Raport Activitate PACT 2008/2009

RAPORT DE ACTIVITATE 2008 - 2009

Acest raport a fost realizat (text şi editare text) de echipa de coordonare a Fundaţiei PACT, cu sprijinul Asociaţiei de Educaţie şi Cultură pentru Oameni Valea Mare Podgoria / AECO ( jud. Argeş), Asociaţiei Fiii Satului Frânceşti, Fundaţiei Tismana şi Asociaţiei pentru Iniţiative de Dezvoltare a Comunităţilor din Oltenia de Nord – IDCON (jud. Gorj), Asociaţiei Humanity Rom (jud. Olt) şi colaborarea lui Valentin Radu (design), cu fotografi i din arhiva PACT şi www.sxc.hu. Mulţumiri tuturor!

Copyright Fundaţia PACT, decembrie 2010

3

Venim în sprijinul oamenilor care doresc să îşi atingă potenţialul !

Credem că dezvoltarea comunitară porneşte, în primul rând, de la individ – cu resursele sale interioare de cunoaştere, de pricepere, de timp, de energie şi pasiune, de dorinţă şi de voinţă.

De la individ se transmite la cel de lângă, apoi la cel de lângă, şi tot aşa – până atinge vieţile tot mai multor oameni.

Şi prin puterea exemplului se formează un nou nucleu de oameni preocupaţi de soarta lor şi a celor din jurul lor – şi un altul, şi un altul...

Lucrăm pentru a sprijini cetăţenii să transforme comunitatea în care trăiesc, pentru ca aceasta să devină şi să fi e resimţită ca fi ind comunitatea lor. Pornim, de fi ecare dată, în munca noastră, cu ideea că fi ecare dintre noi este responsabil, într-o măsură mai mică sau mai mare, de calitatea propriei vieţi, dar nu numai – ci şi de bunăstarea semenilor. De noi, sau şi de noi depinde ceea ce se întâmplă în jurul nostru!

Plecăm la drum, cu fi ecare nou proiect, cu încrederea nestrămutată că şi alţii, mulţi alţi oameni văd lucrurile la fel ca noi. Şi căutăm astfel de oameni – oameni harnici, cărora le pasă, care vor şi pot să îşi folosească propria creativitate, resursele de care dispun, reţelele sociale din care fac parte, pentru a pune în mişcare lucrurile, pentru a aduce schimbări în bine în viaţa lor şi a semenilor lor.

Noi credem că adevărata schimbare vine de jos în sus.

De la cei mulţi, cei care se confruntă zi de zi cu realitatea socială şi îşi înţeleg cel mai bine nevoile. De la cei care sunt păstrătorii tradiţiilor şi valorilor profunde ale României. Credem în aceşti oameni şi îi sprijinim printr-o metodologie complexă de instruire, consultanţă, facilitare şi mică fi nanţare.

Activitatea PACT pornește de la inițierea unor proiecte locale, în zone rurale sau urbane mici şi mijlocii, şi continuă până la acțiuni de advocacy la nivel de politici guvernamentale, care au drept scop asigurarea sustenabilității dezvoltării comunitare pentru oamenii cu care lucrăm.

În anii care au trecut de la înfi inţarea Fundaţiei în 2006, ne-am sporit considerabil numărul membrilor echipei de coordonare şi a celei de teren, ca şi numărul şi varietatea partenerilor, colaboratorilor şi fi nanţatorilor, sponsorilor şi donatorilor. Am crescut, din punct de vedere fi nanciar şi organizaţional, iar, ca urmare a unui prim proces de planifi care strategică – ne-am canalizat mai bine ariile de interes, ne-am diversifi cat metodele de acţiune şi ne-am specializat.

Echipa noastră este formată din persoane pasionate, bune cunoscătoare, cu experienţă şi expertiză recunoscută în domeniul dezvoltării comunitare şi domenii conexe. Suntem profesioniști în mai multe domenii: asistenţă socială, sociologie, economie, comunicare, fi nanțe etc. Suntem căutaţi de organizaţii la nivel naţional şi european pentru parteneriate, consultanţă, livrare de traininguri etc.

Optăm pentru o abordare interdisciplinară, complexă şi structurată pe mai multe niveluri, întrucât experienţa ne-a arătat că acţiunile unilaterale, unidirecţionate produc efecte reduse, marginale. În timp ce ne concentrăm asupra proceselor şi calităţii muncii noastre, ne interesează să maximizăm, să multiplicăm impactul la nivel local, întrucât oamenilor din România le lipsesc modelele de implicare, care să le dea exemplu că „se poate”, că implicarea voluntară nu trece neobservată şi că iniţiativa dă roade.

Pe scurt, ce înseamnă pentru noi DEZVOLTARE COMUNITARĂ?

Să ajutăm oamenii să-și recunoască și să-și dezvolte calitățile și potențialul;•

Să le arătăm cum să se organizeze, să-şi găsească fi ecare rolul propriu, un rol activ, pentru a veni cu soluții la problemele care îi • afectează pe toți deopotrivă;

Să susținem formarea unor comunități puternice, cu un mai mare control asupra resurselor şi condițiilor care le afectează traiul;•

Să promovăm utilizarea resurselor din comunitate pentru a promova justiția socială și bunăstarea comună;•

Să dezvoltăm capacitatea comunităților și autorităţilor publice de a coopera întru bună guvernare.•

Ruxandra Sasu

Director Executiv

CUVÂNT ÎNAINTE

4 CUPRINS

INTRODUCERE 5

MISIUNE ŞI DIRECŢII STRATEGICE 7

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE 8

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA 16

III. STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE 22

SERVICII 25

ATRAGEREA DE FONDURI 26

PERSEVERENŢĂ, DEZVOLTARE, SUSTENABILITATE – ASOCIAŢIA DE EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ PENTRU OAMENI (AECO) 28

STUDIU – DISEMINAREA DE BUNE PRACTICI ÎN JUDEŢUL GORJ 30

ORGANIGRAMĂ 2008-2009 32

FINANŢATORI, SPONSORI, DONATORI ŞI PARTENERI 33

APARTENENŢA LA REŢELE 34

ORGANIZAŢII COMUNITARE ACTIVE DEZVOLTATE DE FUNDAŢIA PACT 35

RAPORT FINANCIAR 2008-2009 36

RAPORTUL CENZORULUI 2008 43

RAPORT DE AUDIT FINANCIAR 2009 44

5INTRODUCERE

Fundaţia PACT - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare este o organizaţie neguvernamentală şi non-profi t activă în domeniile dezvoltării comunitare şi economiei sociale. Fundaţia are sediul în Bucureşti şi şi-a început activitatea în martie 2006, lucrând cu precădere în localităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii din zona de sud a României.

Fundaţia PACT stimulează și susține potențialul cetăţenilor pentru a lua atitudine şi a se implica în dezvoltarea comunităţii lor. Punctul de plecare constă în identifi carea nevoilor concrete din propria comunitate şi găsirea unor soluţii efi ciente pentru acestea, lucrând cu o echipă formată atât din diverși membri ai comunităţii, cât şi ai instituţiilor locale sau regionale relevante pentru proiectele propuse de comunitate.

CONTEXT

Locuitorii zonelor rurale – îndeosebi cei lipsiţi de mijloace materiale sau care aparţin unor grupuri minoritare – sunt foarte slab reprezentaţi în cadrul structurilor de societate civilă. Fără modele de implicare şi participare, oamenilor le este foarte greu să iniţieze, să se implice activ şi să conducă activităţi în benefi ciul comunităţii din care fac parte. De cele mai multe ori, ei rămân benefi ciari pasivi ai unor programe guvernamentale sau neguvernamentale, în caz că asemenea programe se derulează în comunitatea lor. Adesea, nu li se cere părerea în legătură cu propriile nevoi, nu sunt implicaţi în identifi carea priorităţilor sau obiectivelor programelor de dezvoltare şi nici în implementarea lor. Mai mult decât atât, rareori cunosc iniţiativele sau proiectele pe care diverse instituţii sau organizaţii le dezvoltă pentru ei.

În contextul politic actual al României, ca stat membru al Uniunii Europene, comunităţile mici şi slab dezvoltate sunt încă şi mai vulnerabile. Chiar şi autorităţile publice locale se confruntă cu marginalizare, inegalitate şi acces limitat la resurse, şi - chiar mai grav – la informaţie. Adesea, comunităţile mici nu dispun de mecanisme şi nu au capacitatea de a accesa informaţii legate de oportunităţi de dezvoltare, nu îşi conştientizează și nici nu-și apără drepturile, nu relaţionează cu alte instituţii şi nu știu să atragă fonduri.

Intervenţia Fundaţiei PACT în astfel de comunităţi urmează principiile dezvoltării comunitare, nu ca activitate punctuală, ci ca o abordare specifi că a unui set de activităţi ce se bazează pe construirea capacităţii de acţiune, stimularea activismului civic, participarea şi incluziunea diferitelor grupuri din comunitate în procesul de dezvoltare locală, astfel încât acestea să îşi defi nească propria viziune şi propriile direcţii de dezvoltare.

Am ales să lucrăm în partea de sud a României deoarece această zonă a ţării este majoritar lipsită de structuri ale societăţii civile care să faciliteze participarea cetăţenilor la viaţa publică în general şi la acţiunile comunităţii în particular. Ne dedicăm cu precădere comunităţilor rurale, deoarece în România structurile societăţii civile sunt majoritar concentrate în zonele urbane, numai o treime fi ind localizate în zonele rurale.

ÎNCREDERE ÎN SCHIMBARE

Încă de la începutul activităţii noastre, ne-am propus să sprijinim grupuri formale sau informale de membri ai acestor comunităţi, care doresc să schimbe în bine viaţa persoanelor din comunitatea lor, care sunt marginalizate sau defavorizate din punct de vedere social şi economic. Munca noastră cu aceste grupuri comunitare este menită să le încurajeze să ia iniţiativă, să le consolideze capacitatea de a acţiona astfel încât, prin colaborare cu alţi membri ai comunităţii, cu autorităţile publice şi cu instituţii locale, să rezolve nevoi stringente ale comunităţii de care aparţin.

În România există multe persoane copleşite de problemele vieţii cotidiene, dezamăgite şi lipsite de speranţă, fără posibilitatea de a identifi ca soluţii pentru a schimba lucrurile în bine. Atunci când alegem să lucrăm în anumite comunităţi căutăm acei locuitori care au curajul să creadă că pot schimba lucrurile în bine pentru ei şi pentru semenii lor, dar nu ştiu cum să procedeze şi de unde să înceapă. Aceşti oameni au capacitatea, dorinţa şi energia de a lua iniţiativa şi de a acţiona pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă: drumuri impracticabile, acces difi cil la surse de apă potabilă, singurătatea şi izolarea bătrânilor şi a persoanelor cu dizabilităţi sau lipsa unui loc de joacă pentru copii. Noi credem în aceşti oameni şi îi sprijinim pentru a ralia alţi oameni cu interese similare din jurul lor, împreună cu care să se asocieze pentru a forma grupuri active, de iniţiativă comunitară, pe care le numim grupuri/organizaţii comunitare.

Printr-o metodologie complexă de instruire, consultanţă, facilitare şi mică fi nanţare, sprijinim membrii comunităţilor din sudul României să îşi facă auzită vocea în faţa autorităţilor, să se implice activ în rezolvarea propriilor nevoi, să îşi motiveze semenii pentru a produce schimbări pozitive în comunitate.

Organizaţia comunitară este o organizaţie neguvernamentală şi non-pro� t (ONG cu statut formal) sau un grup informal de cetăţeni constituit din membrii unei comunităţi care se asociază pentru a iniţia activităţi care contribuie la dezvoltarea comunităţii din care fac parte, răspunzând la nevoile identi� cate local de membrii acesteia.

Activismul civic este acţiunea unei persoane sau a mai multora în folosul unui grup sau al unei comunități atunci când aceasta nu re� ectă un interes propriu direct.

6 INTRODUCERE

VALORI ŞI PRINCIPII

Dezvoltare comunitară•

Abordare participativă•

Participare publică•

Activism civic•

Abordarea dezvoltării „de jos în sus”•

Potenţialul latent (ce poate fi activat) al cunoaşterii existente • la nivel local

Încredere în capacitatea membrilor comunităţii de a găsi • soluţii viabile şi efi ciente pentru problemele sau nevoile propriei comunităţi

Respect pentru opţiunile de dezvoltare ale membrilor • comunităţii

MEMBRII COMUNITĂŢILOR CU CARE LUCRĂM NU NE SUNT NUMAI BENEFICIARI, CI ŞI PARTENERI ŞI COLABORATORI

Care este profi lul acestor persoane? Mulţi dintre ei sunt profesori şi educatori, alţii sunt părinţi care au copii cu dizabilităţi, preoţi, membri ai comunităţilor de romi, lideri şi alţi membri ai societăţii, pe care îi numim „cetăţeni preocupaţi”, responsabili din punct de vedere social şi dornici să sacrifi ce o parte din timpul şi energia lor pentru a lucra voluntar în benefi ciul propriei lor comunităţi.

După identifi carea acestor grupuri comunitare, încercăm să le înţelegem nevoile, care acoperă o largă varietate de aspecte, cum ar fi : lipsa activităţilor extracuriculare şi a oportunităţilor de dezvoltare personală pentru copii, discriminarea faţă de copiii cu dizabilităţi, lipsa accesului la apă potabilă în comunităţile foarte sărace, lipsa de încredere în sine şi negarea propriei identităţi în comunităţile de romi etc.

Apar situaţii frecvente în care persoane sau grupuri de persoane doresc să schimbe ceva şi vin cu idei, găsesc resurse, pun ideile în practică, şi cu toate acestea cei din comunitate nu privesc iniţiativa la fel de entuziast, apărând astfel frustrări şi dezmăgiri.

De aceea, încurajăm grupurile comunitare cu care lucrăm:

să comunice cu oamenii pe care încearcă să îi ajute, pentru a • le înţelege nevoile şi perspectivele;

să comunice cu alţi actori din comunitate sau din vecinătate • (şcoala, grădiniţa, biserica, dispensarul, poliţia comunitară etc.);

să dezvolte un dialog deschis cu primăria şi cu consiliul local;•

să îşi prezinte ideile şi să exploreze dacă şi când aceste nevoi • se afl ă pe agenda autorităţilor locale;

să afl e ce alte soluţii ar putea sugera autorităţile locale pentru • rezolvarea acelor nevoi;

să identifi ce care ar putea fi resursele lor proprii, ce alte resurse • locale ar putea mobiliza şi pune în comun cu ale lor, respectiv de ce fel de colaborări, aprobări, avize sau autorizaţii ar putea avea nevoie pentru a realiza proiecte prin care ar soluţiona respectivele nevoi.

TIPURI DE ACTIVITĂŢI

În demersurile noastre de a susţine iniţiativele comunitare, derulăm următoarele activităţi:

Proiecte de dezvoltare locală• , oferind grupurilor de iniţiativă instruire, facilitare şi consultanţă în următoarele arii ale dezvoltării comunitare: analiza participativă a nevoilor şi resurselor din comunitate, planifi care participativă şi management de proiect, dezvoltarea şi managementul organizaţiilor, planifi care strategică participativă (pentru

dez voltare locală) , comunicare (organizaţ ională) , relaţii publice şi strângere de fonduri din surse private, antreprenoriat, dezvoltarea şi managementul activităţilor generatoare de venit şi structurilor de economie socială;

Mică fi nanţare• (între 500 - 5000 €) pentru organizaţiile comunitare / grupurile de iniţiativă interesate să realizeze proiecte comunitare sau activităţi generatoare de venit, menite să contribuie la dezvoltarea localităţii de care aparţin;

Strângere de fonduri• de la indivizi şi companii, pentru fi nanţarea de proiecte şi activităţi economice ale organizaţiilor comunitare, care facilitează incluziunea economico-socială a grupurilor dezavantajate, valorizează resursele din comunitate, creează locuri de muncă şi reinvestesc profi tul în comunitate;

Conectarea • organizaţiilor comunitare cu alte organizaţii, instituţii, fi rme şi persoane fi zice interesate să contribuie la proiecte de dezvoltare comunitară;

Realizarea de broşuri, rapoarte, studii şi cercetări• bazate pe experienţa practică acumulată în domeniile dezvoltării comunitare, economiei sociale şi domenii conexe;

Organizarea de seminarii, ateliere de lucru şi conferinţe• în domeniul dezvoltării comunitare, al economiei sociale şi domenii conexe (ex. dezvoltare locală, dezvoltare rurală, incluziune socială), pentru a facilita schimbul de experienţă şi parteneriatele între organizaţii şi instituţii active în aceste domenii;

Oferirea de instruiri• pentru profesionişti şi persoane interesate de domeniile noastre de activitate;

Crearea de oportunităţi de internship• pentru studenţi din ţară şi străinătate.

REZULTATE ŞI EVOLUŢIE

Ca echipă, avem experienţă în înfi inţarea şi dezvoltarea de grupuri de iniţiativă în localităţi din sudul ţării, încă din 2002. Am lucrat cu peste 90 de grupuri din comunităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii în regiunile Oltenia şi Muntenia (judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi şi Giurgiu). În jur de 50 dintre aceste grupuri îşi continuă activitatea la nivel local/judeţean sau regional, sunt înregistrate ca organizaţii nonprofi t şi lucrează cu şi în sprijinul persoanelor defavorizate.

Am • instruit peste 150 de persoane în diverse domenii ale dezvoltării comunitare.

Am • fi nanţat aproximativ 60 de proiecte comunitare, în care s-au implicat peste 600 de oameni din acele comunităţi.

Am facilitat crearea a mai mult de • 130 de parteneriate locale între entităţi publice şi private.

Am • instruit şi consiliat 7 organizaţii comunitare în a iniţia planuri de afaceri pentru activităţi economico-sociale generatoare de venituri pentru a stimula incluziunea socială şi dezvoltarea economică a comunităţilor dezavantajate.

Am încurajat • colaborarea a 10 organizaţii comunitare şi 10 autorităţi publice locale pentru a facilita participarea membrilor comunităţii la procesele de realizare a planurilor de dezvoltare locală în 10 comunităţi.Am • instruit şi sprijinit peste 150 de persoane dezavantajate de etnie romă din 9 comunităţi rurale şi 1 localitate urbană pentru a-şi spori şansele de integrare pe piaţa muncii.

Am • instruit şi asistat 12 organizaţii comunitare în procesul de dezvoltare organizaţională.

7MISIUNE ŞI DIRECŢII STRATEGICE

MISIUNE

Fundaţia PACT are drept scop contribuiția la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor prin promovarea iniţiativelor locale şi regionale, a parteneriatului şi a responsabilităţii sociale.

DIRECŢII STRATEGICE

Fundaţia PACT îşi propune să se concentreze pe incluziunea grupurilor dezavantajate şi marginalizate, cu menţinerea angajamentului de a lucra în partea de sud a României.

Activitatea noastră vizează cu precădere comunităţile rurale, dar şi localităţi urbane mici şi medii, fundamentându-ne programele, proiectele şi activităţile pe următoarele 3 direcţii strategice:

1. Dezvoltarea de organizaţii comunitare. Principala noastră abordare a dezvoltării constă în susţinerea persoanelor cu iniţiativă pentru crearea de structuri de societate civilă la nivel local, care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor lor în colaborare cu diverși actori locali. Ne propunem, pe viitor, crearea unui fond de dezvoltare comunitară, alimentat constant din surse private, prin care să creştem numărul de iniţiative sprijinite şi fi nanţate.

2. Promovarea principiilor şi valorilor dezvoltării comunitare în România. Dorim să contribuim la înfi inţarea de structuri fi nanţatoare dedicate iniţiativelor locale (fundaţii comunitare) şi construirea de parteneriate viabile între instituţii şi organizaţii active în domeniul dezvoltării comunitare şi domenii conexe (dezvoltare locală, rurală, incluziune socială). Credem că deciziile de interes public şi implementarea lor trebuie să se realizeze respectând principiile şi valorile dezvoltării comunitare, între care: participare, încredere în relevanţa contribuţiei fi ecăruia şi valorifi carea resurselor locale.

3. Stimularea economiei sociale. Este unul dintre elementele de bază în procesul de dezvoltare locală. Suntem interesaţi să sprijinim dezvoltarea de structuri de economie socială şi să iniţiem acţiuni de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale în rândul membrilor comunităţii, pentru a stimula mai buna utilizare a resurselor locale, crearea de servicii necesare comunităţii şi generarea de venituri şi locuri de muncă în comunitate.

Comunitatea constă într-un grup de persoane interconectate care împărtăşesc interese, caracteristici similare, o identitate, o istorie şi o viziune comună. Comunitatea este o entitate atât omogenă (bazată pe elementele comune), cât şi eterogenă (având în vedere diversitatea legată de vârstă, abilităţi sau credinţe), formată din diverse subgrupuri, mai mult sau mai puţin vizibile, care au acces diferit la resurse şi au grade diferite de putere în procesul de in� uenţare a deciziilor.

Înţelegem dezvoltarea ca pe un proces par ticipativ continuu de-a lungul căruia comunităţile îşi de� nesc şi îşi realizează propriile îmbunătăţiri, cu sau fără asistenţă din afară.

Economia socială este o formă speci� că de antreprenoriat, cu un rol important îndezvoltarea solidarităţii, coeziunii sociale şi legăturilor teritoriale (regionale), care:• se bazează pe principiile solidarităţii şi implicării individuale în procesul cetăţeniei active;• joacă un rol important în dezvoltarea locală şi coeziunea socială;• generează slujbe şi un nivel de viaţă mai bun;• este formatoare de noi mentalităţi care să contribuie la atingerea unei conştiinţe sociale;• corespunde priorităţilor Uniunii Europene şi obiectivelor sale strategice.

Decizia publică/de interes public este aceea care afectează viaţa comunităţii şi presupune alocarea de resurse publice.

Participarea presupune contribuţia şi implicarea membrilor comunităţii în luarea deciziilor privind chestiuni de interes public.

N u m i m s o c i e t a t e c i v i l ă tota l i tate a organizaţiilor (comunitare, non-guvernamentale etc.), relaţiilor şi proceselor de natură privată (nu publică) care sunt menite să producă bunăstare comunitară.

De� nim dezvoltarea comunitară drept abordare a unei serii de activități de interes public, ca o atitudine şi ca mod de lucru permanent al organizaţiilor comunitare cu membrii comunităţilor, bazându-se pe o largă participare a acestora şi pe incluziunea diferitelor grupuri şi interese, prin care acele grupuri îşi de� nesc propria direcţie şi propria viziune de dezvoltare.

8 I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

OBIECTIVE STRATEGICE

1. Încurajarea şi acordarea de sprijin pentru întemeierea de noi organizaţii comunitare în sudul României.

2. Sprijinirea, în continuare, a dezvoltării organizaţiilor comunitare existente în sudul ţării, astfel încât să lucreze efi cient şi sustenabil, cu un impact sporit asupra vieţii comunităţilor pe care le reprezintă.

3. Sprijinirea organizaţiilor comunitare în a dezvolta capacitatea grupurilor marginalizate/dezavantajate de a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă.

4. Stimularea parteneriatelor şi practicilor participative între actorii de dezvoltare locală din comunităţile din sudul României.

5. Stimularea responsabilităţii sociale a indivizilor, comunităţilor, mediului de afaceri, instituţiilor şi autorităţilor publice.

GRUPURI ŢINTĂ vizate prin proiectele elaborate în această direcţie (ca benefi ciari, parteneri sau colaboratori):

persoane şi grupuri vulnerabile din comunităţi dezavantajate • şi/sau marginalizate

organizaţii comunitare•

organizaţii non-profi t interesate de domeniul dezvoltării • comunitare şi domenii conexe (cum ar fi incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, dezvoltarea locală sau rurală), care doresc să dezvolte acţiuni, proiecte şi programe participative

autorităţi şi instituţii publice de la nivel local/judeţean şi • regional

PROIECTE ŞI PROGRAME ALE FUNDAŢIEI PACT PENTRU DEZVOLTAREA ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE (2008-2009)

1. Sprijinirea organizaţiilor comunitare în vederea dezvoltării capacităţii de lucru pentru incluziunea economică şi socială a persoanelor marginalizate

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2009 - mai 2010

FINANŢATOR: doreşte să îşi păstreze anonimatul

BENEFICIARI: 45 de organizaţii comunitare din sudul României

Cel mai recent proiect al nostru este menit să susţină organizaţii comunitare deja existente. În aceste organizaţii regăsim persoane

cu multe idei frumoase de activităţi dedicate persoanelor dezavantajate din comunităţile lor, dar cărora le lipseşte încrederea de a încerca să acceseze fonduri mai generoase de la nivel instituţional.

Rolul nostru în acest proiect este să le fi m alături în efortul de a-şi tranforma ideile în proiecte, oferindu-le sprijin pentru identifi carea surselor de fi nanţare disponibile şi potrivite pentru ceea ce şi-au propus. Le facilităm întâlnirea cu potenţiali fi nanţatori, care le pot oferi astfel în mod direct informaţiile necesare privind proiectele susţinute din fonduri instituţionale sau private, şi îi îndrumăm pe întreg procesul de elaborare a propunerilor de fi nanţare.

OBIECTIVE:

1. Susţinerea a 45 de organizaţii comunitare în conturarea de proiecte dedicate incluziunii economice şi sociale a grupurilor dezavantajate şi în identifi carea resurselor necesare pentru aceste proiecte.

2. Asistarea directă a până la 20 de organizaţii în elaborarea de propuneri de fi nanţare.

ACTIVITĂŢI DERULATE:

Pe parcursul lunii decembrie 2009, am demarat pregătirile pentru un seminar dedicat dezvoltării de proiecte şi strângerii de fonduri, urmând să aibă loc în perioada 4-6 februarie 2010. Evenimentul a fost gândit astfel încât să ofere ocazia unui număr de 45 de organizaţii comunitare (invitate să desemneze câte un reprezentant care să participe la eveniment) să interacţioneze direct cu mai mulţi fi nanţatori, atât instituţionali, cât şi privaţi, pentru a înţelege în detaliu cerinţele de fi nanţare specifi ce programelor lor şi a testa, în raport cu acestea, propriile idei de proiecte.

2. “Învăţare, Participare, Încredere” - Programul de dezvoltare a organizaţiilor comunitare din sudul României - runda a 4-a

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: iunie 2008 - februarie 2010

FINANŢATOR: Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

DONATOR: Fundaţia Vodafone România

SPONSORI: Provident Financial România, Fundaţia Unidea şi Unicredit Ţiriac Bank (prin campania internă GiftMatching), SC Gatemar SA, Smart Ideas G&S

CONTRIBUABILI 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT: persoane fi zice din România

A � dezavantajat înseamnă a-ţi � negate, ocazional şi contextual, unele nevoi (nu neapărat de bază) şi/sau servicii, cum ar � accesul la apă potabilă. Dezavantajarea se poate produce în cazul unei persoane, al unui grup sau al unei comunităţi, în anumite contexte speci� ce.

A � marginalizat înseamnă a-ţi � negat, continuu şi sistematic, accesul la drepturi fundamentale şi nevoi de bază, în funcţie de percepţiile şi reacţiile altor grupuri asupra caracteristicilor grupului de care aparţii. De exemplu, dreptul la muncă al unei persoane de etnie roma, negat din cauza percepţiei asupra întregii comunăţi etnice.

9

PARTENERI:

Asociaţia Fiii Satului Frânceşti (sat Frânceşti, comuna Peştişani, -jud. Gorj)

Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură (Câmpulung Muscel, -jud. Argeş)

Asociaţia pentru Educaţie şi Cultură pentru Oameni (Valea Mare- -Podgoria, jud. Argeş)

Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară (com. -Ţigăneşti, jud. Teleorman)

Asociaţia Rudezis (comuna Giurgiţa, jud. Dolj) -

BENEFICIARI:

20 de grupuri comunitare noi, din 20 de comunităţi rurale şi -urbane din sudul României

5 organizaţii comunitare deja existente, cu experienţă de lucru -de cel puţin trei ani

„Învăţare, Participare, Încredere” este programul clasic, fundamental al Fundaţiei PACT, care cumulează metodologia de bază, principiile de lucru, valorile şi fi lozofi a activităţii noastre, în jurul cărora sunt construite sau de la care pornesc toate celelalte proiecte ale organizaţiei. Prin acest program, identifi căm şi sprijinim membri ai comunităţilor rurale şi urbane mici şi mijlocii din sudul României, interesaţi să contribuie activ la obţinerea de schimbări pozitive în viaţa comunităţii lor. Metodologia programului presupune sesiuni de instruire, consultanţă, facilitare şi mici fi nanţări sub formă de granturi nerambursabile pentru grupurile de iniţiativă care dezvoltă proiecte în benefi ciul comunităţii.

În această a 4-a rundă a programului, un element de noutate îl constituie rolul foarte important pe care îl joacă cele cinci organizaţii comunitare partenere în formarea şi dezvoltarea noilor grupuri comunitare. Având deja experienţă îndelungată de lucru în comunitate, partenerii noştri s-au implicat direct în identifi carea persoanelor cu iniţiativă din localităţi învecinate, acţionând apoi ca mentori pentru grupurile noi, transferându-le din experienţa şi cunoştinţele lor.

PRINCIPALELE REZULTATE:

- organizaţiile comunitare partenere au desemnat câte trei mentori dintre reprezentanţii cu experienţă, care au participat la un atelier de lucru cu echipa de coordonare din partea Fundaţiei PACT, unde au dobândit cunoştinţe şi şi-au consolidat abilităţile de facilitare comunitară;

- reprezentanţii grupurilor comunitare noi au benefi ciat de trei sesiuni de instruire şi respectiv trei sesiuni de consultanţă gratuite

din partea Fundaţiei PACT, pe următoarele teme: evaluarea participativă a nevoilor din comunitate şi planifi care participativă de proiect; management de proiect; comunicare organizaţională şi atragere de fonduri din comunitate;

- 19 grupuri noi de iniţiativă au derulat propriul proiect comunitar (susţinut fi nanciar de Fundaţia PACT cu granturi de până la 3600 RON) pentru rezolvarea unor nevoi identifi cate chiar de membrii comunităţilor, printr-un proces de analiză participativă a nevoilor;

- aproximativ 1300 de copii, 250 de tineri, 125 de adulţi, 510 gospodării au benefi ciat de implementarea cu succes a acestor proiecte;

- tipuri de proiecte implementate: loc de joacă pentru copii, teren de sport, program „şcoală după şcoală“ (after-school), curs de iniţiere PC pentru copii, alimentare cu apă, reabilitarea unui drum de acces, curs de arte şi meserii, centru de revitalizare şi perpetuare a tradiţiilor locale, renovarea muzeului local, atelier meşteşugăresc, centru de informare şi consiliere specializată pentru copii şi părinţi.

SUSTENABILITATE:

- pe parcursul implementării proiectelor comunitare, 17 grupuri de iniţiativă au reuşit să mobilizeze cu succes fonduri şi alte resurse din comunitatea locală (materiale, echipamente, voluntari etc.) pentru a completa fi nanţarea acordată de Fundaţia PACT;

- în urma implementării proiectelor comunitare fi nanţate de Fundaţia PACT, 11 grupuri au derulat o nouă etapă de strângere de fonduri din comunitate pentru a susţine noi activităţi şi proiecte în folosul comunităţii;

- cele 11 grupuri sunt determinate să îşi continue lucrul ca organizaţii comunitare, depunând eforturi susţinute de atragere de noi resurse externe sau mobilizare de resurse existente la nivel local, pentru a răspunde astfel nevoilor comunităţii;

- dintre cele 11 organizaţii comunitare, 6 s-au înfi inţat ca asociaţii formale (ONG cu statut legal), iar 5 au ales să rămână deocamdată grupuri informale de iniţiativă comunitară.

3. Organizaţiile comunitare - centre de mobilizare a comunităţii

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2008 - octombrie 2009

FINANŢATOR: Uninunea Europeană - Programul PHARE 2006 Creşterea rolului societăţii civile în procesul de integrare a României, Componenta 3 - Dezvoltarea sectorului ONG şi educaţie civică

BENEFICIARI: 12 organizaţii comunitare active

I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

10

Un alt proiect dedicat organizaţiilor comunitare existente a avut ca punct de pornire o analiză de nevoi realizată printre şi de către membrii acestora. Au fost evidenţiate, astfel, următoarele necesităţi, respectiv direcţii prioritare de dezvoltare dorite: consolidarea abilităţilor reprezentanţilor organizaţiilor comunitare de a lucra cu membrii comunităţii, pentru a-i atrage în mod constant în iniţiativele lor, însuşirea de cunoştinţe şi tehnici de dezvoltare organizaţională, precum şi informaţii şi cunoştinţe privind fondurile de dezvoltare accesibile comunităţilor locale.


- reprezentanţii celor 12 organizaţii comunitare au benefi ciat de două sesiuni de instruire privind utilizarea a două metode de lucru participativ cu membrii comunităţii (Cafeneaua Lumii/Cafeneaua Publică/World Café şi Conferinţa de Explorare a Viitorului/Future Search Conference) şi privind managementul organizaţional.

- cele 12 organizaţii comunitare au organizat fi ecare câte un eveniment de tip cafenea publică în comunitatea proprie, pe teme de interes local, primind asistenţa echipei PACT.

- 320 de cetăţeni din cele 12 comunităţi vizate în proiect au fost mobilizaţi în găsirea de soluţii la probleme locale; printre aceştia s-au numărat reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai instituţiilor publice şi membri ai grupurilor defavorizate din comunităţile locale.

- pentru diseminarea celor două metode de lucru participativ către alte organizaţii interesate am realizat 11 materiale video, care pot fi accesate de pe www.fundatiapact.ro.

- cele 12 organizaţii comunitare au primit consultanţă personalizată pentru a-şi îmbunătăţi managementul organizaţiei; la alegere, acestea au parcurs procese de planifi care organizaţională strategică şi/sau au realizat planifi cări fi nanciare, planuri de atragere de resurse, planuri de atragere a voluntarilor sau de management al timpului.

PRIMA CONFERINŢĂ DE EXPLORARE A VIITORULUI ORGANIZATĂ ÎN ROMÂNIA

Fundaţia PACT a organizat prima Conferinţă de Explorare a Viitorului (CEV) din România în perioada 23-25 septembrie 2009, ca eveniment � nal al acestui proiect şi sub egida Săptămânii Participării Cetăţenilor, derulată de membrii Central and Eastern Europe Citizens Network (www.ceecn.net), din care şi Fundaţia PACT face parte.

Metoda CEV este utilizată la nivel global pentru a sprijini construirea unei viziuni comune şi a unui plan de acţiune general acceptat de către toţi factorii interesaţi din cadrul unui sector sau al unei comunităţi.

Conferinţa Fundaţiei PACT a avut ca temă facilitarea accesului comunităţilor locale la fonduri de dezvoltare – ca modalitate de a răspunde mai e� cient nevoilor reale ale


cetăţenilor şi a adus laolaltă atât reprezentanţi ai organismelor responsabile de fondurile de dezvoltare de la nivel naţional, regional, judeţean şi local, cât şi reprezentanţi ai diverselor grupuri de interese din comunitate - autorităţi publice, instituţii locale, organizaţii comunitare şi bene� ciari ai serviciilor guvernamentale şi neguvernamentale din comunităţile locale.

Participanţii au descoperit o viziune comună privind accesul comunităţilor locale la fonduri de dezvoltare şi au elaborat şase planuri de acţiune pentru a atinge această viziune: îmbunătăţirea componentelor educative şi informative pentru bene� ciarii acestor programe, realizarea de strategii de dezvoltare locală, îmbunătăţirea programelor de comunicare ale autorităţilor care gestionează fonduri de dezvoltare, creşterea competitivităţii bene� ciarilor, simpli� carea procedurilor de acces la fonduri de dezvoltare, creşterea vizibilităţii organizaţiilor neguvernamentale la nivel local, îndeosebi cu privire la rolul acestora în comunitate.

11

4. Cetăţenie - Dialog Intercultural

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: septembrie 2008 - iunie 2009

FINANŢATOR: Comisia Europeană - Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură prin Programul „Europa pentru Cetăţeni”

PARTENERI:

Polul European al Fundaţiilor active în domeniul economiei -sociale – asociaţie internaţională formată din cinci fundaţii din patru ţări europene (Belgia, Spania, Italia şi Franţa) – iniţiatorul şi coordonatorul proiectului

European Think Tank Pour la Solidarité (Belgia) -

Fundaţia MACIF (Franţa) -

Community Service Volunteers (Anglia) -

Fundaţia P&V (Belgia) -

Fundaţia EAES, Şcoala Andaluză pentru Economie Socială -(Spania)

BENEFICIARI: comunitatea mixtă de romi şi de români din comuna Călineşti, judeţul Argeş

Iniţiativele de dezvoltare comunitară ale Fundaţiei PACT se mulează diferit pe realităţile locale din fi ecare comunitate în care lucrăm. În comuna Călineşti, judeţul Argeş, segregarea comunităţilor de romi din satul Valea Corbului şi de români din satul Vrăneşti a infl uenţat negativ procesul de planifi care strategică participativă iniţiat în cadrul proiectului “Participare. Strategie. Democraţie”, începând chiar de la momentul identifi cării şi prioritizării nevoilor şi resurselor locale.

Proiectul “Cetăţenie - Dialog Intercultural” a reunit şapte organizaţii ale societăţii civile din cinci state membre ale Uniunii Europene (Anglia, Belgia, Franţa, România şi Spania). În fi ecare dintre cele cinci ţări participante, s-au creat grupuri de cetăţeni care să reprezinte diversitatea locală. Organizaţiile partenere au avut rolul principal de a experimenta şi coordona un proces de dialog intercultural.

În România, Fundaţia PACT a format un grup de cetăţeni care reprezentau comunitatea de romi şi comunitatea de români din comuna Călineşti. Au avut loc cinci întâlniri ale grupului, organizate alternativ pe „teritoriul” fi ecărei comunităţi (de romi şi de români). Cu sprijinul valoros al unor experţi în comunităţi interetnice din România, Fundaţia PACT a iniţiat discuţii şi ateliere de lucru cu grupul mixt, pe diverse teme de interes, pentru a identifi ca mijloacele prin care dialogul intercultural poate îmbunătăţi relaţiile dintre romii şi românii din această localitate. Încă de la început, am avut în vedere ca aceste întâlniri să creeze o bază pentru integrarea minorităţii, astfel încât membrii localităţii să poată susţine un proces veritabil de dezvoltare comunitară participativă.

REZULTATE ŞI IMPACT:

- în urma celor cinci întâlniri, s-au pus bazele unei colaborări între cetăţenii din satul Valea Corbului şi cei din satul Vrăneşti;

- atât românii, cât şi romii din acele comunităţi deţin acum mai multe cunoştinţe despre tradiţia şi istoria fi ecărei etnii;

- reprezentanţii ambelor comunităţi au realizat în mod participativ o evaluare a nevoilor comunităţii de romi şi au gândit împreună soluţii pentru integrarea unor măsuri de dezvoltare dedicate acestora în Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Călineşti;

- grupul mixt a acumulat cunoştinţe despre educaţia incluzivă şi a găsit soluţii locale pentru aplicarea principiilor incluzive în şcolile din comuna Călineşti;

- proiectul a avut un impact pozitiv asupra creşterii stimei de sine a romilor din satul Valea Corbului, dar şi într-o mai bună înţelegere a comunităţii de romi, la nivel local şi judeţean.

5. Bun meseriaş, caut patron

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: mai 2008 - aprilie 2009

FINANŢATOR: Uniunea Europeană prin Programul Phare 2006 – Coeziune Economică şi Socială – Dezvoltarea Resurselor Umane - Măsuri de Incluziune Socială

PARTENERI:

Asociaţia pentru Dezvoltare Economică şi Socială (ADES) – -Curtea de Argeş, jud. Argeş

Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni Valea Mare Podgoria -(AECO) – jud. Argeş

Asociaţia Tinereţea şi Prietenia (ATP) – sat Poieniţa, com. Bălileşti, -jud. Argeş

BENEFICIARI:

- 251 de persoane dezavantajate de etnie roma din judeţul Argeş

- 2 organizaţii comunitare cu experienţă şi interes în lucrul cu comunităţile de etnici romi

Două dintre atributele deţinute de organizaţiile comunitare şi, respectiv, pe care partenerii noştri, AECO şi ATP, le-au adus ca plusvaloare în acest proiect, sunt cunoaşterea în profunzime a nevoilor existente la nivel local şi posibilitatea de a mobiliza resurse locale. Astfel, proiectul a îmbinat capacitatea organizaţională a Fundaţiei PACT, experienţa şi expertiza echipei noastre de colaboratori şi cunoştinţele despre comunităţile locale, cu abilităţile de lucru participativ cu comunitatea ale reprezentanţilor celor două organizaţii comunitare partenere, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de incluziune pe piaţa muncii cetăţenilor dezavantajaţi de etnie roma din nouă comunităţi rurale şi o localitate urbană din judeţul Argeş. Acestor atuuri li s-a adăugat experienţa semnifi cativă în regiune a celui de-al treilea partener al


12

nostru în proiect, ADES, un ONG furnizor de formare profesională acreditat de Consiliul Naţional pentru Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA).


- 251 de persoane dezavantajate de etnie roma din cele 10 comunităţi au participat la cursuri de dezvoltare personală şi orientare profesională organizate de Fundaţia PACT;

- 159 de participanţi la cursurile mai sus menţionate s-au înscris apoi la cursuri de califi care/recalifi care profesională organizate de ADES; dintre aceştia, 134 au frecventat regulat aceste cursuri, iar 115 le-au absolvit, dobândind diplome de califi care în următoarele meserii: lucrător comercial, lucrător mecanic, lăcătuş, tapiţer şi lucrător în construcţii;

- participanţii la cursurile de califi care/recalifi care au benefi ciat, pe lângă partea teoretică, de câte un stagiu de practică la locul de muncă sau în cadrul unor întreprinderi locale unde Fundaţia PACT şi partenerii săi le-au facilitat accesul, în funcţie de profi lul profesional;

- ulterior, pentru cele 115 persoane care au absolvit cursurile de califi care/recalifi care, atât Fundaţia PACT, cât mai ales cele două organizaţii comunitare partenere au iniţiat demersuri de facilitare a angajării acestora pe piaţa muncii, contactând o serie de întreprinderi locale şi regionale şi prezentându-le avantajele angajării acestor persoane pregătite prin proiect;

- la rândul lor, cele două organizaţii comunitare partenere şi-au dezvoltat semnifi cativ abilităţile de a lucra cu persoane dezavantajate, AECO dezvoltând în continuare şi alte proiecte dedicate comunităţilor dezavantajate de etnie roma.

6. Participare şi putere de acţiune

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2006 - martie 2008

FINANŢATORI: Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Charles Stuart Mott Foundation

Open Society Foundation

DONATOR: Fundaţia Vodafone România

SPONSORI: Lafarge, Smart Ideas G&S

CONTRIBUABILI 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT: persoane fi zice din România

PARTENERI:

Allavida (Marea Britanie) -

Asociaţia Fiii Satului Frânceşti (sat Frânceşti, com. Peştişani, jud. -Gorj)

Asociaţia Rudezis (com. Giurgiţa, jud. Dolj) -

Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni - Valea Mare- -Podgoria (Ştefăneşti, jud. Argeş)

Asociaţia Humanity Rom (com. Iancu Jianu, jud. Olt) -

Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură (Câmpulung Muscel, -jud. Argeş)

Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară (com. -Ţigăneşti, jud. Teleorman)

Asociaţia Civitas 2005 (Turnu Măgurele, jud. Teleorman) -

BENEFICIARI:

- 14 grupuri comunitare noi din comunităţi rurale şi urbane mici din sudul României

- 7 organizaţii comunitare cu peste trei ani experienţă în lucrul cu grupuri dezavantajate

Proiectul a ţintit atât dezvoltarea de noi grupuri de iniţiativă locală, cât şi dezvoltarea capacităţii a şapte organizaţii comunitare existente – partenerii noştri în proiect, fi ind prima iniţiativă în care Fundaţia PACT a folosit metoda mentoratului în înfi iinţarea de organizaţii comunitare. Cele şapte organizaţii comunitare, dezvoltate în runda a 2-a a programului “Învăţare, Participare,


BROŞURA privind “ROLUL CURSURILOR DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ŞI ORIENTARE VOCAŢIONALĂ ÎN PROCESUL DE INTEGRARE PE PIAŢA MUNCII”Pe baza experienţei acumulate, Fundaţia PACT a elaborat o broşură ce descrie metodologia de lucru, avantajele şi dezavantajele, oportunităţile şi provocările, precum şi rezultatele cursului de dezvoltare personală şi orientare vocaţională organizat în cadul proiectului. Broşura serveşte tuturor organizaţiilor comunitare cu care

lucrează Fundaţia PACT, precum şi altor organizaţii şi instituţii implicate în programe de formare profesională, interesate să livreze cursuri de dezvoltare personală şi orientare vocaţională pentru categorii defavorizate.

13

Încredere”, au fost selectate pentru a facilita formarea a câte două noi grupuri comunitare în localităţi învecinate lor, în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Olt, Teleorman şi Argeş. Astfel, cunoştinţele au fost transmise către noile grupuri de iniţiativă nu numai prin intervenţia Fundaţiei PACT, dar şi prin acţiunea şi modelul oferit de organizaţii comunitare experimentate, active la nivel local.


- grupurile de iniţiativă nou înfi inţate, împreună cu membrii comunităţilor lor, au implementat 13 proiecte comunitare, ca răspuns la nevoi locale ce afectau fi e diverse categorii de persoane dezavantajate din comunitate (copii de şcoală şi grădiniţă, elevi de liceu, tineri şi oameni în vârstă), fi e întreaga comunitate;

- soluţiile găsite de membrii comunităţilor pentru rezolvarea acestor probleme s-au concretizat prin: crearea unui grup sanitar pentru elevii unei şcoli; construirea unui refugiu pentru călătorii cu transportul în comun; înfi inţarea unui post de radio al elevilor unui liceu; amenajarea a două fântâni – atât ca surse de apă potabilă în comunitate (din izvoare naturale), cât şi ca mijloace de reînviere a tradiţiilor locale; organizarea de cursuri de utilizare a calculatorului pentru copiii şi adulţii din două comunităţi; construirea unei baze sportive; amenajarea a trei locuri de joacă; depoluarea unui râu care traversa comunitatea; repararea ferestrelor bisericii din comunitate; inaugurarea unui centru de zi pentru bătrâni;

- cele şapte organizaţii comunitare partenere şi-au dezvoltat capacitatea de a acţiona ca centre-resursă pentru grupuri interesate să ia iniţiativa pentru rezolvarea problemelor din propria comunitate.

7. “Învăţare, Participare, Încredere” - Programul de dezvoltare a organizaţiilor comunitare din România - runda a 3-a

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2006 - aprilie 2008

FINANŢATORI: Fundaţia Charles Stuart Mott (SUA)

The Balkan Trust for Democracy (SUA)

SPONSORI: Provident Financial România (prin mijlocirea Bursei Implicării Sociale organizată de ARC – Asociaţia pentru Relaţii Comunitare), Smart Ideas G&S (idem) şi Unicredit Leasing Corporation IFN S.A. România

BENEFICIARI: 15 grupuri comunitare noi din comunităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii din judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Ilfov

La începutul anului 2008, a fost fi nalizată a treia rundă a programului de dezvoltare a organizaţiilor comunitare, menit să dezvolte capacitatea grupurilor defavorizate din comunităţi din sudul României de a participa activ la viaţa comunităţii şi de a lua iniţiativa pentru rezolvarea problemelor locale. Din cele 15 grupuri comunitare selectate să participe în program, 11 au parcurs toate cele patru module de instruire privind: analiza participativă a nevoilor unei comunităţi, planifi care participativă, dezvoltare şi management de proiect, lucru în echipă şi management organizaţional, dezvoltarea de relaţii cu alţi actori din comunitate, comunicare, strângere de fonduri şi mobilizarea resurselor din comunitate.


- 11 grupuri de iniţiativă au realizat proiecte de dezvoltare comunitară care au acoperit probleme locale identifi cate cu ajutorul membrilor comunităţii: forarea unui puţ într-o comunitate de 1000 de locuitori care nu aveau acces la nicio altă sursă publică de apă potabilă; renovarea unui fost loc de joacă dintr-un cartier sărac şi construirea a două noi locuri de joacă în alte două comunităţi; activităţi de dezvoltare personală pentru adolescenţi ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate; o şcoală de vară pentru copii din mediul rural; un club pentru copii cu dizabilităţi, amenajat special într-un spaţiu adecvat nevoilor lor; cursuri de educaţie sanitară pentru viitoare sau tinere mame din categorii dezavantajate; asistenţă specializată (în cadrul unui cabinet psiho-pedagogic special amenajat) pentru copii cu autism şi familiile acestora; activităţi extra-şcolare pentru elevi cu situaţii familiale precare şi difi cultăţi la învăţătură; un ansamblu şi un festival de dansuri tradiţionale interetnice roma şi româneşti (inclusiv introducerea în curricula şcolii a unui curs de istorie şi tradiţii ale romilor), pentru o mai bună integrare în comunitate a copiilor din cele 2 etnii;

- 7 dintre organizaţiile comunitare participante au planifi cat şi implementat cu succes propriile activităţi de colectare de fonduri, fi e din surse private, fi e prin noi proiecte, reuşind să atragă încă şi mai multe resurse pentru dezvoltarea de noi iniţiative în folosul comunităţii; organizaţiile au explorat diverse metode de mobilizare de resurse şi soluţii posibile la nevoile comunităţii lor – atât resurse băneşti, cât şi alte resurse materiale sau voluntariat, pentru a putea susţine noi acţiuni şi iniţiative comunitare; fondurile şi resursele atrase au fost apoi investite în noi proiecte/acţiuni ale organizaţiilor iniţiatoare.

SUSTENABILITATE:

- ulterior fi nalizării programului, câteva dintre organizaţiile comunitare au stabilit parteneriate sau protocoale de colaborare

STUDIU ASUPRA PROFILULUI ŞI ROLULUI ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE DEZVOLTATE PRIN PROGRAMELE FUNDAŢIEI PACT

Sociologul Răzvan Stan a fost contractat pentru a realiza o cercetare calitativă asupra caracteristicilor organizaţiilor comunitare şi rolului acestora în dezvoltarea locală. Studiul evidenţiază punctele tari şi punctele slabe ale organizaţiilor respective şi formulează un set de concluzii şi recomandări pentru o mai bună funcţionare a acestora şi pentru creşterea e� cacităţii programelor Fundaţiei PACT.


14 I. DEZVOLTAREA DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

pentru a realiza împreună noi activităţi menite să contribuie la dezvoltarea comunităţilor pe care le reprezintă;

- două dintre grupurile comunitare informale care au participat la program s-au înfi inţat legal, devenind asociaţii comunitare cu statut formal.

8. Participare. Strategie. Democraţie

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2007 - octombrie 2008

FINANŢATOR: Uniunea Europeană prin Programul PHARE 2005 – Consolidarea democraţiei în România, Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept, independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei

PARTENER: Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)

BENEFICIARI: 10 organizaţii comunitare active şi 10 autorităţi publice locale, respectiv 10 comunităţi rurale şi urbane mici din judeţele Argeş, Călăraşi, Dolj, Gorj şi Ialomiţa

Organizaţiile comunitare şi autorităţile publice din 10 localităţi au lucrat împreună pentru a stimula şi facilita participarea cetăţenilor în procesul de luare a unor decizii de interes public şi la crearea strategiilor de dezvoltare locală. Proiectul a răspuns unei nevoi identifi cate în comunităţile din România - aceea de a îmbunătăţi participarea locuitorilor (benefi ciarii fi nali) în procesul de decizie publică asupra dezvoltării locale. Câte doi reprezentanţi ai fi ecărei organizaţii comunitare şi doi reprezentanţi ai primăriei din aceeaşi localitate au fost invitaţi să participe la două module de instruire privind – pe de o parte – stimularea participării cetăţenilor la procese de luare a deciziilor, iar pe de altă parte privind planifi carea strategică participativă pentru dezvoltarea locală.


- cele zece echipe locale au aplicat fi ecare cel puţin câte o metodă de participare publică, pentru a supune consultării cetăţeneşti chestiuni cu care comunitatea se confrunta la momentul respectiv şi pentru care trebuia luată o decizie de interes general: amenajarea unui parc pentru copii şi adulţi (din fonduri locale de la primărie şi strângere de fonduri din comunitate de către organizaţie); crearea unei reţele de apă potabilă curentă; efi cientizarea pazei comunale; reabilitarea sau crearea de drumuri de acces la parcelele arabile greu accesibile ale cetăţenilor (primăria asigură furnizarea de piatră, iar membrii comunităţii lucrează la reabilitarea drumurilor); amenajarea unui teren sau construirea unei săli de sport pentru echipele locale şi locuitorii comunei; efi cientizarea gestiunii islazurilor comunale; reabilitarea unui drum peste câmp într-un sat; prevenirea şi tratarea alunecărilor de teren locale; crearea unui centru de informare; prevenirea abandonului şcolar într-o comunitate roma;

- unele autorităţi publice locale implicate şi-au luat angajamentul de a susţine pe mai departe organizaţiile şi de a implementa, cu ajutorul membrilor comunităţii, proiecte gândite în cursul acestor procese participative; reprezentanţi ai comunităţii care au participat în cadrul acestor consultări au fost invitaţi să participe la sesiunile de lucru ale comisiilor de specialitate, pentru a asigura transparenţa procesului; pentru a se asigura de punerea în aplicare a rezultatelor proceselor participative, unele echipe locale au făcut lobby pe lângă primari şi comisiile de specialitate ale consiliilor locale pentru a pregăti proiecte de decizii ale consiliului local în vederea soluţionării sau ameliorării problemelor supuse consultării, în baza concluziilor consultărilor publice;

- subiectele abordate în cadrul evenimentelor de consultare publică au fost pregătitoare pentru procesul de planifi care strategică participativă ulterior; echipele locale au făcut demersuri susţinute

de a implica cetăţenii în crearea unui document de planifi care strategică pentru dezvoltarea propriei localităţi; cel puţin trei întâlniri de lucru au avut loc în fi ecare comunitate, cu participarea activă a cetăţenilor la cel puţin câte una dintre acestea, pentru a parcurge, împreună, etapele unui proces de planifi care strategică: descrierea sau profi lul comunităţii; stabilirea viziunii; identifi carea problemelor şi resurselor; stabilirea de obiective strategice de dezvoltare; construirea planului operaţional cu proiecte importante pentru comunitate, implicând resursele necesare;

- în nouă dintre localităţi, acest proces participativ a fost dus până la capăt, fi nalizându-se cu planuri strategice de dezvoltare locală centrate pe: infrastructură; turism, agroturism şi turism rural; agricultură tradiţională, zootehnie şi industrie alimentară; educaţie şi cultură; tradiţii, meşteşuguri tradiţionale şi patrimoniu local; servicii, locuri de muncă şi resurse umane specializate; IMM-uri, dezvoltarea afacerilor şi atragerea de investitori strategici; economie; sănătate şi mediu; participare civică;

- evenimentul fi nal al proiectului, organizat la nivel regional în format de cafenea publică, a întrunit benefi ciari ai proiectului, reprezentanţi ai altor organizaţii comunitare şi ONGuri, reprezentanţi ai prefecturii şi ai autorităţilor locale din judeţele unde s-a desfăşurat proiectul, precum şi reprezentanţi ai mass-media; participanţii au purtat discuţii, au realizat schimb de experienţă şi au generat noi idei, privind 5 teme principale reieşite din strategiile de dezvoltare locală, realizate în decursul proiectului: meşteşuguri tradiţionale şi patrimoniu local; turism, agroturism şi turism rural; cultură, educaţie şi participare civică; infrastructură; agricultură, zootehnie şi industrie alimentară.

15

METODE PARTICIPATIVE UTILIZATE ÎN LUCRUL CU BENEFICIARII NOŞTRI:

Harta comunităţii - este poate cea mai bună metodă de a începe lucrul cu o comunitate; ea reprezintă perspectiva şi percepţia celor care au realizat-o, respectiv a membrilor comunităţii, asupra resurselor locale şi a modului în care acestea sunt folosite.

Inventarul comunităţii – are ca scop evaluarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale comunităţii; în inventar sunt incluse facilităţile de infrastructură disponibile, cât de bine funcţionează sau nu funcţionează acestea, oportunităţile şi ameninţările prezente şi viitoare.

Ierarhizarea problemelor - este un mod bun de a începe o discuţie sau un interviu într-un grup şi ajută la focalizarea discuţiei.

Ierarhizarea în funcţie de bunăstarea materială – este foarte folositoare pentru (1) a descoperi cum defi nesc membrii comunităţii sărăcia, (2) a afl a cine sunt oamenii cu adevărat săraci din comunitate, (3) stratifi carea, ierarhizarea diferitelor exemple de bunăstare.

Harta instituţională a comunităţii (diagrama Venn) - presupune o simplă reprezentare a unor cercuri care reprezintă diverse grupuri, organizaţii sau instituţii active în comunitate; dimensiunea fi ecărui cerc refl ectă importanţa fi ecărui grup, organizaţie, instituţie reprezentate; gradul de întrepătrundere între două cercuri reprezintă gradul în care cei doi actori locali colaborează sau iau decizii împreună.

Cafeneaua publică / Cafeneaua Lumii - metodă de dialog activ, schimb de informaţii şi găsire de soluţii creative de acţiune; în general, se foloseşte atunci când o organizaţie, o instituţie sau autoritate publică doreşte să supună dezbaterii publice un anume subiect; este şi o metodă foarte bună de consultare şi participare a publicului la luarea deciziilor.

Explorarea viitorului (Future Search) - metodă de planifi care participativă ce creează premizele pentru schimbare, prin construirea unei viziuni şi a unui teren de lucru comune pentru diverşi factori interesaţi ai unui sector sau comunităţi.


PRINCIPALELE REZULTATE ATINSE ÎN PERIOADA 2008-2009 PE DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DE ORGANIZAŢII COMUNITARE

Am lucrat în - 60 de comunităţi rurale şi urbane mici şi mijlocii din sudul României (regiunile Sud Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, respectiv judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi şi Giurgiu).

Am - instruit peste 160 de indivizi în diverse domenii ce ţin de aria dezvoltării comunitare: evaluare participativă a nevoilor şi resurselor din comunitate; planifi care participativă şi management de proiect; dezvoltare organizaţională; comunicare şi relaţii externe; strângere de fonduri din comunitate şi mobilizarea resurselor locale; planifi care strategică participativă la nivel de organizaţie şi localitate; antreprenoriat.

Am contribuit la dezvoltarea a - 49 de noi grupuri de iniţiativă comunitară, din care 22 au devenit organizaţii comunitare active, care lucrează cu şi pentru categorii de benefi ciari dezavantajaţi/marginalizaţi din comunităţile lor de origine sau învecinate.

Am fi nanţat - 43 de proiecte comunitare (cu sume între 500-1000 EUR/proiect).

Am contribuit la dezvoltarea organizaţională a - 19 organizaţii comunitare înfi inţate anterior prin programele noastre.

Am încurajat crearea a peste - 90 de parteneriate locale între instituţii/organizaţii publice şi/sau private.

Am înlesnit colaborarea a 10 organizaţii comunitare şi a 10 -autorităţi publice locale din 10 localităţi din sudul României în vederea facilitării şi stimulării participării publice la procesul de luare a deciziei, ca urmare a cărora au rezultat 9 planuri de dezvoltare locală realizate în mod participativ.

Am - instruit şi sprijinit peste 150 de persoane dezavantajate de etnie roma din nouă comunităţi rurale şi o localitate urbană pentru a-şi spori şansele de integrare pe piaţa muncii; dintre acestea, 120 de persoane au primit califi care în meserii cerute pe piaţa muncii din regiunea Sud Muntenia.

Am contribuit la - îmbunătăţirea calităţii vieţii a aproximativ 4500 de persoane din diverse categorii defavorizate.

AVANTAJELE ŞI ROLUL ORGANIZAŢIILOR COMUNITARE

1. Membrii organizaţiilor comunitare, fi ind chiar membri ai comunităţilor pe care le reprezintă, sunt foarte conştienţi de necesităţile locale şi le pot răspunde mai efi cient, fl exibil şi rapid decât alte ONG-uri sau instituţii guvernamentale.

2. Organizaţiile comunitare oferă oportunităţi şi modalităţi variate de mobilizare a resurselor interne şi externe comunităţii. Acestea mobilizeaza talentele, priceperile şi timpul membrilor comunităţii pentru binele comun.

3. Organizaţiile comunitare sunt capabile de modalităţi creative de moblilizare a resurselor fi nanciare.

4. Un alt avantaj constă în facilitarea unei participări mai ample a membrilor comunităţii la nivel decizional. Are loc o echilibrare a relaţiilor de putere locale, concomitent cu un acces democratic la resurse.

5. Organizaţiile comunitare dezvoltă capacitatea oamenilor de a face cereri credibile către cei care controlează resurse.

6. Prin activităţile lor, organizaţiile comunitare conduc la ameliorarea situaţiei socio-economice a benefi ciarilor acestora. Astfel, are loc o reducere a stării de dependenţă a grupurilor defavorizate reprezentate.

7. Aceste organizaţii conduc la o reducere a discriminării şi marginalizării grupurilor defavorizate. În consecinţă, se intensifi că un sentiment local de solidaritate socială.

8. Organizaţiile comunitare pot dezvolta bune colaborări şi parteneriate cu o gamă largă de instituţii publice locale şi regionale, cu agenţi privaţi sau cu alte organizaţii neguvernamentale.

9. Joacă un rol important în medierea altor iniţiative şi resurse de dezvoltare locală. Aceste organizaţii comunitare pot fi importanţi actori şi parteneri în procesul de dezvoltare, informând asupra priorităţilor şi resurselor locale pe de o parte, ca şi asupra efectelor programelor de dezvoltare, pe de altă parte.

10. Aceste organizaţii au un efect transformativ asupra membrilor lor – dezvoltarea abilităţilor de conducere, de management de proiect, de lucru în echipă şi de planifi care.

16

OBIECTIVE STRATEGICE:

1. Impulsionarea domeniului dezvoltării comunitare în România, prin promovarea şi susţinerea conceptului, principiilor, valorilor şi practicii aferente, ca abordare orizontală în proiectele de dezvoltare locală (alături de sustenabilitate şi egalitate de şanse).

2. Încurajarea şi sprijinirea activităţilor de relaţionare, împărtăşirii cunoştinţelor şi schimbului de experienţă între actorii naţionali şi internaţionali implicaţi în dezvoltarea comunitară în România şi străinătate.

3. Sprijinirea creării şi dezvoltării unor mecanisme de fi nanţare prin care organizaţiile comunitare pot deveni sustenabile (atât prin susţinerea înfi inţării de fundaţii comunitare, cât şi prin crearea unui instrument de fi nanţare propriu - fondul de dezvoltare comunitară).

4. Promovarea şi sprijinirea incluziunii sociale în România, la nivel local şi naţional, pornind de la principiile şi valorile dezvoltării comunitare.

GRUPURI ŢINTĂ vizate prin proiectele elaborate în această direcţie (ca benefi ciari, parteneri sau colaboratori)

organizaţii neguvernamentale şi non-profi t, active la nivel • local/judeţean, regional, naţional şi/sau european, interesate de proiecte şi programe de dezvoltare comunitară sau dezvoltare participativă

organizaţii comunitare•

autorităţi şi instituţii publice la nivel local/judeţean, regional, • naţional şi european

fundaţii comunitare (din România şi din străinătate)•

studenţi şi profesionişti în domeniul dezvoltării comunitare • şi domenii conexe

mass-media din domeniul social•

PROGRAME ŞI PROIECTE PENTRU PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2008-2009

1. Programul de dezvoltare de fundaţii comunitare în România

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: august 2009 - iunie 2012

FINANŢATORI: Fundaţia Charles Stuart Mott

Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Fundația Româno-Americană

PARTENERI: Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) – lider al programului naţional, coordonează parteneriatul, direcţiile

strategice, componenta de informare şi consultanţă, atragerea de fonduri şi evaluarea programului

Fundaţia pentru Parteneriat (FP) – deţine rolul principal în procesul de acordare a fi nanţării pentru înfi inţarea fundaţiilor comunitare în România; oferă consultanţă fundaţiilor comunitare din program privind modul în care acestea pot acorda fi nanţări locale efi ciente şi de impact

În acest program naţional, Fundaţia PACT este responsabilă de promovarea conceptului şi structurilor existente şi înfi inţarea acestui tip de organizaţii în partea de sud a României; contribuim cu experienţa proprie de dezvoltare comunitară (abordare participativă, evaluare iniţială a nevoilor locale, identifi care de lideri locali şi constituire de grupuri de iniţiativă etc.) la componenta de consultanţă şi dezvoltare a programului.

BENEFICIARI:

grupuri locale de iniţiativă care vor constitui fundaţiile • comunitare

grupuri comunitare sau ONGuri locale, benefi ciari de granturi • oferite de fundaţiile comunitare, prin care îşi vor pune în practică ideile de proiecte pentru a soluţiona nevoi locale

donatorii privaţi (indivizi şi companii) afectaţi pozitiv de • proiectele implementate cu fi nanţarea lor, prin intermediul fundaţiilor comunitare

comunităţile locale care vor găzdui fundaţiile comunitare, • benefi ciind de un mecanism efi cient de dezvoltare

pe termen lung, teritoriile aferente comunităţilor locale • deservite de fundaţiile comunitare (comunităţi învecinate)

II. PROMOVAREA PRINCIPIILOR ŞI VALORILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE ÎN ROMÂNIA

Fundaţiile comunitare, localizate în centre urbane, la nivel naţional, sunt constituite ca structuri neguvernamentale şi non-pro� t, cu perspective durabile şi sustenabile, prin folosirea e� cientă a resurselor existente în comunitate. Aceste organizaţii atrag fonduri din donaţii de la persoanele � zice şi companiile dintr-o anumită arie geogra� că şi distribuie fondurile atrase către cauze sociale din aceeaşi arie geogra� că, pentru dezvoltarea acesteia.

Fundaţiile comunitare stimulează motivaţia, cooperarea şi participarea locală, constituindu-se într-un mecanism � exibil care canalizează în mod concret resursele comunităţii către nevoi locale identi� cate de membrii comunităţii, în coordonare cu interesele donatorilor privaţi. Ele vor ţinti spre a funcţiona ca entităţi legale independente (persoane juridice), conduse de câte un consiliu director reprezentativ pentru oraşul de apartenenţă. În timp, fundaţia comunitară poate deveni un � nanţator local redutabil, pe baza resurselor � nanciare acumulate tot de pe plan local de la persoane fi zice şi juridice.

17

Pe lângă implicarea, entuziasmul şi dedicarea oamenilor din comunitate, iniţiativele locale au nevoie de susţinere fi nanciară pentru a putea răspunde nevoilor diverse ale cetăţenilor. Considerăm că rolul fundaţiilor comunitare în România se va dovedi crucial, în acest sens.

La nivel global, există peste 1400 de fundaţii comunitare, dintre care aproximativ jumătate se afl ă în Statele Unite (unde conceptul a apărut în 1914), iar restul în Marea Britanie, Canada şi Europa Centrală şi de Est (Ţările Baltice, Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Ucraina şi, mai recent, în România şi Moldova). Până la fi nalul anului 2009, în România, funcţionau două fundaţii comunitare, în Cluj-Napoca şi Odorheiu Secuiesc, care au mobilizat peste 450000 RON, în doi ani, şi au acordat peste 80 de granturi. Prin acest program, ne propunem înfi inţarea în România a cel puţin cinci fundaţii comunitare noi, funcţionale, dintre care cel puţin două în zona de sud a ţării.

ACTIVITĂŢI DERULATE ŞI PRINCIPALELE REZULTATE:

- partenerii au conturat strategia de comunicare a programului la nivel naţional;

- s-a hotărât constituirea unui consiliu consultativ, format din personalităţi marcante care să devină ambasadori ai programului la nivel naţional şi s-a demarat procesul de abordare a potenţialilor membri ai acestui consiliu;

- fi ecare partener în program a efectuat câte o cercetare de birou privind regiunile de care este răspunzător, urmărind o serie de indicatori economici şi sociali, pentru a contribui la defi nirea zonelor de interes pentru campaniile locale.

2. Promovarea dezbaterilor în sprijnul consolidării Metodei Deschise de Coordonare în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale în România

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: decembrie 2008 - decembrie 2010

FINANŢATOR: Comisia Europeană prin Direcţia Generală „Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de şanse – Protecţie şi integrare socială – Incluziune, aspecte ale politicilor sociale în domeniul migraţiei, efi cientizarea politicilor sociale”, în cadrul Programului Comunităţii Europene pentru “Ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială” (2007-2013)

PARTENERI:

Belgia - European Think Tank Pour la Solidarité (PLS) – Coordonator general al proiectului şi Coordonator naţional

DIESIS

Fundația Roi Baudouin

National Labour Council

Service for the Fight Against Poverty, Insecurity and Social Exclusion

Bulgaria - Confederation of Trade Unions PODKREPA – Coordonator naţional

Confederation of Employers and Industries in Bulgaria (CEIBG)

National Union of Workers, Producers and Co-operatives (NUWPC)

România - CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică

CRONO – Centrul de Resurse pentru Organizaţiile Non-Profi t din Oltenia

Pentru că susţinem participarea publică, dialogul civic şi parteneriatul, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional şi european, ne-am implicat în acest program de promovare a dezbaterilor pe tema incluziunii sociale pentru consolidarea Metodei Deschise de Coordonare în domeniul protecţiei şi incluziunii sociale în România. Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) este un mecanism de armonizare a politicilor naţionale la nivel european, care se aplică în mai multe domenii, între care şi cel al incluziunii sociale.

Prin acest proiect, am realizat un schimb de experienţă între Belgia, Bulgaria şi România pe tema Metodei Deschise de Coordonare şi am creat premisele pentru un parteneriat între sectorul guvernamental şi cel neguvernamental – în dezvoltarea şi monitorizarea politicilor şi iniţiativelor de incluziune socială din România.


- un cercetător extern a realizat în cadrul proiectului o cercetare asupra modului în care au fost elaboraţi indicatorii şi asupra modului în care este monitorizată implementarea Rapoartelor Naţionale Strategice pe tema incluziunii şi protecţiei sociale în România;

- am contractat un consultant de nivel european, un expert în domeniul MDC - membru în Consiliul Director al Reţelei Europene Anti-sărăcie (EAPN) din Irlanda şi al Reţelei de Excluziune Socială a Reţelei Europene Anti Sărăcie (EAPN) din Bruxelles;

- am organizat un seminar de instruire pe tema MDC la care au participat 31 de reprezentanţi din 23 de ONG-uri active în domeniul incluziunii sociale, precum şi nouă reprezentanţi ai autorităţilor publice cu responsabilităţi în MDC şi patru experţi români şi străini; cu această ocazie au fost prezentate principalele rezultate ale cercetării realizate;

- în octombrie 2009, organizaţiile prezente la seminar s-au constituit în grup de lucru pe tema MDC în domeniul social, Fundaţia PACT asigurând secretariatul tehnic al grupului;

- până la fi nalul anului 2009, au avut loc două întâlniri ale grupului de lucru; în cadrul primei întâlniri, membrii au elaborat şi semnat un document comun de poziţie adresat Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – în atenţia Departamentului Programe Incluziune Socială; documentul afi rmă angajamentul deplin şi disponibilitatea grupului de a colabora cu MMFPS şi cu alţi parteneri pentru a elabora un mecanism coerent, constructiv şi permanent de consultare publică în domeniul incluziunii sociale; în cadrul celei de-a doua întâlniri, membrii grupului au realizat analize şi propuneri de îmbunătăţire a politicilor publice de incluziune socială existente.


18

3. Training şi învăţare pentru dezvoltare comunitară

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2007 - decembrie 2009

FINANŢATOR: Comisia Europeană – Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură, prin Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (2007 – 2013)

PARTENERI:

1. MOVISIE Kennis an advies voor maatschappelijke ontwikkeling / Combined European Bureau for Social Development (Olanda) – iniţiatorul proiectului şi liderul consorţiului

2. Samenlevingsopbouw Vlaanderen Community Development, Flanders (Belgia)

3. CEGA – Creating Eff ective Grassroots Alternatives (Bulgaria)

4. Community Development Foundation (Marea Britanie)

5. PBW - Paritaetisches Bildungswerk Bundesverband (Germania)

6. Fundació Desenvolupament Comunitari / Community Development Foundation, Catalonia (Spania)

7. CESAM – Centrum för Samhällsarbete och Mobilisering / Centre for Community Development and Local Mobilization (Suedia)

8. CWC – Community Workers’ Cooperative (Irlanda)

9. CE.S.I.E – Centro Studi ed Initiative Europeo / Centre of Studies and European Initiatives (Italia)

10. Kommunales Forum Wedding e.V. (Germania)

11. ARDC – Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară (România)

12. HACD - Közösségfejlesztők Egyesülete / Hungarian Association for Community Development (Ungaria)

13. CKO - Centre for Community Organising / Centrum Komunitného Organizovania (Slovacia)

14. Stiftelsen Idébanken / The Ideas Bank Foundation (Norvegia)

15. KSS – Kristeligt Studenter-Settlement (Danemarca)

BENEFICIARI: profesionişti şi organizaţii active în domeniul dezvoltării comunitare

Prin acest proiect Grundtvig, Fundaţia PACT a participat la schimburi susţinute de idei, bune practici şi metode de lucru cu privire la instruire şi învăţare în domeniul dezvoltării comunitare,

în cadrul unui consorţiu format din 16 organizaţii europene active în acest domeniu, care împărtăşesc principii, valori şi abordări similare. Consorţiul a vizat „sincopele” existente în domeniul instruirii şi învăţării în dezvoltare comunitară, pentru a construi capacitatea şi a potenţa abilităţile civice, iniţiativele şi acţiunile celor care lucrează cu membrii comunităţilor.


- cele 16 organizaţii participante la proiect au căpătat o mai bună înţelegere a rolului instruirii şi al învăţării în dezvoltarea comunitară, ca părţi ale unui proces complex de învăţare continuă pe tot parcursul vieţii;

- a fost organizat un sistem de vizite de schimb de experienţă cu „predarea ştafetei” între diversele organizaţii partenere; cinci dintre membrii consorţiului au fost gazde pentru fi ecare dintre aceste schimburi de experienţă; la fi ecare vizită a participat câte un număr restrâns de parteneri, care au avut oportunitatea de a purta discuţii edifi catoare şi productive cu diverşi actori relevanţi în domeniul dezvoltării comunitare din ţara gazdă; la fi nalul fi ecărei vizite, partenerii redactau câte un raport comun al vizitei, care urma a fi prezentat de către gazdă la următoarea vizită de schimb de experienţă, de această dată găzduită de un alt membru al consorţiului; în acest fel, fi ecare dintre parteneri a avut acces la o varietate largă de informaţii şi exemplifi cări, promovând astfel transferul lecţiilor învăţate şi acumularea de cunoştinţe între parteneri;

- una dintre întâlnirile partenerilor, care a avut loc în Malmö (Suedia), s-a derulat într-un cadru de „laborator” simulat, creat pentru a testa dacă şi în ce mod instruirea şi învăţarea pentru dezvoltare comunitară pot genera „multiplicatori” în rândul publicului larg, al decidenţilor şi al profesioniştilor; cu această ocazie a fost testat gradul de transferabilitate şi sustenabilitate pentru o serie de puncte centrale din cadrul liniilor directoare în domeniul instruirii şi învăţării în dezvoltare comunitară;

- participanţii la seminarul fi nal de diseminare, care a avut loc în mai 2009, la Sofi a (Bulgaria), au colaborat pentru identifi carea unor teme prioritare, dezbaterea acestora şi corelarea lor cu planuri de acţiune comună: dezvoltarea de metode comune de învăţare; menţinerea unei comunicări constante; valori, principii şi standarde; strângere de fonduri, structură şi organizare; seminarul a fost menit, de asemenea, să coreleze nevoile de instruire şi învăţare ale ONGurilor cu cele ale personalului din autorităţile publice locale, regionale şi naţionale care lucrează în sprijinul oportunităţilor de instruire la nivelul comunităţilor şi învăţării pentru dezvoltarea comunitară;

- seminarul din Sofi a a constituit, în sine, o oportunitate de învăţare interactivă; evenimentul a vizat aplicarea practicilor şi proceselor de învăţare interactivă în scopul diseminării; temele şi subiectele seminarului au constituit produsul muncii anterioare a partenerilor şi a reţelelor lor naţionale şi internaţionale/europene; toţi participanţii la seminar au avut un rol activ, iar expertiza lor şi contextele diverse în care aceştia lucrează au fost refl ectate în cadrul seminarului şi în activităţile ulterioare acestuia;

- a fost elaborat un document de diseminare care refl ectă esenţa mesajului comun al Consorţiului pentru Training şi Învăţare în Dezvoltare Comunitară, format din 16 organizaţii europene partenere;

- partenerii au realizat o broşură despre instruire şi învăţare pentru dezvoltare comunitară;

- a fost creat un blog al proiectului: http://tl4cd.wordpress.com/blog-tlcd/.


19

4. Dezvoltarea dialogului civic în Europa

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: august 2007 - iulie 2008

FINANŢATOR: Comisia Europeană – Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură, prin Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (2007 – 2013)

PARTENERI: European Think Tank Pour la Solidarité - Belgia (lider de proiect)

Centre for Social Practices - Bulgaria

CeRe - Centrul de resurse pentru participare publică - România

NIOK - Non-profi t Information and Training Centre - Ungaria

Missions Publiques - Franţa

Initiatives Europe Conseil - Franţa

The World of NGOs - Austria

BENEFICIARI: Cetăţeni şi structuri de societate civilă din diverse ţări din Europa care promovează cetăţenia activă şi dialogul civic la toate nivelurile. În cazul acestui proiect, organizaţiile societăţii civile au îndeplinit funcţia de interfaţă între cetăţeni şi alţi actori din societate.

Acest proiect a fost dedicat schimbului de experienţă între organizaţii la nivel european, de data aceasta pe tema dialogului civic şi a participării publice. Proiectul a căutat să exploreze, să analizeze şi să documenteze experienţe în vederea inventarierii de bune practici ale dialogului civic în Europa la toate nivelurile (local, regional, naţional şi european). Având în vedere că societatea civilă s-a dezvoltat şi s-a structurat în moduri diferite în diverse părţi ale Europei, această evaluare a fost centrată pe realizarea unei comparaţii între bunele practici din mai vechile state membre ale Uniunii Europene şi cele mai recente.


În martie 2008, Fundaţia PACT şi CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică au organizat, la Bucureşti, un seminar european cu tema “Dialogul civic - o nouă provocare pentru ONGuri şi instituţiile statului”. Scopul seminarului a fost de a aduce în discuţie şi a analiza rolul dialogului civic în diversele sale ipostaze şi circumstanţele în care poate fi considerat a fi cea

mai bună formă de participare publică. Discuţiile s-au concentrat pe implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor şi participarea ONGurilor la stabilirea de priorităţi de dezvoltare şi de programe operaţionale.

5 . Ce t ă ţ e n i e - D i a l o g I n t e r c u l t u r a l - d i m e n s i u n e transnaţională

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: septembrie 2008 - iunie 2009

FINANŢATOR: Comisia Europeană - Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură prin Programul „Europa pentru Cetăţeni”

PARTENERI:

Polul European al Fundaţiilor Active în Domeniul Economiei -Sociale – asociaţie internaţională formată din 5 fundaţii din 4 ţări europene (Belgia, Spania, Italia şi Franţa) – iniţiatorul şi coordonatorul proiectului

European Think Tank Pour la Solidarité (Belgia) -

Fundaţia MACIF (Franţa) -

Community Service Volunteers (Anglia) -

Fundaţia P&V (Belgia) -

Fundaţia EAES, Şcoala Andaluză pentru Economie Socială -(Spania)

BENEFICIARI AI PROIECTULUI ÎN ROMÂNIA: comunitatea mixtă de romi şi de români din comuna Călineşti, judeţul Argeş

Acest proiect a reunit şapte organizaţii ale societăţii civile din cinci state membre UE, mai vechi şi mai recente, fi ecare având sarcina să creeze grupuri de cetăţeni formate din indivizi reprezentativi pentru diversitatea societăţii europene în diferitele ţări ale Uniunii Europene. Organizaţiile societăţii civile implicate în proiect au fost încurajate să dezbată şi să refl ecteze asupra dialogului intercultural, să îşi îmbogăţească viziunea asupra lucrurilor, precum şi să facă schimburi de idei şi experienţe cu alte organizaţii ale societăţii civile implicate în procese similare.


- trei întâlniri transnaţionale între partenerii proiectului au facilitat schimbul de idei şi experienţe pe tema dialogului intercultural; câte doi membri ai fi ecărui grup cetăţenesc local au participat, în calitate de delegaţi naţionali, alături de coordonatorul din partea fi ecărei organizaţii partenere, la două dintre aceste întâlniri la nivel european;

- partenerii proiectului au realizat un blog interactiv pe tema interculturalităţii: http://progcitoyennete.blogspot.com/; blogul susţine o experienţă de dialog intercultural în sine - fi ind interactiv, acesta permite prezentarea rezultatelor locale/naţionale ale proiectului prin intervenţii ale reprezentanţilor grupurilor cetăţeneşti; blogul găzduieşte şi un forum de discuţii pe tema interculturalităţii;

- partenerii au creat un ghid despre dialogul intercultural, ce conţine informaţii despre proiect şi recomandări în domeniul dialogului intercultural, din partea fi ecărei organizaţii partenere.

Dialogul intercultural a fost, astfel, experimentat atât la nivel local, cât şi transnaţional, şi abordat atât ca un concept şi temă de refl ecţie, cât şi ca instrument care facilitează integrarea societăţii civile a noilor state membre în Uniunea Europeană. Munca depusă la nivel local/naţional a fost combinată cu lucrul la nivel transnaţional, prin întâlniri ale partenerilor şi delegaţi ai fi ecărui grup cetăţenesc naţional constituit, în scopul de a împărtăşi rezultatele obţinute şi a formula o serie de recomandări comune, pentru a contribui, astfel, la crearea unor conexiuni sustenabile.


20

6. Studiu asupra profi lului şi rolului organizaţiilor comunitare dezvoltate prin programele Fundaţiei PACT (mai 2008)

Din dorinţa de a construi în baza experienţei acumulate prin proiectele noastre de dezvoltare comunitară şi economie socială, am pornit să documentăm aceste lecţii învăţate pentru a refl ecta asupra lor şi a le împărtăşi cu alţi factori interesaţi.

Acest studiu constituie produsul unei cercetări calitative realizată în cadrul proiectului Fundaţiei PACT „Participare şi putere de acţiune” de către Răzvan Stan, sociolog cu interese de cercetare în domeniul dezvoltării comunitare. Cercetarea s-a axat, cu prioritate, asupra metodologiei utilizate de Fundaţia PACT pentru a crea şi dezvolta aceste organizaţii comunitare, cu accent pe rolurile pe care acestea le pot deţine în procesul de dezvoltare a unei comunităţi, precum şi asupra rezultatelor proiectului amintit.

Rezultatele studiului au fost, pe de o parte, prezentate şi analizate pe plan intern, în cadrul organizaţiei (cu echipa de birou şi cea de teren – consultanţi şi traineri), în vederea extragerii de învăţăminte care să ne ghideze în munca noastră pe viitor. Pe de altă parte, studiul a fost diseminat în cadrul unei întâlniri cu studenţii Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, cu ocazia unui curs de dezvoltare comunitară susţinut de profesorul Dumitru Sandu. De asemenea, rezultatele studiului au fost dezbătute în cadrul Şcolii de Dezvoltare Comunitară – un program post-universitar organizat la Cluj-Napoca de către Universitatea Babeş-Bolyai în parteneriat cu RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în mediul rural din România (www.dezvoltarecomunitara.ro). Nu în ultimul rând, studiul a fost prezentat în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la Cluj-Napoca între membri ai reţelei RuralNet – profesionişti cu experienţă şi expertiză în domeniul dezvoltării comunitare – cu ocazia Adunării Generale Anuale a reţelei.

Toate aceste activităţi au fost fi nanţate de către Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe şi Fundaţia Charles Stewart Mott din Statele Unite.

7. Oportunităţi de stagiatură (internship) pentru studenţi români şi străini

Prin intermediul unui parteneriat cu AIESEC România, Fundaţia PACT a găzduit, pentru o lună, în perioada iunie-iulie 2008, un stagiar absolvent al unui program cu dublă specializare în Tehnologie şi Management din cadrul Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong.

Pe perioada stagiului, invitatul nostru a participat la evenimente ONG din Bucureşti, a asistat şi a participat la activităţi de instruire organizate de PACT şi a pregătit şi a susţinut un atelier de lucru cu durata de trei zile pentru tinerii din comunităţile în care lucrează Fundaţia PACT. Denumirea atelierului a fost „Cetăţenie globală – responsabilitate locală” şi a avut ca grup ţintă elevi de liceu din două localităţi, care au fost conştientizaţi asupra chestiunilor globale şi stimulaţi să participe în proiecte locale.

Experienţa a fost una excelentă. Stagiul a fost fundamentat pe cercetare şi documentare de substanţă, ceea ce a rezultat în 3 zile de atelier pregătite şi livrate în mod bine structurat, foarte echilibrat şi cu un impact semnifi cativ în rândul tinerilor, refl ectat în multitudinea de aprecieri pozitive, oferite ca feed-back în urma atelierului.


REZULTATE GLOBALE PE ACEASTĂ DIRECŢIE DE ACŢIUNE

Prin proiectele şi publicaţiile noastre, am promovat -principiile dezvoltării comunitare la nivel local şi regional în peste 60 de comunităţi din sudul României (judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Argeş, Olt, Vâlcea şi Gorj), printre cetăţeni, autorităţi şi instituţii publice locale şi regionale.

Am promovat abordarea de tip dezvoltare comunitară către -autorităţile publice centrale responsabile de gestiunea fondurilor de dezvoltare pentru comunităţi locale.

Prin schimburile de experienţă la nivel european, am -schimbat idei şi bune practici în următoarele domenii: învăţarea şi instruirea în dezvoltare comunitară, dialogul civic, participarea publică şi dialogul intercultural.

Am intrat în contact cu peste 30 de organizaţii din Europa, -active în domeniul dezvoltării comunitare şi în domenii conexe.

Am participat la demararea programului de dezvoltare de -fundaţii comunitare care să susţină dezvoltarea locală şi regională prin încurajarea fi lantropiei locale şi a iniţiativelor

de dezvoltare comunitară.

Am format şi gestionăm un grup de lucru format din -ONGuri active din toate regiunile României, care în prezent monitorizează implementarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul incluziunii sociale, iniţiază propuneri de consultare cu autorităţile responsabile de incluziunea socială la nivel naţional şi întreprinde demersuri de colaborare cu acestea pe diverse planuri.

21

PLANURI DE VIITOR

Integrarea României în Uniunea Europeană a produs schimbări semnifi cative cu privire la oportunităţile de fi nanţare şi priorităţile de dezvoltare: majoritatea donatorilor privaţi internaţionali (în mare majoritate americani) care au sprijinit crearea societăţii civile după căderea regimului comunist fi e s-au retras, fi e sunt în proces de retragere din România. Dezvoltarea comunitară constituie, în continuare, o abordare deosebit de necesară pentru progresul comunităţilor locale, ceea ce nu se refl ectă, însă, în actualele priorităţi şi mecanisme de fi nanţare – în special pe linia fondurilor structurale.

Fundaţia PACT depune eforturi constante pentru a dezvolta acţiuni strategice menite să consolideze rezultatele muncii sale şi să le confere sustenabilitate.

Astfel, pe de o parte, Fundaţia PACT face demersuri susţinute în sensul promovării şi aplicării principiilor, valorilor şi practicilor de dezvoltare comunitară ca abordare orizontală în crearea şi implementarea politicilor publice care afectează categoriile defavorizate. În acest sens, am dezvoltat proiectul de consolidare a Metodei Deschise de Coordonare în domeniul incluziunii sociale în România. Conform Raportului Naţional Strategic al României (plan strategic în cadrul MDC) pentru 2010-2012, buna guvernare apare strâns legată de principiile şi abordările dezvoltării comunitare. Obiectivul nostru este tocmai de a determina utilizarea practicilor de dezvoltare comunitară în toate procesele de dezvoltare locală, atât transversal, cât şi orizontal. Vom continua demersurile în acest scop prin dezvoltarea de proiecte care să determine locul, rolul şi importanţa dezvoltării comunitare în actualul context din România.

Pe de altă parte, tot ca abordare a sustenabilităţii acţiunilor noastre, Fundaţia PACT a stabilit un parteneriat strategic pentru Programul de Dezvoltare a Fundaţiilor Comunitare în România. Considerăm aceste structuri ca fi ind de o importanţă majoră pentru organizaţiile comunitare existente şi pentru alte organizaţii sau grupuri locale. În termen de maxim 3-5 ani, vor avea capacitatea de a „cupla” ideile de proiecte locale, dorinţa şi entuziasmul pentru implicare comunitară, spiritul de iniţiativă şi cetăţenia activă cu sursele necesare de fi nanţare. Iniţial, aceste fundaţii vor funcţiona cu precădere la nivelul polurilor urbane în care se constituie, de unde extrag forţa economică şi fi nanciară necesară dezvoltării unor programe de fi nanţare efi ciente,

efi cace şi sustenabile. În timp, însă, viziunea noastră este că fundaţiile comunitare vor ajunge să deservească teritorii mai largi, cuprinzând inclusiv zonele rurale aferente sau afl ate în vecinătatea oraşelor în care activează.

Până ca acest lucru să se întâmple, însă – respectiv până când fundaţiile comunitare vor deveni pe deplin operaţionale în regiunile noastre ţintă, ne propunem să ne concentrăm eforturile şi asupra altor tipuri de măsuri de sustenabilitate, menite atât să asigure siguranţa fi nanciară a organizaţiei, cât mai ales – şi implicit – fondurile necesare pentru a continua susţinerea activităţilor organizaţiilor comunitare formate prin programele noastre şi totodată dezvoltarea de noi nuclee de societate civilă în sudul României.

Fondul de dezvoltare comunitară – instrument de sustenabilitate pentru organizaţiile comunitare existente şi/sau potenţiale din sudul României

Comparativ cu alţi actori de dezvoltare, cum ar fi autorităţile publice, sectorul privat sau agenţiile statale, ONGurile şi îndeosebi grupurile comunitare deţin capacitatea de a ajunge, cel mai efi cace, la persoanele marginalizate şi/sau dezavantajate şi de a lucra în mod participativ pentru dezvoltarea comunităţilor locale – fi e ele rurale sau urbane.

Organizaţiile comunitare au numeroase idei viabile de îmbunătăţire a calităţii vieţii grupurilor vulnerabile, o doză semnifi cativă de entuziasm, dar totuşi le lipsesc adesea mijloacele, resursele de a le transforma în proiecte pentru a le pune în practică. Uniunea Europeană este în prezent principalul promotor de dezvoltare din regiune, cu o alocare de aproximativ 30 miliarde EUR în România, în perioada 2007-2013. Însă, având în vedere că sunt fonduri publice, accesarea programelor UE este difi cilă şi supusă birocraţiei.

Până în prezent, activităţile Fundaţiei PACT au fost fi nanţate pe bază de proiecte, astfel încât am fost nevoiţi să respectăm termene limită specifi ce şi calendare mai mult sau mai puţin rigide. De-a lungul activităţii noastre, am întâlnit adesea situaţii în care grupuri de cetăţeni şi-au exprimat interesul să participe în programele noastre. De cele mai multe ori, nu am putut da curs acestor solicitări în timp util, având în vedere că se situau în afara calendarelor proiectelor noastre afl ate în curs de derulare.

Pentru a putea reacţiona prompt şi efi cace la nevoi şi cereri spontane din diverse comunităţi, ne propunem să creăm un fond � exibil pentru dezvoltare comunitară, care să asigure sustenabilitatea fi nanciară necesară pentru ca PACT să îşi continue activitatea de bază, de formare şi dezvoltare de organizaţii comunitare şi stimulare a iniţiativei şi activismului civic, în regiunile din sudul ţării. În plus, ne propunem ca, treptat, să ne extindem aria de activitate din regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia către Sud-Est.

Ne dorim ca prin intermediul acestui instrument să ne dezvoltăm capacitatea de a răspunde cererilor spontane de asistenţă ce provin din partea grupurilor de cetăţeni preocupaţi să îşi rezolve problemele locale. De asemenea, fondul astfel constituit ne va permite să căutăm în mod proactiv şi susţinut potenţiali benefi ciari ai programului nostru central de dezvoltare comunitară, cărora să le oferim instruire, facilitare, consultanţă şi mică fi nanţare pentru proiecte comunitare dezvoltate de membrii comunităţilor.

Odată constituit, fondul de dezvoltare comunitară pentru sudul României va fi alimentat constant din surse private (companii, fi rme şi persoane fi zice). Donaţiile şi sponsorizările vor fi , astfel, canalizate spre oferirea de servicii gratuite, pliate pe nevoile specifi ce ale diverselor comunităţi.


PUBLICAŢII PACT

Broşura „Surse de fi nanţare disponibile în perioada 2009-• 2013 pentru organizaţii locale sau grupuri de iniţiativă locală” (autor)

Raportul Conferinţei de Explorare a Viitorului cu tema • „Accesul comunităţilor locale la fonduri de dezvoltare” (autor)

Broşura „Rolul cursurilor de dezvoltare personală şi • orientare vocaţională în procesul de integrare pe piaţa muncii” (autor)

Studiul asupra profi lului şi rolului organizaţiilor • comunitare dezvoltate prin programele Fundaţiei PACT (autor)

Ghidul „Citizenship, Intercultural, Dialogue. European • Guide” (colaborator)

Broşura „Training and Learning for Community • Development” (colaborator)

22 III. STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE

OBIECTIVE STRATEGICE

1. Acordarea de sprijin în iniţierea de activităţi antreprenoriale şi întreprinderi sociale comunitare în zona de sud a României.

2. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în comunităţi defavorizate, sporirea solidarităţii, dinamicii, mândriei şi identităţii sociale, prin reducerea marginalizării, construirea capacităţii de a răspunde oportunităţilor, sprijinirea iniţierii de activităţi generatoare de venit în acele comunităţi şi crearea de locuri de muncă.

3. Susţinerea iniţiativelor socio-economice locale şi regionale, şi promovarea lor către publicul larg, cu scopul de a dezvolta piaţa antreprenoriatului şi economiei sociale în România şi de a consolida poziţia Fundaţiei PACT ca expert în acest domeniu.

GRUPURI ŢINTĂ vizate prin proiectele elaborate în această direcţie (ca benefi ciari, parteneri sau colaboratori):

organizaţii comunitare dezvoltate prin intermediul • programelor şi proiectelor Fundaţiei PACT, care lucrează cu şi pentru grupurile dezavantajate din comunitate;

alte ONG-uri interesate care lucrează pentru abilitarea • şi sporirea capacităţii grupurilor dezavantajate şi/sau marginalizate (din România şi străinătate);

grupuri şi comunităţi dezavantajate/marginalizate din sudul • ţării;

iniţiative antreprenoriale şi întreprinderi sociale existente;•

manageri, specialişti, formatori şi practicieni din domeniul • antreprenoriatului şi economiei sociale;

persoane fi zice aparţinând grupurilor vulnerabile;•

instituţii şi autorităţi publice, la nivel local/judeţean, regional • şi naţional.

PROIECTE ŞI PROGRAME ALE FUNDAŢIEI PACT PENTRU STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE (2008-2009)

Proiectul de dezvoltare a afacerilor comunitare

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: iunie 2007 - mai 2008

FINANŢATORI: USAID prin World Learning

Fundaţia Charles Stuart Mott

SPONSOR: Provident Financial România

CONTRIBUTORI 2% şi DONAŢII ON-LINE şi OFF-LINE: persoane fi zice din România

BENEFICIARI: 7 organizaţii comunitare şi comunităţile din care provin

Acest proiect a contribuit la dezvoltarea economică a unor comunităţi defavorizate prin susţinerea de activităţi generatoare de venit alternative care să creeze un mediu propice pentru incluziunea economică a grupurilor dezavantajate. Fundaţia PACT a susţinut şapte organizaţii comunitare cu experienţă din şapte comunităţi rurale şi urbane din sudul ţării (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Olt, Teleorman şi Argeş) să iniţieze activităţi generatoare de venit cu scop social – pe care le-am numit afaceri comunitare.

Fundaţia PACT a sprijinit aceste şapte organizaţii prin activităţi de instruire destinate mobilizării membrilor comunităţii pentru a iniţia afaceri comunitare, pornind de la conceptul şi procesul de dezvoltare a unei afaceri comunitare, abilităţi de antreprenoriat, planuri de afaceri şi studii de fezabilitate, până la dezvoltarea de produse şi servicii, marketing şi managementul clienţilor, management fi nanciar.

Afacerile comunitare sunt activităţi economice facilitate şi dezvoltate de o organizaţie comunitară legal constituită sau un grup informal de membri ai unei comunităţi, pentru dezvoltarea şi incluziunea economico-socială a grupurilor vulnerabile în cadrul unei comunităţi.

Afacerile comunitare mobilizează şi valorizează resurse din comunitate, creează locuri de muncă şi reinvestesc pro� tul obţinut în comunitate.

23

Modulele de instruire au fost urmate de vizite de consultanţă în fi ecare comunitate, pentru a sprijini organizaţiile să evalueze nevoile şi resursele din comunitate, să analizeze potenţialul antreprenorial şi să facă o analiză de piaţă, să realizeze un plan de afaceri şi să administreze o afacere comunitară care să ofere locuri de muncă şi să producă un venit care să fi e reinvestit în comunitate.


- Şapte organizaţii comunitare au dobândit cunoştinţe şi abilităţi de iniţiere de afaceri comunitare/activităţi generatoare de venit care mai departe să le susţină activitatea.

- Patru planuri de afaceri au fost aprobate, pe baza analizei fi nanciare: un atelier de covoare tradiţionale olteneşti; o agenţie organizatoare de evenimente culturale, artistice şi educaţionale; un cuptor de cărămizi tradiţionale; un salon de frizerie.

- Două dintre cele şapte organizaţii comunitare au reuşit să iniţieze câte o afacere: Asociaţia Rudezis a dezvoltat atelierul de covoare tradiţionale din comuna Giurgiţa (jud. Dolj) şi Asociaţia Humanity Rom a înfi inţat salonul de frizerie din localitatea Iancu Jianu (jud. Olt).

- Am dezvoltat în cadrul acestui proiect o metodologie de instruire şi de consultanţă pentru dezvoltarea de afaceri comunitare, pe care intenţionăm să o folosim în proiecte viitoare.

III. STIMULAREA ECONOMIEI SOCIALE

SALONUL DE FRIZERIE - COAFURĂ DIN IANCU JIANU

Iancu Jianu este o comună olteană izolată, situată pe un drum judeţean ce leagă judeţele Olt şi Vâlcea. Ca marea majoritate a localităţilor rurale de acest tip, comunitatea se confruntă cu probleme de sărăcie, lipsa locurilor de muncă, educaţie şi formare profesională defi citară.

Humanity Rom s-a înfi inţat ca grup informal de iniţiativă comunitară în 2003, devenind apoi asociaţie înregistrată juridic. Misiunea asumată de grup încă de la început a fost de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă în rândul populaţiei de etnie roma din comuna Iancu Jianu a judeţului Olt. Asociaţia Humanity Rom este una dintre cele peste 40 de organizaţii comunitare active la nivel rural şi mic urban din sudul României, formate prin programele PACT, cu scopul de a contribui la dezvoltarea locală sustenabilă, promovând şi susţinând iniţiativa locală, responsabilitatea socială şi practica parteneriatului.

În anul 2007, Humanity Rom a fost printre cele 7 organizaţii comunitare din mediul rural care s-au înscris în Proiectul de dezvoltare de afaceri comunitare implementat de Fundaţia PACT. Spre deosebire de celelalte organizaţii participante la program, Humanity Rom nu se afl a la prima iniţiativă de acest gen. În anul 2005, organizaţia înfi inţase un serviciu de salubrizare, în cadrul unui proiect al Centrului de Resurse pentru Comunităţile de Romi. Serviciul de salubrizare a creat locuri de muncă pentru 20 de persoane, romi şi români, din comuna Iancu Jianu. După trei ani, serviciul a fost trecut în gestionarea primăriei.

Din veniturile generate prin această primă iniţiativă antreprenorială, organizaţia a putut fi nanţa integral o nouă iniţiativă economică. Analizând resursele şi nevoile din comunitate, asociaţia Humanity Rom a decis să investească tot în sectorul de servicii - sector foarte slab dezvoltat în regiune. Iniţial, organizaţia a luat în calcul varianta de a dezvolta o croitorie, dar, în urma planului de fezabilitate, costurile s-au dovedit a fi prea mari. Al doilea plan de afaceri testat a fost pentru un salon de coafură-frizerie. Planul s-a dovedit viabil, mai ales că în comună existau resurse umane califi cate.

Salonul de frizerie din Iancu Jianu funcţionează din anul 2008. Până atunci, în zonă nu mai exista alt salon de coafură-frizerie pe o rază de aproximativ 20 de kilometri, astfel că urma să deservească nu numai localitatea Iancu Jianu, dar şi localităţile învecinate. Salonul a fost amenajat într-o cameră de 25 de metri pătraţi şi este dotat cu echipament modern: „Până în Craiova nu întâlneşti aşa ceva: oglinzi

mari, comfort, scaune reglabile […]”, Ilie Feraru, liderul Asociaţiei Humanity Rom.

Investiţia iniţială - susţinută integral de organizaţie - a fost de aproximativ 80 de milioane de lei vechi. Afacerea a pornit la drum cu două angajate, localnice din comuna Iancu Jianu – o tânără absolventă de liceu şi o femeie dintr-o familie care nu dispunea de alte venituri. Ambele urmaseră cursuri de califi care în domeniu, în cadrul unor programe neguvernamentale, astfel că nu a fost nevoie de investiţii în formarea de personal. În schimb, pentru a susţine costurile de resurse umane, asociaţia a realizat un parteneriat cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin care aceasta din urmă s-a angajat să susţină 75% din salariile angajaţilor, în primul an de funcţionare a afacerii.

Tot din investiţia iniţială a fost susţinută şi promovarea salonului de frizerie-coafură. Cu două săptămâni înainte de deschidere, lansarea salonului de frizerie a fost promovată zonal prin distribuire de afi şe şi pliante, dar şi prin difuzarea de anunţuri la televiziunea locală.

Momentan, salonul de coafură-frizerie din Iancu Jianu funcţionează cu o singură angajată, după ce cea de a doua a optat pentru un loc de muncă în străinătate. Afacerea realizează un profi t minim, de aproximativ 2-3 milioane pe lună - “să plutească, nu să zboare, a fost gândită”, declară preşedintele asociaţiei Humanity Rom, mulţumit de faptul că iniţiativa lui s-a dovedit sustenabilă. Acoperindu-şi costurile de funcţionare, această afacere comunitară susţine un loc de muncă stabil pentru o persoană din comunitate, şi în acelaşi timp oferă un serviciu, înainte inexistent, atât oamenilor din Iancu Jianu, cât şi altor cinci localităţi învecinate.

Deşi nu este o intervenţie de proporţii, salonul de frizerie din Iancu Jianu este un bun exemplu despre cum membrii comunităţii îşi pot folosi abilităţile şi experienţa de antreprenoriat pentru a dezvolta servicii şi a crea locuri de muncă în comunităţile locale.

„Sunt agent economic din ‘99, aveam oarecare experienţă, dar făceam lucruri despre care nu ştiam cum le zice la carte. Am învăţat să fac un plan de afaceri, să testez piaţa, lucrurile astea chiar ajută”, Ilie Feraru, Asociaţia Humanity Rom.

25SERVICII

Pe lângă proiectele şi programele pe care le derulează, Fundaţia PACT oferă următoarele tipuri de servicii:

Scriere de proiecte:• prin consultanţii noştri, oferim asistenţă organizaţiilor comunitare cu care lucrăm, pentru redactarea de proiecte pentru a obţine fi nanţare în cadrul unor programe precum Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Tineret în Acţiune, Roma Education Fund etc.

Instruire şi consultanţă în următoarele domenii ce ţin de • aria dezvoltării comunitare:

analiză participativă a nevoilor şi resurselor din comunitate -

planifi care şi management de proiect -

dezvoltare organizaţională -

planifi care (strategică) participativă -

relaţii publice -

comunicare -

atragere de fonduri -

antreprenoriat -

Realizare de studii, rapoarte şi cercetări, inclusiv documente • de planifi care strategică (strategii de dezvoltare locală sau teritorială)

SERVICII SUBCONTRACTATE (2008-2009)

1. Analiza participativă, din perspectiva societăţii civile, a indicatorilor de dezvoltare durabilă referitori la buna guvernare (PASSO)

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: mai 2009 – octombrie 2010

FINANŢATOR: Comisia Europeană, prin al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (principalul instrument al Uniunii Europene pentru fi nanţarea cercetării în Europa, 2007-2013)

Scopul general al proiectului PASSO este să analizeze efi cienţa şi relevanţa indicatorilor de dezvoltare durabilă folosiţi de Uniunea Europeană, din perspectiva bunei guvernări şi a particularităţilor sale transversale şi să identifi ce indicatori noi sau alternativi.

Proiectul se concentrează pe implicarea cetăţenilor şi a factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare a unui cadru şi a unui set de indicatori pentru măsurarea bunei guvernări.

În acest proiect, Fundaţia PACT este subcontractată de Think Tank Européen Pour la Solidarité pentru a se implica, în calitate de reprezentant al României, în procesul de consultare a organizaţiilor societăţii civile, oferind feedback la atelierele Delphi organizate în cadrul proiectului – menite să evalueze indicatorii de dezvoltare durabilă – şi conducând procesul de consultări naţionale pe aceeaşi temă, prin implicarea altor ONGuri şi a experţilor în bună guvernare din România.

European Think Tank Pour la Solidarité (Belgia) este responsabil în acest proiect de implicarea organizaţiilor societăţii civile. Partenerii PLS în proiect sunt ISIS (Italia) – coordonare şi comunicare, Missions Publiques (Franţa) – organizarea şi animarea atelierelor, precum şi University of Stuttgart (Germania) – analiza indicatorilor prin metoda Delphi.

ACTIVITĂŢI DERULATE:

Fundaţia PACT a fost reprezentată în cadrul primului atelier de lucru Delphi organizat în Bruxelles, în perioada 26-27 octombrie 2009. Participanţii au folosit metoda Delphi pentru a evalua setul de indicatori ai Uniunii Europene şi noii indicatori propuşi de echipa de proiect. Rezultatele acestui atelier vor fi folosite pentru a dezvolta metodele pentru consultările naţionale cu organizaţiile societăţii civile, ce vor fi realizate de parteneri şi alte ONGuri implicate în proiect începând cu luna ianuarie 2010.

2. Programul LEADER – Axa IV din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

În luna decembrie 2009, Fundaţia PACT a pregătit oferta de consultanţă pentru două potenţiale Grupuri de Acţiune Locală, constituite prin programul LEADER, Axa IV PNDR, în judeţul Argeş. Serviciile de consultanţă au fost programate pentru prima jumătate a anului 2010 şi presupun redactarea Strategiei de dezvoltare locală pentru teritoriile La Poalele Iezerului şi Găvanu-Burdea, precum şi pregătirea Grupurilor de Acţiune Locală pentru a fi selectate pentru implementarea acestor strategii.

26

Scrierea de proiecte rămâne principala strategie folosită de Fundaţia PACT pentru atragerea de resurse fi nanciare. În paralel însă, derulăm campanii punctuale de strângere de fonduri pentru a fi nanţa proiecte şi afaceri comunitare.

În anii 2008 şi 2009 am fi nanţat 19 proiecte comunitare şi 1 afacere comunitară prin contribuţii din mediul de afaceri şi de la persoane fi zice.

Provident Financial România, UniCredit Ţiriac Bank – prin Fundaţia Unidea, Vodafone România – prin Fundaţia Vodafone, GateMar S.A. şi fi rma Smart Ideas au susţinut iniţiativele de dezvoltare locală facilitate de Fundaţia PACT cu 85.889 RON.

O parte din această sumă a fost strânsă prin participarea la evenimente/campanii de strângere de fonduri:

În cadrul Galei fi nale a emisiunii-concurs televizată “Respect •pentru viitor”, sponsorizată de SNC Petrom şi difuzată de Realitatea TV în perioada ianuarie-aprile 2008, Provident Financial a oferit 5.000 EUR pentru fi nanţarea atelierului de covoare tradiţionale dezvoltat ca afacere comunitară de către Asociaţia Rudezis din comuna Giurgiţa, judeţul Dolj, în cadrul “Proiectului de dezvoltare a afacerilor comunitare” derulat de Fundaţia PACT.

Prin campania internă “Gift Matching”, derulată de Fundaţia •Unidea în cadrul UniCredit Ţiriac Bank, în lunile octombrie-noiembrie 2008, angajaţii băncii au sprijinit Fundaţia PACT cu 5.113 RON, iar în anul 2009 suma a fost dublată de către Banca UniCredit Ţiriac şi Fundaţia Unidea cu încă 5.193 RON; au fost fi nanţate, astfel, trei proiecte comunitare având ca benefi ciari copii, iniţiate şi implementate de membri ai comunităţilor în cadrul rundei a 4-a a programului Fundaţiei PACT “Învăţare, Participare, Încredere”.

Ca urmare a campaniilor dedicate din anii 2008-2009, Fundaţia PACT a benefi ciat de suma de 10.675 RON din redirecţionarea celor 2% din impozitul pe venit pentru anii 2007 şi respectiv 2008. Peste 100 de persoane au acordat sprijin, astfel, activităţilor desfăşurate de fundaţie şi, implicit, au susţinut proiectele benefi ciarilor noştri.

CUM AM FOLOSIT ACESTE RESURSE?

Am folosit toate aceste contribuţii pentru a susţine grupuri de oameni cu iniţiativă din 20 de localităţi din sudul României să pună în aplicare următoarele planuri:

în oraşul Costeşti, din judeţul Argeş, copiii se bucură de un • nou loc de joacă;

în satul Enculeşti, din judeţul Argeş, s-a dat în folosinţă un • drum de acces spre o serie de gospodării şi terenuri agricole sau forestiere, care înainte era impracticabil;

în satul Goleşti, din judeţul Argeş, 20 de copii din familii • defavorizate se implică mai mult în activităţile şcolare;

oamenii din Valea Corbului, comuna Călineşti, judeţul Argeş • au acces la o nouă sursă publică de apă potabilă;

16 persoane cu dizabilităţi fi zice din comuna Botoroaga, • judeţul Teleorman, au câştigat încredere pentru a se implica în viaţa comunităţii;

copiii din Conţeşti, judeţul Teleorman, au un teren de joacă • amenajat în curtea şcolii;

în Mîrzăneşti, judeţul Teleorman, copiii şi tinerii au învăţat să • lucreze cu calculatorul;

în comuna Ştorobăneasa, din judeţul Teleorman, peste 100 • de copii se bucură de un nou loc de joacă;

în Gura Pravăţ, din judeţul Argeş, oamenii îşi pot repara • uneltele şi confecţiona diverse materiale în cadrul unui atelier meşteşugăresc deţinut în comun;

în satul Valea Popii, din comuna Mihăieşti, judeţul Argeş, s-a • înfi inţat un centru de perpetuare a tradiţiilor care va coordona activitatea ansamblurilor folclorice din zonă;

în Cartierul Vişoi III, din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, • copiii, tinerii, dar şi adulţii se pot recrea într-un nou spaţiu special amenajat;

în comuna Runcu, din judeţul Gorj, a fost curăţată albia • pârâului Bîlta;

copiii şi tinerii din satul Boroşteni, comuna Peştişani, din • judeţul Gorj pot juca fotbal, tenis sau baschet pe noul teren de sport;

în comuna Peştişani, în satul Peştişani, copiii mai mici se pot • distra şi pot învăţa deprinderi de bază într-un loc de joacă amenajat;

în satul Valea Mare din comuna Runcu, judeţul Gorj, tinerii • practică diverse sporturi (şah, tenis de masă, rummy), citesc cărţi şi publicaţii şi accesează internetul la Clubul tineretului din cadrul Căminului Cultural;

în comuna Afumaţi, din judeţul Dolj, atât tinerii satului, cât • şi vizitatorii din alte părţi ale ţării pot afl a mai multe despre tradiţiile locului la noul muzeu etnografi c local;

ATRAGEREA DE FONDURI

VENITURI DIN DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI PENTRU SUSŢINEREA PROIECTELOR COMUNITARE 2008 2009 Total

Surse [RON] [RON] [RON]

Fundaţia Vodafone România 8.250 29.400 37.650

Provident Financial România 18.380 10.800 29.180

Smart Ideas 5.400 5.400

Gatemar SA 3.353 3.353

Fundaţia Unidea – UniCredit Ţiriac Bank 5.113 5.193 10.306

TOTAL 37.143 48.746 85.889

27ATRAGEREA DE FONDURI

25 de elevi din comuna Bistreţ, judeţul Dolj, şi părinţii lor au • primit susţinere pentru a se implica mai mult în activitatea şcolară;

în comuna Cârna, din judeţul Dolj, cei mai tineri dintre săteni • se bucură de un nou loc de joacă;

în comuna Cerăt, din acelaşi judeţ, copiii au un loc de joacă • amenajat;

în comuna Giurgiţa, din judeţul Dolj, s-a înfi inţat un atelier de • covoare olteneşti

PLANURI DE VIITOR LEGATE DE ATRAGEREA DE FONDURINe dorim ca pe viitor să transformăm acţiunile punctuale în instrumente şi metode permanente de strângere de fonduri. Astfel, vom putea susţine iniţiative de dezvoltare locală din mai multe comunităţi, chiar dacă acestea nu au fost cuprinse în programele noastre. În acest scop, ne propunem să înfi inţăm fondul de dezvoltare comunitară, pe care îl vom susţine prin acţiuni continue de strângere de fonduri din surse private (indivizi şi mediu de afaceri), şi pe care îl vom folosi pentru a oferi instruire, facilitare, consultanţă şi mici fi nanţări sub formă de granturi nerambursabile organizaţiilor comunitare din sudul ţării.

28 28

Printre grupurile de iniţiativă dezvoltate în 2004 prin programul Învăţare, Participare, Încredere (runda a 2-a), s-a numărat şi un grup din Valea Mare Podgoria, oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş. Din acest grup făceau parte Ionela Mocanu, Clara Ogaru şi Adriana Tureac.

Primul proiect derulat de grup a fost numit “Şanse egale pentru toţi copiii” şi a avut ca scop reducerea ratei abandonului şcolar cu 25%, în comuna Valea Mare. Proiectul a implicat 30 de copii din familii defavorizate în activităţi educative şi recreative.

În anul 2006, grupul s-a înregistrat legal ca Asociaţia de Educaţie şi Cultură pentru Oameni Valea Mare Podgoria (AECO) şi de atunci dezvoltă proiecte şi programe în sprijinul comunităţii proprii şi al comunităţilor învecinate.

De-a lungul timpului, AECO a fost atât benefi ciar, cât şi partener al Fundaţiei PACT, în mai multe programe şi proiecte.

Ca partener în programul Fundaţiei PACT “Participare şi putere de acţiune”, AECO a mentorat două noi grupuri de iniţiativă în judeţul Argeş, iar apoi a mentorat alte cinci grupuri comunitare în runda a 4-a a programului “Învăţare, Participare, Încredere”.

De asemenea, în parteneriat cu Fundaţia PACT în proiectul “Bun meseriaş, caut patron”, AECO a sprijinit incluziunea socială a 60 de persoane de etnie romă din cinci comunităţi din judeţul Argeş, prin sporirea şanselor acestora de inserţie pe piaţa regională a muncii. Ca partener local, AECO s-a implicat activ de-a lungul tuturor etapelor proiectului: identifi carea comunităţilor şi a potenţialilor benefi ciari, evaluarea nevoilor acestora, promovarea proiectului către potenţiali angajatori, organizarea cursurilor în comunităţile participante (logistică, întocmirea şi gestionarea dosarelor participanţilor, asistarea trainerilor la cursurile de teorie, facilitarea accesului participanţilor la diverse locuri de practică etc.), apoi intermedierea relaţiilor între absolvenţii cursurilor şi potenţiali angajatori pe piaţa muncii din regiune, monitorizarea şi evaluarea proiectului.

Pe lângă colaborarea cu Fundaţia PACT, AECO a lucrat şi cu alte ONGuri în dezvoltarea de proiecte la nivel local. În anul 2008, a participat în proiectul “Consiliul la rampă”, iniţiat de Centrul de Resurse pentru participare publică şi a căpătat experienţă în monitorizarea activitatăţii consiliului local şi mobilizarea comunităţii să îşi apere interesele.

Între 2008 şi 2010, AECO este partener al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară Împreună în programul „Împuternicirea comunităţilor de romi în infl uenţarea şi monitorizarea agendelor locale în România” şi lucrează în comunităţile Călineşti, Lereşti, Mălureni şi Ştefăneşti. În urma colaborării din acest proiect, AECO a înfi inţat şi a introdus în statutul său un capitol special referitor la activităţi dedicate persoanelor de etnie romă şi a recrutat în consiliul director al organizaţiei două persoane de etnie romă, angajându-se astfel să îşi continue activitatea în această direcţie.

În decembrie 2009, AECO a iniţiat proiectul “Împreună în Inelul Piteştiului”, fi nanţat prin fonduri nerambursabile FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), în cadrul Axei 4 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), componenta LEADER. Proiectul, cu durata până în mai 2010, are ca scop realizarea strategiei de dezvoltare locală pentru teritoriul Inelul Piteştiului, bazată atât pe resursele/potenţialul local, cât şi pe nevoile/dorinţele întregii comunităţi. Ca urmare, AECO îşi propune înfi inţarea unui Grup de Acţiune Locală în judeţul Argeş.

La nivel local, organizaţia are ca parteneri: Consiliul Judeţean Argeş, Primăria Ştefăneşti, Primăria Lereşti, Primăria Călineşti, Primăria Mălureni, Primăria Merişani, Primăria Mărăcineni,

Primăria Budeasa, Primăria Miceşti, Primăria Bascov, Primăria Drăganu, Primăria Băbâna, Primăria Moşoaia, Primăria Albota, Primăria Suseni, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Argeş, Biroul Judeţean pentru Romi Argeş, Şcoala Constantin Brâncoveanu din Valea-Mare – Ştefăneşti, Grupul Şcolar Agricol Costeşti, Institutul Pomicol Mărăcineni, Universitatea Piteşti şi 10 agenţi economici.

Principiul AECO este: “implicare, dăruire, perseverenţă şi transparenţă înseamnă succes, indiferent de activitatea derulată”.

“AECO a început ca o organizaţie mică, lucrând la nivelul comunităţii locale, mai degrabă în jurul şcolii. După numai 4 ani, AECO a reuşit să-şi extindă activitatea, să lucreze şi în comunităţi vecine, să atragă parteneri importanţi, să devină un actor puternic în relaţie cu administraţia. Mai interesant este însă, că deşi a crescut ca organizaţie, AECO a reuşit să-şi păstreze caracterul de organizaţie comunitară şi să rămână aproape de comunitatea în care s-a format.”

Oana Preda, Director, Centrul de Resurse pentru participare publică

“Ce pot să spun eu este că Ionela a fost unul dintre cei mai buni facilitatori comunitari în componenta A a proiectului […], iar în componenta B a intrat cu organizaţia ei în cadrul programului. […] Ne bazăm pe AECO atunci când avem intervenţii în judeţul Argeş şi îi dorim “să crească bine” în continuare!”

Gelu Duminică, Director Executiv, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”

„De ce m-am implicat? Înainte de a lucra ca ONG-ist făceam multe lucruri pentru comunitate, neorganizat, în diverse domenii, pentru copii, pentru cetăţenii romi etc. Intrând în această mare horă a ONG-urilor mi-am dat seama că în mod organizat poţi face mai multe „fapte bune” pentru comunitate. Şi mai e ceva, poate asta mă caracterizează – nu pot fi nepăsătoare la ceea ce se întâmplă în jurul meu”

Ionela Mocanu, Director Executiv, Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni.

ASOCIAŢIA DE EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ PENTRU OAMENI (AECO) VALEA MARE PODGORIA (jud. Argeş)

PERSEVERENŢĂ, DEZVOLTARE, SUSTENABILITATE

Fundaţia PACT încearcă permanent să sprijine organizaţiile cu care lucrează, să le ofere noi oportunităţi, în conformitate cu nevoile semnalate de acestea, şi să le stimuleze către derularea de noi activităţi în bene� ciul comunităţilor lor de origine.

În viziunea noastră, organizaţiile comunitare active, independente şi sustenabile devin actori importanţi şi parteneri de dialog pentru ceilalţi actori implicaţi în procesul de dezvoltare locală, pentru a crea un impact pozitiv în viaţa comunităţii lor.

30 STUDIU – DISEMINAREA DE BUNE PRACTICI ÎN JUDEŢUL GORJ

Dezvoltarea comunitară, aşa cum este ea implementată de Fundaţia PACT, constituie un proces organic, care generează, în timp, noi poli de dezvoltare comunitară. Judeţul Gorj este un bun exemplu prin care organizaţii dezvoltate prin metoda PACT au transferat valorile şi principiile comunitare inculcate în cadrul procesului de formare, pentru a contribui la crearea de noi organizaţii, care la rândul lor le-au propagat mai departe, în noi comunităţi.

Frânceşti, Tismana, Arcani, Brădiceni, Valea Mare, Peştişani, Boroşteni şi Runcu sunt opt sate din nord-vestul judeţului Gorj, aşezate de-a lungul DN 67, la poalele Munţilor Vâlcan. Geografi , istorici şi etnologi ar putea spune multe despre frumuseţea locurilor, vechimea aşezărilor şi farmecul obiceiurilor. În aceste sate, întinse pe o suprafaţă aproximativ egală cu suprafaţa Bucureştiului, Fundaţia PACT a sprijinit dezvoltarea şi formarea a opt organizaţii comunitare şi grupuri informale de iniţiativă. La rândul lor, ele antrenează localnici şi actori de dezvoltare, de la nivel local şi judeţean, în proiecte şi activităţi de creştere a bunăstării sau promovare a patrimoniului natural şi cultural.

Istoria intervenţiilor noastre în judeţul Gorj începe în anul 2003, când promovam prima rundă a Programului de dezvoltare a organizaţiilor comunitare în sudul României – “Învăţare, Participare, Încredere” (pe atunci derulat în cadrul Asociaţiei Române de Dezvoltare Comunitară).

Două organizaţii din Gorj au dat curs invitaţiei: Asociaţia Fiii Satului Frânceşti şi Fundaţia Tismana. Prima fusese înfi inţată în octombrie 2002, cu membri fondatori 12 fi i ai satului care doreau să participe la promovarea valorilor şi a culturii locale; primul obiectiv al asociaţiei era reabilitarea bisericii de lemn din localitate. Fundaţia Tismana se formase încă şi mai devreme, din anul 1999, când au reabilitat Căminul Cultural local, printr-un program al Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS).

În satul Frânceşti, 25 de tineri au fost califi caţi în meseria de zidar, roşar, tencuitor. Ulterior, tinerii au întors benefi ciul comunităţii, prin dotarea Şcolii Primare Frânceşti cu un grup sanitar modernizat. Primăria comunei Peştişani, de care aparţine satul Frânceşti, a reacţionat pozitiv la această iniţiativă şi a continuat lucrările de reabilitare a şcolii, prin montarea de ferestre termopan, a unei centrale termice şi prin repararea acoperişului.

În paralel, Fundaţia Tismana a format un cerc de folclor şi artă plastică pe trei secţiuni: sculptură, pictură de icoane şi dansuri populare. Membrii Fundaţiei Tismana, cunoscători şi promotori ai valorilor culturale şi tradiţionale locale, au reuşit prin acest proiect să mobilizeze 35 de copii, meşteri populari locali, şi profesori de la şcoala din comunitate. Acest proiect a fuzionat apoi cu iniţiativa anterioară a fundaţiei: odată ce Căminul Cultural a fost renovat, pregătirile şi spectacolele copiilor s-au ţinut acolo.

“Proiectul mic, cu o fi nanţare de 1400 de dolari, a avut o sustenabilitate uimitoare: a rămas cu o grupă de dansuri, preluată de Şcoala populară de Artă, pe care o instruieşte dl Jerca.” (Vasile Surcel, “La Topeşti, în Tismana”, Dilema Veche, Nr. 245, 21 Octombrie 2008)

Cele două organizaţii au continuat să dezvolte proiecte în spiritul dezvoltării comunitare

Asociaţia Fiii Satului Frânceşti a fi nalizat reabilitarea Bisericii Sf. Gheorghe şi a reparat podul, peste Bistriţa, ce făcea legătura între Frânceşti şi Gureni. În 2006, membrii comunităţii au cerut sprijin asociaţiei pentru a interveni la organele competente să demareze investiţii pentru lucrările la linia de alimentare cu energie electrică a satului. În urma adreselor depuse de asociaţie, RENEL a făcut o investiţie de 6 miliarde RON pentru reabilitarea

reţelei de distribuţie a energiei electrice în satul Frânceşti. Pe lângă activităţile din propria comunitate, Asociaţia Fiii Satului Frânceşti a derulat şi iniţiative în parteneriat cu grupuri informale din comunităţi învecinate.

La nivelul satului Frânceşti, aproape din toate familiile sunt membri care s-au implicat într-un fel sau altul în activităţile şi proiectele asociaţiei. (Ion Susanu, Fiii Satului Frânceşti, 2006)

Fundaţia Tismana a continuat să atragă tinerii în activităţi de valorifi care a patrimoniului local, prin participarea la programe folclorice în cadrul proiectului “Sat Românesc, Sat European”. Prin aceste activităţi, Fundaţia a câştigat credibilitate: instituţiile publice şi autorităţile publice locale apelează la experienţa sa pentru scrierea de proiecte, iar alte grupuri de cetăţeni o folosesc drept resursă pentru înfi inţarea de noi ONGuri.

Mentori pentru alte comunităţi

În anul 2006, cele două organizaţii au devenit mentori într-un nou program PACT – Participare şi putere de acţiune, prin care au transferat din experienţa şi cunoştinţele lor către alţi oameni cu iniţiativă, interesaţi să formeze grupuri comunitare. Astfel, au facilitat coagularea a două grupuri de iniţiativă şi implementarea a două proiecte comunitare, în satele Brădiceni şi Arcani. În Brădiceni, comunitatea a renovat biserica satului. În satul Arcani, grupul de iniţiativă a mobilizat comunitatea într-o acţiune de depoluare a râului Jaleş. În urma proiectului, s-a înfi inţat un Club al Ecologiştilor, în baza unui parteneriat între şcoală, grupul de iniţiativă din Arcani şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj.

31

Unul dintre grupurile de iniţiativă a devenit Asociaţia IDCON Arcani, care în 2007 a aplicat, alături de Asociaţia Fiii Satului Frânceşti şi Fundaţia Tismana, pentru un alt proiect PACT: Participare, Strategie, Democraţie (2007-2008). Prin acest nou proiect, Fundaţia PACT a căutat să implice autorităţi publice locale şi organizaţii comunitare existente într-un proces prin care să realizeze o strategie de dezvoltare locală, care să corespundă cu nevoile şi părerile localnicilor. Procesul nu a fost uşor, însă nouă din cele zece echipe implicate au reuşit să fi nalizeze lucrul cu succes şi au realizat strategii locale care să stea la baza deciziilor publice ulterioare şi a opţiunilor de fi nanţare prin fonduri structurale sau de altă natură.

Pentru Fundaţia Tismana, s-au creat premisele pentru demararea unui nou proiect ce presupunea implicarea în decizia publică: o campanie de advocacy pentru înfrumuseţarea spaţiilor verzi din localitate, prin care a mobilizat primăria în a depune o cerere de fi nanţare la Ministerul Mediului. Prin dialogul iniţiat la nivelul comunităţii din Tismana, mai multe femei au format un grup de iniţiativă pentru a putea participa la un proiect al Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS), dedicat implicării femeilor din mediul rural în antreprenoriat. Ideea s-a propagat şi în Arcani şi Peştişani, astfel că Asociaţiile IDCON şi Fiii Satului Frânceşti au sprijinit, la rândul lor, dezvoltarea de grupuri de iniţiativă ale femeilor în comunităţile lor.

O altă activitate iniţiată de Asociaţia Fiii Satului Frânceşti şi derulată periodic, începând cu anul 2006, este organizarea de excursii pentru persoane vârstnice. Participarea membrilor comunităţilor învecinate la astfel excursii a avut un rol important, fi indcă a creat premisele pentru comunicare şi o mai bună cunoaştere, dar şi pentru creşterea vizibilităţii asociaţiei la nivel zonal. Astfel că, în anul 2008, când Asociaţia Fiii Satului Frânceşti a devenit din nou partener al Fundaţiei PACT în dezvoltarea de noi grupuri locale, oamenii cu iniţiativă din localităţile Bîlta, Boroşteni, Peştişani şi Valea Mare s-au arătat repede interesaţi de oportunitate.

Comunitatea noastră a a� at că există comunităţi foarte apropiate care s-au implicat în propria dezvoltare, a învăţat ce înseamnă voluntariat şi a conştientizat că nu trebuie să aştepte ca toate problemele sale să fi e rezolvate de autorităţie publice locale. (Liliana Andreescu, Grup comunitar Bîlta, chestionar)

După modelul IDCON Arcani, în Bîlta s-a înfi inţat şi un Club al Micilor Ecologişti, care a participat cu succes la concursuri judeţene de mediu. Mai mulţi tineri din Boroşteni au amenajat un teren sportiv. De atunci, grupul comunitar se ocupă constant de organizarea Cupei Satelor – o competiţie lunară la care participă

echipe de fotbal ale satelor din comuna Peştişani.

În Peştişani, grupul de iniţiativă a ales ca problemă prioritară lipsa locurilor de joacă pentru cei mici, aşa că a implicat părinţii, grădiniţele şi autoritatea publică locală în construirea unui teren de joacă.

În comuna Runcu, în satul Valea Mare, un alt grup de iniţiativă s-a implicat în amenajarea unui Centru de Tineret. Grupul din Valea Mare a rămas activ şi după fi nalizarea proiectului de mentorat, şi s-a dedicat iniţierii unei Sărbători a Teiului, ca tradiţie locală. Ideea, venită de la mebrii comunităţii, a fost îmbrăţişată şi de autorităţile locale, care au amenajat drumul de acces până la Poiana Teilor şi poiana în sine.

La ora bilanţului

La aproape şapte ani de la prima intervenţie a echipei PACT în judeţul Gorj, disponibilitatea cetăţenilor de a participa la activităţi comunitare a crescut: pe de o parte, oamenii participă la acţiunile iniţiate în folosul comunităţii lor de organizaţii comunitare sau grupuri de iniţiativă; pe de altă parte, se adresează organizaţiilor pentru a primi sprijini în rezolvarea unor probleme sau preluarea de oportunităţi pe plan local.

Iniţiativele spontane de asociere pe plan zonal au crescut considerabil, propagate de la o comunitate la altele. Un exemplu relevant în acest sens este revitalizarea obştilor ca asociaţii composesorale ale proprietarilor de păduri. După ce, în anul 2003, Fundaţia Tismana a consiliat urmaşii proprietarilor de păduri din Topeşti să înfi inţeze Obştea Nedeia Mare, pentru a-şi revendica drepturile de proprietate, practica s-a difuzat prin întreaga zonă, astfel că în multe din comunităţile în care există organizaţii comunitare există şi asociaţii ale proprietarilor de păduri formate cu sprijinul acestora (Asociaţia Jaleşul Verde din Arcani, Obştea Peştişani, obştea în curs de formare din Frânceşti).

În comunităţile în care practica de dezvoltare comunitară este mai veche, se poate observa o participare mai activă a cetăţenilor la luarea deciziilor publice şi o mai mare apetenţă a acestora de a profi ta de oportunităţi de dezvoltare personală. Totuşi, imprimarea culturii participării şi a dezvoltării de jos în sus depinde în mare măsură de deschiderea actorilor locali pentru o astfel de schimbare, de aceea, rezultatele au o dinamică proprie fi ecărei comunităţi.

Tindem să credem că persistarea şi încăpăţânarea noastră de a face lucrurile ca la carte vor da în cele din urmă roade, sperând ca peste câţiva ani să ajungem să fi m benefi ciarii unei bunăstari create pentru noi – chiar de noi. (Maria Hulea, Asociaţia IDCON Arcani)

STUDIU – DISEMINAREA DE BUNE PRACTICI ÎN JUDEŢUL GORJ

32

Mulțumiri și aprecieri deosebite pentru:

CONSILIUL DIRECTORAlina Porumb - Asociaţia pentru Relaţii ComunitareAnca Gaidoş - consultant independentMădălina Ionescu - Asociaţia pentru Relaţii Comunitare Simona David – freelancer

ECHIPA DE COORDONAREElena Balcoş – asistent fi nanciar & offi ce managerGeorgiana Dragu – coordonator proiecteGeorgiana Gavrilă – coordonator proiecteIoana Petrache – asistent proiecteIustina Neagu – asistent proiecteMarcela Voicu – manager fi nanciarMădălina Ene – coordonator proiecteRuxandra Sasu – director executiv

ECHIPA DE TRAINERI ŞI CONSULTANŢIAdelaide Katerine TarpanAdrian MarinAdrian StănulicăAndreea SorescuCornel IonescuLaura MarinMagdalena TancăuNicolae CuţăOana-Bahnaru PredaRoxana Florescu

COLABORATORIMihaela Istrati – translator Valentin Radu – design

VOLUNTARIAlexandra Maria PopescuAnca Ioana TureacEliza SichimLavinia SătmăreanLucian GrosuSorin Gheorghiu – prin programul de voluntariat TechSoup - CiscoTiberiu Popescu – prin programul de voluntariat TechSoup - Cisco

STAGIAR (25 iunie – 29 iulie 2008)Sunny Wong Kai Kwong (absolvent al programului cu dublă specializare în Tehnologie şi Management din cadrul Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong)

ORGANIGRAMĂ 2008-2009

33

Dorim să ne exprimăm recunoştinţa faţă de fi nanţatorii, donatorii şi partenerii noştri, fără de care munca noastră ar fi imposibilă:FINANŢATORI• Comisia Europeană (Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2007-2013, Programul Europa pentru Cetăţeni, Programul PROGRESS)• Fundaţia Charles Stuart Mott (SUA)• Fundaţia Româno-Americană (România – SUA)• The Balkan Trust for Democracy (SUA)• Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (SUA)• Uniunea Europeană (Programele PHARE 2005 – Democraţie locală, 2006 – Măsuri de incluziune socială, 2006 – Dezvoltarea societăţii civile)

SPONSORI ŞI DONATORI• Fundaţia Unidea & Unicredit Ţiriac Bank – campania Gift Matching (România)• Fundaţia Vodafone (România)• GATEMAR S.A.• Provident Financial România• S.C.A. Cîrnu şi Gavrilescu (România) • Smart Ideas G&S (România) • Persoane fi zice din România şi străinătate

PARTENERI:• Asociaţia CIVITAS 2005 (România – Turnu Măgurele, jud. Teleorman)• Asociaţia Educaţie şi Cultură pentru Oameni – AECO (România – Ştefăneşti, jud. Argeş)• Asociaţia Fiii Satului Frânceşti (România – com. Peştişani, jud. Gorj)• Asociaţia Humanity Rom (România – com. Iancu Jianu, jud. Olt)• Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară - AEDC (România – com. Ţigăneşti, jud. Teleorman)• Asociaţia pentru Relaţii Comunitare - ARC (România – Cluj Napoca, jud. Cluj)• Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură – AMEC (România – Câmpulung Muscel, jud. Argeş )• Asociaţia Rudezis (România – com. Giurgiţa, jud. Dolj)• Asociaţia Tinereţea şi Prietenia – ATP (România – com. Bălileşti, jud. Argeş)• Centrul de Resurse pentru Organizaţii NonProfi t din Oltenia - CRONO (România – Craiova, jud. Dolj)• Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe (România – Bucureşti)• Community Service Volunteers – CSV (Anglia – Londra)• Combined European Bureau for Social Development – CEBSD (EU)• Fundaţia pentru Parteneriat - FP (România – Miercurea Ciuc, jud. Harghita)• Think Tank Européen Pour la Solidarité - PLS (Belgia – Bruxelles)

FINANŢATORI, SPONSORI, DONATORI ŞI PARTENERI

34 APARTENENŢA LA REŢELE

Fundaţia PACT deţine calitatea de membru în următoarele reţele:

RuralNet, reţeaua organizaţiilor active în domeniul dezvoltării comunitare rurale din România; această reţea facilitează schimbul de experienţă cu privire la metodologia, proiectele şi programele de dezvoltare comunitară;

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR), o reţea iniţiată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru a facilita transferul de informaţii necesare implementării Planului Naţional de Dezvoltare Rurală;

APARTE, reţeaua organizaţiilor active în domeniul strângerii de fonduri din comunitate;

Forumul Donatorilor din România (FDR), o federaţie ce are misiunea de a contribui la dezvoltarea durabilă a societăţii civile prin dezvoltarea capacităţii comunităţii donatorilor şi promovarea fi lantropiei;

Central and Eastern European Citizens Network (CEE CN), reţea ce are ca scop promovarea participării cetăţenilor în mediul politic şi în societatea civilă, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea de iniţiative cetăţeneşti la nivel local, naţional şi european.

35

JUDEŢUL ARGEŞ

• Asociaţia ECOTIN (Câmpulung Muscel)

• Asociaţia de Educatie şi Cultură pentru Oameni Valea-Mare Podgoria (sat Valea-Mare Podgoria, Ştefăneşti)

• Asociaţia Fiii Satului Vrăneşti (sat Vrăneşti, comuna Călineşti)

• Asociaţia pentru Implicarea Comunităţii în Acţiuni Realizabile Costeşti – ICAR (Costeşti)

• Asociaţia Muscel pentru Educaţie şi Cultură (Câmpulung Muscel)

• Asociaţia ProElevi Piteşti (Piteşti)

• Asociaţia Tinereţea şi Prietenia (sat Poieniţa, comuna Bălileşti)

• Asociaţia de dezvoltare comunitară a rudarilor din Nămăeşti (sat Nămăeşti, comuna Valea Mare Pravăţ)

• Grupul de iniţiativă Goleşti – Ştefăneşti (sat Goleşti, Ştefăneşti)

• Grupul de iniţiativă Valea Corbului – Călineşti (sat Valea Corbului, comuna Călineşti)

• Grupul de iniţiativă Valea Enculeşti (sat Enculeşti, Ştefăneşti)

• Grupul de initiaţivă Valea Popii (sat Valea Popii, comuna Mihăieşti)

• Grupul informal Vişoi III (Câmpulung Muscel)

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

• Asociaţia Copiilor cu Dizabilităţi “Noi Orizonturi” (Călăraşi)

• Asociaţia de Părinţi “Head Start” (Călăraşi)

• Asociaţia Rom-Român (comuna Dorobanţu)

JUDEŢUL DOLJ

• Asociaţia ABC Afumaţi (comuna Afumaţi)

• Asociaţia cultural-artistică Tinere Speranţe Bârca (comuna Bârca)

• Asociaţia DASCĂLCER (comuna Cerăt)

• Asociaţia “Îmi pasă de tine” (comuna Breasta)

• Asociaţia NASTA (comuna Cârna)

• Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (fi liala Craiova)

• Asociaţia ProEuro Young Malu Mare (comuna Malu Mare)

• Asociaţia Rudezis (comuna Giurgiţa)

• Grupul de iniţiativă Bistreţ (comuna Bistreţ)

JUDEŢUL GIURGIU

• Asociaţia de Sprijin al Copiilor Handicapaţi Fizic din România ASCHF-R (fi liala Giurgiu)

JUDEŢUL GORJ

• Asociaţia pentru Iniţiative de Dezvoltare a Comunităţilor din Oltenia de Nord – IDCON (comuna Arcani)

• Asociaţia Fiii Satului Frâncesti din Gorj (sat Frânceşti, comuna Peştişani)

• Fundaţia Tismana (Tismana)

• Grupul comunitar Bâlta (sat Bâlta, comuna Runcu)

• Grupul comunitar Boroşteni (sat Boroşteni, comuna Peştişani)

• Grupul de Iniţiativă Peştişani (sat Peştişani, comuna Peştişani)

• Grupul comunitar Valea Mare (sat Valea Mare, comuna Runcu)

JUDEŢUL IALOMIŢA

• Asociaţia “Din Inimă pentru Aproapele” (Slobozia)

• CLUB IMPACT (Slobozia)

JUDEŢUL MEHEDINŢI

• Fundaţia Bambi (Drobeta Turnu Severin)

JUDEŢUL OLT

• Asociaţia Humanity Rom (comuna Iancu Jianu)

• Fundaţia Rain Care (Slatina)

• Fundaţia William Tyrell (Slatina)

JUDEŢUL TELEORMAN

• Asociaţia Civitas 2005 (Turnu Măgurele)

• Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Mârzăneşti (comuna Mârzăneşti)

• Asociaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Comunitară (comuna Ţigăneşti)

• Fundaţia “Danubius” (fi liala Roşiori de Vede)

• Grupul informal Botoroaga (comuna Botoroaga)

• Asociaţia culturală a valorilor autentice „ARTISROM” – Conţeşti (comuna Conţeşti)

• Grupul de Iniţiativă Ştorobăneasa (comuna Ştorobăneasa)

JUDEŢUL VÂLCEA

• Asociaţia ProFamilia (Râmnicu Vâlcea)

• Fundaţia Soul to Soul (Râmnicu Vâlcea)

ORGANIZAŢII COMUNITARE ACTIVE DEZVOLTATE DE FUNDAŢIA PACT

36

A. Rezultatele fi nanciare ale Fundaţiei PACT, refl ectate de veniturile şi cheltuielile realizate în perioada 2008-2009, se prezintă astfel:

I. Venituri

Grafi c 1 – Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor Fundaţiei PACT de la înfi inţare până în prezent (2006-2009)

RAPORT FINANCIAR 2008-2009

2006 2007 2008 2009

354100 370514.41

925572.24962672.65

135750.9996

489783

770690.77

1006607.23

Venituri [RON] Cheltuieli [RON]

VENITURI ŞI CHELTUIELI

37RAPORT FINANCIAR 2008-2009

Grafi c 2 – Distribuţia surselor de venituri ale Fundaţiei PACT în anul 2008

Grafi c 3 – Distribuţia surselor de venituri ale Fundaţiei PACT în anul 2009

Finanţări nerambursabile

88%

Contribuţii de la alte organizaţii (parteneriate)

1%

Venituri din servicii prestate

2%

Donaţii şi sponsorizări

6%

Venituri financiare (dobânzi bancare şi diferenţe de

curs)1%

Restituiri de TVA2%

Finanţări nerambursabile

85%

Contribuţii de la alte organizaţii (parteneriate)

3%

Servicii prestate1%

Donaţii şi sponsorizări

4%

Alte sponsorizări

2%

Venituri financiare (dobânzi bancare şi venituri din

diferenţe de curs)4% Restituiri de TVA

1%

SURSE DE VENITURI - 2008

SURSE DE VENITURI - 2009

38

Grafi c 4 – Distribuţia veniturilor Fundaţiei PACT per fi nanţatori (2008-2009)


162,356 142,608 24,983

461,003167,551

171,460

47,125

200,402

263,132

2008 [RON] 2009 [RON]

FINANŢATORI

39

Grafi c 5 – Veniturile Fundaţiei PACT din donaţii şi sponsorizări (2008-2009)

8,250

18,380

5,400 5,113 1,926

29,400 10,800

3,353

5,193 8,749

2008[RON] 2009[RON]

Principala sursă de venituri pentru proiectele derulate în 2008 şi 2009 o constituie fi nanţările nerambursabile. Finanţatorii Fundaţiei PACT sunt: 1) Fundaţiile şi trusturile americane: Charles Stewart Mott Foundation, Civil SocietyTrust for Central and Eastern Europe2) Uniunea Europeană prin fonduri Phare (programele Phare 2005, Phare 2006, Phare 2006 POSDRU) şi fonduri de la Comisia Europeană.Din anul 2009, după retragerea fondurilor Phare din România, Fundaţia PACT a accesat fonduri de la Comisia Europeană, prin parteneriate transnaţionale. Au rămas fi nanţatorii noştri tradiţionali: Fundaţia Charles Stewart Mott şi Civil Society Trust for Central and Eastern Europe. Pentru � nanţarea proiectelor comunitare folosim fonduri obţinute prin donaţii şi sponsorizări din mediul de afaceri şi de la persoane fi zice din România.


VENITURI DIN DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI

40

II. Cheltuieli

Grafi c 6 – Tipuri de cheltuieli ale Fundaţiei PACT (2008-2009)

310614.9472

122259.67144770

93821.33

18380

48820

15414.49 12495.51 4115.01

324588.6414

236053.55

205372.85

77372.8767040.7

27958.06 30286.31 32043.2486

5891

2008 [RON] 2009 [RON]

Cheltuieli d

e training şi

consu

ltanţă (o

norarii tra

ineri şi c

onsulta

nţi,

cheltu

ieli de deplasa

re, caza

re şi masă

particip

anţi)

Parteneria

te (�nanţarea co

ntribuţiil

or alto

r org

anizaţii

partenere

la realiz

area proiectelor)

Cheltuieli c

u personalul (s

alarii, asig

urări socia

le şi bene�cii

)

Cheltuieli d

e administraţie

(intern

et, telefon, c

hirie se

diu,

consu

mabile, m

entenanţă)

Mici �nanţări (

granturi n

erambursabile

pentru pro

iectele

organiza

ţiilor c

omunitare)

Achizi

ţie de ech

ipamente şi leasin

g �nanciar a

uto

Publicaţii

(design şi

tipărir

e pliante, ra

poarte, b

roşu

ri)

Servicii d

e audit �nancia

r, cenzo

rat, contabilit

ate

Cheltuieli �

nanciare (c

omisioane banca

re)


TIPURI DE CHELTUIELI

41

Grafi c 7 – Distribuţia cheltuielilor Fundaţiei PACT în 2008

Grafi c 8 – Distribuţia cheltuielilor Fundaţiei PACT în 2009

Cheltuieli de training şi consultanţă (onorarii traineri şi consultanţi,

cheltuieli de deplasare, cazare şi masă

participanţi)40%

Parteneriate (finanţarea contribuţiilor altor

organizaţii partenere la realizarea proiectelor)

16%

Mici f inanţări (granturi nerambursabile pentru proiectele organizaţiilor

comunitare)2%

Cheltuieli cu personalul (salarii, asigurări

sociale şi benef icii)19%

Publicaţii (design şi tipărire pliante,

rapoarte, broşuri)2%

Achiziţie de echipamente şi leasing financiar auto

6%

Costuri de întreţinere pentru sediu şi echipamente

5%

Costuri de comunicare (telefon, fax, internet)

2%

Servicii de audit financiar, cenzorat, contabilitate

2%

Consumabile birou şi consumabile training

5%

Cheltuieli financiare (comisioane bancare)

1%

Cheltuieli de training şi consultanţă (onorarii traineri şi consultanţi,

cheltuieli de deplasare, cazare şi masă

participanţi)32%

Parteneriate (finanţarea contribuţiilor altor

organizaţii partenere la realizarea proiectelor)

23%

Mici finanţări (granturi nerambursabile pentru proiectele organizaţiilor

comunitare)7%

Cheltuieli cu personalul (salarii, asigurări sociale şi

beneficii)20%

Publicaţii (design şi tipărire pliante, rapoarte, broşuri)

3%

Achiziţie de echipamente şi leasing financiar auto

3%

Costuri de întreţinere pentru sediu şi echipamente

3%

Costuri de comunicare (telefon, fax, internet)

2%

Servicii de audit financiar, cenzorat, contabilitate

3%

Consumabile birou şi consumabile

training3%

Cheltuieli financiare (comisioane bancare)

1%


CHELTUIELI 2008

CHELTUIELI 2009

42

B. Poziţia fi nanciară a Fundaţiei PACT, defi nită de resursele pe care le controlează, de structura fi nanciară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu la 31.12.2008, în comparaţie cu 31.12.2009, se prezintă în bilanţ astfel:


În perioada 2008-2009, Fundaţia PACT a desfăşurat activităţi pentru atingerea scopului pentru care s-a constituit, conform statutului, acela de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor prin promovarea iniţiativelor locale, a parteneriatului şi a responsabilităţii sociale.

Cheltuielile Fundaţiei PACT în 2008 şi 2009 au fost direcţionate pentru:• instruire şi consultanţă pentru grupuri şi organizaţii comunitare (32%-40%)• acordarea de mici fi nanţări (granturi nerambursabile) acordate în sprijinul proiectelor dezvoltate de organizaţiile comunitare (7%-12%)• activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv pentru a sprijini dezvoltarea capacităţii organizaţiilor comunitare, oferindu-le � nanţare pentru activităţi şi echipamente (16%-23%)

Cheltuielile cu personalul (salarii, asigurări sociale, alte benefi cii) reprezintă aproximativ 20% din totalul cheltuielilor anuale ale Fundaţiei. Cheltuielile de natură administrativă şi logistică (cheltuieli de comunicare, cheltuieli cu chiria şi de întreţinere sediu, consumabile) se înscriu între 7%-12%. După primii ani de funcţionare a Fundaţiei, când s-au achiziţionat echipamente noi, cheltuielile cu achiziţia acestora au scăzut până la 6% în 2008 şi respectiv 3% în 2009.

Serviciile de audit � nanciar de proiecte şi de audit organizaţional, precum şi serviciile de cenzorat şi contabilitate, pe care Fundaţia PACT le solicită în mod regulat, reprezintă 2-3% din totalul cheltuielilor.

În 2009, la încheierea proiectului Phare 2006 POSDRU – Măsuri de Incluziune Socială, Fundaţia PACT, în calitate de partener principal, a transferat către partenerii din proiect, în conformitate cu acordurile de parteneriat, echipamentele achiziţionate în cadrul proiectului.

BILANŢUL31.12.2008

RON 31.12.2009

RON

ACTIVE IMOBILIZATE 59.294 47.601

ACTIVE CIRCULANTE 246.594 235.163

CHELTUIELI ÎN AVANS 1.911 2.772

DATORII 37.776 45.835

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 286.961 239.701

CAPITALURI PROPRII

I. APORTURI 33.000 33.000

II. REZULTAT REPORTAT 99.080 250.635

III. REZULTATUL EXERCIŢIULUI: EXCEDENT/DEFICIT 154.881 43.934

TOTAL CAPITALURI 286.961 239.701

43RAPORTUL CENZORULUI 2008

44 RAPORT DE AUDIT FINANCIAR 2009

45RAPORT DE AUDIT FINANCIAR 2009

46 RAPORT DE AUDIT FINANCIAR 2009

Comunităţile mici din sudul României (sate şi localităţi sub 30.000 de locuitori) oferă condiţii optime de trai, la standarde urbane, dar păstrează caracterul tradiţional, autentic, speci� c zonelor rurale.

Persoanele educate sunt inspirate de propria identitate locală – sunt mândre să trăiască şi să lucreze în aceste comunităţi, dintr-un simţ real al apartenenţei.

Există spaţii şi mijloace de participare funcţionale, care determină oamenii să fi e mai încrezători în sine, mai atenţi la cei din jur şi implicaţi activ în viaţa comunităţii, dispuşi să voluntarieze în benefi ciul comunităţii lor. În loc să aştepte să primească, oamenii iau iniţiativa şi acţionează pentru a-şi rezolva propriile probleme; îşi cunosc şi cer drepturile care li se cuvin, având puterea de a schimba acele lucruri cu care nu sunt de acord, în vreme ce autorităţile locale reacţionează cu promptitudine. Balanţa de puteri este în echilibru, nu mai există grupuri marginalizate/dezavantajate, datorită solidarităţii locale şi respectului pentru diversitate.

Omogenitatea socială permite accesul egal la resurse, în timp ce dinamica din comunitate determină disponibilitatea de a reacţiona la schimbare, aducând valoare adăugată propriilor resurse şi valorifi când noile oportunităţi.

VIZIUNE

Adresa poştală: Str. Dr. Lister nr. 55, et. 2, ap. 5, sector 5, cod 050542, Bucureşti, România

Telefon: 0040 31 690 09 61/62Telefon/Fax: 0040 21 410 10 58Email: [email protected]

Web: www.fundatiapact.ro www.ajutaonline.org

Raport Activitate PACT 2008/2009

Documents

Transcript of Raport Activitate PACT 2008/2009