bißfIefe selYeeffifIARIA4

MEL DELEANU ABONÁMENTUL: .51eYpe an in toatil tara,Dome oci 20. Bueuresel II ANUNCIURI: 1 left !India pe pagina 8.

A R I SIT IL.N 0:STR II

.INAINTE DE BAE.Joaia Popularä., doritoare de a tine pe cititorii ei in curerit u intreaga

miscare artisticd si intelectualci a (cirei, a obtinut, cu marl sacrificii, copia uneirecente plinze a distinsului pictor romig, d Arthur . nelah* care se afid inMunchen. Tabloul Inainte de bae., a cdrei reproductie credem ca va mul-fumi pe cititorii nostri, a repurtat, printre amatorii de belle-arte printre job-fesorii Academiei din Munchen, cel mai deseivirsit succes. .

Populara», it cld cea de 'ntiiit la lumina, ca un omagiü aaus tine-rului si talentatUlui nostru compatriot, pe care'l felicitd cdlduros.

SÉPTÄMÂNALE

Nostaigie. - Vé place toamna ? Oh!pe mine m ingrozeste. E vremea incare mor toate: frunzele i ofticosii,florile i ilusiile. Dintre toate anotim-purile, cel mal trist, cel mal plin demelancolie, cel care ne face mai muttsä cugetäm la moarte, e toamna.

Una eke una, picA galbene, istovite,frunzele. Pomul rmâne un schelet alecard ramuri, ca niste brate lungiosoase, se bat de vént, producând unsunet lugubru, care te îrifioarl.

Ce tristá 'I toamna, i cat): fiori mcuprind simtind'o cum se apropie, cufurie i nemiloasá!...

Aveam un prieten de coalä : baiatsarac care trlia din 5 meditatil. S'aprapädit tocmai când se apropiase dedoctoratul in medicink: s'a stins, uitatde tot!, neplâns de cat de . mine, inteosearä trista de toarnna.

Träise tot in necazurf: a murit ofticosin luna ploilor si a tristetei.

L'am dus la cimitir pe-o vreme uritá :plciva amestecat cu zapadá, o lapovitámurdará i cleioasä in care mi se in-fundaq picioarele.

In groapa, apa se strânsese de atâtaploae, i când scoborit sicriul, stropiiaé umplut fata groparilor, cari injurailstergandull obrazul cu mâneca haineI.

Am iubit o femee, pe vremurt cândinima era liberá, ilusiile mai

Era o vesel5. de 18 an!, o pasare ra-tacitä din tara el plinä de miresmele por-tocalilor si a roselor, in a noastra,-plinade flora red at ernelor grele.

Cânta noaptea ca sä poatä iubi intihné ziva, i iubea ziva pentru a puteatrái. Pentru ea amorul era ca oxigenulpentru

S'a stins si ea pe negândite rciseinteo searä uritä de toamná, a vrsattrei zile tot singele din inirná si a mu-rit, cad fárä inimá nici n'ar fi putut sátrliascl - cum alti multi o duc preabine.

atunci era tot o toamnä rece: seslAteag crackle arborilor, lovite de vént,de-ti fAcea5 Impresia until balet jucat deschelete.

V place toamna'? Ohl pe mine mingroze§te. IPELIAND. '

No. 31 15 15 4 Oc1ornbio 1E98

.Foaia

tinrl,existati.

Math.

Si

t

BanI

i

si

,

'I-ah

9 FOAIA POPULARA

In amurgu 'ncenusatTrece-o fatil suspincincl,Pieptul4 saltä de oftat:Para gala. ochi

in negrul eirniirUncle zace-al ei noroc,Intre gropile in sir,

gasit si ea un loc.

. . .In annoyed ostenit,Ccind rasare bleindaTrece mama, - chip cernit,Gand Whit de grea furtunei !

in amurgu 'ncenusatBinge firea, spune vintul!Mina dorului uitatCc-a inchis pe veci mormintul.

BLANCHE DUCA.

-ER-.

NECESITATEA DE A CITI

In privinta necesitätel de a citi, Boist,un autor francez, a zis: «Citirea e pen-tru spirit, cea ce hrana este pentrucorp» ; iar Fenelon, a spus ; «Dupamunca unel zile, citirea in timpul sereicomplecteaza o bunä zi».i e atit de adevarat, pe cit trebuesa recunoastem, ca pe lingä nutrireaspiritului, prin citire, mat e si o necesi-tate ce resimti in refugiul atit de dragsi alinator, ce ne dá o citire in careputem gasi putinä liniste, indephrtân-du-ne unele griji si agitatii, pe caren'am putea sä, le inlaturam alt-fel.

0 citire placuta, ne distreaza si nemultumeste, iar o citire interesanta neatrage, facándu-ne mai mult, curiosi decit a ne aduce plAcere.

Totusi, atit o citire placuta, cit i ocitire interesanta, de cele mai multeori, pot sa ne dea o liniste i calmulspiritului nostru, alit de agitat.

0 carte, e o arnica credincioascând simtim uritul singurätätel, atuncialergam la ea ; care in tot-d'a-una nespune atatea si multe, ce ne intere-seaza; ori ne face numai o placere, a-semánând-o unei convorbiri, a celel maibune si intime amice, de la care putemasculta ori-ce ne spune, Mil a ni seuri sail a ne plictisi; bine inteles cândespunerea e aleasa si merita ca s-Idam atentia.

In alegerea cartilor, e tot atata cain acea a amicelor sad a persoanelor,cu care esti mai mult in contact.

Un proverb zice spune-ne cu cinete aduni, ca sa te cunoastem.

Ed void ahoga : spune-mi ce citestl,ca sa te pot cunoaste.

Adese-ori, daca gândurile i senti-mentele noastre le gäsim in acord cuacele ale autorului, atunci in sufletelenoastre se naste un cult pentru autor, oafectie idealä, o simpatie Ira sá'l cunoa-stem, atAt pentru placerea ce resimtim,cât i pentru ideile ce desvoltä si care

se adreseaza inimei, desteapta senti-mente adormite, propaga umanitarismulsi ne face mal buni.

Citirea, in general, e pentru inteli-genta o nutrire tot atat de placuta, pecat de necesarä. Ea instrueste mintea,alina inima i nutreste spiritul.

ELISIBETA M. Z. IONESCU.

PARER! DE REU...

Vol singure-mi remânefi din vremile iubite,O amintiri, prilejuri de-a plange sad visa,Din singura-acea vdrsti. In care - ori-cine simteDe geniii o scantee, macar, pe fruntea sa!Tu . minte noaptea alba, a lunei riurareCe 'n curgatoru-i aur ne clar transfiguraCând, tampla Magi tampla, In vasta contemplarePe gura-Mi a ta gura veneai a apasa ?Argintul vocil tale timbra sonoritateaAdolescentei ore ; cantam genialitateaIubirei nOstre pure si Oita. de urmarl,O vasta mea iubire, o gura parfumata,Suprema mea tandreta, caci nu ne-am dat vr'o dataDe cat cele mai caste, mai blande sarutari.

AA port in trista iubirea resemnata ;Tristetea, larga cuta, pe frunte-mi e sapataSi singuri-amintirea, intima mea amica,Ades me viziteazi ; iubirea mea unicaA pus In umbra-1 blânda melancolia mea.De brat m ia adesea, c'un deget imi arataLuceferii sub care visam noi alta data,O stea ce i scurge viéta din ceru 'n care-ardea;Si cand frémta plopil -si luna 'n geamuri bateMd leagana in ritmul placerilor uitateA carora cuvinte Oral numai tu dor.Si 'n bratele-amintiril lucinde de-ametist,Cum sunt prea singuratec i cântecu-I prea tristMarl lacrami pe obrazu-mi acute se cobor.

GABRIEL DONNA

1317301=11.121.

SCRIITORII MARI STREINI

HENRI CH IBSEN

Cine n'a auzit de marele scriitor norve-gian, Henrik Ibsen, poet dramatic si satiric,näscut la Skien la 20 Martie 1828 ?

Nu stim dacä puternica sa descriere aobiceiurilor, cari vor 'Area neindoios foartedepartate de ale noastre, va avea vr'unräsunet printre noi ; ne intrebdm mai alesdacä una!din cele mai ciudate piese ale lui,nu va produce poate un simplu efeet demirare si nu va insufla neincredere: Ibsennu e dintr'acei cari se impun de fatalePara luptä. Fie-care din lucrarile sale astirnit furtuni, chiar in tara lui. Când leCites., ele te uimesc inthin putin ateputin le patrunzi farmecul cu pläcere. Abia

atunci simti toatA puterea i toata insem-nätatea lor, când ai isbutit sá te familia-rizezi cu persoanele lor asa de deosebitede noi : pastori, consult sambelani i va-gabonzi semanind cu niste scalzi (vechiponti scandinavi), nobili de la tat* a carorexistententä tacutd cuprinde tragedil cutotul läuntrice. Piesele lui Ibsen nu te far-nice:: numal de cat ca romanele rusesti, eitreptat, mai incet, i Ast farmec se vaexercita de sigur si la noi, dupd cum s'aexercitat i aiurea, i va face din numeleazi necunoscut al lui Ibsen un nume a-proape popular, ca acelea ale lui Dosto-iewsky, Dickens si Turghenief.

Nol stint prea putine lucruri desprebiceiurile si societatea tärilor de la Nord.Danemarca, Suedia si Norvegia, cari sa-mänd mult intre ele, ne apar ea o indepar-tatä Thule, ale carel peisagii pitoresti suntdescrise de chtiva exploratori. N'am stinimic despre literatura lor, de n'ar fi câ-teva povesti ale lui Andersen si chtevanuvele ale lui Bjoernsen. Numele scriito-rilor lor, trecuti si presenti, ne sunt aproa-pe necunoscute ; o exceptie se póte faceabia pentru Brandes, care e citat din cândin and. Dar eeilalti: Soeren, Kierkegaard,Esaias, Tedner, etc., grit banuiti cd existäin mintile cele mai cosmopolite.

Henrik Ibsen, care e de 70 de ani, a pe-trecut acum in urmä mai multi ani laRoma, träind foarte retras. El a rattlesstrain acolo; nu si-a flout prieteni; in toateserile, pe la 7 ceasing, il vedeai intrind incafeneaua Aranjo; citi-va Germani ce seaffair acolo, it salute:1, dar el nu vorbiacu nimeni, si s'aseza singur la masa saAcum sade la Miinich, unde, pastratobiceiurile lui. Inteadevär, unul din prin-cipiile sale e singuratatea ».0mul cel maiputernic, zice intenti loc unul din perso-nagiile sale, e cel care ramine singur».Observá cd. isolarea sa nu-i o retragere,cd el nu renuntá sa-sl exercite puterea a-supra societätei. Dar individualist pasionat,cum sunt adesea oamenii Nordului, elcrede cá poate exercita actiunea lui prinunica putere a personalitatel sale.

La inceput, dupd citi-va ani de lupte destulde vii, in care vreme infiinta un ziar literarineare publica intiia sa satird Norma sailAmorul unui om politic, compuse o a douadrama, Mormintul Hunilor, scrise o satiräpolitick Ibsen intra totusi inteo perioaddmai linistitat scrie piese destul de medi-ocre, cari nu prea reusird si devine chiardireCtorul teatrului norvegian din Chris-tiania. Cdderea acestui teatru it readusera,greutätile lui; i numai din acea clip:I seregasi el pe sine insusi.

In opera sa &îlpií soeiet4e7i, e vorba decontrazicerea ce-i intre positia until orn, adull! cinste pare la adápostul ori-cArei ba-nueli, i intre mijloacele prin earl' el a do-bindit acea positie. Consulul Bernick, lainceputul carierel sale, spre a scapa deruinä casa care purta numele set, a trebuit

lateascá svonul, cO. dinsa a suferit maimulte furturi Mal fach ca banuiala acelorfurturi sai apese asupra celui mai bunprieten al lui, viitorul lui cumnat, Joan

land,

. -

-

:

:

o-

:

13-ITA-11=CE___

'

-

,

si

'

*X+ '

viéta-mi

foe

sa

plingeind...

$i

--

§i

'0

_

!

,

si

2

n

,

-

'

'

.

.

$1-a .

FOAIA POPULARA

Toennesen, care stia aceasta si se jertfiapentru dinsul, plecind fare a se desvino-väti. Aceastä gresald aduce dupd sine olungd serie de minciuni si de mizeril ;mintuitorul sail devine victima sa : el nuvrea facä dreptate, stiind cii n'o poateface de cat jertfindull cinstea i toate fo-loasele ei zilnice: fericirea, positia i ave-rea sa.

Ce sint cele cloud' piese atât de :cunos-cute ale lui Ibsen, Nora $i Strigoii dacdnu procesul, nu al cdsdtorieI, ci al chipu-lui care e inteleasä casatoria ? In Nora,vezi o casnicie desfdcendu-se de odatd, pen-tru eel femeea bagd de seamá cii sotul ele o alt-fel de fiintd, cä n'a cunoscut-o, cdel nu e in stare sa-I pretuiascd inima sisa-I dea locul cuvenit in stima lul : i dinsapreferd sd-1 párdseascd de cat sa primeasca,dupd expresia ei, viata cu un strain. InStrigoii, se vad urmári contrarii : femeea;D-na Alving, care voia sa piece, a rämas,fiind-cd pastorul Manders, pentru care easimtia o tainted iubire, a frigate, sá inte-leagá cii datoria ei era sd rdmind, cd con-venientele i morala o opriaü si facäscandal.

In sfirsit, Impdrat $i Galilean, o dramaistoricd in cloud pärti, care e cea mal con-siderabila opera' a dramaturgulul norve_gian, sintetiseazd toate ideile lui i ia pro-portiile unul rechisitoriii facia bazelor mo-rale! i societdteî moderne. NORA

CrF LOA R E-A L B AST RA

Pentru o fetitaSe lasá in sufletul med iaräsi yard.Si e atat de mult de dad n'am mal

simtit inviordri de suflet, in cat par'cämi-e acum teamd, de caldul ochilor tialbastri.

Mi-e team& i totusi de printre genefungi i negre, am simtit &Wore denoroc privirea ta, acea care mi-a datapoi ciasuri fungi de Insert frumoase,acea care par'cä mi-a pornit iardsigândul pe calea idealului, pe care minteasi sufletul med il uitase de mult-o! demult de tot!

Se lasá 'n sufletul med iardsi yard.Si cant sd te vd inteuna si 'mi rental

sufletul sub ochii ti, nevrind nici sabanuesc macar ed are sá soseascd ovreme in care sa nu mi'l mai pot vedeade cat in albastrul lor, acolo unde, pen-tru intâia oard, mi l'arn vzut curat, cain isvorul cel cu farmece in care totulia forma dumnezeiascd, in care totul iaculoarea aripioarelor serafimilor.

Cad de ce mi-ar fi venit in gand, a-tunci cand te-am vzut întâi, floareaalbastra a povestilor, floare minunat&ce poarta intre petalele el harulsi al norocului, dacd nu te-al fi asemuittu cu dinsa, dacá sufletul med cel atâtbard de noroc si care par'ca n'a traitnici odatd, n'ar fi gäsit in fermecatulalbastru al ochilor visul vietei luivecinice, tremurul stelei norocului ?

Si iardsi de ce 'mi näpädesc in minte

acum ca ne altá data, visuri nemal vi-sate de minte orneneasca ; de ce incercacum dorul gloriei; de ce inteleg acumfrumosul albastrului cerului, clan nupentru cd, de printre genele fungi i ne-gre albastrul, ochilor mi-a dat pildavisului implinit i cantecului nemuritor

cerului care 'mi poate oglindi sufletul.Da. Se lash' 'n sufletul med iarasi

yard.Gael al venit tu denaintea lui cu vraja

frumusetef tale, ca sa Ind fad sa mi '1simt iards1 cald si iardsI indräznet infata tainel frumosului, sa mi '1 simtiardsi nebunatic avintat in goana dupailuzii, dupe iluziile ce sclipesc ca perlein fundul ochiului tad clar i bland, incare ascunzi frumosul cerului noptei deprimd-vard i vraja luceferilor vecinici.

Si iaräsi, cu cat te vd mal mult, cuatât asi vrea sil te vd mered, cad aiin ochii i privirea ta, pe gura i invorba la, in trupul tail si in legänatullui mers, farmecul Sinzienelor blindediafane si atât de robitor e tot vzduhulprin care tu treci, in cit pe urma pa-sului WO, in ecoul risului lode in luminaprivirel tale, me imbát ca de o aromadumnezeiased, de par'ed asi trdi in lu-mea florilor celor cu part= urlI nemai mi-rosite.

0 da I Se lasa 'n sufletul med iardsiyard.

Te-ai rdsletit tu fetito, din sumedeniacelor-l-alte ca tine, tu, care ca nici altaai !dent sa reträiascá poetul, de te-aIoglindit in sufletul met care acum eplin numal de icoana ta. Si asa cumte sim e acum stäpânitoare, tu pecare in zadar imi spun cd, nu te iubesc,rämili-mi de 'nil pleura din ochii tialbastri 'n suflet calcium verel celeivecinice. AUREL DARE

M'AM INSELAT...

Si-a marital Madam CorneanuPe Lica, fata cea mal mare;A luat un ginere cu stare;Dar n'a trecut, parol ! nicI anuGrind vestea s'a imprOtiat :Nascuse Lica un baiat.

Erea frumos de nedescrisAcest incantator copil,Vazut in Ma i 'n profit,Un inger mic, un Adonis,Dar ce mai vorbd de vorbitCeva beauté s'a ispravit

Vecinil, de! zicerch cam multeCum ea copilul nu-I routCu tat' sat', cum s'ar fl crezut,Dar cine sta sa-I mai asculte,Azi nu raft sa le-opresti cuvintuD'al fi cinstit si bun ea sfeintu.

Spunead, c'avea des intalnireC'un protopop din 'naltul cler,C'un avocat, c'un ofiter ;Barbatu-sd n'avea de stire,Niel chiar prin cap nu-I trecea astaCum ca l'ar irwla nevasta.

Cand tat& fell vzu präsilaS'a minunat d'asa ceva':De loc cu el nu semina,

Si'ndata it coprinsePe Lica lul o strigd 'n grata

foarte necajit o 'ntreba:

Cu- cine mi-al turnat potaiaCe tiled 'n leagan i seance*.Cu cine, viespe? hal! vorbeste ?Ce stal cu capu 'n jos ca oaia?MC jur pe steaua viefel mete,N'am gust femeea sa, mg 'nsele...

Si se rosi, vorbind, ca racu,Rand ca-I ast-fel inselatIn primul an ce s'ad luat ; -Avea dreptate el, saracu ;Ea tace cate-va secundeApol cam ast-fel ti réspuncte,

-Ca ofiterul TiriplicEl are odd albastri, frate,Al tel sunt negri, dar, barbate,Ce e cu asta ? nu'l nimic ;La rest it vezl tu foarte bineCa seamand leit cu tine.

Tu nasu'l al drept, cam mic,lar al bdiatulul e mareC' al protopopulul Macare,Dar ce'i cu asta ? nu-I nImic,Incolo jurl, nu alt-ceva,Identic ca i mutra ta.

AI parul foarte negru. corb,Iar blond de tot are bdiatu,Ca qi Costica avocatu,Dar vezl, moncher, cd nu eel, orb,Cd 'n colo seamana cu tineLa cap, la corp, la tot in fine».

-Cd bine ziel,- facu pe dataImbroboditul de barbat,Convins din cite i'a 'nsirat.-Pardon, i nu fl suparata,M'm inselat, acus odd bineSet jurl cd e Matt de mine

COMO. MODESTO

CHESTIA FEMINISTA.

EMANCIPAREA FEMEILOR

De la o vreme chestia feminist& ainceput a se agita mai cu seam& in An-glia. Femeile vor drepturi: egalitate infata legilor ea i bdrbatii.

Aceastá chestiune, ea toate marilechestii sociale, îi are obârsia in luptaeconomica : existenta zilnica.

Ori-cum ar fi casatoria, nu s'ar pu-tea spune cd cea mai mare parte dintrefemei, nu'al gismo in casatorie un mikede existenta. Si trebue sd admitem cdasa e in general. De sigur sunt excep-tiuni la regula. Exista inteadevdr, o legea naturii, cdreia cu gred i s'ar imp() -trivi cine-va, mai existá i legea so-cial& care a instituit familia pentru re-generarea i ordinea morala.

Dar, considerând chestiunea indepen-dent de aceste elemente accesorii, sinumal din punctul de vedere economic,casatoria pentru !erne! e un mijloc deexistentd, in cele mal multe cazuri.

Nu tot ast-fel e i pentru barbell.Bárbatul se insoara ca sd-s1 gäseascáo mângdere la viata lui sbuciumatd, sasil gdseasca un interior cinstit, ingri¡it

incAlzit, când slujbal lasá timp. Ins&traiul ingreuindu-se din ce in ce, in catabia mai lupta pentru unul, necum pen-tru mal multi, viata libel* de azi pe

in

té1

vietel.

»-

sila;-

ce-1

sa-1

tí,

2

1

I

pi

,

I

I

I

I

pi

..

Si

FOAIA

mAine, Hind mal usoara si mai ispiti-toare, cei mai multi din barbati, ga-sesc ca e mai cornod sa'si faca. un in-terior din cafenelele si ben iele plinede him i dispretuind legea crestina,care prescrie monogamia, faca ofamilie usoara, schimbatoare cat de des.

Scurt: barbatii nu se mai insoard si fe-meile nemaritate covArsesc prea mult nu-mrul barbatilor dispusi la casatorie.

Alte mijloace de existentä pentru fe-meia nemaritata, Dina acum sunt putine

rd productive, bine-inteles cele ono-rabile. Nu vorbesc, de celea care 's1 spe-culeaza trupul i frumusetea, si care facaveri in putin Limp.

Patin acum o femeie putea sa inde-deplineasch urmatoarele profesiuni; safie servitoare, cusutoreasti, guvernanta,institutoare, telegrafista, vinzétoare lapravalii, etc. etc. profesiuni foarte pu-tine in raport cu numeral femeilorin care ele, ad a lupta cu convenientelelumei, cu prejudecatile, si cu concurentabarbatilor.

Incetul cu incetul disk mijloacele deexistenta se inmultesc pentru femei, pemsura ce se constatä ca sunt, dacanu mai mult, eel putin tot atAt de ca-pabile ca si un bärbat. Apoi sunt maisirguitoare, atente i blânde, in cat inmulte labrici sunt preferale lucratorilor.Apoi li se da dreptul de a fi profesoare,medici, si in statele mai civilizate, cume in America si in Anglia, li se dadreptul si la alte slujbe in magistraturasi administratie.

Luând o statistica din New-York din1880, de pilda, se constata ca numrulacelora, care nu castiga singuri pâneasunt de 17.392,099; in 1890, frisk estede 22,735,661, asa dar s'a mal mAritcu 27 la sad. Dar al femeilor S'a mAritin proportie de 48 Lt sad_

Iata statistica de numrul femeilordupa profesiuni:

In 1830, artistii i profesoril de arta2061; in 1890: 10.810 de femei.

Scriitoare : In 1880, 320 femei, 1890:2729.

Muzicante i profesoare de muzica:In 1880, 13,182, femei in 1890, 34,510-emei.

Membre ale invötämintului in 1880:154,375 femei in 1890, 245,230 femei.

Comptabile : in 1880: 744 in 1890,58449 femei.

Amploiate in comercid i copiste :1880, 1647; 1890, 64,048 femei.

In sfarsit stenografia si masina descris fac astazi sa traiasca peste 21.185ferneL

Din cifre se vede, ca numärul fe-meilor, care Bleep castiga pânea,progreseazd mai mult de cast uimitoran cu an. Si daca astazi sunt incamulte lemel fart& de profesiuni, asta nuinsemneaza ca, peste zece ani, nu vorfi, chiar in tara noastra, cele putinefat% ocupatii.

0 FEMME.

NOSTALGIE

S'a dus vara vremea!Cântätoarele din ramuriSbor in depärtärf, i vêntulPustieste toate'n lanurf.

Negurl näruie tot cerul,Tot päme'ntul este'n jale,Blinda lacrarnioarà 'sf cerneVestejitele petale.

Monoton, isbind in geamurf,Ploaia turuie inteunaIn odaia mea särackMai pasta ca'n tot-de-a-una.

Si cum vremea este 'n dolitis'a stins ori-ce splendoare,

Asa inima-mi cernitäMi se'ntuneca si móre!..

AL. 11101ANU.

Concursul nostril din No. 29.

Am publicat facerea unul quatren pe ri-mele : peimeintul, shintul, arzei, varzei.

Am primit peste 100 de respunsuri, ceeace dovedeste ea poetii sunt mimesis, intara noastra.

Abonamentul pe un an a fost acordatD-lui Traian Florescu, loco, care a facutquatrenul de mai jos.

JALEA UNUI CALIC.Mane e Dumitru Sfintul,Casa mi-e intreg paMcintul,Lemne n'am in foc sei arzeilar needle nici o varzei

Premiul de un abonament pe o jume-tate de an l'a obtinut d. N. Hristescu cu

MONOLOGUL UNUI BETIVUite, bre, luitu-l'ar sfintul,Cum se 'nark tot peimeintul,$i cum luna, cat o varzei,A 'nceput pe cer sci am&

Aft mai rasping d-nele i d-soarele Fannyde la Burdujeni ; Emilia Frunzdnescu, Iasi;Leona Brandenburg, loco; Frusinica Cismal-seanu, loco ; Cecilia Tanentapf, Ghimpati ;O rosa de Siras, Botosani ; Elisabethe Con-stantinidis, Galati ; D-ra Augustin, loco ;Vetty Lazarovici,

D-nii Victor Katafany, Barlad: Sellvagioloco: Gh. Enachescu, Braila; Posmantir,Rusii de vede; Napoleon IV, Iai ; Lauren-

Fosani ; Th. Mefistofele, loco ; Bazdag,loco ; Lionanu de Bränesti (a trimis 5 bu-cap) George A. Ionescu, loco; Cerbea, loco;Anton P. Caramlau, Botosani ; Codin Dr.Craiova ; Bucsinsky-Blanaru, Panda ; M.D. Loco ; Hildegard, Loco ; Un poet peri-mist, Loco ; Florian Becescu, Pitesti; So-fronie Ivanovici, pesmetar, loco ; Constan-tin, T. Mäuurele ; P. Negrescu, Tudor Vla-dimiresti, M. Ciffer, Tätärasi ; Gest, loco ;Radu Stavri, Bunn ; Mision i Maxineanu.

ln viitor vom da, stimatilor nos-abonati qi cititori, o noué bucatot

de musica, datorita d-lui Gr. Teodosio,institutor in capitald, si un eminentcompositor musical.

Romanta e intitulatd «Dimbovita»,naiad versurile de M. 8. Regina, intraductie româneasea de d. Pie IghelDeleanu, directorul nostru.

Atragem atentia cititorilor noqtri.

C KO 141 C

STI:114T1T1CJI

Poate cine-va tali fire lioflä

Celebrul profesor engles Huxley rás-punde afirmativ.

Intr'adevr, in istorie se ggsesc multeexemple.

Asa in anul 484 d. Chr din ordinallui Hunneri taiat limbele la 6o cres-tint. In scurt timp dupä aceia, catl-vadin el incepurá sa vorbeasca.

De altminterea Papa Leon al IIIdupá o ast-fel de operatie a reapftatputinta de a vorbi. In anul 1742, o stu-denta Margarete Cuttings, a depus e-xamenul inaintea societati «Rochol's.;de si nu se vedea in gura et nid ourrnä de limbä, vorbea totusl tot atâtde clar ca si cei-l'alti.

Jussieu povesteste despre o fatA els'a näscut fara limba, i când a ajunsin virsta de 17 aril, vorbea asa binein cat niment n'ar fi putut spune cAn'are limbS.

S'ar putea cita o multime de casur!spune Huxley; sunt de ajuns insa acelstea spre a ne convinge cd limba nueste un organ asa de indispensabil pen-tru vorbire &pa cum se crede.

* *

Femeia poate avea genii)?Lombroso neagä aceasta. El atribue

fernel talentul dar nu geniul, afará defoarte rare exceptiuM.

In talent femeia poate sa egaleze saüchiar sa intreacä pe barbat. Ea exce-leazal in arta dramatica. De rate or!,cand e vorba nu de a crea ci de aplicasail de a asimila ideile altora sad de a i-mita, femeia e admirabilä. De asemeneacând e vorba de a propaga marele idelstiintifice sail sociale. Dar indata insAce femeia tinde a deveni superioarl, ease apropie de barbat. Aproape toatefemeile eminente in literatura, spune Lom-broso, a avut ceva masculin nu numaiin operile lor dar chiar in fisionomiagesturile lor,

Si citeaza urmatoarele exemple :Georges Sand avea voce de Lärbat si

purta cu placere haine barbátesci; D-nade Stael avea figura bärbäteasca.. A-proape toate femeile geniale din Ame-rica si din Anglia care ail devenit celebrein ultimul timp avea infat sare barba-teased.

In genere, aproape toate femeile scri-itoare ad mandibule (maxilarul inferior)de bArbat.

La cele doué tragediane, Sarah Bern-hardt si Eleonora Duse, Fabintzi aconstatat ca mandibula avea chiar formamid säbil incovoiate (recurbate).

Adáugam ca toate ad un scris barba-tesc i sufera de anomalil nervoase.

Se poate zice deci, cd atund când fe-meia are genii'', nu mat este femee, cibärbat. Tr.du, tie de G, GERARD

4 POPULARA

-Tristal

Si-1

trii

sa'si

43'30.

--

-

s'ati

(1.1..

si

si

a's1

BrAila.

ti,

Ao.

?

:

I

FOAIA POPULARA

0 swan', de gimnastieä, in Congo.sail cum sunt ntilizate animalele In pustin

UN SFAT PE SEPTAMANA

Mijloc spre pastra struguriT. -D.Rossignol, presedir tele societate horticole

botanice din [felt, a informat pe mi-nistrul agricultureT ca a terminat o expert-enta practica demonstrand ca e lesne aconserva strugurT In stare proaspata, un timpoare-care. Acest precede'', a Carla analisaiat'o, pare at trebue sa ffi apticabil la taletract ele

In momentul culesuluT viilor de acumun an struguril goardan recoltatl, pe butu-rue iar nu cultivatI In bolte, ail fost departIntr'o lada pe un strat de baligar pulveru-lent, apol acoperitT, cu un alt strat de ba-ligar ; cincT straturl de strugurT si de piafde baliga fost ast-fel dispuse succesiv.Acest baligar f3rovenea din pleava baliga-rule' din grajdurT, sfarImat si trecut prinsita. Lada a stat Intr'o camera nelocuitil ex-pusá la frigul care a bantuit In iarna tre-cue' ma! ales de la 20 [Alfa la '26 Decem-bre. Cand s'a desfacut lada, strugurii erail%tee:stare perfecta de conservare, bóbeleavend volumul ludoit de cat cele censer-vate pe pelicioare, pieliva intinsá, Cara niclo zbireitura ; membrii societa0 horticole sibotanice din Melon aa putut constata ciistruguriT pastrasera un gust excelent.

IUBIREA....

lubirea : o scintee,0 mreajd de femee,Un punct mic din destinAmar... divin !

0 clipä de pleicere,Un Anbet, o Were,.Nimic, e pe urma,

nimie, nic urmá.DENHTRESCU-DELADEM.

4.1*

CUGETABI DIN SCHOPENHAUER

«Niel sd iubesti nicl sa urdsti» estejurntate din intelepciunea omeneasca ;

sd nu spill nimic i sa nu crezi nimic»cea WO. jumátate. Dar cu ce pläcerese intoarce spatele unei lumi care cereo ast-fel de intelepciune ?

* *

Bunátatea inimei consistä inteo corn-pätimire profundl universald, pentru totce e insufletit, dar rnal intâiú pentrucm, cdci pe rnäsurd ce inteligenta cres-te, destoinicia de a suferi se märestein aceiasi proportiune.

*

Regil i servitorif nu sunt numiti decât cu nurnele ' lor de botez, iatä celecloud capete ale societätei.

** *

Se poate intâmpla ca sd regretdmmoartea inimicilor si a adversarilor nos-tril, chiar dupd fmulti an!, aproape atâtca aceea a amicilor no$riî, -asta atuncicând vedem cd el lipsesc de a fi mar-tor! la strälucitele noastre succese.

* *

Credinta i stiinta nu pot de loc sä

trdiascd in armonie in acelasl spir<nicIcat lupul si oaia in aceiasl pajiste :stiinta e lupul care amenintá sd Indnânce oaii. ,Trad.de:S din OLTENIA

GOSPODARIE

- Pentru Doamne -

Witt incepe, acum pe vreme de toarnnä,palavrele mele asupra gospodäriei; fleacla prima vedere baza cdsniciel si a vietei,filosofând mai Inuit.

Intr'o gospoddrie bine chibzuit, bugetule lucru de cdpetenie.

0 gospodinä care vrea s fie scutitä desurprinderi nepläcute, trebue sit evaluezecat se poate mai esact veniturile de careva dispoza in cursul anului ; alturi cuaceasta, este datoare sä evalueze i cheltuie-lele, fäcând neapärat i partea neprevé-zutului, precurn boll si altele. E lucruaproape de mintea omului cd cheltueleletrebuesc mrginite dupd venituri, i gos-podinele intelepte vor eduta negresit ea säle Merida i un escedent. Un prisos incash nici o (lath' nu stried, pentru ca multenevoi se pot ivi.

Aid yetí intreba insä cum poate ajungecine-va sit apretieze, mdcar pe aproape,cheltuelele gospodäriei sale ?

Lucrul nu e asa de gred. 0 femee maiin Manta, chiar dacd n'a avut obicei sri

facd bugetul, are destuld esperientá easd stie de mai nainte, in linii generale, ceare sd cheltueascd peste an. Cât pentrufemeile tinere, care se gdsesc la inceputulcarierei lor de gospodine, ele n'ad de cat

alcátueascd un catastif, un registrude intrdri si eiri, i sd insemne zi cu zice ineaseazd i ce cheltuesc, specificändanume fie-care cheltuiald; de pildä :5 Octwnbre - cutare lucru - Walla lel.

Insemnând ast-fel tot ce 'cumpárk lasfärsitul anului vor avea o vedere gene-rald asupra cheltuelilor, i Inca' dupd ano-timpuri ; del i cheltuelele variazdcu sezonul i chiar cu luna : In unele maimult, In altele mal putin.

Gospodina care urmeazd asa, care's! fie-seazd adica budgetul, nu poate rilmâneanici o data descoperitcl, cum se zice intermeni financiari.

bugetul mai are si un alt mare fo-los : el intdrestelinistea case!.

De ate ori, când cere nevasta parale,nu capátd de la sotul el acest rdspuns :

-D'apol ti-am dat i mai de und-zi ogroazd de ban!! Ce, sunt milionar ed ?

dacd nevasta e ce-va mai nervoasd,scena e gata i dispositiunea e stricatäpentru toatá ziva.

Cu bugetu, aceste mid furtuni casnice,sunt inldturate. Onorabilul barbatel nupoate zice nici care, in fata actelor ofi-ciale. Réspunsul e gata :

dat atâta, am cheltuit ;dataanume....

lucrurilé nici nu ajung pânä aci : so-tul stie eh are sri dea cutare mime pen-tru trebuintele easel i trebue sd se ese-cute.

Acesta e primullmed sfat.pe urma. COA NA:LEA NCA.»

N o st algieMalt mi-ar place sei fiu singur8i in jurul met pustiä,Un pustiä inchis i negru,Semäneind a un

De nescgiul suferintel8i de dragoste constreins,Te-ag avea mereü in nzinteOh, m'ag satura de plans. . .

NICOLIE

LA LUNA

Al ape! ropot se aude ; de drumullarg si lung al neinchipuirei aceiasl lungtrece.... aceleasl vrerni, aceleasl clipe....

Sub talpa case! un greer striga : za-darnic, ce a fost odatä nu va mai fi ; i tara§1acelea§1 clipe ne par mere' trecute.....

Dirt prag privesc luna aproape, a-proape de apus ; iar virful nucului dinfata mice! mele chiliute vrea sá mi-oascundl, totusl niste raze duld i bine-facgoare, de sus privesc la mine, dinprag et la ele, i cat sunt de blânde !nu se sfiesc de loc de a nu pltrundeIn chilia mea pustie ascunsá sub ceapoall de nuc, chilia mea prietena cusinguraatea.

Pe lângä mine motanul lene§ imi tinede urât. I-am zis : torsul ;» darmi-a rAspuns : tlasa-ti dorul

Luna trece, in noaptea lini§tif aparastrii. NICOLA! IIELINTE

4.70`

a

*

sd'si

luni

*i

*i

mai

HRI5TEr1C11.

dasa-ti

"

ad

.Nimic,

-

i

I»

5

'

si

--

na

*

*

'Al

$i,

Ai

eco

FOATA POPULARA

EXPOSITIA VITICOL A

Din initiativa d-lui Nicoleanu, inteli-gentul sef al serviciulul de viticulturade la Ministerul de Domenil, s'a organi-zat in anul acesta, la Ministerul de Do-menii, prima exposi(ie viticolä, in cares'ail expus 437 varietati de strugurl dintoate continentele.

In aceste momente de criza prin caretree podgoriile noastre, batute de fla-gelul filoxerel, Expositia e bine-venita,cacl ea e un stimulent spre a se cautaremediul maladiel ce bântue vide, careformail odinioara o bogatie de primulrang al trel românesti.

Ca strugurl de masa se remarca va-rietatile : Drodelabi, din Egipt; Napo-leon White, din Anglia; Teneron GrosGuillaume, Muscate d'Alexandrie, dinFranta ; Aneb Turchi, din Arabia : Ca la-bry, din Italia ; Kanah, din Alganistan;precum si multe alte varietati originaredin Turcia, Grecia, Italia, Spania, Un-garia, etc.

Apol vin strugurii indigent, din earla expus

Pepinierile Istrita si Pietroasa, 26 va-rietäti ; pepiniera Cotnari, 9 varietati im-portante; pepiniera Strehaia din Mehe-ding, 5 varietati ; pepiniera Leordenidin Muscel, 2 varietati.

Top' strugurii earl figureaza in expo-zitie, aü fost produsi de vite altoite, inetate de 2 pan& la 4 ani.

Pepiniera Petroasa de rang Focpni,de curand infiintata, a expus 10 tulpinede vita americana, tulpine mume de unan ; 12 altoi vita romaneasca de o prin-dere admirabila i 8 butasl americani,cu radacina, luati din scolile de vita.Frumusetea .altoilor de vita, romaneascaatrage privirile tuturor.

Tot pepiniera Petroasa are la Expc-zitie si mal multi bostani obtinuti dinsaminta americana si a caror greutatee de 105 pana la 125 kgr. unul.

Pepiniera Strehaia a expus 12 vitealtoite, scOse din seal si mai multi pomialtoiti apartinand la diferite speciiavAnd etatea 1-3 ani. Meril si perilsunt altoiti pe padureti i sunt cat sepoate de vigurosi.

De asemenea, d. I Braescu, proprie-tar la Valea-Calugäreasca in Prahova, aexpus mai multe varietati indigene, foartefrumoase, din via d-sale, reconstituitacu vite americane din pepinierile Sta-tului.

In general, expozitia aceasta e loartefrumoasa si cu atat mai interesanta, cucat nu elan produs struguri mat de locin podgoriile noastre. Ea ne poate damsura, mai bine ca ori-ce, de ce sepoate produce in podgorii prin mijloacerationale de cultura. a.

incoloarea

strada Dot), otesel No. 16pe:De mchinat de Albastru, orechede case, singure in curt& compuse din

4 camere de stapein, un antrea, bucatarie,pimnita, etc Chirie anuala, de ocazie, 750la. A se adresa la proprietard. d-naCalea CalaraOlor, 96.

J. H. ROSNY

0 DRAGOSTE ACUM 20,000 DE ANI

V.

Vamireh.Intins in fundul mice! bärci, Vamireh

isi inchidea cu maim. rana. Sänge inche-gat o acoperea. In starea aceasta asteptade o orä reactiunea favorabild pentru aputea ajunge la tärm, cdci perderea sân-gelui 1'1 aruncase inteun fel de lesin foartedulce, in care perceptiunea netedd a cor-pului lui îi scdpa.

Apoi criza trecu. Cu frigurile durerelfortele îi revenird. Pzanul îi putu ducebarca pand la farm, putu sd se coboaresd culeaga foile balsamice si resina tre-buitoare pansamentului. Mai inthiti isispälä rana cu apä multd, pe urind îi lipimarginele, puse de-asupra foile unse curesind i pe de-asupra o fâsie de pele.

Vamireh simti o mare usurare ; nell-pe care ori-ce durere o poarth in

sine, dispdru. Ii astimpärd setea si foameasi plecá in cdutarea lemnului necesar fa-bricärel altor arme. Cum nerd, îi venitentatiunea de a avea un arc si sägeti eaorientalii. Vamireh desrädäcind un pomisor,si apoi trecu ceasuri lungi a rdzui lem-nul pentru a'l subtia servindu-se pe rindde foc si de silex.

Soarele se cobori inainte de a fi termi-nat i recunoscu cá Tar trebui eel putindouä zile faro sä socoteascä ascutitul sd-getilor. Asa, cäutând cel mai bun loc detrecut noaptea, isi fägddui a sfirsi maiintâiü lancea, sägetile i bâta, pentru a figata la ori-ce atac, de alt-fel improbabil.Orientalii cu cei doui morti, ránitii dintrecare si seful, nu se gändeat sä deschiddostilitätile. Se (human sd'si regäseascä ste-pele ducând cu ei pe tinéra fatä. Vamirehsurise la gândul ca.' nu luat-o pentrutot-d'a-una i adormi tirziú, infrigurat destratagemele pe

lacare deja

desteptarele combina.

A doua zi, se simti eelAbia se putu tiri pand la rib., uncle adormiimediat dupd ce bu, cu riscul de a fi sfi-siat de fiare. Soarele ajunsese ,in Zenithcând îi veni in fire. Bu din not. Capulîi ardea, vinele ii palpitaü, gindul îi eraareoit.

Intelese cä ziva îi era perdutd, se re-semnä si se imam in luntrea lui, längdmalul riului. Trecu o zi intreagd de fri-guri. Dimineata urmätoare, calmul veni,somnul îl reconfortase i, pe la sfertulzilei Vamireh se sculd de foame.

Ii examind pansamentul. Durerile in-censer& ; capul îi era liber. Vamireh plecdin cdutarea liranel, armat de singurelecloud arme care VI mai rämäseserd, o lance

oCu apetitul satisfäcut, o mare intristare

îl cuprinse. Elem îi lipsi. 0 mean. Inuitmai pretioasd, cu ochii ei bruni, cu aerulel sperios si drag in acelasi timp. Ii a-duse aminte de peripetiile luptel in careea nu'l päräsise. Privirea lui o cäutä printot imprej urul. Striga numele fetel, gindistäruitor la mijloacele de a o recuceri.

Armat cu un silex cu dinti subtiri deferestrdh, se puse iardsi la lucru pentru

fabrica arme. Friguri îl cuprinserddin not. In täcere i neputând dormi, simtio dorintä neinfrintä pentru o expeditie încare ar cduta sa recunoascd urmele räpi-torilor lui Elem. Se urea' In luntre 0 co-bori riul.

Noaptea îl ascundea in intunericul el.Câte-va lovituri de lopatd îl apropiard delocul malului unde se luptase in protivaOrientalilor, i apoi se lose dus de curent,ascunziindu-se in fundul luntrei pentru caaceasta sä pard un trunchiti de arbore. In-tr'un tîrziú descoperi o ridicaturd de petrecare ardtail mormintele celor cázuti in

luptd, i o orá mai tîrzi, flacärile unuimic rug îi denuntá existenta pe acolo adusmanilor.

Multá vreme, Vamireh observd. Elerntrebuia sd fie culcatä dincolo de foc. Unluptätor veghea, ridicându'si din timp intimp mânile dare cer ca sä nu adoarmd.Flacärile proecta miscarea aceasta in umbregigantice dincolo de fluvi. Pzanul îistrinse in mând bâta, mdsurând eventua-litatea until atac, frigurile i slábiciunealui fácându'l a fi indrdznet.

0 drama miscä sufletul lui Vemireh. Indosul focului, cu fata luminatá, Elern a-l:am. A ! sá o ia, sá o rrapeased tar ca odi-antral Dar la sfortarea interioard, îisimti rana edit inchisä, bratul neputincios.Cite-va zile mai tirziú ii va recdplitaMate energia. In asteptare putea urma cer-cetarea i alege ceasul. ',Asa din mind bita,luä lopata i inainte de a se intoarce laultimul lui culcus, lash" ea curentul sagducä pe eel-l'alt mal. De-acolo vaslä cuprudentä, märindu'si din ce in ce iuteala.

0 ord. trecuse. Luntrea inainta greoiù.In afará de curent avea sä lupte in pro-tiva räddcinilor in care luntrea lui se in-curca, in care lopata i se infunda. Si erasit se hotárascd a regási tärmul, clad unfel de curent printre räddcini il tenth.% Intráinteinsul, i peste foarte scurt timp, na-vigatia redeveni fericitä, i apol curentulfu täiat de odatä de plante acuatice.

In sperantá de a rega.si apele libere,Pzanul inldturd obstacolul i intrá. Noapteainainta, ea o presimtire de zori, ingäl-benea zenitul. Doar soapta frunzisului, ino-tarea vre-unui castor si vecinica rumoarea fluviului era' singurele sgomote ale sin-gurätätei. Totul phrea adincit inteo ceatdsemi-transparentä ; abia duel se zdrea decea-Paltd parte a fluviului linia inegritä apädurei intre undele fluviului si cerul a-burat.

Vainireh se ridicd, o toropeald extra-or-dinard It ingreuia, Il trägea la somn. Segräbi sd's1 ¡diseased culcusul si másurddistanta. Ii 'Area considerabila, cu atâtmai mult cu eat vegetatia se indesea dince in ce mai Inuit. La un moment gândisit doarmä in luntre ; dar ar fi fost destulo miscare pentru ca sä o rdstoarne i rananu ii permitea gestul larg al inotului. Re-semnat se indreptd spre tärm, ajutându-secu lopata

,insängerandu'si manile de foile

täetoare, trägand, impingänd usoara lun-tre, foarte obosit, foarte nervos, cu haltelungi.

Ziva venea, totul pdru palid : apele, ce-pädurea. Largul fluvi esia dintr'un

orizont de ceatd si se perdea in ceatd.Ajunse la culcus. Ii luä luntrea in spi-

nare, intrá in pädure, îi cheltui ultimavigoare pentru a aduna ramuri groase cuearl' sd'si intäreascd culcusul. Toropealamal puternicä 1'1 dobori i pe când incercasä se aseze, edzu de odatä in Nirvanasomnului.

Patru ceasuri dupe revärsatul zorilor,Vamireh esi din lunga lui toropealä forti-ficat ea de o bae in rift, pe o zi de cál-durd. aprinsd.

(SfAr5itul. in No. viitor).

SA. MAI RIDER....

Era o data un om atat de uscat incât daca 'I gäureaf cu burghiul curgeapraf din el.

Intr'un ora. din America era-CI douésurorl gemene carT semAnati atât de multin cat fie-care din ele nu stia daca edensa sail sora el.

:

.

I"..1;;

.6

rul,

§i

lacsict,

nistea

'hair

t

p

alp

'

FOATA POPULARA 7

0 doamnä scrise amantului el ce-randu-I bani, dar adaoga ca post-scriptum:

«MT-e asa de rusine de cererea pe caretl-o fac n scrisoarea asta in cat am tri-mis dupa factorul postal sä o dea ina-poi, dar servitoarea nu l'a putut ajunge.»

Btirbat andr: «CO Esti astä-zi dedou-zeci i cincl de ani ? Bine, dar a-cum un an, inainte d'a te lua, ziceai caesti numai de dou-zeci.

Tindra femee (plictisita). Da, dar amimbatranit mult de cand te-am luat.

Din tara. - Zilele ace-stea ail sosit in aráca oaspeti ai curtei,

--w.* noastre regale, Prin-.». cipii Boris si Andrei

Vladimirovici, PrintulAlfred, fratele principesel Maria Ducele siDucesa de Mainingen sora impáratuluiGermaniel. M. S. Reaele, insotit de augstiisal oaspeti afarede printul Alfred, ailfost la Roman, unde iar asistat la mane-vrele ce se fac in partea de sus a Moldo-vel- I. P. S. S. Mitropolitul Primat Io-sif Gheorghian, a Inavutit literatura bise-

.riceascä cu o mare opera de valoare. InaltPrea Sfiintia Sa a tradus viata «Sfintului_Vasile, archiepiscopul Kesariei Kapadokiel.- D. dr. Minovici, actual director alinstitutului medico-legal, a fost numit me-dic al Teatrului National. D-sa a luatdispositiunea de a se infiinta in chiar lo-calul Teatrului un mic cabinet medico-

'chiruroical prevazut cu o farmacieins&umente necesare, pentru a se pu-

tea veni grabnic in ajutor la ori-ce per-sónil, in casul vre-unui eventual accident.-D-nu Radu Novian, profesor la liceul La-zar s'a intors din o lunga calatorie fäcutilin Anglia, pe care a visitat-o oras cu orasde unde apol a trecut in Islanda. In a-ceastä cälätorie d-sa s'a ocupat cu mersulinstructiunei i in aceasta privinta, va tineo conferinta la societatea geografica ro-mama.

Din strainittate. - Din Cernauti se ve-steste cd alegerile pentru dicta Bucovinei

terminat. Romanii aft reusit sa aibä,ca si anul trecut, 14 representanti in a-

' ceasta dietd, din eel 31 cari o formeazil.In capitala Frantei s'a rspandit svonul,cá Bonapartistii cauta sa obtie de la VictorNapoleon, actualul pretendent la TronulFrantei, abdicarea in favoarea fratelui set"'Ludovic Napoleon, colonel al unui regi-ment de garda imperiala ruseascd, careactualmente se aflä in Italia, spre a usurain chipul acesta restaurarea imperiului.Regele Umbertho, unchiul printului Lu-dovic Napoleon, se zice cá ar da concursulsett. Se mai spune cd ar fi gata manifes-tul pe care Ludovic Napoleon l'ar adresapoporului Francez - Din Constantinopoleni se depeseaza cd situatia in Creta estegrava, cu toata sosirea trupelor celor patruPuteri. La plecarea trupelor turcesti e te-mere de excese intre crestini i musul-mani. Musulmanii sunt foarte agitati. Fa-miliile bogate pleaca la Constantinopole.

Redac(ia i administra(ia sunt des-chise zilnic intre orele.10-12 a. m.

. si 3-5 p. m.

CÂNTECE POPULATE DIN OLTENR

oicica maracine,Mindra, eft cind vin la tine,Tremura murgu sub mine;Mindra, cind plec de la tine,Merge murgu lin fi bine ;Foicica samulastäM'aduce la mine-acasd,Pia capu pa cdpatii,La tine gindesc intii ;

string perina in brat&i Olden la tine-acasa;

Pui mina sa dad de tine,Dad de parefi, vai de mine ;Pui mina sa te gäsesc,Tot de pareri m lovesc !....

Spune, mindrd, ce-al de gind,Ca ea miine plec de vind

te las, mindra, plingind,Din ochi negri lacramind.

ochi si lei crilma0,Ca voi sinteri vinovari,Cd ce vedeti nu lasariSi ce iubiti nu uitafi 1

III

Frunzulita mar salcia,Mindrup de peste rift,Poarta-te mai cilibiü :Lasa poarta descuiatä,sa vin la tin' cite-o data.S'alta frunza bob nautCite mindre 'mi-am avid,Set le string a.,si facc-un tirg ;Cite mindre-am sarutat,Sa le string a,si face-un sat ;

face-un sat mititelSi-a0 Wed cu drag in el.Si iar frunza bob nautbite mindre 'mi-am avut,Pe toate 'mi k-am vinclut ;S'alta verde margäritNumai una 'mi-am oprit,Intr'o margine de sat,Cam cu semne de varsat.

Culese.de D. DRitillICMU ii.T. DRACtikit

$TIINTÁ AMUSANTA

Cum se cla foc za' pezel.- and esitiiarna pe ninsoare, nu uitatl a baga inbuzunar cate-va bucati de canfor: vvor servi sa produceti o mica mistifi-care foarte inocentd, care ar putea sasurprinda pe companionif d-v. de pre-umblare, pe care yeti fi anuntat ma!dinainte ca aveti sa dati foc unel grä-mezi de zapada.

pupa ce aT strins o mica cantitatesi dispus'o kite() gramajiórá conicé,läsati sä cad6. in Virful miculu con-celecâte-va bucati' de canfor In cestiune, pecari culoarea for le va ascunde destul,

cari vor rmane neobservate, afaränumai daca ar fi prea de aproape privite.

Un chibrit aprins pe care il yeti a-propia de cantor, li va aprinde la rindu-i

va arde cu o flacará frumoasa, spremarea mirare a spectatorilor neprevenitf.

JOCURI DISTRACTIVE

Un pdrinte lasä ca mo$enire celor patrucopiil al lul un loc cu 12 pona, afezatl cain planal de maT sus : 8 mid pe de mar-gine i 4 marl la mijloc. Clauza in testa-ment este insd, ca eel patru copil sd impartdlocul in palI perfect egale fi perfect aseme-wea, i sd aibd fie-care cette acelcifl numdrde copacl marl fi micl.

Destegàtorit ne vor trimite figura de maT suscu imparteala gasita de d'an0I, liana fa 8 Oc-tombrie.

Se acorda. 3 premii: cite un velum.*X+

DESLEGA REA ARITMOGRIFULUT No. 297

Aritmogriful a fost ast-fel daslegat : «Cn-far, Leoua, Prada, Gina, Rramd. ToPor,Dromä, Popor, Scula, Polea, Tratá, Dorna,Diana». Literile din -mijloc dedeaaPopularil». '

Ail deslegat exact':D-nele D-reld : Helena Läzärescu,

Loco ; Venus No. II Loco ; Caroliea Ema-noil, Iasi; Clara Daniel, Iasi; Cóna Leatle.a,Loco. Virginia Paulineseu, Craiova ; EmmaB., Galati ; Mariette Camner

LucretiaPiatra N. ;

Stella Penchi, Galati ; Räduleseu;Giurgia. ; Cecilia Tamnentopf, Ghimpatl ;Ermina Vergianu, Baal ; Theodora Pe-trescu, Budesti ; Florica P. Gheorghitt,Ocna ; Clio H. Macri, Josefina Jo-nescu, loco ; Rosetta Flonaa, loco ; ClaraBosnavica, loco ; Marie M Septilic, Coma-nesti ; Elena Popescu, loco ; E -Dr. P Io-nescu, loco ; 0 fatá -Canard pe patul mortii,loco ; Marie Enciulescu. Ginrgia.

D-nfi Teodor Mefistofele ; Nita L Stoi-cescu Facie.; Phebus Apolon R.-Sárat. Va-silo V. Daschevici Loco ; Ion N. Vlad, LocoP. Grinzeanu, Loco ; Paul Danescu, Braila ;.I.. Teodorescu, Stalpu ; Dotir C. Loco ;Teodor M.'Bobeanu Gura Niscov ; Olteancu 24 masele, Craiova ; Bolicescu Cara-=rat ; Lana Ch. D-tru Zimnicea ; MoritzTeitel, Loco ; Gh. lonescu. Buzea; Gh. Mi-hailescu, Iai ; Hriscon Loco ; Max Zucher-mann Loco ; N. Capita, Lipovt ; Haraba-

Pätärlage ; C. Ionescu, Loco ; A Io-nescu, eley guard de genii", Constanta ;Gh. D. Atanasovici diriginte Ceamurlie ;Gh. P. Salvin si E. Patricia, Smulti ; Me-nelas Triandafil Constanta ; Nicusor, Iad ;A. Mazzepa, Bacú ; Teodor MateescuV. Moisiu, Iai ; Radu Stavri, Buza ; EosNuziaveli, Loco; I. Vilche, loco; Un studentdin str. Coltei, Loco ; F. de la Burdirjeni ;Gepangel Loco ; Gh. T. C. Loco ; C. Ma-riescu mecanic dentist, Loco ; StefäneseuTäparesti ; Albert Hussar, Loco ; Jenicá

Cerbea, Loco; Dem. D..StoinescuCraiova ; But. C. R. ; Ilie al lui Ma-tias ; Pseudonim, Loco ; Anton CararnläuBotosani; Bucsineschi blanaru; M. D. Loco;C. I. Dinulescu, Craiova ; Constantin, T.-Masorete. Coco Dumitrescu, Parizianu,

fremiile ati lost castigate de : DloaraClio!) Macri Falcia; Bucsinschi blanaru, Pan-chi si Maria Enciulescu Giurgiü earl suntrugati a ne scrie adresele exacte spre ale trimite premiile.

s'a

atf

a

;

gin,

Branesti;'Praia

micain

$i

II

pIa

Plinge(1,

if

FoahI

i

Moir

-

si

6 fa

6 er

-

.

FOAIA POPULARA

MINISTERUL

Agrioulturel, Industriel, ConterekiluI Dollniilo

PublicrApuneCumpdraitorul mosiel Gologanul sad Lacurile,

din judetul Ramnicu-Sárat, vinduta in basa le-gel pentru insträinarea unor pärtl din bunurileStatulul de la 12 §i 14 Aprilie 1881 si 1884,nefiind urmAtor a rdspunde la termenele pre-vzute de lege sumele datorite ;

Ministerul, in basa legel actuate pentru in-sträinarea bunurilor Statulul, public& licitatiunepentru revinzarea acestel mosil, care se ca tinein ziva de 22 Octombre 1898, orele 10 dimi-neata, in localul prefecturel judetulul Barnnicu-Sgrat,

PRIMARIA COMUNEI BUCURESTIDIRECTIUNEA ADMIN1STRA1IVA

PublióatiuneSe aduce la cnnostinta generall cä, in zitia

de 25, tuna Noembrie 1898, ora 10 m. se vatine la ospelul comunal licitatiune publicä prinoferte inchise, pentru darea in intreprindere aserviciulul prinderel candor vagabonzl i uci-derel lor, ridicarea i transformarea cadavreloranimate si exploatarea lor inclustrialà, pe ter-men de trel anl, cu incepere de la 1 Aprilie189) inainte.

Conditiunile speciale se pot vedea la direc-tiunea administrativd, biuroul licitatiunilor, cuzece zile inainte de ziva licitatiunilor.

Administrap depositului de Vila 0 Cognac

IDEALUL ZORILOR107 - Calea Victoria - 107

Are onoare a face cunoscut onor. publiccal acum cand vinul - aliment principal infie-care casA,- se gäseste cu gred, din causarecoltel compromise a anulul trecut isl per-mite a atrage atentiunea á la deposituleat' de vinuri, din calea Victoriel No. itri,firma Dealul Zorilor", se gäsesc vinurlvechl curate si naturale din viile d-lul C.Cdrlova, car1, cu toad& lipsa de acest -1

nu se vind de cat cu 10 lei decalitru, ga-rantand vechimea, acurateta i naturalitatea,ast-fel cä azI, and mica depositari recurgla Mate mijloacele ca sa poath tine pieptconcurentel, nol asiguram mal mull caand cá putem furnisa diferite vinuri vechi,albe i negre, infundate, precum si cog-nac, rom, taut, liguer i mastic& cu pre-furl moderate.

Comenzile se primese la deposit prin art!postale si se expediazá prompt la domicilid.

AMMIIIIIIIINIMIZBIE191110111111111111EMMIIIIM

MAGASINUL DE IVIANUFACTURA

SCHWEITZER &La Ducipal 'fee

Buourescl, Str. Lipscanl, 66, Bucuresci

Are onóre a instiinta pe stimata saetat din Capital!! eit si din

provincie, eg pentru sesónele de tórnntisi de iarn6 a primit un bogat asorti-ment de mdtásuri, brocheuri negreculori, lainagiuri, catifele, plusuri, pi-cheturi si panzeturl.

Toate In curent cu u:tima cerint5,a model.

Prefurile sunt aldt de convenabile,in cat onorata noastrli clienteld va fipe deplin satisfeicutd.

Echantillosne se trimit dupg.cerere In toatfi. tara .vg

11111105110121111

PLANURI DE CASE, DEVISE, IVIESURATORI

[Manlier de mosif, ParcelAri, EspertiseEsecutä inginerul

-*-IONESCU STELIAN-+-ESPERT AL TRIB. ILFOV

31 bis, STRAD A JUSTITIEI 31 bis,

00 ILA1E1.0 masing de cusut «Singer Adria» de Wind

si de picior, bratul inalt, ornamente in sidef,pledestal elegant,

GI- rt A rr t*se anexeazá la masing., noul aparat brevetatde brodat tesut plus 20 aparate suplimen-tare, precum: de tivit, de incretit, de sutasat,pentru cerculete etc

LEONIDA PIORKOWSKY Adria"Bucure§11, str. &gall No. I (pieta Teatrulul National)

Cofetaria LA INGER"T. D. CRETULESCU

47. - Strada Carol I. - 47Invingere de concurentii

60 000 kilo dulcefuri lucrate numal cu zalul rcurat

Preturi recluse, ieftin de totDuleeturl fine cu vanilie Lei 1 60 kiloRom englezesc 1 GO litruRom Jamaica, bund. 9.40RomRom

ananas gi vanilie. ...... 3 20 n

St. Georges . 4.- »

Rom St. Helena 5 50 n

Pesmeciori lint cu van. p. ceal . 1 GO kiloPesmeti de Brasov 2.- n

Biscuit) cu migdale asorté 3.80 n

Unhurt.: Ananas, Chartreuse, Piperment,Curacao, Benedictine, Vanilie . . . . 8.-

Licher NapoleonAlas Cumel veritabil 2 60Cacao Suv a la vanilie

Mare depozit de SPIRT rafinat ieftinSpirt dublu rafinat . Lel 1.80 litruSpirt de magini. cal. 100 e. 8.--Spirt de lustru gi de vin . 2.-Bachiuri de bune gusturl 1.-Mastieä de Hio veritabild . . . 3.--Tula bätrâna, de 6 ani 1.20

Präpturi proaspete in fie-care zi a 10 bani bucata.Bomboane proaspcte, cele mal fine, lei 3.50 kilo.

Toate marfurile de cofetarie foarte eftine. Pentru d-niicafegil gi comersanfl se fac reduceil din aceste preturirecunoscute de aline.

Rog pe onor. public de a vizita acest magazin gi a seconvinge

Cu MAUI stimä, T. D. CRETULESCU

1,411,1)68,1;. 11)8X)1-111)1,1!)..1.))!1.11,),:.:,:).).1C.1)18:.1)1

CAROL A. FRANCKEBIURO IJ TECHNIC

Biuroul : Strada Academiel, No. 47(vi)24-vis de Minist. de Interne)

Depoul: Caleb. Grivita No 81---Materiale de ConstructiuniCiment; var alb gras si hidraulic; grinzI

de fer; pläcI isolatoare de asphalt; tablade ler ondulatk gals anizatä, plumbuitási de zinc; tevl de fer, fontá si plumb.

Instalatiuni de:IncAlzire prin calorifere cu aburl; lu-

mina electricä; fabric! pentru fabricareaberel; fabric' pentru fabricarea calrämizeI;tábalcaril

Masine de ori-ce fel : Masine de Mcutgbiata, morl, turbine, cazane.

Orl-ce tel de masint unelte pentrulucrarea ferulul, lemnulul etc.

Motoare, locomobile, pompe. gatere etc.Mare depod de articole pentru instala-

Owl! de gaz, apA si tot-la-canal.Sabá de expositiune de Mini%

)11

,11,

!41,

t.)).814.1.1.:):18:11,11....1)11.)-1)11

locuit si o buca-rie in curie, se afici de inchiriat in

Calea Mosilor 108, uncle este actual-mente Sectia I a de Poli(ie. Chinkanualci 1000 lei. Se inchiriazd de la Sf.Duntitru. A se adresa proprietaruluid-lui Ighel Deleanu, la redacfia «FoaiaPopularA» str. Doamnei .No. 20, in toatezilele intre 9 - 12 a. m. qi 3-5 p. on.

MODELUL 1898BICYCLETTE ADRIA"

Ultima noutate. cauciuc pneumatic «Meniersros-metalic Gentile duble Angrenaj

Bile duble. Mers usor si rapid.

Lei 350contra Dan! gata, sad lel 400 in rate, contratine' arvune de lel 150, iar restul cäte 50 leilunar.

Cereti albumul ilustrat gratis, la

LEONIDA PIORKOWSKYADRIA"

BucuretI.- 1. Strada Regala, 1.- Bucureati

bum hap!' BM KAMINSKIDung o practica indelungatá in spitalele din

Londra, special& in boale de feme1 i copil.Consultatil: Lunea si Vinerea 2-4 p.Calea Mosilor in Curtea Biserica Olari. 5

CABINET DENTISTICgo

ATELIER DE DINTI ARTIFICIALI

NICOLAE MARIESCUChirurg-dentist de casa 1-a. Diplomat al socials'

dentistice din Paris

Strada Academiel, 37. Calea Victoriel, 74pentru Doamne si Domni-Lectluni oars -de limbele

germand remand ; no, dupe programulconservatorului se predaii in strada Doamnei23, etagiul 1, sail la domiciliut DoamnelorDomnisoarelor doritoare. Progresul se poateconstata in foarld scurtd 'creme, profesoareaavend un metod deosebit.

Preturile moderate. A se adresa personalsari prin scris

E o pläcere de a te rade sad a te tunde laCoaforul Marin lonescu de sub firma :

La Briciul lui Cuza- In strada Academiel sub hotel Union -

Singurul salon in Bucurestl, destul de Inca,pator si cu un personal suficient

Afard de asta eftinätatea abonamentulut estefArá concurentá : 12 rasurl sad tunsurl 4 let,ceea ce face 3 rasurl un led

Uncle mal pul cit orl and se poate gäsi inacel magasin tot felul de parfumeril u articolede toaletä din cele Trial veritabile i cu preturimoderate.

La Briciul lui Cuza- In strada Academe! sub hotel Union -

Tipografia GUTENBERG, Joseph Göbl, Strada Manuel, 20. (Biserica Kalinderu). - Bueuresci

clientelg,

r

3.80

.

.

schim-bdior.

on.

P

.

i

Yri

A

rd.;-(.1

WOa

t.)

1:kmaso

'76

i

. .

.

a

r..r.

:31

:

i

;s

, I

i

ori-

CLotBM --

si

I

.

. . . . .. . .

1

. ....... . .

- -

1

1