judecătoriile din raza Tribunalului Prahova ce este prezentată în situaţia anexată, reiese că cea mai bună operativitate în materie civilă s-a realizat la Judecătoria Mizil cu 79 %, iar în penal de Judecătoria Ploieşti cu 87,25 %.

2.2.2 Operativitatea pe judecător La nivelul Tribunalului Prahova operativitatea calculată la judecătorii care au lucrat efectiv în cursul anului 2008 oscilează mult în raport cu operativitatea instanţei de 75,97 % raportat la dosarele rulate, respectiv 90,28% faţă de dosarele intrate.

Procentul de operativitate cel mai bun, în raport de media arătată, a fost de 121%, iar cel mai scăzut de 49,50%.

Operativitatea determinată pentru judecătorii care au lucrat efectiv la Tribunalul Prahova în anul 2008 este prezentată în situaţia anexată.

În ceea ce priveşte operativitatea judecătorilor instanţelor arondate Tribunalului Prahova, analiza a fost realizată în cuprinsul lucrărilor de bilanţ ale acestora.

Secţiunea 2.3

Încărcătura pe judecător

2.3.1 Numărul mediu de dosare pe rolul fiecărui judecător

15

La nivelul Tribunalului Prahova, încărcătura medie de dosare pe judecător a crescut în anul 2008 la 599 faţă de anul 2007 când a fost de 545 dosare, iar la nivelul judecătoriilor a scăzut de la 932 la 681 dosare.

La tribunal, aşa cum rezultă din situaţia anexată, fiecărui judecător care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Secţiei comerciale şi de contencios administrativ (având repartizat un număr mediu de 7 judecători) i-a revenit, în medie, spre soluţionare un număr de 691 dosare, la nivelul Secţiei civile (cu o medie de 11 judecători) un număr de 734 dosare, iar în cadrul Secţiei penale (având un număr mediu de 8 judecători) 333 dosare pe rol.

Judecătoriile din raza de activitate a tribunalului au avut pe rol, în anul 2008, un număr de 41536 cauze, cu un volum mediu de activitate de 681 dosare pe judecător, în scădere cu 251 dosare pe judecător faţă de anul precedent.

Trebuie subliniat faptul că numărul mediu de dosare pe judecător a cunoscut cea mai mare scădere la Judecătoria Vălenii de Munte, ca urmare a ocupării posturilor vacante, de la 1136 dosare la 611 cauze, o diminuare similară fiind constatată şi la Judecătoria Ploieşti, de la 1190 dosare în anul 2007 la 797 dosare în anul 2008.

De asemenea, la Judecătoria Câmpina s-a înregistrat o scădere a numărului mediu de dosare rulate de un judecător în anul 2008 la 544 cauze, de la 666 în anul 2007, iar la Judecătoria Sinaia de la 517 dosare la un număr de 434 dosare.

Singura instanţă din raza Tribunalului Prahova la care s-a înregistrat o creştere a numărului mediu de dosare rulate de fiecare judecător este Judecătoria Mizil, de la 618 dosare în anul 2007 la 765 dosare în anul 2008.

2.3.2 Numărul mediu de dosare soluţionate pe judecători

La Tribunalul Prahova, în anul 2008 au fost soluţionate 11595 cauze, revenind un număr mediu de 446 dosare soluţionate pe judecător.

La nivelul fiecărei secţii specializate, situaţia supusă examinării se prezintă astfel:

16

La Secţia civilă, judecătorii au soluţionat 5889 cauze, numărul mediu de cauze soluţionate pe judecător fiind de 535 cauze, în creştere faţă de anul precedent cu 80 dosare.

La Secţia comercială şi de contencios administrativ, judecătorii au soluţionat un număr de 3380 cauze, respectiv o medie de 483 cauze pe judecător, în scădere cu 41 cauze faţă de anul 2007, când media pe judecător a fost de 524 cauze.

Secţia penală a soluţionat un număr de 2326 dosare, respectiv o medie de 291 cauze, în scădere faţă de anul precedent cu 27 cauze pe judecător.

Magistraţii de la judecătoriile din circumscripţia tribunalului au soluţionat 30.068 cauze, revenind o medie de 493 soluţii pe judecător, în scădere considerabilă faţă de anul precedent, când media a fost de 677 dosare.

Pe instanţe, media soluţiilor pe judecător este următoarea: Judecătoria Ploieşti – 596 soluţii, Judecătoria Vălenii de Munte – 342 soluţii, Judecătoria Mizil – 609 soluţii, Judecătoria Câmpina – 392 soluţii şi Judecătoria Sinaia – 321 soluţii.

Secţiunea 2.4

Concluzii privind evoluţia indicatorilorstatistici la nivelul instanţei în anul 2008.Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse

Analizând datele statistice prezentate mai sus rezultă că, atât la nivelul Tribunalului Prahova (în special în cazul Secţiei civile şi a Secţiei comerciale şi de contencios administrativ), cât şi al instanţelor arondate, volumul de activitate înregistrat îşi menţine tendinţa de creştere uşoară, pe fondul diminuării constante a resurselor umane necesare derulării activităţii în condiţii optime.

Şi în cursul anului 2008, Tribunalul Prahova s-a confruntat cu o lipsă acută de personal-judecători şi personal auxiliar de specialitate – (situaţie ce va fi analizată pe larg în cuprinsul Capitolului IV- Secţiunea 4.1), ceea ce a determinat o încărcătură foarte mare de dosare pe fiecare şedinţă de judecată,precum şi participarea unora dintre judecători într-un număr mai mare de şedinţe pe lună, generând consecinţe negative asupra calităţii actului de justiţie, dar şi o reducere a operativităţii instanţei, atât din perspectiva numărului de dosare pe rol, cât din punctul de vedere al dosarelor intrate.

17

Practic, situaţia resurselor umane existentă la nivelul acestei instanţe în cursul anului 2008 a constituit factorul esenţial care a generat diminuarea indicatorului analizat, fără a se putea face, totuşi, abstracţie de aspectele de ordin subiectiv ce au condus la prelungirea nejustificată a judecăţii în anumite cauze, cum ar fi studierea necorespunzătoare a şedinţelor de judecată, necunoaşterea/ neaplicarea dispoziţiilor procedurale incidente procesului dedus spre soluţionare şi altele asemenea.

În cazul Judecătoriei Ploieşti şi Judecătoriei Vălenii de Munte, şi la nivelul anului 2008, s-au resimţit efectele problemelor grave legate de numărul mic de judecători cu care au funcţionat în anul 2007, constând în imposibilitatea echilibrării sedinţelor de judecată ale tuturor judecătorilor (mai vechi, respectiv nou-veniţi) .

În altă ordine de idei, potrivit precizărilor de mai sus, atât la nivelul Tribunalului Prahova, cât şi al judecătoriilor arondate, ponderea cea mai mare a revenit activităţii în materie civilă, comercială şi de contencios administrativ, cu un procent de 87,24%, restul de 12,76 % revenind cauzelor penale.

Pe cale de consecinţă, se impune efectuarea unei analize atente a modalităţii de repartizare a resurselor umane aferente activităţii în cele două materii indicate, în vederea dimensionării eficiente a acestor resurse pentru obţinerea unui volum echilibrat de activitate, aspect care nu trebuie neglijat în mod special cu prilejul ocupării posturilor vacante existente, în modalităţile prevăzute de lege.

CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

Secţiunea 3.1

Efectele modificărilor legislative survenite în anul 2008 asupra activităţii instanţei

18

În cursul anului 2008, modificările legislative în materie civilă nu au avut implicaţii majore în privinţa activităţii magistraţilor Secţiei Civile în sensul că nu au necesitat crearea unor noi complete specializate şi nici nu au influenţat decât într-o mică măsură creşterea/scăderea volumului de activitate din cadrul secţiei.

Sub acest aspect, menţionăm Legea nr.521/15.05.2008, privind respingerea OUG nr. 126/2007pentru modificarea Legii nr. 248/2005, privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, ordonanţă prin care aceste cauze care au fost date în competenţa de soluţionare a Tribunalului Municipiului Bucureşti, iar prin efectul respingerii, respectivele cauze au revenit în competenţa tribunalelor, în a căror circumscripţie teritorială îşi are domiciliul persoana returnată.

În materie penală, în cursul anului 2008, au fost efectuate modificări legislative ale unor dispoziţii din Codul Penal – prin Legea nr.58/2008 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.198/2008, Codul de Procedură Penală – prin Legea nr.57/2008 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.31/2008.

Între acestea, demnă de remarcat este introducerea prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.198/2008 a infracţiunii prevăzute de articolul 2721 C.pen. – Sfidarea organelor judiciare, reglementare care sancţionează penal acţiunile de natură a sfida organele judiciare sau reprezentanţii unor autorităţi publice şi are ca scop protejarea solemnităţii şedinţelor de judecată şi, în general, a întregii activităţi desfăşurate de organele judiciare şi de reprezentanţii autorităţilor publice, aşa cum rezultă chiar din preambulul actului normativ.

Deşi nu este o modificare legislativă spectaculoasă, această ordonanţă de urgenţă reprezintă totuşi un pas pe calea asigurării mijloacelor adecvate pentru protejarea imparţialităţii şi independenţei judecătorilor, procurorilor şi organelor de cercetare penală, în vederea creării cadrului optim pentru exercitarea activităţii acestora.

O modificare legislativă mai substanţială a avut loc chiar la finele anului 2008 în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală. Astfel prin Legea nr.222/2008 au fost aduse modificări legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în sensul transpunerii deciziilor-cadru nr.577/JAI/22.07.2003, nr.214/JAI/24.02.2005 şi nr.783/JAI/06.10.2006 ale Consiliului Uniunii Europene. Prin aceeaşi lege s-a încercat îmbunătăţirea cadrului legislativ în materia mandatului european de arestare, ţinându-se seama şi de propunerile şi constatările practicienilor ca urmare a primelor luni de aplicare a acestui instrument

19

de cooperare judiciară în materie penală. Totodată, s-a încercat eliminarea neconcordanţelor legislative în materia extrădării.

Tot în anul 2008, mai precis la data de 10 iunie 2008, a intrat în vigoare Tratatul de extrădare dintre România şi Republica Federativă a Braziliei, semnat la Brasilia la data de 12 august 2003 şi ratificat de România prin Legea nr.259/2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr.613/07.07.2004, ca urmare a efectuării de către cele două părţi – România şi Republica Federativă a Braziliei – a schimbului instrumentelor de ratificare.

Este binecunoscut că legislaţia în domeniul comercial presupune o fluctuaţie permanentă şi modificări în ritm alert care determină adaptarea atât a practicii, cât şi a doctrinei.

Totuşi, unele modificări ale legislaţiei incidente au influenţat şi din punct de vedere administrativ activitatea secţiei, cum ar fi schimbări ale structurii completelor de judecată. Astfel, din iulie 2007, după intrarea în vigoare a Legii nr. 262/2007 completele de contencios administrativ au fost compuse din doi judecători, până în luna mai 2008, când prin intrarea în vigoare a Legii nr.97/2008 a fost din nou modificat art. 10 din legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, revenindu-se la completele de unic judecător.Tot în decursul anului 2008, a crescut competenţa completelor specializate de contencios administrativ, în primul rând prin modificarea legii Curţii de Conturi conform Legii nr. 217/2008 care a prevăzut că acest organ nu mai are activitate jurisdicţională. Prin urmare, în prezent secţia are în competenţa sa stabilirea amenzilor civile pentru prejudiciile constatate în urma controalelor, precum şi contestaţiile împotriva constatărilor din rapoartele Curţii de Conturi.

De asemenea, prin Legea nr. 118/2008 care a modificat OUG 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale a stabilit în competenţa completelor specializate de contencios administrativ cererea privind creanţa de plată a preţului rezultând dintr-un contract de achiziţie publică, de concesiune de lucrări publice sau de servicii.

Un impact în activitatea secţiei l-a mai avut modificarea Legii insolvenţei nr. 85/2006 prin OUG 173/2008 care, în art. 7, a precizat că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune în temeiul dispoziţiilor legii, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se va realiza conform

20

codului de procedură civilă. În condiţiile în care în mod uzual procedurile de citare şi comunicare în materia insolvenţei se realizează prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă, această modificare a fost de natură să suplimenteze activitatea grefierilor de şedinţă.

Nu în ultimul rând, este de menţionat că a fost modificată Legea oficiului registrului comerţului nr. 26/1990 prin OUG 44/2008 care a dat în competenţa de soluţionare a directorului registrului comerţului cererile de autorizare a funcţionării persoanelor fizice autorizate, precum şi a întreprinderilor individuale şi familiale, aspect ce a redus activitatea judecătorilor delegaţi.

Secţiunea 3.2

Aplicarea prevederilor legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor şi funcţionarea sistemului informatic de repartizare

Considerând că implementarea unui mecanism de repartizare aleatorie a cauzelor este o cerinţă esenţială a punerii în practică a obiectivelor privind reforma efectiva a sistemului judiciar, la nivelul instanţelor analizate s-a acordat şi se acordă o atenţie sporită acestui demers.

Obligaţia repartizării aleatorii a cauzelor deduse judecăţii a fost impusă prin Tratatul de aderare a României la U.E. încheiat la Luxemburg, la data de 25.04.2005. Ulterior, această obligaţie a fost cuprinsă ca unul din principalele obiective, în planul de masuri pentru implementarea Strategiei de Reformă a Sistemului Judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin HG nr. 232/2005, fiind si in prezent un deziderat caruia i se acorda o importanta deosebita

La nivelul anului 2008 a fost utilizată versiunea 3.0.0.23 a Sistemului Ecris, atât pentru realizarea repartizării aleatorii, cât şi pentru înregistrarea datelor relevante pentru procedurile judiciare desfăşurate, dându-se eficienţă principiului utilizării numărului unic de dosar care presupune păstrarea, de către fiecare dosar în parte, a aceluiaşi număr, indiferent de stadiile procesuale pe care le parcurge.

În acest sens, pentru atingerea unor parametri calitativi corespunzători a fost continuată operaţiunea de dotare a Tribunalului Prahova şi a instanţelor arondate cu

21

logistica informatică necesară constând în calculatoare, imprimante şi scannere, în prezent fiecare persoană cu activitate specifică (indiferent de calitatea deţinută) având la dispoziţie un calculator, dar şi acces Internet şi la imprimanta montată în fiecare dintre birouri.

Prin ordinele de serviciu emise în cursul anului 2008 de către preşedintele instanţei a fost desemnat personalul responsabil cu realizarea prerogativelor în aceasta materie, fiind nominalizaţi şi judecătorii pentru coordonarea activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor, fără a fi înregistrate deficienţe majore ale aplicaţiei informatice nici la Tribunalul Prahova, dar nici la instanţele din circumscripţia sa teritorială, în principiu repartizarea cauzelor către completele de judecată realizându-se în mod echilibrat.

Practic, dificultăţi în activitatea de repartizare aleatorie s-au ivit doar în situaţiile în care datorită numărului mare de dosare nou intrate, coroborat cu deficitul considerabil de judecători, a fost necesară modificarea termenului maxim de distribuire sau a încărcăturii pe fiecare complet de judecată, incidente care toate au fost consemnate în procese-verbale ce sunt ţinute în mape speciale la fiecare grefier utilizator Ecris.

Verificarea modului de aplicare a regulilor speciale de procedură pentru soluţionarea cauzelor de adopţie şi a celor privind măsurile de protecţie a minorului, reglementate în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, inclusiv sub aspectul funcţionării sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor şi al respectării principiului continuităţii completului de judecată în soluţionarea litigiilor in materia Legilor nr.272/2004 si 274/2004 a format obiectul verificărilor de către Inspecţia Judiciară– Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători, concluziile fiind consemnate în Raportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2008 din care rezultă nerespectarea dispoziţiilor art. 125 din Legea nr. 272/2004 în sensul depăşirii termenului de 10 zile, atât la primirea cererii, cât şi ulterior, în cursul judecăţii, determinată de întocmirea concretă a planificărilor în şedinţele de judecată, potrivit resurselor umane disponibile, dar şi de imposibilitatea îndeplinirii procedurii de citare. Aşa cum rezultă din consemnările raportului menţionat, la nivelul Tribunalului Prahova se realizează repartizarea aleatorie a cauzelor, precum şi principiul continuităţii, în condiţiile în care s-a procedat la determinarea configuraţiei

22

completelor de judecată şi a planificărilor la permanenţă la nivelul sectiei civile, în mod corespunzător, inclusiv pe perioada vacanţei judecătoreşti, cu avizul colegiului de conducere. Ca excepţie de la principiul continuităţii, în toate ipotezele în care, din motive obiective, au fost desfiinţate anumite complete de judecată, s-a procedat la repartizarea în sistem ciclic a dosarelor către celelalte complete corespunzătoare, ca stadiu procesual şi specializare, asemenea situaţii fiind înregistrate nu numai la Secţia civilă, dar şi la Secţia Penală şi la Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, pe fondul fluctuaţiei numărului de judecători si a cresterii competentei materiale conferite tribunalului. În plus, soluţionarea incidentelor procedurale s-a realizat, ca regulă generală, cu respectarea dispoziţiilor art.98 din Hotărârea nr. 387/2005, modificată şi completată, a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, fără a se constata încălcări ale prevederilor art.99 alin. 3 şi 5 din actul normativ menţionat nici în ceea ce priveşte recalificarea căilor de atac, a disjungerii, a repunerii pe rol după suspendare a hotărârilor supuse căilor de atac, soluţionarea cererilor de suspendare provizorie a executării hotărârilor judecătoreşti etc., toate aceste ipoteze fiind consemnate în procese verbale, care au fost ataşate la fiecare dosar în care s-au înregistrat.

Se impune precizarea că, la nivelul Tribunalului Prahova, s-a acordat o atenţie deosebită implementării Hotărârii nr.614/2008 a Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost aduse modificări esenţiale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti sub aspectul modalităţii de repartizare a cauzelor după soluţionarea şi constatarea existenţei unor incidente procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată, fiind instituită obligativitatea efectuării unei repartizări aleatorii în sistem informatic.

Or, în condiţiile în care aplicaţia informatică nu permite realizarea unei noi repartizări a aceluiaşi dosar, faţă de necesitatea respectării regulii numărului unic de dosar, au fost căutate şi găsite soluţii tehnice care să permită o astfel de repartizare, fiind implementate nu numai la nivelul secţiilor Tribunalului Prahova, dar şi al judecătoriilor arondate, pentru a se asigura o manieră unitară de repartizare.

În ceea ce priveşte căile extraordinare de atac, faţă de precizările de mai sus, s-a procedat la generarea unui nou număr de dosar şi repartizarea dosarelor în sistem informatic.

23

Transpunerea dosarelor de la o secţie la alta s-a realizat potrivit prevederilor art. 99 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, text care însă a fost aplicat si interpretat în mod diferit de Secţia civilă şi de Secţia comercială şi de contencios administrativ sub aspectul determinării completului similar, în ipoteza în care nu există şedinţă de judecată în ziua transpunerii (următor ca număr, conform configuraţiei completelor de judecată la secţia la care se face transpunerea, sau care este planificat în şedinţă în ziua următoare celei la care s-a realizat această operaţiune), căruia cauza îi revine spre soluţionare, motiv pentru care, date fiind opiniile diferite exprimate de judecatorii celor doua sectii, a fost convocata Adunarea Generala a judecatorilor la data de 22.01.2008, ocazie cu care s-a hotarat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a da o interpretare unitară a normei legale respective.

În ceea ce priveşte Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, este necesară precizarea potrivit căreia principala problemă cu care s-a confruntat în aplicarea prevederilor legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor şi la nivelul anului 2008 a fost împrejurarea că arhiva secţiei este împărţită în trei spaţii diferite, iar de repartizarea aleatorie şi de înregistrarea dosarelor şi a altor documente şi înscrisuri depuse la dosare se ocupă trei grefieri diferiţi. Astfel, registratura şi arhivarea dosarelor de fond şi recurs comercial se realizează prin arhiva curentă a instanţei, împreună cu dosarele secţiei civile şi a secţiei penale. Dosarele de contencios administrativ şi recursuri contravenţionale sunt arhivate separat într-un sediu separat al instanţei, unde există o registratură distinctă şi grefieri delegaţi cu repartizarea aleatorie a cauzelor. Pe de altă parte, dosarele de insolvenţă comercială sunt evidenţiate şi arhivate separat într-un spaţiu total neadecvat, într-o încăpere de 5 mp în care-şi desfăşoară activitatea un grefier de şedinţă, precum şi grefierul desemnat cu repartizarea aleatorie, registratură şi ţinerea arhivei de faliment.

O asemenea situaţie face extrem de dificil de urmărit activitatea de repartizare a dosarelor, a modalităţii de operare a incidentelor procedurale, a dosarelor suspendate, precum şi a circuitului dosarelor între instanţele de diferite grade de jurisdicţie.

Secţiunea 3.3

24

Durata de soluţionare a cauzelor

La nivelul anului Tribunalului Prahova, în anul 2008, a existat o preocupare permanentă pentru accelerarea procedurilor judiciare, în vederea asigurării unei durate rezonabile de soluţionare a litigiilor aflate în competenţa acestei instanţe.

La nivelul Tribunalului Prahova, durata medie de soluţionare a cauzelor este următoarea:

Civil – 6 luni Penal – 4 luni Minori şi familie – 3 luni Contencios administrativ şi fiscal – 4 luni Comercial – 4 luni Cereri de competenţa judecătorului sindic – 3 ani Conflicte de muncă şi litigii de asigurări sociale – 3 luni,

durată apreciată ca fiind rezonabilă, din perspectiva prevederilor art.6 par.1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, în raport cu volumul de activitate al instanţei.

Pentru fiecare dintre secţiile tribunalului, dar şi la judecătoriile arondate s-a întocmit lunar situaţia dosarelor mai vechi de un an la fond şi în apel, respectiv de 6 luni în recurs, situaţii care au fost centralizate de către vicepreşedinţii acestei instanţe, care le-au înaintat la Curtea de Apel Ploieşti.

Practic, la sfârşitul anului 2008, la Tribunalul Prahova şi judecătoriile din raza sa teritorială erau înregistrate 640 cauze mai vechi de 1 an şi 1687 cauze cu o vechime între 6-12 luni.

Dintre acestea, pe rolul tribunalului existau 91 dosare mai vechi de un an, în creştere faţă de anul precedent cu 50 de dosare.

Pe secţii, situaţia se prezintă astfel: la Secţia penală sunt înregistrate 14 fonduri şi 2 apeluri mai vechi de un an, precum şi 5 recursuri cu vechime între 6 şi 12 luni; la Secţia civilă existau 44 fonduri şi 10 apeluri mai vechi de un an, respectiv 44 recursuri mai vechi de şase luni; la Secţia comercială şi de contencios administrativ 8 fonduri mai vechi de un an, 2 apeluri cu o vechime mai mare de 1 an şi 52 recursuri cu vechime între 6-12 luni, la care se adaugă 227 dosare de faliment cu o vechime mai mare de un an.

25

În privinţa judecătoriilor, trebuie menţionat că la Judecătoria Ploieşti figurau 262 dosare mai vechi de un an şi 997 dosare suspendate, la Judecătoria Câmpina existau, la sfârşitul anului 2008, 131 dosare mai vechi de un an şi 323 dosare suspendate, la Judecătoria Vălenii de Munte 66 dosare mai vechi de un an şi 451 dosare suspendate, la Judecătoria Mizil 28 dosare mai vechi de un an şi 151 dosare suspendate, iar la Judecătoria Sinaia 62 dosare mai vechi de un an şi 103 suspendate.

Analiza datelor cu caracter statistic prezentate mai sus conduce la concluzia că, atât la Tribunalul Prahova, cât şi la judecătoriile arondate, cu excepţia Judecătoriei Vălenii de Munte, stocul dosarelor mai vechi de un an s-a mărit, cea mai mare astfel de creştere fiind înregistrată la Judecătoria Câmpina, de la 57 dosare la 131 dosare, adică o creştere de 74 dosare, iar cea mai mică de 12 dosare la Judecătoria Mizil, de la 16 dosare la 28 dosare.

Singura instanţă la care stocul dosarelor mai vechi de un an s-a diminuat este Judecătoria Vălenii de Munte, această scădere fiind însă modică, respectiv cu doar un dosar.

Secţiunea 3.4

Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

3.4.1 Situaţia completelor/secţiilor specializate. Impactul funcţionării acestora activităţii instanţei

La secţia civilă, în cursul anului 2008, au funcţionat: 3 complete specializate în materie de fond funciar, 11 complete în materie de minori şi familie, din care 6 complete de fonduri, 3 complete de apeluri şi 2 complete de recursuri; 4 complete în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi 10 complete de fonduri ( altele decât litigiile de muncă, asigurări sociale şi cauze de familie şi minori).

Prin asigurarea unor complete specializate în anumite materii de competenţă s-a urmărit creşterea calităţii actului de justiţie în procesul legislativ accelerat, ce reprezintă un deziderat major al Planului de Acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, aprobat prin HG nr. 1346/2007.

26

Necesitatea înfiinţării unor complete specializate a fost impusă de gradul ridicat de complexitate sau de specificitatea dosarelor soluţionate în anumite materii, de volumul mare de acte normative incidente supuse permanent modificărilor, precum şi de necesitarea soluţionării într-un termen rezonabil a unor astfel de litigii.

Pe fondul deficitului mare de judecători (în cadrul secţiei civile funcţionând până în noiembrie 2008 numai 11 magistraţi din cei 13 repartizaţi), fiecare magistrat de la Secţia Civilă a făcut parte din compunerea a cel puţin 2 complete cu specializări diferite, soluţionând pe lângă cauze de drept comun – litigii în materie de muncă şi asigurări sociale, minori şi familie, sau litigii în materie de fond funciar.

Într-o atare situaţie, este discutabil în ce măsură se poate aprecia că scopul înfiinţării unor asemenea complete poate fi atins cu maximă eficienţă atâta vreme cât nu există timpul necesar aprofundării noţiunilor ştiinţifice şi practicii judiciare specifice uneia sau alteia dintre respectivele materii.

La secţia penală a Tribunalului Prahova au funcţionat, în cursul anului 2008, următoarele complete specializate:

- în materia infracţiunilor de corupţie – 7 complete, dintre care 3 complete de fond, 2 complete de apel şi 2 complete de recurs;

- în materia infracţiunilor cu minori şi familie – 18 complete, dintre care 6 complete de fond, 6 complete de apel şi 6 complete de recurs.

La secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Prahova şi-a desfăşurat activitatea un număr total de opt judecători, dintre care unul se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, iar altul se află în proces de pensionare. Dintre aceştia, 5 au fost specializaţi în materie comercială, insolvenţă comercială şi registrul comerţului, iar trei în materie contravenţională, contencios administrativ şi fiscal.

Conform planificării aprobate de colegiul de conducere al tribunalului au funcţionat patru complete de fonduri specializate în materie comercială, un complet de recursuri contravenţionale, trei complete specializate de contencios administrativ şi un complet de recursuri contravenţionale.

Totodată, la Tribunalul Prahova au fost desemnaţi prin hotărâre a colegiului de conducere şi ordin de serviciu al preşedintelui instanţei cinci judecători sindici, care au avut în lucru între 225-250 dosare de faliment derulate pe 2 şedinţe de judecată lunar.

27

Nu este de neglijat activitatea de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova, unde au fost desemnaţi patru judecători delegaţi ale căror şedinţe se desfăşoară la sediul registrului comerţului de două ori pe săptămână.

Întrucât competenţa completelor de contencios administrativ şi fiscal s-a mărit progresiv în ultimii 2 ani, iar pensionarea unuia dintre judecătorii specializaţi în această materie este iminentă, se impune majorarea schemei de personal în această materie, justificat de faptul că şedinţele de fonduri au ajuns la un număr de 90 dosare, iar şedinţele de recursuri comerciale la un număr de 100 dosare.

3.4.2 Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor, atât la nivel centralizat, cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei

În cursul anului 2008, magistraţii din raza teritorială a Tribunalului Prahova şi-au continuat eforturile în direcţia asimilării şi a aprofundării legislaţiei, dat fiind ritmul accelerat de modificare a actelor normative, precum şi pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor asupra problematicii dreptului comunitar şi legislaţiei comunităţilor europene.

În anul 2008 judecătorii din circumscripţia Tribunalului Prahova au urmat cursurile unor forme de pregătire centralizată, seminarii sau schimburi de experienţă, fiind mai amplă preocuparea lor pentru participarea la asemenea activităţi decât în anii anteriori.

Astfel, la nivelul tribunalului, 10 dintre magistraţi au participat la seminariile organizate de către Institutul Naţional al Magistraturii, seminarii ce au avut ca tematică, în special, problemele dreptului comunitar şi posibilitatea ca reglementările europene să fie implementate în legislaţia noastră, problematica protecţiei drepturilor omului, dreptul concurenţei şi al proprietăţii intelectuale, fond funciar, justiţia pentru minori, cooperare internaţională privind crima organizată, combaterea corupţiei, relaţia cu mass-media, protecţia proprietăţii intelectuale, dreptul penal şi procesual penal, aspecte privind dreptul comercial.

În ceea ce priveşte instanţele arondate, de la Judecătoria Ploieşti au participat la astfel de seminarii un număr de 12 judecători, de la Judecătoria Câmpina 4 judecători, de la Judecătoria Mizil un număr de 4 magistraţi, de la Judecătoria Vălenii de Munte cinic judecători şi de la Judecătoria Sinia 3 judecători.

28

Trebuie menţionat faptul că doi dintre judecătorii Tribunalului Prahova au participat la forme de pregătire profesională centralizată organizate de Ministerul Justiţiei, în colaborare cu Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, iar un judecător a luat parte la un seminar internaţional desfăşurat la Barcelona de Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare.

În legătură cu sistemul centralizat de formare profesională, in mod special cel organizat de către Institutul Naţional al Magistraturii, se impune precizarea că acesta nu este capabil să asigure dezvoltarea pregătirii profesionale a tuturor judecătorilor, modalitatea de selecţie a participanţilor la astfel de seminarii generând nemulţumiri multiple, mai ales că nu se realizează după reguli transparente.

Pe de altă parte, magistraţii care îşi desfăşoară activitatea în judeţul Prahova s-au perfecţionat profesional prin intermediul unor forme de pregătire descentralizată, organizate de Curtea de Apel Ploieşti, de Tribunalul Buzău, de Tribunalul Dâmboviţa ori de Tribunalul Prahova, activitate coordonată direct de Institutul Naţional de Magistratură, în conformitate cu Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, respectivele seminarii având ca teme predilecte interpretarea si aplicarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, răspunderea statului pentru încălcarea dreptului comunitar, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, cooperarea judiciara internaţionala.

In acest sens a fost organizat de către Tribunalul Prahova la data de 19.09.2008 un seminar cu tema „Cooperarea judiciara internaţionala in materie penala-mandatul european de arestare”, la seminarul sus menţionat participând judecători de la Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău, Tribunalul Dâmboviţa, si de la judecătoriile arondate acestora. Lucrările au fost susţinute de Dl. Gabriel Blaj, formator in cadrul Institutului Naţional de Magistratura.

În plus, şi în anul 2008 s-a asigurat desfăşurarea pregătirii şi perfecţionării profesionale la sediul instanţei. În acest sens, conducerile Tribunalului Prahova şi ale judecătoriilor din circumscripţia sa, au acordat atenţie elaborării unor programe de pregătire şi perfecţionare atât a magistraţilor în funcţie, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.

În urma consultării magistraţilor de la tribunal şi judecătorii a fost întocmit la fiecare instanţă programul anual de perfecţionare prin studiu individual, program

29

care a abordat teme de interes general cum ar fi: arestarea preventivă în lumina dispoziţiilor CEDO, infracţiunile prevăzute de Legea nr.78/2000, condiţiile de aplicare a prevederilor art.2781 alin.2 şi 8 lit. c Cod procedură penală cu referire la Decizia nr.48/2007 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, executarea obligaţiilor comerciale, aplicarea retroactivă a prevederilor Legii nr. 554/2004, dreptul la un proces echitabil în lumina reglementărilor CEDO, convenţii la nivel european în domeniul cooperării judiciare în materie civilă, calificarea căilor de atac ş.a.

În cadrul întrunirilor lunare profesionale au fost prezentate mai întâi temele ce au făcut obiectul întâlnirii respective, sub aspect teoretic, după care acestea au fost supuse unei dezbateri comune ce au privit în special modalitatea aplicării practice şi controversele apărute în legătură cu acel subiect. Trebuie menţionat că programa de învăţământ profesional a suferit adaptări pe parcursul anului 2008, în funcţie de necesitatea completării cunoştinţelor şi lămuririi unor probleme ivite din schimbările la care a fost supusă legislaţia.

În cursul anului 2008, în acord cu prevederile Legii nr.303/2004 republicată privind statutul magistraţilor, judecătorii Tribunalului Prahova şi ai judecătoriilor din raza sa teritorială au urmat cursuri de limba engleza organizate de S.C. PROLINGUA SRL (20 judecători de la tribunal, 4 de la Judecătoria Vălenii de Munte, 5 de la Judecătoria Ploieşti şi 5 de la Judecătoria Mizil).

În ceea ce priveşte celelalte două judecătorii arondate Tribunalului Prahova, trebuie menţionat faptul că în cursul lunii octombrie 2008 au fost începute cursurile de limba engleză de 10 judecători de la Judecătoria Câmpina, precum şi toţi judecătorii de la Judecătoria Sinaia.

În plus, judecătorii din raza Tribunalului Prahova s-au preocupat de îmbunătăţirea pregătirii lor profesionale şi în mod individual, urmând cursuri postuniversitare (un judecător de la Judecătoria Sinaia în materie comercială) şi de masterat ( din cadrul Tribunalului Prahova un judecător).

De asemenea, un judecător al Tribunalului Prahova a absolvit examenul de doctorat, iar doi magistraţi de la Judecătoria Ploieşti au dobândit calitatea de doctoranzi.

Secţiunea 3.5 Indici de calitate

30

3.5.1 Ponderea atacabilităţii hotărârilorSub aspectul gradului de atacabilitate a hotărârilor pronunţate de către

Tribunalul Prahova, în cursul anului 2008 s-a înregistrat următoarea situaţie:În materie penală, din 2322 hotărâri pronunţate au fost atacate 746, adică

o pondere de atacabilitate de 32,13 %, pronunţându-se de instanţele de control judiciar 69 hotărâri de casare/desfiinţare, rezultând un procent de casare de 2,84% faţă de pronunţate şi 8,84 % faţă de atacate.

În materie civilă, au fost atacate 2695 hotărâri din 5923, în procent de 45,50% şi au fost reformate 669, adică 24,82% faţă de atacate şi 11,29% faţă de pronunţate.

În materie comercială (fără faliment) din 3354 au fost atacate 689, adică în procent de 20,54 %, fiind reformate 117 hotărâri, adică 16,98 % faţă de atacate şi 3,48% faţă de pronunţate.

În ceea ce priveşte instanţele arondate ponderea atacabilităţii hotărârilor este de 15,97 % la Judecătoria Ploieşti, fiind reformate 171 hotărâri, cu un indice de casare de 10,49 şi un indice de menţinere de 89,50, de 17.16 % la Judecătoria Câmpina, fiind reformate 109 hotărâri, cu un indice de casare de 12,50 şi unul de menţinere de 87,5, de 29 % la Judecătoria Vălenii de Munte, fiind reformate 105 sentinţe, cu un indice de casare de 13,14 şi unul de menţinere de 86,85, de 22 % la Judecătoria Mizil, fiind reformate 25 sentinţe, cu un indice de casare de 8,68 şi unul de menţinere de 91,32 şi de 26 % la Judecătoria Sinaia, fiind reformate 44 sentinţe, cu un indice de casare de 9,97 şi un indice de menţinere de 90,02.

3.5.2 Indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atacDin analiza datelor statistice privind reformarea hotărârilor a rezultă

următoarele aspecte:Ca instanţă de control judiciar, la nivelul anului 2008 Tribunalul Prahova a

pronunţat un număr de 454 hotărâri prin care au fost reformate sentinţele judecătoriilor arondate, dintre care 64 decizii în apel şi 390 decizii în recurs

Dintre acestea, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare prin 123 de decizii ale secţiilor Tribunalului Prahova.

Astfel, detaliind situaţia analizată se constată că Tribunalul Prahova a reformat în apel 34 sentinţe şi în recurs 137 senţinţe ale Judecătoriei Ploieşti; 10

31

sentinţe în apel şi 95 de sentinţe în recurs pentru Judecătoria Vălenii de Munte; 6 sentinţe în apel şi 38 sentinţe în recurs pentru Judecătoria Sinaia; 4 sentinţe în apel şi 21 sentinţe în recurs ale Judecătoriei Mizil; 10 hotărâri în apel şi 99 în recurs la Judecătoria Câmpina.

În materie penală în cursul anului 2008 Tribunalul Prahova a pronunţat un număr de 325 decizii în apel şi 1222 decizii şi încheieri în recurs, rezultând un total de 1547 hotărâri penale.

Tribunalul Prahova a dispus ca urmare a reformării hotărârilor instanţelor din circumscripţia teritorială trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond intr-un număr de 26 de cazuri, un număr mai mic faţă de 36 de cazuri înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe judecătorii situaţia desfiinţării sau casării hotărârilor cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare se prezintă astfel:

- Judecătoria Ploieşti – 18 de sentinţe (număr identic cu cel din anul precedent);

- Judecătoria Câmpina –2 sentinţe, faţă de 5 sentinţe înregistrate pe 2007.- Judecătoria Sinaia –1 sentinţă, faţa de 2 în anul 2007;- Judecătoria Vălenii de Munte – 3 cazuri ( faţă de 7 în anul 2007). - Judecătoria Mizil – 2 sentinţe , faţă de patru în anul 2007.Se constata astfel o scădere a numărului de hotărâri desfiinţate sau

casate cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la toata judecătoriile arondate, cu excepţia Judecătoriei Ploieşti unde numărul este identic, raportat la aceeaşi perioada a anului trecut.

În materie comercială şi de contencios administrativ, Tribunalul Prahova a pronunţat 1158 decizii: 179 în materie comercială şi 979 decizii în materie de contencios administrativ.

Au fost reformate 246 sentinţe, din care 41 casate cu trimitere spre rejudecare, iar 246 au fost modificate cu rejudecarea fondului de către tribunal.

Pe judecătorii, situaţia hotărârilor reformate în anul 2008 se prezintă astfel:La Judecătoria Ploieşti au fost casate cu trimitere spre rejudecare 19 şi

modificate cu rejudecarea fondului 81, faţă de 45 casate şi 127 modificate în anul 2007.

32

La Judecătoria Câmpina au fost casate cu trimitere spre rejudecare 1 sentinţă şi modificate cu rejudecarea fondului 69, faţă de 6 casate şi 31 modificate în anul 2007.

La Judecătoria Sinaia au fost casate cu trimitere spre rejudecare o sentinţă şi modificate cu rejudecarea fondului 27, faţă de 4 casate şi 19 modificate în anul 2007.

La Judecătoria Vălenii de Munte au fost casate cu trimitere spre rejudecare 17 şi modificate cu rejudecarea fondului 56 faţă de 7 casate şi 16 modificate în anul 2006.

La Judecătoria Mizil au fost casate cu trimitere spre rejudecare 3 sentinţe şi modificate 13, faţă de 2 casate şi 7 modificate în anul 2006.

Ca instanţă de control judiciar, în materie civilă Tribunalul Prahova a pronunţat un număr de 2178 de cauze din care 736 cauze au fost soluţionate în apel şi un număr de 1442 cauze în calea de atac a recursului.

Cu ocazia soluţionării cauzelor în apel şi recurs, au fost reformate un număr de 187 de sentinţe ale judecătoriilor din circumscripţia teritorială a tribunalului.

Din totalul hotărârilor desfiinţate, într-un număr de 56 de cauze s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare către instanţe de fond.

Pe judecătorii situaţia hotărârilor reformate în anul 2007 se prezintă astfel: Judecătoria Ploieşti: au fost reformate 74 de sentinţe, 23 dintre acestea

fiind casate sau desfiinţate cu trimiterea cauzei spre rejudecare de către instanţa de fond.

Judecătoria Câmpina: au fost reformate un număr de 27 de sentinţe, din care doar una cu trmiterea cauzei spre rejudecare.

Judecătoria Sinaia: au fost reformate 13 hotărâri din care într-un număr de 3 s-a trimis cauza spre rejudecare.

Judecătoria Vălenii de Munte: au fost reformate 64 de sentinţe, iar din acest total 27 sentinţe au fost trimise spre rejudecare la acestă instanţă.

Judecătoria Mizil: au fost reformate 9 hotărâri, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului într-un număr de 2 cauze.

3.5.3 Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor

33

Din analiza cauzelor care au condus la reformarea hotărârilor instanţelor inferioare rezultă următoarea estimare sub aspect procentual:a. cauze de nelegalitate

- datorate greşitei interpretări a legii de către judecătorul de fond – 10 %- datorate unor interpretări diferite, dar pertinente, ale dispoziţiilor legale – 15 %- datorate modificărilor legislative intervenite – 5 %

b. cauze de netemeinicie- datorate instrumentării defectuoase a dosarului de către judecătorul de fond – 10 %- datorate lipsei de diligenţă a părţii interesate în administrarea cauzei (necunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor procedurale, nepropunerea sau nefurnizarea de mijloace de probă pertinente etc.) – 20 %- aprecierea greşită a probelor 15 %- alte cauze 25 % - precum împăcări, tranzacţii, retrageri plângeri etc.Reducerea indicelui de casare la nivelul instanţelor impune adoptarea mai

multor măsuri printre care:- adoptarea de norme legale clare şi complete la nivel legislativ;- continuarea pronunţării de hotărâri în interesul legii de către Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie în materii care generează o practică judiciară neunitară, datorată prevederilor legale ambigue;

- intensificarea demersurilor fiecărei instanţe pe linia unificării jurisprudenţei;- creşterea gradului de pregătire şi specializare a magistraţilor în materiile în

care aceştia soluţionează cauzele.

Secţiunea 3.6

Măsuri privind unificarea practicii judiciare luate la nivelul instanţei

Caracterul neunitar al practicii judiciare, dar şi în aplicarea neuniformă a legislaţiei în vigoare şi-a păstrat statutul de una dintre principalele probleme cu care se confruntă nu numai Tribunalul Prahova şi instanţele din raza sa teritorială, dar şi

34

în întregul sistem judiciar român.In prezent, principala modalitate de unificare a jurisprudenţei o constituie

recursul în interesul legii, reglementat de dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă (în materie civilă) şi de art. 4142 din Codul de procedură penală (în materie penală).

În cursul anului 2008 au fost pronunţate de către Secţiile Unite al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 44 de decizii în interesul legii, în materie civilă, penală, comercială, dreptul muncii, asigurări sociale, decizii care au contribuit în mod esenţial la adoptarea unor soluţii jurisprudenţiale unitare asupra problemelor de drept soluţionare.

Trebuie menţionat că toate aceste decizii, integrale sau în rezumat, au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor Tribunalului Prahova, atât în format electronic, prin postarea în reţeaua informatică internă, dar şi pe suport de hârtie, prin grija vicepreşedinţilor.

În aceeaşi manieră s-a asigurat cunoaşterea şi valorificarea deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi a jurisprudenţei europene, inclusiv a hotărârilor relevante pronunţate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene.

În cadrul Tribunalului Prahova, la nivelul fiecărei secţii, s-au organizat întâlniri lunare în scopul dezbaterii problemelor de practică neunitară, analizându-se şi practica instanţei de control judiciar, pe baza referatului întocmit periodic de judecătorul delegat cu practica de casare.

De asemenea, judecătorii, potrivit specializării lor, au participat şi la şedinţele trimestriale organizate de către Curtea de Apel Ploieşti, la nivelul Secţiei civilă şi de minori şi familie, al Secţiei pentru soluţionarea cauzelor privind litigii de muncă şi asigurări sociale, al Secţiei Penale, precum şi al Secţiei comerciale şi de contencios administrativ.

În plus, la nivelul Secţiei civile a Tribunalului Prahova s-au organizat patru întâlniri trimestriale cu judecătorii care funcţionează la judecătoriile arondate în scopul discutării şi eliminării acelor probleme de drept în materie civilă care au generat o practică judiciară neunitară, minutele întocmite fiind transmise prin grija preşedintelui secţiei menţionate la instanţele ierarhic inferior.

Două întâlniri similare au fost organizate şi de Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, fiind puse în discuţie şi soluţionate o serie de probleme de drept în domeniu comercial, dar şi în materie contravenţională.

Secţia Penală a Tribunalului Prahova a organizat o singură întâlnire cu magistraţii judecătoriilor arondate specializaţi în soluţionare cauzelor penale.

Referindu-ne la întâlnirile trimestriale organizate pe secţii cu judecătorii de la

35

judecătoriile arondate, consideram ca acestea trebuie continuate având un efect benefic privind unificarea practicii judiciare, constatându-se o diminuare a numărului de hotărâri reformate ca urmare a interpretării neunitare a dispoziţiilor legale.

Totodată, trebuie menţionat faptul că vicepreşedinţii Tribunalului Prahova au monitorizat permanent situaţia întâlnirilor lunare pentru dezbaterea acestor probleme la nivelul fiecărei judecătorii arondate, procesele verbale ale şedinţelor, precum şi problemele analizate fiind transmise lunar şi, respectiv, trimestrial la Curtea de Apel Ploieşti, alături de aspectele de practică judiciară neunitară constatate la nivelul secţiilor tribunalului.

În acest context, se impune precizarea că monitarizarea la care s-a făcut referire a impulsionat organizarea efectivă a unor astfel de întâlniri lunare chiar şi la nivelul Judecătoriei Ploieşti, Secţia Civilă, la care s-a constatat în prima jumătate a anului 2008 o lipsă de interes sub aspectul analizat.

Trebuie subliniat şi faptul că demersurile efectuate în cursul anului 2008 de vicepreşedinţii tribunalului au determinat reluarea activităţii de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul fiecăreia dintre instanţele de pe raza judeţului Prahova, activitate suspendată încă din anul 2005.

Secţiunea 3.7

Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum sunt interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor Omului, de către judecători

Cunoaşterea normelor şi instituţiilor de drept comunitar precum şi a jurisprudenţei CEDO constituie o preocupare majoră a judecătorilor de la Tribunalul Prahova, concretizată prin absolvirea unor cursuri de masterat în acest domeniu, participarea la seminarii specializate, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi prin propunerea unor teme specifice pentru învăţământul profesional desfăşurat la nivelul instanţei.

În activitatea judiciară civilă, s-a dat eficienţă dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului cu privire la dreptul la un proces

36

echitabil cu o durată rezonabilă, garantat prin dispoziţiile art.6 par.1, inclusiv în materia executării silite, protecţia conferită de acest text extinzându-se şi asupra dreptului creditorului de a obţine executarea hotărârii judecătoreşti de care a beneficiat, aşa cum rezultă din Hotărârea Ruianu împotriva României.

De asemenea, magistraţii de la Tribunalul Prahova şi de la instanţele arondate acestuia au dat relevanţă în adoptarea şi motivarea soluţiilor pronunţate în acţiunile în revendicare, în constatarea nulităţii contractelor de închiriere, în acţiunile de răspundere civilă delictuală hotărârilor date de aceiaşi Curte în cauzele Păduraru împotriva României, Popescu împotriva României, Lupaş împotriva României.

În activitatea de judecată în materie penală, judecătorii de la Tribunalul Prahova au dat eficienţă dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, cu privire la dreptul la un proces echitabil, fiind înlăturată aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti, prevăzută de art.64 cod penal, dându-se eficienţă Hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului din cauza Sabou şi Pârcălab contra României. De asemenea, a fost avută în vedere Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în cauza Hirst contra Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor art.64 alin.1 lit.a teza I din Codul penal, privitoare la interzicerea dreptului de a alege.

La secţia comercială şi de contencios administrativ au fost aplicate în mod frecvent principiile stabilite de CEDO rezultate din Hotărârea dată în cauza Anghel împotriva României, în sensul că în materia plângerilor contravenţionale, dacă agentul constatator nu a perceput personal fapta sancţionată, este obligat să administreze probatorii în susţinerea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Secţiunea 3.8

Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională

În contextul aderării României la Uniunea Europeană la data de 01.01.2007, cunoaşterea normelor şi instituţiilor de drept comunitar, precum şi a jurisprudenţei

37

C.E.D.O. a constituit o preocupare constantă a judecătorilor de la Tribunalul Prahova, concretizată prin absolvirea unor cursuri de masterat in acest domeniu, participarea la seminarii specializate, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi prin propunerea unor teme specifice pentru învăţământul profesional, desfăşurat la nivelul instanţei sau al Curţii de Apel Ploieşti.

În toate cauzele soluţionate s-a pornit de la premisa că după data de 1.01.2007, judecătorul naţional a devenit judecător comunitar, situaţie care îi impune să aplice direct dreptul comunitar dacă se constată incompatibilitatea dreptului naţional cu acesta, în virtutea principiilor efectului direct al dreptului comunitar şi al supremaţiei acestuia.

Astfel, în cauzele soluţionate la Secţia Civilă în baza Legii nr. 248/2005 a fost analizată, avându-se în vedere că după 1.01.2007 ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline a Uniunii Europene, compatibilitatea legii naţionale privind libera circulaţie a persoanelor cu legislaţia (primară şi secundară) şi cu jurisprudenţa comunitară a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene.

La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ, au fost aplicate direct prevederile art. 90 alin. 1 din TCE în cauzele având ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare.

Sub aspectul cooperării judiciare internaţionale în materie civilă şi comercială, actul normativ cadru  este Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Legea nr. 44/2007, în principal, cu privire la Regulamentul nr. 1348/2000 privind comunicarea documentelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială şi Regulamentul nr. 1206/2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în obţinerea probelor în cauzele civile sau comerciale, .

Aceasta se referă la ansamblul procedurilor de cooperare între autorităţile judiciare române şi străine în vederea soluţionării unui litigiu, pe tot parcursul desfăşurării acestuia (art.1 din Legea nr.189/2003) , si reglementează condiţiile în care se efectuează:

- comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din străinătate:-   acte judiciare : cele care se emit pe parcursul soluţionării unui proces civil sau comercial: cereri de chemare în judecată, citaţii, hotărâri, cereri privind căile de atac şi alte asemenea comunicări;

38

- acte extrajudiciare: cele care nu emană de la instanţele judecătoreşti, însă pot fi folosite în cadrul unui proces civil sau comercial;

- obţinerea de probe prin comisii rogatorii internaţionale (audieri de martori sau alte persoane implicate, obţinerea de documente, efectuarea de expertize, realizarea unei anchete sau procurarea unor alte acte ori informaţii necesare pentru soluţionarea unui caz determinat;

-  transmiterea/obţinerea de informaţii asupra dreptului străin;-  accesul la justiţie al străinului.In cursul anului 2008 in cadrul Compartimentului privind cooperarea

internationala in materie civila si comerciala s-au realizat comuncari de acte judiciare în 24 dosare catre urmatoarele tari membre ale Uniunii Europene : Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Spania .

De asemenea , au fost inaintate, prin intermediul Ministerului Justitiei , acte judiciare in 7 dosare civile si comerciale, catre urmatoarele state nemembre ale Uniunii Europene : Insulele Virgine Britanice, Turcia, Republica Guineea Ecuatoriala, Turcia şi S.U.A.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională în materie penală, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor prevăzute în Titlul III din Legea nr.302/2004 cu modificările şi completările ulterioare, prin care a fost transpusă Decizia Cadru nr.584/JAI/13.06.2002 privind mandatul european de arestare. Pe cale de consecinţă, de la 01.01.2007, în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, procedura de extrădare reglementată de tratatele internaţionale în materie a fost înlocuită cu cea de predare în baza unui mandat european de extrădare.

Astfel, pe parcursul anului 2008, pentru statele nemembre ale Uniunii Europene, ca şi în anul 2007, procedura aplicată a fost cea prevăzută de art.66 1

raportat la art.68 din Legea nr.302/2004, iar pentru statele membre cea prevăzută la art.81 raportat la art.83 alin.2 din aceeaşi lege.

Judecătorii Tribunalului Prahova au colaborat cu Direcţia de Drept Internaţional şi Tratate din cadrul Ministerului Justiţiei, care a transmis declaraţiile notificate de către România Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, în contextul aplicării Deciziei Cadru nr.584/JAI/13.06.2002.

O colaborare foarte bună au avut magistraţii şi cu cei doi piloni ai Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative – Punctul Naţional Focal şi Biroul Naţional Interpol.

39

Aceste colaborări vor continua şi în viitor, având în vedere modificările de la finele anului 2008, aduse prin Legea nr.222/2008 în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în sensul transpunerii unor noi decizii-cadru, respectiv deciziile-cadru nr.577/JAI/22.07.2003, nr.214/JAI/24.02.2005 şi nr.783/JAI/06.10.2006 ale Consiliului Uniunii Europene, şi al îmbunătăţirii cadrului legislativ în materia mandatului european de arestare, ţinându-se seama şi de propunerile şi constatările practicienilor ca urmare a primilor ani de aplicare a acestui instrument de cooperare judiciară în materie penală.

Secţiunea 3.9

Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie şi măsurile luate la nivelul instanţei pentru creşterea gradului de transparenţă a funcţionării acesteia

Pe linia îmbunătăţirii accesului liber la justiţie, se impune precizarea că în cursul anului 2008 a fost adoptata OG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act normativ ce reprezintă o transpunere a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind imbunatatirea accesului la justitie in cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta judiciara acordata in cadrul acestor categorii de cauze.

Practic, dispoziţiile acestui act normativ au în vedere faptul că directiva a carei transpunere trebuie asigurata prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistenta judiciara sa fie considerat ca asigurand un acces efectiv la justitie cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ca expresie a principiilor democratice intr-un stat de drept si a suprematiei legii, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie sa constituie o piedica in incercarea de a apela la justitie pentru realizarea sau apararea unui drept, justificand, in anumite situatii si conditii, sustinerea din partea statului, din resurse financiare publice, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, 

OG nr.51/2008 instituie formele de ajutor public judiciar în materie civilă, reglementând în detaliu procedura de soluţionare a unor astfel de cereri, cu consecinţa abrogării dispoziţiilor art.74-81 Cod procedură civilă.

40

Intrarea în vigoare a acestui act normativ a generat o serie de inconveniente pentru părţile care au formulat asemenea cereri, legate de conţinutul lor, dar şi dovezile care trebuie să fie administrate, primind din partea completelor de judecată toate explicaţiile şi îndrumările necesare.

La nivelul Secţiei Civile a Tribunalului Prahova a formulat un număr mic de cereri de acordare a ajutorului public judiciar, respectiv în patru dosare, solicitându-se plata onorariului unui avocat numit pentru acordarea asistenţei juridice sau scutirea de plata taxei judiciare de timbru.

În materie penală, s-a dat eficienţă prevederilor art.4 alin.1 din Legea nr. 211/2004, prin încunoştinţarea victimelor infracţiunilor, consemnată în procesul-verbal întocmit de fiecare dată.

Ca şi în anul 2007, nu s-a înregistrat niciun dosar care să fi fost întemeiat pe prevederile art.17 şi art.28 din Legea nr.211/2004, deşi, prin ordinul emis de către preşedintele instanţei, a fost constituită Comisia de acordare a compensaţiilor financiare victimelor infracţiunilor, fiind, totodată, desemnat judecătorul care a organizat, condus şi controlat activitatea administrativ-judiciară a acestei structuri.

Sub aspectul asigurării transparenţei în activitatea instanţei, se impune precizarea că marele câştig al utilizării programului informatic de repartizare aleatorie a acuzelor este reprezentat de creşterea încrederii justiţiabililor în activitatea preparatorie a actului de judecată, prin eliminarea, în mare măsură, a suspiciunilor legate de o eventuală direcţionare a dosarelor. Concret, se asigură deplina transparenţă cu privire la fixarea termenului de judecată, fiind posibile totodată evidenţierea şi controlul repartizării prin listarea zilnica a situaţiilor cauzelor nou intrate cu păstrarea evidentei acestora.

În cursul anului 2008 au fost luate toate măsurile necesare, prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice, pentru a asigura accesul oricărei persoane interesate la informaţiile de interes public privitoare la activitatea judiciară, atât prin afişarea lor la sediul instanţei, în locurile special create în acest scop, cât şi prin publicarea pe portalul Tribunalului Prahova, asigurându-se o actualizare permanentă a respectivelor informaţii.

De asemenea, pe aceeaşi linie, în cursul anului 2008, atât la Tribunalul Prahova, cât şi la judecătoriile arondate au fost montate infokioşkuri care, în mod indubitabil, facilitează accesul persoanelor interesate la datele preluate din programul Ecris referitoare la diferitele dosare aflate în curs de judecată sau

41

soluţionate, cum ar fi termenul acordat,motivul amanarii judecarii pricinii,data redactarii hotararii,numele magistratului caruia i-a revenit decizia spre motivare etc.

Mai mult decât atât, în această modalitate s-a asigurat degrevarea parţială grefierilor arhivari în relaţia cu publicul, dar şi responsabilizarea întregului personal în efectuarea tuturor operaţiunilor ce vizează circuitul intern sau extern al unui dosar în programul informatic.

De altfel, accesarea datelor indicate nu presupune, în mod obligatoriu, deplasarea persoanelor interesate la sediul instanţei pentru a utiliza infokioşkurile, acestea având posibilitatea de a le vizualiza pe portalul Tribunalului Prahova, respectiv al fiecărei judecătorii arondate, din orice locaţie cu conexiune la internet.

Secţiunea 3.10

Progrese înregistrate în domeniul justiţiei pentru minori şi a protecţiei drepturilor copilului

În cursul anului 2008, atât la nivelul Tribunalului Prahova, cât şi la cel al instanţelor arondate, s-a acordat o atenţie sporită modalităţii de instrumentare a litigiilor cu minori şi de familie, fiind constituite în continuare, în acest scop, complete specializate.

În materie penală, s-a realizat aplicarea prevederilor legale care instituie obligativitatea efectuării anchetelor sociale, solicitându-se întocmirea de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova a unor referate de evaluare şi date cu privire la persoana minorului şi la perspectiva reintegrării sociale a acestuia.

De asemenea, s-a dat eficienţă noilor dispoziţii instituite în cursul anului 2008 prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.2355/C/11.09.2008 privind aprobarea procedurii de supraveghere a executării obligaţiilor persoanelor condamnate sau ale minorului de a presta o activitate neremunerată într-o instituţie de interes public impusă de către instanţa de judecată, ordin publicat în Monitorul Oficial al României nr.669/26.09.2008 şi emis în baza dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr.747/2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr.92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune.

42

În materie civilă, în mod special, la nivelul Tribunalului, s-au luat toate măsurile pentru soluţionarea cauzelor, întemeiate pe prevederile Legii nr. 272/2004 şi nr. 273/2004, dar şi al celorlalte litigii cu participarea minorilor în acord cu dispoziţiile legale incidente, spre a se asigura o protecţie eficientă a drepturilor copiilor implicaţi.

În aplicarea planului de acţiune, privind implementarea legislaţiei în domeniul drepturilor copiilor în vederea respectării criteriilor şi standardelor de performanţă în acest domeniu, între reprezentanţii Tribunalului Prahova şi cei ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova s-au desfăşurat întâlniri privind informarea asupra condiţiilor materiale şi morale, ce sunt asigurate copiilor, precum şi asupra integrării copiilor instituţionalizaţi în mediu de protecţie şi asistenţă socială.

În acest sens, menţionăm întâlnirea dintre reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova cu magistraţii din cadrul secţiei Civile a Tribunalului Prahova la dezbaterea care a avut loc în data de 25.09.2008, la sediul Direcţiei, intitulată „Adopţia – Dialog deschis pentru o mai bună înţelegere”, desfăşurată în cadrul programului ce acelaşi nume derulat de Societatea Civilă, Profesională de Asistenţă Socială Sălăjaneanu şi Cristea.

În cadrul acestei dezbateri s-au purtat discuţii asupra procedurii adopţiei interne şi a normelor care reglementează adopţia în România, etapele adopţiei interne, condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a adopta, evaluarea persoanelor care doresc să adopte şi actele necesare în vederea adopţiei.

Secţiunea 3.11

Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi ale Legii nr. 677/2001

În aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001, la nivelul Tribunalului Prahova funcţionează Biroul de informare şi relaţii publice, în acord cu prevederile art. 77 şi următoarele din Hotărârea nr. 387/22.09.2005 adoptata de către Consiliul Superior al Magistraturii, asigurând primirea şi rezolvarea solicitărilor privind informaţiile de interes public, precum şi activitatea de soluţionare a petiţiilor formulate de cetăţeni

43

sau organizaţii legal constituite, potrivit prevederilor OG nr. 27/2002, modificata şi aprobata prin Legea nr. 233/2002.

Pentru garantarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public, acest birou are un program de lucru cu publicul zilnic, de la ora 9 la ora 13.00, iar in ziua de joi de la ora 9.00 la ora 12.00, iar după amiaza, de la ora 15.30 la ora 18.30.

În cursul anului 2008 au fost înregistrate 10 de cereri de furnizare a unor informaţii de interes public, conform menţiunilor din Registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public, nouă fiind adresate pe suport de hârtie şi una în format electronic, cereri care au provenit, in marea lor majoritate, de la diverse persoane fizice - în şapte de cazuri -, dar şi de la persoane juridice-în celelalte trei cazuri.

Se impune precizarea ca, de regulă, cererile menţionate au fost soluţionate într-un mod favorabil, în sensul caşapte dintre cererile înregistrate au fost apreciate de către judecătorul delegat ca vizând informaţii cu acces liber.

Practic, din totalul cererilor analizate, numai două au fost respinse, considerându-se ca se refera la informaţii inexistente in evidentele Tribunalului Prahova, în vreme ce o cerere a fost înaintată spre soluţionare competentă Direcţiei Judeţene Prahova a Arhivelor Naţionale, conform art. 24 din H. G. nr. 123/2002.

Judecătorii delegaţi au formulat răspunsuri la cererile primite cu respectarea termenelor reglementate de art.7 din Legea nr.544/2001, fără a se înregistra, in întreaga perioada supusa analizei, vreo reclamaţie administrativa ori plângere în instanţa împotriva soluţiilor date respectivelor cereri, fiind respectate normele privind protecţia datelor cu caracter personal, atunci când a fost necesar.

Aşa cum s-a arătat mai sus, în aplicarea dispoziţiilor Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public şi in limita resurselor materiale disponibile, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Tribunalului Prahova a asigurat furnizarea din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare in locuri vizibile, dar şi prin publicarea lor pe pagina internet a instanţei, ce a fost actualizata succesiv, de câte ori a fost necesar.

Referitor la aplicarea dispozitiilor Legii nr.677/2001 modificată, la Tribunalul Prahova nu au fost înregistrate în cursul anului 2008 solicitari de acces, solicitari de rectificare, actualizare, blocare sau stergere a datelor cu caracter personal si nici opozitii, formulate conform dispozitiilor art.13 - 15 din legea precizata.

44

Totodata, pe rolul Tribunalului Prahova nu au existat litigii avand ca obiect apararea drepturilor garantate de Legea nr.677/2001 modificata ( respectiv dreptul de acces la date, dreptul de interventie, dreptul de opozitie sau dreptul la informatie) - drepturi care sa fi fost incalcate in procedura prelucrarii datelor cu caracter personal – si nu a fost desfăşurată nici o procedură de investigare exercitată de catre Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal asupra Tribunalului Prahova si judecatoriilor arondate.

In perioada analizata, s-au respectat cerintele minime de securitate a prelucrarilor de date cu caracter personal, respectandu-se dispozitiile art.19 si urmatoarele din Legea nr.677/2001, precum si cele ale art. 92 din R.O.I. (aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 387/22.09.2005), art.12 si urmatoarele din Legea nr.544/2001 actualizata si art. 31 din Constituţia Romaniei – in ce priveste accesul la dosarele si evidentele instantei.

Ca operator de date cu caracter personal, Tribunalului Prahova i-a fost alocat nr. 2890. De asemenea, in temeiul dispozitiilor art.22 din acelasi act normativ si al Deciziilor nr.60.2006 si nr.91/2006 ale Presedintelui Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, s-au efectuat notificarile impuse de aceste reglementari, ele fiind inregistrate la numarul 4058 din registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal - pentru activitatile de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si a altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal - si numarul 5595 – pentru prelucrarea datelor avand ca scop „administrarea justitiei” – aceste ultime doua numere fiind mentionate pe toate lucrarile si actele care contin date cu caracter personal.

In anul 2008, la Tribunalul Prahova – Sectia Penala s-au efectuat transferuri de date cu caracter personal in strainatate, in conditiile art. 29 al.5 din Legea nr.677/2001, fiind inregistrate in perioada de raportare 11 sesizări privind emiterea de mandate de urmărire internaţională în vederea extrădării, întemeiate pe disp. art. 66/1 din Legea 302/2004, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea 224/2006, toate soluţionate favorabil. De asemenea, in conditiile art.160 si urmatoarele din Legea nr.302/2004, a fost efectuata o comisie rogatorie internationala, in baza careia s-au transferat date cu caracter personal in Austria. In plus, la toate sectiile Tribunalului Prahova s-au efectuat transferuri de date cu caracter personal, cu ocazia indeplinirii procedurii de citare si de comunicare a hotararilor judecatoresti, in conditiile art.29 al.5 din Legea nr.677/2001.

45

Justitiabilii sunt informati, prin afisare in locuri vizibile, cu privire la calitatea instantei de operator care prelucreaza date cu caracter personal, inclusiv cu privire la drepturile prevazute de Legea nr.677/2001 modificata ( respectiv dreptul de acces la date, dreptul de interventie, dreptul de opozitie si dreptul la informatie). De asemenea, Tribunalul Prahova a efectuat reconfirmarea prelucrarii datelor cu caracter personal, prin folosirea noilor formulare de notificare, aprobate prin dispozitiile art.3 al.2 din Decizia nr.60/2006 a Presedintelui A.N.S.P.D.C.P.

Tribunalul Prahova a trimis Autoritatii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal raportul de activitate pentru anii 2006, 2007 si 2008, conform dispozitiilor art.21 al.3 lit.j din Legea nr.677/2001 modificata.

Trebuie precizat, asa cum s-a invederat si in rapoartele de activitate anterioare, ca, datorita modalitatii complexe de redactare si reglementare a procedurii prevazuta de Legea nr.677/2001 si datorita interferenţei acestei legi cu alte acte normative (ex Legea nr.544/2001), reprezentantii instantelor (desemnati conf. art. 3 lit.f din Legea nr.677/2001) au intampinat dificultati de interpretare a dispozitiilor acestei ultime legi, astfel ca au formulat recomandarea de a se organiza seminarii avand ca obiect aplicarea prevederilor Legii nr.677/2001.

Totodata, acestia au apreciat ca se impune completarea Regulamentului de Ordine Interioara a instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului C.S.M. nr.387/2005, in sensul de a se preciza cu claritate categoriile de registre, acte procedurale si inscrisuri carora le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.677/2001 si care sunt obligatiile ce revin operatorilor de date cu caracter personal ( respectiv instantelor si imputernicitilor acestora ) in temeiul acestei legi , completare care ar avea ca efect final o aplicare corecta si unitara a dispozitiilor actului normativ mentionat.

Secţiunea 3.12

Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei

Sub aspectului managementului la nivelul instantei, este cunoscut ca, in fiecare treapta ierarhica , managerul trebuie sa concentreze abilitati si caracteristici care sa conduca la realizarea atributiilor specifice-daca la nivelul

46

judecatoriei,managerul trebuie sa detina mai multe abilitati tehnice,la nivelul tribunalului acesta are atributii sporite in domeniul comunicarii.

Astfel , Tribunalul Prahova şi judecătoriile arondate sunt conduse de câte un preşedinte, care exercită atribuţiile manageriale pentru organizarea activităţii acestora.

Totodată, preşedintele Tribunalului Prahova exercită şi atribuţii de ordonator terţiar de credite pentru instanţa pe care o conduce şi cele 5 judecătorii arondate.

Conducerea Tribunalului Prahova şi a judecătoriilor din circumscriptia sa teritoriala este asigurată şi de către Colegiul de Conducere al fiecărei instanţe, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ale căror atribuţii sunt prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecatoresti.

Activitatea administrativ – judiciară este coordonată la nivelul Tribunalului Prahova şi judecătoriilor arondate de preşedintele şi vicepreşedinţii Tribunalului Prahova, având atribuţii şi de verificare şi de control cu privire la respectarea regulamentelor de către personalul acestor instanţe.

În cursul anului 2008, preşedintele Tribunalului Prahova a organizat compartimentele auxiliare ale instanţei prevăzute de Regulamentul de ordine interioară, stabilind personalul care funcţionează în cadrul fiecăruia şi atribuţiile ce revin prin fişa postului, în vederea desfăşurării eficiente a activităţii.

De asemenea, a verificat modul în care personalul din compartimente îşi îndeplineşte sarcinile stabilite, luând măsurile necesare pentru soluţionarea deficienţelor apărute.

Urmare a examenului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 5 octombrie 2008 ale carui rezultate au fost validate prin hotărâre a Plenului C.S.M., la Tribunalul Prahova au promovat 6 judecatori de la Judecatoriile Ploiesti,Campina si Mizil care, prin hotărâre a colegiului de conducere aceştia au fost repartizati, în functie de volumul de activitate înregistrat la nivelul fiecarei sectii a tribunalului, precum si de specializarea fiecaruia, asigurandu-se în acest mod un echilibru din punct de vedere al resurselor umane.

Totodată, pentru realizarea sarcinilor administrative previzionate s-a dat dovada de preocupare in vederea formarii unei echipe manageriale prin delegarea de atribuţii, altele decât cele judiciare vicepreşedinţilor si presedintilor de sectii din cadrul tribunalului, dar şi celorlalţi judecători ai instanţei , asigurandu-se astfel relationarea pe acelasi palier al scarii organizationale judiciare.

47

In acest fel, s-a asigurat o reala transparenta a actului de justitie, fiind aduse la cunoştinţa persoanelor interesate toate deciziile si hotararile adoptate, atât prin afişarea la avizier sau prin postarea în cadrul reţelei informatice interne, cât şi prin orice alte mijloace, realizându-se si implicarea colegiului de conducere ori a colectivului in procesul decizional, atunci cand se impunea.

Actele administrative prin care s-au realizat aceste delegări de autoritate sunt deciziile şi ordinele de serviciu emise de preşedintele Tribunalului Prahova şi au vizat exercitarea unor atribuţii de catre aceştia prevăzute în legile justiţiei, în Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecatoresti sau în alte legi ce reglementează atribuţiile conducătorilor de instituţii publice.

În cursul anului 2008 au fost emise 16 de ordine de serviciu şi 4 decizii de către Preşedintele Tribunalului Prahova.

Actul de control exercitat de preşedintele tribunalului sau de judecătorii delegaţi a vizat modul în care personalul acestei instante îşi îndeplineşte atribuţiile administrativ – judiciare referitoare la pregătirea şedinţelor de judecată, studiul dosarelor, calitatea actelor procedurale întocmite de către personalul auxiliar şi respectarea termenelor prevăzute de lege sau regulamente,rezolvarea cu celeritate a lucrarilor specifice, redactarea hotărârilor etc.

De asemenea, a fost vizat şi modul în care persoanele delegate îşi îndeplinesc atribuţiile non judiciare.

Constatările efectuate au fost evidenţiate în registrul de control în care s-au notat şi deficienţele apărute şi măsurile ce pot fi luate pentru remedierea sau înlăturarea acestora.

În plus, s-a efectuat o analiză permanentă a situaţiei resurselor umane la nivelul Tribunalului Prahova şi a instanţelor arondate, în raport de posturile existente în statul de personal, de modul în care acestea sunt ocupate, de necesităţile instanţelor referitoare la volumul de muncă, încărcătura pe fiecare judecător şi grefier, propunând în mod periodic luarea unor măsuri pentru transformarea unor posturi, înfiinţarea de noi posturi, repartizarea personalului dintr-un compartiment în altul, organizarea de către Curtea de Apel Ploieşti a unor concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de personal auxiliar de specialitate şi funcţionari publici, (spre exemplu: posturile de grefier, de consilier de personal,muncitor-telefonist, etc.), de definitivare în funcţie a debutanţilor prin organizarea de examen, de avizare a cererilor de delegare, transfer sau detaşare a

48

magistraţilor şi personalului auxiliar de la alte instanţe la Tribunalul Prahova sau judecătorii sau invers.

Organizarea unor concursuri de către Curtea de Apel Ploieşti privind promovarea personalului auxiliar de specialitate a determinat crearea unui deficit de salariaţi la nivelul Tribunalului Prahova prin promovarea unora dintre aceştia, caz în care s-a solicitat delegarea şi detaşarea acestora până la ocuparea posturilor devenite vacante si,de cele mai multe ori,delegarea sau detasarea unor grefieri de la Judecatoria Ploiesti.

Totodată, Preşedintele Tribunalului Prahova s-a preocupat, în colaborare cu vicepreşedinţii acestuia, in ceea ce priveste desfăşurarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor acestei instante şi judecătoriilor arondate, urmărind întocmirea situaţiilor stabilite anual de către judecătorii desemnaţi prin ordin de serviciu si participând la dezbaterile ce au avut loc la sediul Tribunalului Prahova în scopul creării unei practici judiciare unitare, în special in materie civila.

Această activitate a fost realizată şi cu privire la învăţământul profesional al personalului auxiliar de specialitate.

În realizarea atribuţiilor de coordonare a grupului de jandarmi ce asigură paza la sediul tribunalului şi judecătoriile arondate, s-a manifestat receptivitate faţă de cerinţele conducerii Inspectoratului de Jandarmerie Judeţean Prahova referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor materiale a angajatorilor săi, s-au stabilit întâlniri trimestriale cu reprezentanţii instituţiei pentru rezolvarea problemelor ivite şi pentru întocmirea şi avizarea planului de pază pentru sediile instanţelor respective.

De asemenea, in calitate de ordonator terţiar de credite s-a preocupat pentru deschiderea de credite lunare pentru toate investiţiile de către ordonatorul principal de credite, având întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, respectiv cu cei ai Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

În ceea ce priveşte resursele materiale, conducerea instanţei s-a preocupat de previzionarea cheltuielilor materiale şi salariale, prin solicitarea necesarului de credite lunare ordonatorului principal de credite pentru plata drepturilor salariale, a efectuării cheltuielilor pentru administrarea imobilelor în care îşi are sediul Tribunalul Prahova şi instanţele arondate, executarea hotărârilor judecătoreşti în care au avut calitatea de creditori salariaţii acestor instanţe, iar aceste titluri erau opozabile Tribunalului Prahova.

49

Sub acest aspect, a existat colaborare eficientă între conducerea instanţei şi managerul economic, cu privire la previzionarea obiectivelor ce urmează a fi realizate în anul 2009, stabilindu-se măsurile ce urmează a fi adoptate în fiecare caz, eventual şi a termenelor de îndeplinire a acestora.

Secţiunea 3.13

Măsuri luate de instanţă privind degrevarea judecătorilor de sarcini auxiliare

În contextul obiectivelor stabilite prin Strategia de reformă a sistemului judiciar, degrevarea judecătorilor de anumite atribuţii administrative are rolul de a îmbunătăţi calitatea actului de justiţie şi de a optimiza repartizarea sarcinilor la nivelul instanţelor, astfel că, potrivit prevederilor art. 37 din Regulamentului de ordine interioară, la nivelul Tribunalului Prahova activitatea acestor compartimente a fost lăsată, în mare parte, sub supravegherea vicepreşedinţilor şi a membrilor colegiului de conducere, împărţirea atribuţiilor între aceştia fiind determinată de preşedinte, cu aprobarea colegiului de conducere, prin Ordinul de serviciu nr.2/2008.

Se impune precizarea că, de-a lungul timpului, activitatea judecătorilor din cadrul secţiei civile a fost în mod semnificativ afectată de exercitarea atribuţiilor specifice judecătorului de serviciu, luând în considerare numărul tot mai mic al magistraţilor, în raport cu numărul în creştere al dosarelor, astfel încât aceştia au propus ca activitatea indicată să fie preluată de către asistenţii judiciari, în sensul primirii diferitelor cereri ale părţilor din dosarele pe rol, în vreme ce actele de sesizare să fie primite şi verificate de către preşedinţii de secţii, propuneri care au primit aprobarea Colegiului de conducere şi au fost puse în aplicare şi la nivelul anului 2008.

Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a Hotărârii nr. 416/2008 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost modificat art.93 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, stabilindu-se obligativitatea prezentării tuturor cererilor şi actelor de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ completului căruia i-a fost reapartizată

50

cauza, este evident că măsura indicată anterior a rămas fără eficienţă, conducând la aglomerarea magistraţilor cu o sarcină administrativă (de aplicare a unei vize pe fiecare act/cerere primită) care le consumă o parte din timpul pe care ar fi trebuit să îl aloce altor activităţi specifice.

Tot în scopul facilitării efectuării sarcinilor administrative, în s-au luat măsurile necesare pentru crearea unor modele de fişe de repartizare a dosarelor, pe stadii procesuale(fond, apel, recurs), dar şi pe obiecte, care cuprind generic şi măsurile necesare pentru pregătirea primului termen de judecată, cu consecinţa că judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza spre soluţionare nu trebuie decât să verifice dacă este necesară vreo menţiune suplimentară şi să semneze.

Secţiunea 3.14

Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora

Analizând calitativ activitatea desfăşurată de magistraţii Tribunalului Prahova şi ai instanţelor arondate, apreciem că aceasta poate fi considerată ca situându-se, în general, la standarde ridicate, în condiţiile în care s-a asigurat respectarea principiilor fundamentale ce guvernează procesele penale, civile ori comerciale şi de contencios administrativ, în mod special dreptul la un proces echitabil, în toate dimensiunile reglementate de art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, nivelul ridicat al activităţii desfăşurate se reflectă în calitatea hotărârilor pronunţate ce rezultă din diminuarea indicelui de casare, ca tendinţă generală, atât la nivelul tribunalului, cât şi al judecătoriilor arondate.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că judecătorii din raza Tribunalului Prahova s-au preocupat permanent de îmbunătăţirea pregătirii lor profesionale, prin participarea la forme de pregătire centralizată ori descentralizată, dar, mai ales, prin studiu individual.

Sub aspectul vulnerabilităţilor, pe fondul diminuării constante a numărului de judecători (problema ce va fi analizată în capitolul următor), prin efectul aplicabilităţii Legii nr.262/2007 prin care s-a instituit completele colegiale(de doi judecători)de contencios administrativ şi în perioda ianuarie- mai 2008, când a intrat în vigoare Legea nr. 97/2008 ce a modificat art. 10 din legea contenciosului

51

administrativ nr. 544/2004 revenindu-se la completele de unic judecător, dar şi prin modificarea legii Curţii de Conturi realizată prin Legea nr. 217/2008 care a prevăzut că acest organ nu mai are activitate jurisdicţională, cei trei judecători specializaţi în soluţionarea unor astfel de litigii au înregistrat o creştere considerabilă a volumului de activitate, repercutându-se negativ asupra calităţii şi a duratei activităţii judiciare.

Pe de altă parte, la nivelul Secţiei comerciale şi de contencios administrativ a funcţionat un singur complet specializat în soluţionarea recursurilor comerciale, respectiv de contencios administrativ, situaţie în care se aduce atingere principiului repartizării aleatorii consacrat prin dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Tocmai de aceea, la momentul ocupării posturilor vacante existente la Tribunalul Prahova, a fost absolut necesară completarea numărului de judecători de la secţia amintită pentru a deveni posibilă configurarea a câte două complete de recursuri pentru fiecare dintre cele două specializări, o astfel de măsură nefiind pana în prezent posibilă din raţiuni ce vizează insuficienţa resurselor umane, dar şi impedimente de ordin material (activitatea judiciară comercială şi cea de contencios administrativ desfăşurându-se în spaţii diferite).

În cursul anului 2008, din datele statistice prezentate, rezultă că numărul dosarelor mai vechi de un în fond sau apel, respectiv de şase luni în recurs a crescut atât la Tribunalul Prahova, cât şi la toate judecătoriile din raza sa teritorială, cu excepţia Judecătoriei Vălenii de Munte, în raport cu cel existent la sfârşitul anului 2007.

Măsura întocmirii situaţiei lunare a dosarelor mai vechi de un an este necesară, dar departe de a fi suficientă, pentru a asigura judecarea dosarelor într-un termen rezonabil, mai ales că factorii care concură la depăşirea unei astfel de durate sunt multipli, atât de natură obiectivă, cât si de factură subiectivă, imputabilă magistraţilor.

Sub aspectul factorilor de natură obiectivă care influenţează negativ durata de soluţionare a cauzelor, nu pot fi neglijate numărul mare de cauze aflat pe rolul instanţei, raportat la anul anterior, in special in materie civila,fluctuaţia permanentă a personalului prin promovarea mai multor grefieri la instanţa superioară, pensionarea, detaşarea ori transferul acestora, activitatea defectuoasă a instituţiilor care concură la realizarea actului de justiţie

52

În plus, întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor este, de multe ori, determinată de părţi, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane participante la proces.

Principala problemă cu care se confruntă Tribunalul Prahova, dar şi instanţele din raza sa teritorială, constă în efectuarea cu întârziere a rapoartelor de expertiză, în calitatea lucrărilor efectuate care, adeseori, este necorespunzătoare, dar şi în nedepunerea rapoartelor în timp util pentru a putea fi cunoscute de către părţi.

Din punctul de vedere al factorilor subiectivi, se poate constata tendinţa unora dintre judecători în sensul nesancţionării conduitei culpabile a participanţilor la proces, amenda judiciară fiind aplicată cu multă rezervă, deşi dispoziţiile procedurale civile şi penale acoperă cvasimajoritatea situaţiilor care pot surveni în cursul unui proces, fără a aplica în mod eficient nici celelalte sancţiuni procedurale, cum ar fi suspendarea judecatii cauzelor in procesele civile pentru neîndeplinirea obligaţiilor de către cel care s-a adresat instanţei, decăderea pentru nerespectarea termenelor procedurale,etc.

Deficienţele prezentate pot fi depăşite printr-o monitorizare permanentă a situaţiei dosarelor mai vechi de un, respectiv de şase luni, care să se realizeze de către vicepreşedinţi, efectuarea unor verificări periodice, prin sondaj, a acestor dosare, de către vicepreşedinţi si preşedinţii de secţii, pentru identificarea măsurilor posibile în vederea accelerării procedurii judiciare şi discutării acestor măsuri cu fiecare judecător în parte.

În afara măsurilor la nivelul instanţei, pentru reducerea duratei de soluţionare a cauzelor se impune să fie luate şi măsuri la nivel legislativ, constând în adoptarea unor legi de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, a Codului Civil şi a Codului de Procedură Civilă, în sensul prevederii în cuprinsul acestora a unor dispoziţii pentru accelerarea judecăţii şi executării hotărârilor, iar, la nivel administrativ (centralizat), măsuri pentru asigurarea unei selecţii corespunzătoare a corpului de experţi tehnici şi organizarea unui program de pregătire profesională continuă şi examinare periodică, inclusiv sancţionarea disciplinară a experţilor autorizaţi, la sesizarea biroului local de expertize pentru nerespectarea obligaţiilor legale ce le revin în această calitate.

Una dintre principalele deficienţe constatate la nivelul instanţelor analizate, cu care se confruntă justiţia în general, este reprezentată de percepţia negativă a

53

societăţii civile faţă de activitatea magistraţilor, cu consecinţe negative asupra credibilităţii actului de justiţie, aceasta fiind generată, pe de o parte de lipsa de eficienţă a sistemului judiciar în anumite situaţii, iar, pe de altă parte, de comportamentul social şi profesional al unora dintre magistraţi.

În scopul înlăturării deficienţei prezentate, este necesară intensificarea eforturilor birourilor de informaţii şi relaţii publice din cadrul instanţelor care funcţionează în judeţul Prahova, prin activităţile specifice, dar şi utilizarea corectă a sistemului informatic Ecris, cu consecinţa asigurării unei transparenţe ridicate a actului de justiţie.

De asemenea, apreciem că se impune a fi luate toate măsurile necesare pentru eliminarea cazurilor de jurisprudenţă neunitară, atât prin eficientizarea întâlnirilor trimestriale cu judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti şi, respectiv, de la judecătoriile arondate, cât şi prin selectarea şi publicarea pe portalul instanţei a unor speţe reprezentative, impunându-se, atunci când se justifică, sesizarea curţii pentru promovarea unor recursuri în interesul legii.

CAPITOLUL IV

GESTIONAREA RESURSELOR

Secţiunea 4.1

Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2008

La 1 ianuarie 2008, prin fila de buget, la Tribunalul Prahova şi judecătoriilor arondate s-au repartizat un număr de 358 posturi, din care 115 posturi judecător şi asistent judiciar şi 243 posturi personal auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual (administrativ şi de serviciu).

Analizând situaţia personalului în anul 2008 se constată accentuarea unora din tendinţele manifestate şi în anul 2007, respectiv:

- fluctuaţiile de personal, urmare promovării la instanţe superioare, transferului la instanţe de acelaşi grad, detaşări, numirii în funcţie şi eliberării din funcţie;

54

- transformarea posturilor de personal auxiliar cu studii medii în personal auxiliar cu studii superioare.

Astfel în anul 2008 au promovat:- de la Tribunalul Prahova la Curtea de Apel Ploieşti – 1 judecător- de la Judecătoria Ploieşti la Tribunalul Prahova – 3 judecători- de la Judecătoria Mizil la Tribunalul Prahova - 2 judecători- de la Judecătoria Câmpina la Tribunalul Prahova - 1 judecător- de la Tribunalul Prahova la Curtea de Apel Ploieşti – 7 grefieri- de la Judecătoria Ploieşti la Tribunalul Prahova – 1 grefier- de la Judecătoria Ploieşti la Curtea de Apel Ploieşti –6 grefieri. În anul 2008 au avut loc următoarele :

- transferuri:- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Sector 1 Bucureşti – 3

judecători- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Sector 3 Bucureşti – 1 judecător- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Braşov – 1 judecător- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Buftea – 1 judecător- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Câmpina –1 judecător- de la Judecătoria Câmpina la Judecătoria Sinaia – 1 judecător - de la Judecătoria Vălenii de Munte la Judecătoria Covasna – 1 judecător- de la Judecătoria Câmpina la Judecătoria Sector 3 Bucureşti – 1 judecător- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Vălenii de Munte- 1 grefier- de la Judecătoria Vălenii de Munte la Judecătoria Ploieşti – 2 grefieri- de la Judecătoria Vălenii de Munte la Judecătoria Câmpina – 1 grefier- de la Judecătoria Pătârlagele la Judecătoria Ploieşti – 1 grefier- de la Tribunalul Bucureşti la Judecătoria Ploieşti – 1 grefier- de la Judecătoria Bacău la Judecătoria Vălenii de Munte – 1 grefier - de la Judecătoria Buzău la Judecătoria Vălenii de Munte – 1 grefier - de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Segarcea – 1 grefier - de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Giurgiu – 1 grefier - de la Tribunalul Prahova la Tribunalul Dâmboviţa – 1 grefier- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Râmnicu Vâlcea – 1 grefier

- de la Serviciul Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova la Serviciul Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti – 2 consilieri

55

- detaşări:- de la Tribunalul Prahova la Ministerul Justiţiei – 1 judecător- de la Tribunalul Prahova la Ministerul Afacerilor Externe – 1 judecător- de la Judecătoria Ploieşti la Consiliul Superior al Magistraturii – 1 judecător - de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Râmnicu Vâlcea – 1 grefier - de la Judecătoria Ploieşti la Tribunalul Prahova – 2 grefieri- de la Judecătoria Vălenii de Munte la Curtea de Apel Ploieşti – 1 grefier - delegări:- de la Judecătoria Mizil la Penitenciarul Târgşor – 1 judecător- de la Judecătoria Ploieşti la Penitenciarul Ploieşti – 1 judecător - de la Serviciul Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova la Direcţia

Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei – 1 consilier - de la Curtea de Apel Ploieşti la Tribunalul Prahova – 4 grefieri - delegări în funcţie de conducere:- Tribunalul Prahova – 1 vicepreşedinte- Tribunalul Prahova – 3 preşedinţi secţie- Judecătoria Ploieşti – preşedinte- Judecătoria Ploieşti – vicepreşedinte- Judecătoria Câmpina – vicepreşedinte- Judecătoria Mizil – preşedinte- Judecătoria Sinaia – preşedinte În perioada de referinţă s-au făcut următoarele:

- numiri în funcţie de execuţie:- Judecătoria Ploieşti – 4 judecători stagiari- Judecătoria Câmpina – 1 judecător stagiar- Judecătoria Mizil - 1 judecător stagiar- Judecătoria Ploieşti – 7 judecători definitivi- Judecătoria Vălenii de Munte – 1 judecători definitiv- Tribunalul Prahova – 1 consilier de probaţiune- Tribunalul Prahova – 3 grefieri S.N.G.- Tribunalul Prahova – 3 grefieri prin concurs- Tribunalul Prahova – 1 grefier statistician- Tribunalul Prahova - 1 grefier arhivar- Tribunalul Prahova – 1 agent procedural

56

- Tribunalul Prahova – 1 muncitor ( telefonist )- Tribunalul Prahova – 1 îngrijitor - Judecătoria Ploieşti – 2 grefieri de la S.N.G.- Judecătoria Ploieşti – 7 grefieri prin concurs- Judecătoria Ploieşti – 2 grefieri arhivari- Judecătoria Vălenii de Munte – 2 grefieri prin concurs- Judecătoria Vălenii de Munte – 1 grefier pensionar reîncadrat

- numiri în funcţie de conducere:- Tribunalul Prahova – preşedinte - Tribunalul Prahova – 2 vicepreşedinţi- Tribunalul Prahova – 3 preşedinţi secţie - Tribunalul Prahova – 1 prim grefier- Tribunalul Prahova - 2 grefieri şef secţie- Tribunalul Prahova – 1 grefier arhivar şef- Judecătoria Ploieşti - preşedinte- Judecătoria Câmpina – 1 vicepreşedinte- Judecătoria Câmpina - 1 grefier şef

La Tribunalul Prahova şi instanţele arondate au fost următoarele eliberări din funcţie:

- Tribunalul Prahova – 3 grefieri, din care 2 grefieri prin pensionare- Tribunalul Prahova – 1 grefier statistician- Tribunalul Prahova – 1 muncitor- Judecătoria Ploieşti – 2 grefieri- Judecătoria Ploieşti – 1 grefier arhivar- Judecătoria Câmpina – 7 grefieri prin pensionare- Judecătoria Sinaia – 1 grefierÎn anul 2008 au fost transformate din posturi de personal auxiliar –

grefier cu studii medii în posturi de personal auxiliar grefier cu studii superioare după cum urmează:

- Tribunalul Prahova – 3 posturi - Judecătoria Ploieşti - 4 posturi- Judecătoria Mizil – 1 post- Judecătoria Câmpina – 1 post

57

Activitatea desfăşurată de personalul auxiliar de specialitate a fost permanent supusă controlului conducerii instanţelor, direct sau prin judecătorii delegaţi pe sectoare de activitate. În urma controlului efectuat nu s-au înregistrat abateri care să fie sancţionate disciplinar.

La sfârşitul anului 2008 din cele 358 de posturi aprobate prin fila de buget, din care 115 judecători şi asistenţi judiciari şi 243 personal auxiliar de specialitate, 36 de posturi sunt vacante, după cum urmează:

- 12 posturi judecători;- 21 posturi personal auxiliar de specialitate;- 2 consilieri probaţiune- 1 post personal contractual.Un obiectiv major al anului 2008 în domeniul resurselor umane îl reprezintă în

continuare eficientizarea activităţii desfăşurate de personalul de la instanţele judecătoreşti prin:

- ocuparea posturilor vacante;- repartizarea echilibrată a sarcinilor stabilite prin fişa postului pentru

fiecare categorie de personal;- participarea la programele de perfecţionare profesională.

Secţiunea 4.2 Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în

anul 2008

Tribunalul Prahova, în calitate de ordonator terţiar de credite , s-a confruntat în anul 2008 cu o situaţie fără precedent din punct de vedere al alocaţiei bugetare şi al deschiderilor lunare de credite, cu precădere la titlul II – Bunuri şi servicii.

Bugetul iniţial alocat la Titlul II – Bunuri şi servicii de 1.705.000 lei reprezenta 67,82% faţă de bugetul anului 2007 şi numai 39,27% faţă de proiectul de buget construit pentru anul 2008 astfel încât să se asigure desfăşurarea în condiţii normale a activităţii instanţelor judecătoreşti din judeţul Prahova.

58

Urmare demersurilor efectuate, atât la ordonatorul secundar cât şi principal de credite , prin care s-a arătat situaţia dificilă existentă la Tribunalul Prahova datorită insuficienţei fondurilor, existând chiar riscul întreruperii activităţii, alocaţia bugetară a fost suplimentată succesiv din luna iunie 2008 la finele anului ajungând la 3.710.000 lei, din care s-au deschis credite de numai 2.968.021 lei, motiv pentru care la 31.12.2008 s-a înregistrat o datorie către furnizori de 738.103 lei , din care 451.548,53 lei la Direcţia Regională de Poştă Ploieşti.

Bugetul final al anului 2008 pentru Tribunalul Prahova de 33.809.000 lei prezintă următoarea structură:

- cheltuieli de personal –27.510.000 lei- cheltuieli materiale şi servicii – 3.710.000 lei- cheltuieli capital – 2.574.000 lei- transferuri acţiuni de sănătate – 10.000 lei- transferuri programe PHARE – 5.000 lei,din care s-au deschis credite după cum urmează:- cheltuieli de personal –26.195.383 lei- cheltuieli materiale şi servicii – 2.968.021 lei- cheltuieli capital – 140.673 lei- transferuri programe PHARE – 2.918 leiCreditele bugetare deschise au fost consumate potrivit destinaţiei

aprobate. Structura cheltuielilor din buget pe destinaţii se prezintă astfel:- cheltuieli de personal – 89,38 %- cheltuieli materiale şi servicii –10,13%- cheltuieli capital – 0,48%

- transferuri programe PHARE – 0,01%

Cheltuieli de personalÎn anul 2008 din creditele alocate pentru cheltuieli de personal s-au achitat

drepturile salariale ale personalului Tribunalului Prahova şi instanţelor arondate, indemnizaţii de delegare, chirii pentru magistraţii care nu deţin locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, transportul în limita a 6 călătorii pentru magistraţi, transportul în concediu de odihnă pentru personalul

59

auxiliar de specialitate şi conex, transportul dintre localitatea de domiciliu şi cea în care magistraţii îşi desfăşoară activitatea,decontare medicamente.

Conform prevederilor O.U.G. nr.75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare din sistemul justiţiei ordonatorul principal de credite, Ministerul Justiţiei , a alocat în anul 2008 pentru executarea titlurilor executorii reprezentând diferenţe de drepturi salariale fonduri în sumă de 6.730.335 lei, ceea ce reprezintă 25,69% din totalul creditelor deschise pentru cheltuieli de personal.

Bunuri şi servicii Din creditele alocate în bugetul anului 2008 pentru „Bunuri şi servicii”

Tribunalul Prahova a reuşit să asigure desfăşurarea atât a activităţii proprii, cât şi a celor 5 (cinci) instanţe judecătoreşti din circumscripţia teritorială.

Creditele alocate la „Bunuri şi servicii” în sumă de 2.968.021 lei au fost utilizate pentru:

- achitarea consumurilor privind utilităţile:energie electrică, gaze, apă, energie termică;

- achiziţionare de rechizite, imprimate, registre, materiale consumabile copiatoare, calculatoare, imprimante (tonere), carburanţi, plată servicii curăţenie, actualizare baza legislaţie;

- transmiterea actelor de procedură: citaţii şi comunicări, corespondenţă ;- obiecte de inventar;- deplasări;- pregătire profesională magistraţi – cursuri limba engleză- plata chiriei spaţiilor care funcţionează Secţia Contencios Administrativ II din

cadrul Tribunalului Prahova şi Judecătoria Vălenii de Munte;- onorarii avocaţi;- expertize medico – legale dispuse de instanţă a fi achitate din fondurile

tribunalului, traduceri şi plată interpreţi.Urmare suplimentării alocaţiei bugetare începând din luna iunie 2008 s-au

luat măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor de la toate instanţele judecătoreşti din judeţul Prahova prin efectuarea lucrărilor de reparaţii curente la clădiri, suma finală alocată fiind de 272.602 lei ,din care s-au deschis

60

credite de 131.000 lei, diferenţa de 141.602 lei înregistrându-se ca datorii la furnizorii de materiale de construcţie şi prestatorii de lucrări.

Lucrările de reparaţii curente efectuate în cursul anului 2008, începând cu luna august 2008, pe instanţe:

Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti- igienizarea birourilor;- revizia tehnică a centralei termice;- reparaţii şi igienizare grupuri sanitare;- separaţia instalaţiei de gaze şi energie electrică de la spaţiul unde

funcţionează Secţia Contencios a Tribunalului Prahova;- amenajarea integrală a completului III aflat la subsolul clădirii.

Judecătoria Mizil, unde clădirea în care îşi desfăşoară activitatea a trecut în administrarea Ministerului Justiţiei prin H.G. nr. 669/24.06.2008 - reparaţii acoperiş;- reparaţii şi igienizare birouri, sală şedinţă, arhivă şi holuri,- reparaţii şi revizie sobe;

- reparaţii la grupurile sanitare.Judecătoria Câmpina- reparaţii parţiale acoperiş;- reparaţii şi igienizare birouri, arhivă, holuri;

- reparaţii centrala termică.Judecătoria Sinaia- reparaţii acoperiş;- reparaţii şi igienizare birouri, holuri;- reparaţii instalaţii sanitare;

- înlocuire cazan centrala termică.Tribunalul Prahova are achiziţionată încă din anul 2001 o clădire în

oraşul Urlaţi în vederea amenajării sediului Judecătoriei Urlaţi, instanţă ce a fost înfiinţată prin O.U.G. nr. 179/1999 , astfel încât s-a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii prin adresa nr.7726/04.11.2008 relaţii cu privire la oportunitatea funcţionării acestei instanţe, întrucât din anul 2005 de când s-a înaintat un material prin care se menţiona posibilitatea punerii în funcţiune a Judecătoriei Urlaţi nu s-a comunicat până în prezent luarea vreunei măsuri.

61

Faţă de împrejurarea că respectivul imobil are o vechime considerabilă şi pentru evitarea unor degradări majore în viitor, s-a procedat la efectuarea unor lucrări minime de protejare în funcţie de disponibilităţile băneşti existente cum ar fi: completarea împrejmuirii, înlocuirea geamurilor sparte, reparaţii parţiale la acoperiş, şi altele.

Cheltuieli de capitalÎn ceea ce priveşte cheltuielile de capital în anul 2008 s-au alocat prin fila de

buget suma de 2.574.000 lei, s-au deschis credite de numai 140.673 lei, din care s-a achitat suma de 19.000 lei pentru cazanul procurat la centrala termică de la Judecătoria Sinaia şi 121.672 lei datoria înregistrată la finele anului 2007 pentru lucrările executate la palatul Justiţiei Prahova de subantreprenorul S.C. Orion Construcţii S.R.L. Ploieşti.

Referitor la obiectivul de investiţii Palatul Justiţiei Prahova întrucât nu s-au finalizat problemele litigioase declanşate în anul 2008 ca urmare a declanşării procedurii falimentului antreprenorului general S.C. Construcţii CORECO S.R.L. Ploieşti în acest an lucrările de execuţie au stagnat.

Tribunalul Prahova a procedat la asigurarea pazei obiectivului de investiţii, prin încheierea de contract cu o firmă specializată selectată în urma procedurii de achiziţie, conform prevederilor legale.

S-a întocmit documentaţia privind restul de executat cantitativ şi valoric pentru lucrările realizate în perioada 1996 – 2007 faţă de proiectul iniţial , de către un expert constructor, documentaţie care urmează a fi completată cu lucrările ce se impun în prezent , dat fiind faptul că proiectul tehnic întocmit în anul 1995 trebuie actualizat astfel încât să corespundă noilor standarde de proiectare urmare evoluţiei sistemului judiciar în perioada 1995-2007, normelor şi normativelor, materialelor şi echipamentelor, procedurilor de execuţie în vigoare, adaptarea la noile cerinţe ale pieţei şi Uniunii Europene.

Astfel, s-a definitivat tema de proiectare care include şi compartimentarea spaţiilor ce vor fi alocate Curţii de Apel Ploieşti şi Tribunalului Prahova , temă ce va sta la baza actualizării proiectului tehnic după avizarea de către Consiliului Tehnico Economic din cadrul Ministerului Justiţiei.

Fonduri cu destinaţie specială

62

Prin intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 195 din 25 mai 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi aprobarea Normelor metodologice privind colectarea, gestionarea şi evidenţa fondului cu destinaţie specială pentru stimularea personalului din sistemul justiţiei prin Ordinul nr.2404/C/07.09.2004 al Ministrului Justiţiei s-a continuat activitatea de încasare a veniturilor din amenzi judiciare şi din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat prin casieria Tribunalului Prahova şi a judecătoriilor din raza de competenţă.

Astfel, în anul 2008 s-au încasat prin casieria Tribunalului Prahova şi a judecătoriilor suma de 142.473 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat şi 5.140 lei reprezentând amenzi judiciare.

Conform prevederilor legale un procent de 75% din sumele încasate reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat şi amenzi judiciare au fost virate în contul Ministerului Justiţiei, iar diferenţa de 25% la bugetul statului.

În luna decembrie 2008 s-au acordat stimulente din aceste fonduri personalului de la instanţele judecătoreşti în sumă de 32.779 lei.

Fondurile cu destinaţie specială provenite din activitatea financiar-contabilă desfăşurată în cadrul Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice şi Contabile în baza O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertize tehnice judiciare şi extrajudiciare sunt în sumă de 3.646.352 lei, reprezentând onorarii stabilite de organele judiciare când s-a dispus efectuarea expertizei în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei din care s-au efectuat plăţi de 3.093.835 lei reprezentând onorarii achitate experţilor pentru lucrările de expertiză efectuate şi depuse la instanţă.

Sectiunea 4.3Analiza procedurii de evaluare a activitatii profesionale a

judecatorilor desfasurata in anul 2008.

In sistemul judiciar roman, evaluarea este un proces complex prin care nivelul de performanta profesionala al fiecarui magistrat este apreciat prin raportare la un

63

cadru de referinta,iar principalul scop al evaluarii consta in motivarea si stimularea magistratilor,aspect ce conduce in mod firesc la dezvoltarea profesionala si organizationala si,implicit la cresterea calitatii actului de justitie.

Ghidul de evaluare a activitatii profesionale a magistratilor a fost aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr.10 din 17 ian.2008, modificată si completată prin Hotararea Plenului C.S.M. nr.80 din 24 ian.2008.

Principiile care stau la baza procesului de evaluare reprezinta aspecte esentiale pentru o evaluare eficienta si unitara a activitatii profesionale a magistratilor si s-au conturat in cadrul întâlnirilor la care au prticipat,ca formatori d-nul judecator Adrian Bordea-ICCJ,d-na Alexandrina Radulescu-membru C.S.M., d-nul judecator Adrian Remus Ghiculescu-vicepresedinte al Curtii de Apel Ploiesti si d-ra judecator Aida Liliana Stan-vicepresedinte al Curtii de Apel Ploiesti si membrii comisiilor de evaluare constituite la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, respectiv al celor trei tribunale si judecatoriilor arondate.

La nivelul Tribunalului Prahova, comisia de evaluare este compusa din 4 membri, dintre care unul este supleant.

Procesul de evaluare a performantelor profesionale ale judecatorilor pentru perioada anilor 2005-2007 a debutat in anul 2008 prin parcurgerea obligatorie a tuturor etapelor,astfel cum au fost previzionate in Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor,scopul acestei activitati fiind acela de dezvoltare profesionala a acestora si diferentierea performantelor profesionale, fara a fi afectata in vreun fel independenta magistratului

Desi este o noutate in sistemul judiciar roman, prin modalitatea de realizare, evaluarea a suscitat ample discutii si, uneori, a inspirat chiar teama din partea unor judecatori,insa nu trebuie uitat nici un moment ca evaluatorul de astazi va fi evaluatul de maine,dar si ca la momentul actual este ,la randul sau evaluat.

Analizand actualul cadru legislativ se poate observa cu usurinta ca este departe de a oferi posibilitatea desfasurarii in conditii normale si cu rezultate optime a procesului de evaluare si,coroborat si cu timpul scurt alocat instruirii in bune conditii a magistratilor care au fost desemnati sa participe in comisiile de evaluare,conduc la concluzia perfectionarii programelor de instruire in domeniul evaluarii,precum si a celor de consultanta si educatie continua a formatorilor care,la randul lor,raspund de masura in care programele lor de training pentru functia de evaluator dezvolta aptitudinile necesare indeplinirii acestei functiuni.

64

Secţiunea 4.4

Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate şi posibilele măsuri de remediere a acestora

Funcţionarea eficientă a sistemului judiciar depinde de stabilirea unei politici a resurselor umane pe termen mediu şi lung, prin alocarea personalului necesar la instanţele cu cel mai mare deficit raportat la media naţională.

Atât în anii anteriori, cât şi pe întregul parcurs al anului 2008, Tribunalul Prahova s-a confruntat cu probleme de personal, acestea acutizându-se în condiţiile examenelor de promovare organizate pentru personalul auxiliar, repercutându-se negativ asupra activităţii instanţei.

Astfel, pe parcursul anului 2008 instanţa a funcţionat efectiv cu un număr mediu de 26 magistraţi (ca urmare a existenţei a nouă posturi vacante, a concediilor de maternitate sau de îngrijire a copilului în vârstă de până la doi ani ori a detaşărilor dispuse în cadrul altor instituţii), din totalul de 40 de posturi, excepţie făcând luna decembrie 2008, când urmare validării rezultatelor examenului de promovare organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la Tribunalul Prahova au promovat 6 judecători.

În ceea ce priveşte situaţia judecătoriilor arondate, trebuie menţionat faptul că, în cursul anului 2008, au fost completate aproape integral schemele funcţionale la toate judecătoriile, instanţe care la rândul lor în anul precedent s-au confruntat cu probleme grave la nivelul resurselor umane.

Aşa fiind, se impune a fi luate toate măsurile adecvate în vederea ocupării tuturor posturilor de judecători şi personal auxiliar la această instanţă, pentru a asigura un act de justiţie în parametri optimi, prin sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv a Curţii de Apel Ploieşti pentru organizarea de concursuri specifice ori pentru asigurarea resurselor umane necesare prin delegare, detaşare

65

ori transfer, în condiţiile impuse de Legea nr.304/2004 republicată şi de Legea nr.567/2004.

În plus, în cazul personalului auxiliar de specialitate al tribunalului, este imperios necesar să se procedeze la suplimentarea schemei de funcţii a instanţei pentru că numărul prevăzut în prezent este mai mult decât insuficient raportat la volumul de activitate.

Sub aspectul resurselor materiale, în anul 2008 Tribunalul Prahova, prin intermediul Departamentului economico financiar şi administrativ, a reuşit îndeplinirea următoarelor obiective :

- plata drepturilor prevăzute de lege pentru personalul instanţelor judecătoreşti: salarii, diferenţe salariale, cheltuieli de deplasare, transport, chirii, medicamente ;

- acordarea a 30% din diferenţele salariale rezultate din hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe urmare promovării de acţiuni de către salariaţii instanţelor: magistraţi şi personal auxiliar;

- asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării activităţii la toate instanţele din judeţul Prahova ;

- realizarea lucrărilor de reparaţii curente la clădirile instanţelor judecătoreşti;

- continuarea procedurilor de punere în siguranţă a fondului construit pentru clădirile în care funcţionează Tribunalul Prahova , Judecătoria Ploieşti şi Judecătoria Câmpina.

În anul 2008 o echipă a Direcţiei de Implementare a Proiectelor Finanţate din Împrumuturi Externe din cadrul Ministerului Justiţiei împreună cu un reprezentant al firmei care efectuează un audit asupra obiectivelor de investiţii finanţate din împrumuturile Băncii Mondiale s-au deplasat la sediul Tribunalului Prahova, unde împreună cu preşedintele, managerul economic şi inginerul constructor au realizat o evaluare preliminară a posibilităţilor punerii în siguranţă a imobilului, avându-se în vedere în principal crearea unor fluxuri separate pentru personal, avocaţi, justiţiabili şi deţinuţi.

Aceeaşi echipă s-a deplasat şi la Judecătoria Câmpina unde au analizat posibilitatea amenajării, faţă de proiectul iniţial, a unei a treia săli de judecată, necesară pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a activităţii instanţei.

66

Analizând starea sediilor în care îşi desfăşoară activitatea instanţele din judeţul Prahova putem spune că aceasta este nesatisfăcătoare, iar eforturile depuse de-a lungul anilor pentru punerea în siguranţă a fondului construit au rămas fără rezultat, motivele fiind atât de natură financiară cât şi birocratică.

În vederea degrevării spaţiului ocupat de arhive s-a procedat la antamarea de discuţii cu Camera Notarilor Publici, în vederea preluării actelor notariale din perioada în care funcţionau Notariatele Judeţene de Stat care sunt depozitate la sediul din Şoseaua Vestului nr.19 A, creîndu-se în acest mod spaţiile necesare pentru depozitarea unui alt fond arhivistic.

Spaţiul insuficient sau impropriu desfăşurării adecvate a activităţii instanţei constituie o vulnerabilitate la nivelul tribunalului şi al judecătoriilor aflate în circumscripţia sa teritorială.

Calitatea actului de justiţie şi asigurarea unei eficienţe reale a reformei din justiţie depind în mare măsură şi de o bază materială corespunzătoare, astfel că se impune intensificarea şi în anul 2009 a demersurilor pentru obţinerea fondurilor necesare îmbunătăţirii condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar de la instanţele judecătoreşti din judeţul Prahova.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA

CIVILĂ

Secţiunea 5.1

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Importanţa excepţională a creării unui sistem judiciar independent, imparţial, transparent şi eficient este subliniată în permanenţă de Uniunea Europeană, alături de respectuil faţă de repturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

În sensul arătat s-a realizat actuala strategie a sistemului judiciar susţinută prin legile organice adoptate în materie (nr. 304/2004, 304/2004 şi 317/2004).

67

Un rol important în reforma sistemului judiciar îl are Consiliul Superior al Magistraturii, care prin activitatea sa are menirea să garanteze independenţa justiţiei, să apere judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii acesteia în înfăptuirea justiţiei, ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.

Pe parcursul anului 2008 a existat o colaborare permanentă cu Consiliul Superior al Magistraturii referitoare la monitorizarea modului de realizare a obiectivelor incluse în Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pentru anii 2005 – 2007.

În scopul precizat, colaborarea a vizat în principal întocmirea lucrărilor transmise de Consiliul Superior al Magistraturii precum rapoarte de monitorizare lunare, evaluarea volumului de activitate şi a efortului maxim pe magistraţi şi personal auxiliar, a fişelor de măsurare a timpului, dar şi în implementarea la nivelul instanţelor a dispoziţiilor din regulamentele emise de această instituţie.

În aceeaşi perioadă de referinţă, raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii au avut ca obiect şi întocmirea unor acte de inspecţie judiciară de catre magistrati desemnati in acest scop cu avizul Colegiului de Conducere al instantei, urmare a sesizărilor făcute de justiţiabili cu privire la conduita unor judecători , modul de soluţionare a cauzelorintarzieri repetate in motivarea hotararilor pronuntate,de cele mai multe ori inaintate de persoane cu strs procesual.

Trebuie subliniat faptul ca astfel de lucrari au fost intocmite conform dispoziţiilor regulamentare, iar materialele realizate au prezentat în mod obiectiv şi realist situaţiile constatate.

Prin intermediul Inspecţiei Judiciare a Consiliul Superior al Magistraturii au fost efectuate o serie de verificări cu privire la modul de repartizare aleatorie a cauzelor în sistem informatizat,la situaţia dosarelor mai vechi de 1 (un) an în fond şi în apel şi mai vechi de 6 luni în recurs,situatia restantelor in motivarea hotararilor. In vederea realizării măsurii cuprinse în Planul de acţiune privind evaluarea volumului de activitate şi a efortului maxim pe magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate, trimestrial s-a realizat comunicarea numărului de cauze nou înregistrate, a celor aflate pe rol şi a perioadei de când se află în sistem pentru fiecare judecător şi complet de judecată.

68

Tot în cadrul acestor raporturi s-au înscris şi materialele întocmite privind starea justiţiei în cadrul căreia în mod amplu a fost prezentată analiza calitativă a funcţionării sistemului judiciar, influenţa modificărilor legislative operate, evoluţia practicii judiciare, comunicarea între instanţe cât şi alocarea resurselor umane şi iniţierea unor modificări de natură a îmbunătăţi activitatea instanţelor.

Nu trebuie uitat faptul ca in data de 31 martie 2008, o echipa de reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv d-nii judecatori Anton Pandrea,Dan Lupascu si Alina Corina Corbu au efectuat o deplasare in judetul Prahova,la sediul Curtii de Apel Ploiesti,Tribunalului Prahova si al celor 5 judecatorii arondate,ocazie cu care au constatat starea sediilor imobilelor,conditiile in care magistratii si personalul auxiliar al instantelor isi desfasoara activitatea,dar ceea ce este mai important au purtat discutii libere cu toti judecatorii.

Astfel,au fost evidentiate greutatile întampinate de magistrati,inclusiv din punct de vedere logistic in infaptuirea actului de justitie,necesitatea organizarii mai multor examene de intrare in magistratura,respectiv de promovare,relatiile uneori incordate cu reprezentantii mass-media care , din dorinta publicarii unor articole spectaculoase incalca deontologia profesionala,faclitarea participarii la mai multe programe de formare profesionala atat in tara,cat si in strainatate.

Conchizând din cele precizate rezultă o bună colaborare a Tribunalului Prahova cu Consiliul Superior al Magistraturii pe perioada anului 2007.

Secţiunea 5.2

Raporturile dintre instanţa si parchetul corespunzător

Pe linia continuării unei bune colaborări intre instanţa si unităţile de parchet s-au iniţiat de către conducerea instanţei, prin intermediul preşedintelui, vicepreşedinţilor si a preşedintelui de secţie penala întâlniri periodice cu conducerile Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, DIICOT - Biroul Teritorial Prahova si DNA in vederea eficientizarii activităţii, a identificării si preintampinarii problemelor care ar putea apărea in timpul funcţionarii activităţii acestora.

In acest sens s-au purtat discuţii cu instituţiile sus menţionate vizând necesitatea adoptării unor soluţii eficiente in cauzele aflate in curs de urmărire

69

penala referitoare la soluţionarea de urgenta a propunerilor de arestarea preventiva, solicitări de percheziţii, cereri de interceptare si înregistrare a convorbirilor telefonice prevăzute de disp. art.911 si următoarele C.P.P.

Apreciem ca este necesara continuarea acestui mod de colaborare precum si elaborarea unor direcţii de acţiune comuna in scopul modificării actualei legislaţii in materie penala , in măsura sa duca la imbunatatirea actului de justiţie si la o reducere substanţiala a timpului acordat procedurilor judiciare si implicit, a soluţionării definitive a cauzelor.

Secţiunea 5.3

Raporturile cu baroul de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari

La nivelul Tribunalului Prahova, în colaborare cu Biroul Local de Expertiză Tehnică Judiciară, au fost organizate in cursul anului 2008 întâlniri cu experţii tehnici şi contabilii judiciari aflaţi în evidenţa acestui birou.

Ultima astfel de intalnire a avut loc la initiativa CECCAR-Filiala Ploiesti in data de 3 nov.2008 in Sala de conferinte a Camerei de Comert si Industrie Prahova la care au participat experti contabili si judecatori din cadrul Tribunalului Prahova si al judecatiriilor arondate,ocazie cu care au fost puse in discutie greutatile intampinate in realizarea lucrarilor dispuse de instante,dar si propuneri concrete de imbunatatire a activitatii.

Astfel, nemulţumirile experţilor au fost legate, în principal, de cuantumul onorariului stabilit de instanţă, de multe ori prea mic raportat la volumul de muncă alocat pentru întocmirea lucrărilor, încuviinţarea cu prea mare uşurinţă a unor obiecţiuni formulate de părţi, lipsa de claritate a obiectivelor stabilite de unele complete de judecată,conditiile improprii pentru studierea dosarelor,cu referire speciala la Judecatoria Mizil unde spatiul existent in arhiva nu permite o asemenea activitate,inexistenta unui program special in arhivele instantelor pentru experti in perioada vacantei judecatoresti,in special in luna august,modalitatea de numire a expertilor apreciata ca inechitabila pentru profesionistii contabili etc.

De asemenea, au fost punctate şi cazurile în care soluţionarea cauzelor s-a întârziat, în principal ,datorită experţilor care nu au efectuat în timp util expertizele,

70

atât din cauza volumului mare de activitate, cât şi din dezinteresul unora dintre aceştia în efectuarea lucrărilor.

Ca si propuneri concrete de imbunatatire a activitatii expertilor,dar si pentru o mai buna colaborare cu judecatorii si personalul auxiliar de specialitate in scopul infaptuirii la timp si in conditii de calitate a actului de justitie au fost puse in discutie aspecte referitoare la efectuarea transportului dosarelor in arhiva in termen util astfel incat sa existe timpul material necesar studierii acestora,atasarea la adresa prin care sunt instiintati ca au fost desemnati in dosare pentru efectuarea lucrarilor a unui exemplar al incheierii de sedinta ce cuprinde obiectivele/obiectiunile la care trebuie sa raspunda si care sa fie cat mai concret formulate,domiciliile partilor,a cuantumului onorariului dispus,a termenului fixat pentru depunerea lucrarii,crearea unor conditii civilizate pentru studierea dosarelor etc.

Pentru anul 2009 este de dorit realizarea unei mai bune colaborări între instanţe şi corpul experţilor judiciari, pentru eliminarea disfuncţiilor constatate în anul 2008.

În ceea ce priveşte raporturile cu Baroul Prahova, acestea s-au bazat pe relaţii de colegialitate şi respect reciproc, judecătorii asigurând în toate cauzele condiţiile necesare pentru studiul dosarelor de către apărătorii aleşi ori desemnaţi din oficiu.

Din păcate au fost şi situaţii în care, prin neprezentarea avocaţilor la termenele de judecată ori prin omisiunea numirii de apărători din oficiu de către barou, atunci când aceste solicitări s-au făcut de instanţă, s-a ajuns la întârzierea soluţionării cauzelor.

In acest sens,tocmai pentru prevenirea si inlaturarea oricaror disfunctionalitati in relatiile instante-avocati ,la data de 8 ian.2009 a avut loc la sediul Tribunalului Prahova o intalnire cu presedintii de judecatorii la care a fost invitat si decanul Baroului de Avocati Prahova ,ocazie cu care s-au discutat probleme de interes general,prin rezolvarea carora sa se imbunatateasca calitatea actului de justitie,fapt de natura sa genereze consecinte pozitive,in principal,celor ce se adreseaza justitiei.

Secţiunea 5.4

71

Raporturile cu mass-media, precum şi cu justiţiabilii

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Tribunalului Prahova a dezvoltat, în cursul anului 2008, o relaţie de colaborare, lipsită de incidente majore, cu reprezentanţii mijloacelor de comunicare în masă, în aplicarea Ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângǎ acestea şi mass media, concretizata, în primul rând, prin facilitarea accesului la informaţiile de interes public, în condiţiile impuse prin legea nr. 544/2001.

Se impune precizarea că la această instanţă nu au fost formulate cereri scrise de către reprezentaţii mijloacelor de comunicare în masă, toate solicitările acestora de furnizare a unor diverse informaţii de interes public care vizează activitatea tribunalului fiind rezolvate pe loc, pe calea interviului de presă scrisă sau de televiziune.

Totodată, în luna ianuarie a anului 2008 s-a organizat o conferinţă de presă, iar în luna iunie 2008 s-e exercitat dreptul la replică în ceea ce priveşte conţinutul unui articol apărut într-un ziar local care implica activitatea instanţei.

In cursul anului 2008 au avut loc numeroase informări, interviuri referitoare la problemele existente in cadrul Tribunalului Prahova, de cele mai multe ori fiind reflectate corect in presa locala.

Cu toate acestea, în mod special la nivelul presei centrale, au existat numeroase articole, emisiuni de televiziune denigratoare la adresa întregului corp al magistraţilor, pornindu-se de la cazuri izolate, fapt care a dus la decredibilizarea actului de justiţie, a demnitatii si onoarei magistratului in general si la disoluţia autorităţii judecătoreşti in special.

Un impact deosebit l-a avut, de altfel, campania electorala organizata cu ocazia alegerilor locale si parlamentare, diverşi factori politici profitând de imaginea indusa societaţii civile de către mass-media, de neîncredere in actul de justiţie, in scopul castigarii de capital electoral prin denigrarea activităţii magistraţilor, in condiţiile in care unii dintre participanţii la campania electorala erau implicaţi in anchete penale.

Consideram ca rolul mass-mediei este esenţial intr-o societate democratica in condiţiile insa a respectării dreptului la replica si a deontologiei profesionale a ziaristului precum si a profesionalizării lucrătorilor din acest serviciu, foarte mulţi

72

dintre aşa numiţii ziarişti demonstrând rea credinţa prin prezentarea deformata sau falsa a realităţii in mod interesat sau din diletantism.

Legăturile instanţei cu justiţiabilii au fost asigurate, în principal, prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice, în limitele conferite prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara a instanţelor judecătoreşti.

În exercitarea drepturilor lor constituţionale la informare şi petiţionare, reglementate de art.31 şi art. 47 din Constituţie, justiţiabilii au adresat biroului menţionat un număr total de 120 petiţii, pentru a-şi asigura apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, conform menţiunilor din Registrul de evidenta a petiţiilor, ce au fost analizate de către judecătorul conducător al biroului, care a dispus cu privire la modul de soluţionare a acestora, în sensul redactării răspunsului, de conexare ori de clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei, repartizându-le, în foarte puţine cazuri, către compartimentele de specialitate, în funcţie de activitatea lor specifică.

Aceste petiţii au fost soluţionate, în general, in termenul legal de 30 zile, răspunsurile fiind înaintate petenţilor in forma scrisa, după efectuarea verificărilor necesare.

Examinând cuprinsul petiţiilor rezolvate la nivelul anului 2007 rezultă că, în mare măsura, petenţii si-au manifestat nemulţumirile în legătura cu modalitatea de instrumentare şi soluţionare a dosarelor în care au avut calitatea de părţi, fiind îndrumaţi de fiecare data sa exercite căile de atac prevăzute de lege, dar şi cu urgentarea redactării hotărârilor pronunţate de Tribunalul Prahova, eliberarea transcrierii şedinţelor de judecata, cu activitatea desfăşurată de unii dintre experţii aflaţi în evidenţele Biroului local de expertize din cadrul Tribunalului Prahova ori cu modalitatea de îndeplinire a muncii prestate de avocatul ales.

Ca apreciere generală, se remarcă o scădere semnificativă a numărului de petiţii adresate conform OG nr.27/2002 de către justiţiabili (de la 171 la 120), ceea ce constituie un semn al normalizării relaţiei instanţei cu societatea civilă, în sensul conştientizării specificului unei astfel de cereri care nu poate constitui un mijloc de intervenţie în activitatea administrativ-judiciară.

73

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial şi eficace reprezintă o condiţie necesară pentru afirmarea principiului separaţiei puterii în stat, exprimat de Constituţia României, profesionalismul judecătorilor având în acest scop un rol determinant.

Aceasta sarcină dificilă trebuie adusă la îndeplinire în condiţii de corectitudine şi transparenţă, cu largul concurs al colectivului instanţei şi colegiului de conducere, printr-un proces de planificare flexibil de natură a putea fi adaptat la cerinţele concrete.

În acelaşi sens apreciem că transformarea sistemului judiciar într-unul compatibil cu valorile juridice ale democraţiei europene, nu-şi poate atinge finalitatea numai prin adoptarea unor acte normative, ci şi prin schimbarea şi evoluţia organizaţiilor, mentalităţilor socio-politice şi prin aprofundarea principiilor de drept intern şi internaţional.

74