BIBLIA SAU

SFÂNTA SCRIPTURĂ

A

VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT

Traducere de ieromonahul

Dumitru Cornilescu

1921 A.D.

Ediţia revizuită autorizată

Societatea Biblică Română

2014

Traducerenouă

VECHIUL TESTAMENT

Nr. cap. Nr. pag.

Geneza (Facerea)........ .........................................................................50 1Exodul (Ieşirea)....................................................................................40 59Leviticul ...............................................................................................27 107Numeri .................................................................................................36 142Deuteronomul (A doua Lege) ..............................................................34 190Iosua ....................................................................................................24 233Judecătorii ............................................................................................21 260Rut..........................................................................................................4 287Cartea întâi a lui Samuel ......................................................................31 290A doua carte a lui Samuel ....................................................................24 325Cartea întâi a împăraţilor (1 Regi) ......................................................22 354A doua carte a împăraţilor (2 Regi) .....................................................25 388Cartea întâi a Cronicilor ......................................................................29 420A doua carte a Cronicilor ....................................................................36 451Ezra ......................................................................................................10 487Neemia .................................................................................................13 497Estera....................................................................................................10 513Iov ........................................................................................................42 521Psalmii................................................................................................150 554Pildele sau Proverbele lui Solomon ....................................................31 639Eclesiastul ........................................................................................... 12 669Cântarea cântărilor ................................................................................8 677Isaia ......................................................................................................66 682Ieremia .................................................................................................52 736Plângerile lui Ieremia ............................................................................5 797Ezechiel................................................................................................48 803Daniel ..................................................................................................12 857Osea .....................................................................................................14 874Ioel .........................................................................................................3 882Amos ......................................................................................................9 885Obadia ....................................................................................................1 892Iona .......................................................................................................4 893Mica .......................................................................................................7 895Naum......................................................................................................3 899Habacuc..................................................................................................3 901Ţefania ...................................................................................................3 904Hagai ......................................................................................................2 906Zaharia .................................................................................................14 908Maleahi .................................................................................................4 917

NOUL TESTAMENT

Nr. cap. Nr. pag.

Evanghelia după Matei .......................................................................28 923Evanghelia după Marcu .......................................................................16 961Evanghelia după Luca .........................................................................24 984Evanghelia după Ioan ...................................................................... 21 1025Faptele Apostolilor .............................................................................28 1055Epistola lui Pavel către Romani ..........................................................16 1093Epistola întâi a lui Pavel către Corinteni ............................................16 1111Epistola a doua a lui Pavel către Corinteni..........................................13 1128Epistola lui Pavel către Galateni............................................................6 1139Epistola lui Pavel către Efeseni .............................................................6 1144Epistola lui Pavel către Filipeni ............................................................4 1150Epistola lui Pavel către Coloseni .......................................................... 4 1154Epistola întâi a lui Pavel către Tesaloniceni ..........................................5 1158Epistola a doua a lui Pavel către Tesaloniceni.......................................3 1162Epistola întâi a lui Pavel către Timotei .................................................6 1164Epistola a doua a lui Pavel către Timotei ..............................................4 1168Epistola lui Pavel către Tit ....................................................................3 1172Epistola lui Pavel către Filimon ............................................................1 1174Epistola către Evrei..............................................................................13 1174Epistola sobornicească a lui Iacov ........................................................5 1187Epistola întâi sobornicească a lui Petru ................................................5 1191Epistola a doua sobornicească a lui Petru .............................................3 1196Epistola întâi sobornicească a lui Ioan...................................................5 1198Epistola a doua a lui Ioan.......................................................................1 1203Epistola a treia a lui Ioan ......................................................................1 1203Epistola sobornicească a lui Iuda ..........................................................1 1204Apocalipsa lui Ioan ..............................................................................22 1205

VECHIUL

TESTAMENT

Facerea lumii

11. La început*, Dumnezeu¹ a făcut²**cerurile şi pământul.*Ioan 1.1,2. Evr. 1.10. **Ps. 8.3; 33.6; 89.11,12; 102.25; 136.5;

146.6. Isa. 44.24. Ier. 10.12; 51.15. Zah. 12.1. Fapt. 14.15;

17.24. Col. 1.16,17. Evr. 11.3. Apoc. 4.11; 10.6.

Lumina

2. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adân-cului de ape era întuneric şi* Duhul lui Dum-nezeu Se mişca pe deasupra apelor.

*Ps. 33.6. Isa. 40.13,14.

3. Dumnezeu* a zis: „Să fie** lumină!” Şi afost lumină. *Ps. 33.9. **2 Cor. 4.6.4. Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şiDumnezeu a despărţit lumina de întuneric.5. Dumnezeu a numit lumina zi*, iar întune-ricul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară şiapoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziuaîntâi³. *Ps. 74.16; 104.20.

Cerul

6. Dumnezeu a zis: „Să fie* o întindere întreape, şi ea să despartă apele de ape.”

*Iov 37.18. Ps. 136.5. Ier. 10.12; 51.15.

7. Şi Dumnezeu a făcut întinderea şi ea a des-părţit* apele care sunt dedesubtul întinderii,de apele care sunt deasupra** întinderii. Şiaşa a fost. *Prov. 8.28. **Ps. 148.4.8. Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, afost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceastaa fost ziua a doua.

Pământul

9. Dumnezeu a zis: „Să* se strângă la un locapele care sunt dedesubtul cerului şi să searate uscatul!” Şi aşa a fost.

1.Lit.(ebr.): Elohim = Dumnezeu, Dumnezeirea, pl. lui Eloah (Cel

Suprem); 2.Sau: a creat (din nimic); 3.Sau: o zi;

*Iov 26. 10; 38.8. Ps. 33.7; 95.5; 104.9; 136.6. Prov. 8.29. Ier.

5.22. 2 Pet. 3.5.

10. Dumnezeu a numit uscatul pă mânt, iarstrângerea de ape a numit-o mări. Dumnezeua văzut că lucrul acesta era bun.11. Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea* pământulverdeaţă¹, iarbă cu sămânţă, pomi roditori**,care să facă rod după felul lor şi care să aibăîn ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost.

*Evr. 6.7. **Luca 6.44.

12. Pământul a dat verdeaţă¹, iarbă cu sămân-ţă după felul ei şi pomi care fac rod şi care îşiau sămânţa în ei, după felul lor. Dumnezeu avăzut că lucrul acesta era bun.13. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimi-neaţă: aceasta a fost ziua a treia.

Soarele, luna şi stelele

14. Dumnezeu a zis: „Să fie nişte lumină-tori²* în întinderea cerului, ca să despartăziua de noapte; ei să fie nişte semne** care săarate vremurile³, zilele şi anii;

*Deut. 4.19. Ps. 74.16; 136.7. **Ps. 74.17; 104.19.

15. şi să slujească de luminători în întindereacerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa afost.16. Dumnezeu* a făcut cei doi mari lumină-tori, şi anume: luminătorul cel mai mare ca săstăpânească ziua, şi** luminătorul cel maimic ca să stăpâ nească noaptea; a făcut şi †stelele.

*Ps. 136.7-9; 148.3,5. **Ps. 8.3. † Iov 38.7.

17. Dumnezeu i-a aşezat4 în întinderea ceru-lui ca să lumineze pământul,18. să stăpânească* ziua şi noaptea şi să des-partă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzutcă lucrul acesta era bun.

*Ier. 31.35.

1.Sau: vegetaţie; 2.Lit.(ebr.): purtători de lumină;

3.Sau: anotimpurile; 4.Lit.(ebr.): i-a dat;

VECHIUL TESTAMENTGENEZA (FACEREA)

SAU ÎNTÂIA CARTE A LUI MOISE

VREMURILE STRĂVECHIDE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM

(Capitolele 1-11.9.)

19. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimi-neaţă: aceasta a fost ziua a patra.

Vieţuitoarele mării

20. Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de vie-ţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământu-lui pe întinderea cerului.”21. Dumnezeu* a făcut peştii cei mari şi toatevieţuitoarele care se mişcă şi de care mişunăapele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăreînaripată după felul ei. Dumnezeu a văzut căerau bune. *Cap. 6.20; 7.14; 8.19. PS. 104.26.22. Dumnezeu le-a binecuvântat şi a zis:„Creşteţi*, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mări-lor; să se înmulţească şi păsările pe pământ.”

*Cap. 8.17.

23. Astfel a fost o seară şi apoi a fost o dimi-neaţă: aceasta a fost ziua a cincea.

Vieţuitoarele pământului

24. Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţui-toare după felul lor, vite, târâtoare şi fiare¹ alepământului, după felul lor.” Şi aşa a fost.25. Dumnezeu a făcut fiarele¹ pămân tuluidupă felul lor, vitele după felul lor şi toatetârâtoarele pământului după felul lor. Dum-nezeu a văzut că erau bune.26. Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem* om²după chipul Nostru, după asemănarea Noas-tră; el să stăpânească** peste peştii mării,peste păsările cerului, peste vite, peste totpământul şi peste toate târâtoarele care semişcă pe pământ.”

*Cap. 5.1; 9.6. Ps. 100.3. Ecl. 7.29. Fapt. 17.26,28,29. 1 Cor.

11.7. Efes. 4.24. Col. 3.10. Iac. 3.9. **Cap. 9.2. Ps. 8.6.

27. Dumnezeu a creat pe om după* chipulSău, l-a creat după chipul lui Dumnezeu;parte bărbătească** şi parte femeiască i-acreat.

*1 Cor. 11.7. **Cap. 5.2. Mal. 2.15. Mat. 19.4. Marc. 10.6.

28. Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeule-a zis: „Creşteţi*, înmul ţiţi-vă, umpleţi pă-mântul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştiimării, peste păsările cerului şi peste orice vie-ţui toare care se mişcă pe pământ.”

*Cap. 9.1,7. Lev. 26.9. Ps. 127.3; 128.3,4.

29. Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat oriceiarbă care face sămânţă şi care este pe faţaîntregului pământ şi orice pom care are în elrod cu sămânţă: aceasta să fie hrana* voastră.

*Cap. 9.3. Iov 36.31. Ps. 104.14,15; 136.25; 146.7. Fapt. 14.17.

1.Sau: animale (peste tot în text); 2.Sau: oameni, omenire;

30. Iar tuturor* fiarelor pământului, tuturorpăsărilor** cerului şi tuturor vietăţilor care semişcă pe pământ, care au în ele o suflare deviaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.” Şiaşa a fost. *Ps. 145.15,16; 147.9. **Iov 38.41.31. Dumnezeu S-a uitat* la tot ce făcuse; şiiată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară,şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziuaa şasea. *Ps. 104.24. 1 Tim. 4.4.

Ziua de odihnă

21. Astfel au fost sfârşite cerurile şi pămân-tul şi toată* oştirea lor. *Ps. 33.6.2. În ziua* a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşitlucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care ofăcuse. *Exod 20.11; 31.17. Deut. 5.14. Evr. 4.4.3. Dumnezeu a binecuvântat* ziua a şaptea şia sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odih-nit de toată lucrarea Lui pe care a creat-o şi afăcut-o¹. *Neem. 9.14. Isa. 58.13.

Facerea omului

4. Iată* istoria cerurilor şi a pământului, cândau fost create. *Cap. 1.1. Ps. 90.1,2.5. În ziua când a creat Domnul Dumnezeu unpământ şi ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel* de câmp şi nici o iarbă de pecâmp nu încolţea încă: fiindcă DomnulDumnezeu nu dăduse încă ploaie** pepământ şi nu era nici un om care să lucreze †pământul,

*Cap. 1.12. Ps. 104.14. **Iov 38.26-28. † Cap. 3.23.

6. ci un abur se ridica de pe pământ şi udatoată faţa pământului.7. Domnul Dumnezeu l-a întocmit² pe om dinţărâna* pământului, i-a** suflat în nări † su-flare de viaţă şi omul a devenit †† astfel unsuflet viu³.

*Cap. 3.19,23. Ps. 103.14. Ecl. 12.7. Isa. 64.8. 1 Cor. 15.47.

**Iov 33.4. Fapt. 17.25. † Cap. 7.22. Isa. 2.22. †† 1 Cor. 15.45.

Raiul

8. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădi-nă4* în Eden**, spre răsărit †; şi l-a pus ††acolo pe omul pe care-l întocmise.

*Cap. 13.10. Isa. 51.3. Ezec. 28.13. Ioel 2.3. **Cap. 3.24. †

Cap. 4.16. 2 Împ. 19.12. Ezec. 27.23. †† Vers. 15.

9. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară dinpământ tot felul* de pomi, plăcuţi la vedere şibuni de mâncat şi pomul** vieţii în mijloculgrădinii, şi pomul † cunoştinţei binelui şi rău-1.Sau: a conceput-o și a realizat-o; 2.Sau: modelat (ca olarul); 3.O-

mul nu este doar o fiinţă vie, ci trup cu suflet nemuritor; 4.Lit.: gan;

2 GENEZA (FACEREA) 1, 2.

lui.*Ezec. 31.8. **Cap. 3.22. Prov. 3.18; 11.30. Apoc. 2.7; 22.2,14.

† Vers. 17.

10. Un râu ieşea din Eden şi uda grădina; şi deacolo se împărţea şi se făcea patru braţe.11. Numele celui dintâi este Pison; el încon-joară toată* ţara Havila, unde se găseşte aur.. *Cap. 25.18.

12. Aurul din ţara aceasta este bun; acolo segăseşte şi bdeliu¹* şi piatră de onix.

*Num. 11.7.

13. Numele râului al doilea este Ghihon; elînconjoară toată ţara Cuş.14. Numele celui de al treilea este* Hidechel²:el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu es-te Eufratul.

*Dan. 10.4.

15. Domnul Dumnezeu a luat pe om³ şi l-aaşezat* în grădina Edenului, ca s-o lucreze şis-o păzească. *Vers. 8.16. Domnul Dumnezeu a dat omului poruncaaceasta: „Poţi să mănânci după plăcere dinorice pom din gră dină;17. dar* din pomul cunoştinţei binelui şi rău-lui să** nu mănânci, căci în ziua în care veimânca din el vei muri † negreşit.”

*Vers. 9. **Cap. 3.1,3,11,17. † Cap. 3.3,19. Rom. 6.23. 1 Cor.

15.56. Iac. 1.15. 1 Ioan 5.16.

Facerea femeii

18. Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine caomul să fie singur; am* să-i fac un ajutor4 po-trivit pentru el.”

*Cap. 3.12. 1 Cor. 11.9. 1 Tim. 2.13.

19. Domnul Dumnezeu* a făcut din pământtoate fiarele câmpului şi toate păsările cerului;şi le-a adus** la om, ca să vadă cum are să lenumească; şi orice nume pe care-l dădea omulfiecărei vieţuitoare, acela-i era nu mele.

*Cap. 1.20,24. **Cap. 6.20. Ps. 8.6.

20. Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsă-rilor cerului şi tuturor vieţuitoarelor câmpu-lui; dar pentru om nu s-a găsit nici un ajutorcare să i se potrivească.21. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis unsomn* adânc peste om şi omul a adormit;Domnul Dumnezeu a luat una din coastele luişi a închis carnea la locul ei.

*Cap. 15.12. 1 Sam. 26.12.

22. Din coasta pe care o luase din om, Dom-nul Dumnezeu a făcut5 o femeie şi a adus-ola* om. *Prov. 18.22. Evr. 13.4.23. Şi omul a zis: „Iată, în sfârşit, pe aceea ca-

1.Bdellium: răşină semitransparentă produsă de o plantă din Africa

sub-sahariană; 2.Adică: Tigru; 3.Ebr.: „adam” adică, „de pământ”;

4.Sau: perechea lui, corespondentul, contraponderea; 5.Sau: a zidit;

re este os* din oasele mele şi carne din car-nea mea! Ea se va numi „femeie¹”, pentru căa fost luată din** om.”

*Cap. 29.14. Judc. 9.2. 2 Sam. 5.1; 19.13. Efes. 5.30. **1 Cor.

11.8.

24. De aceea,* va lăsa omul pe tatăl său şi pemama sa şi se va lipi² de nevasta sa şi se vorface un singur trup.

*Cap. 31.15. Ps. 45.10. Mat. 19.5. Marc. 10.7. 1 Cor. 6.16.

Efes. 5.31.

Ispitirea femeii

25. Omul şi nevasta lui erau amândoi* goi şinu le era** ruşine.

*Cap. 3.7,10,11. **Exod 32.25. Isa. 47.3.

31. Şarpele* era mai** şiret decât toate fia-rele câmpului pe care le făcuse DomnulDumnezeu.

El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cuadevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii dingrădină”?”

*Apoc. 12.9; 20.2. **Mat. 10.16. 2 Cor. 11.3.

2. Femeia i-a răspuns şarpelui: „Putem sămâncăm din rodul tuturor pomilor din grădi-nă.3. Dar* despre rodul pomului din mijloculgrădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi dinel şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu mu-riţi.” *Cap. 2.17.4. Atunci şarpele* i-a zis femeii: „Hotărât, cănu veţi muri, *Vers. 13. 2 Cor. 11.3. 1 Tim. 2.14.5. dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţimânca din el, vi* se vor deschide ochii şi veţifi ca Dumnezeu³, cunoscând binele şi răul.”

*Vers. 1. Fapt. 26.18.

6. Femeia a văzut că pomul era bun de mâncatşi plăcut de privit şi că pomul era de dorit casă deschidă cuiva mintea. A luat deci dinrodul lui şi a mâncat*; a dat şi bărbatului ei,care era lângă ea şi bărbatul** a mâncat şi el.

*1 Tim. 2.14. **Vers. 12,17.

Păcatul lui Adam

7. Atunci li s-au deschis* ochii la amândoi; aucunoscut** că erau goi, au cusut laolaltă frun-ze de smochin şi şi-au făcut şorţuri4 din ele.

*Vers. 5. **Cap. 2.25.

8. Atunci au auzit glasul* Domnului Dum-nezeu care umbla prin grădină în răcoareazilei5: şi omul şi nevasta lui s-au ascuns** de

1.În evreieşte femeie (işa) vine de la un cuvânt care înseamnăbărbat (iş). 2.Sau: se va uni cu (lit. spre o singură carne);

3.Sau: veţi fi dumnezei; 4.Sau: cingători; 5.Evreieşte: vântul;

GENEZA (FACEREA) 2, 3. 3

faţa Domnului Dumnezeu printre pomii dingrădină.

*Iov 38.1. **Iov 31.33. Ier. 23.24. Amos 9.3.

9. Dar Domnul Dumnezeu l-a chemat pe omşi i-a zis: „Unde eşti?”10. El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în gră-dină şi mi-a fost frică*, pentru că sunt gol; şim-am ascuns.”

*Cap. 2.25. Exod 3.6. 1 Ioan 3.20.

11. Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-aspus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat dinpomul din care îţi poruncisem să nu mă-nânci?”12. Omul a răspuns: „Femeia* pe care mi-aidat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat dinpom şi am mâncat.”

*Cap. 2.18. Iov 31.33. Prov. 28.13.

13. Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce aifăcut?” Femeia a răs puns: „Şarpele* m-a a-măgit şi am mâncat din pom.”

*Vers. 4. 2 Cor. 11.3. 1 Tim. 2.14.

14. Domnul Dumnezeu a zis şarpelui:„Fiindcă ai făcut lucrul acesta, bles temat eştiîntre toate vitele şi între toate fiarele de pecâmp; în toate zilele vieţii tale să te târăşti pepântece şi să mănânci ţărână*.

*Isa. 65.25. Mica 7.17.

15. Vrăjmăşie* voi pune între tine şi femeie,între sămânţa ta şi sămânţa** ei †. Aceasta ††îţi va zdrobi capul şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”

*Mat. 3.7; 13.38; 23.33. Ioan 8.44. Fapt. 13.10. 1 Ioan 3.8. **Ps.

132.11. Isa. 7.14. Mica 5.3. Mat. 1.23,25. Luca 1.31,34,35. Gal. 4.4.

† Rom. 16.20. Col. 2.15. Evr. 1.14. 1 Ioan 5.5. Apoc. 12.7,17. †† Ps.

48.6. Isa. 13.8; 21.3. Ioan 16.21. 1 Tim. 2.15.

16. Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult sufe-rinţa şi sarcina ta; cu* durere vei naşte copiişi dorinţa** ta se va ţine după bărbatul tău,iar el va stăpâni † peste tine.”

*Cap. 4.7. **1 Cor. 11.3; 14.34. Efes. 5.22-24. 1 Tim. 2.11,12.

Tit 2.5. 1 Pet. 3.1,5,6. † 1 Sam. 15.13.

17. Omului i-a zis: „Fiindcă* ai ascultat deglasul nevestei tale şi ai mâncat** din pomuldespre care † îţi poruncisem: „Să nu mănâncideloc din el”, blestemat †† este acum pămân-tul din cauza ta. Cu multă trudă *† să-ţi scoţihrana din el în toate zilele vieţii tale;

*Vers. 6. **Cap. 2.17. † Ecl. 1.2,3. Isa. 24.5,6. Rom. 8.20. ††

Iov 5.7. Ecl. 2.23. *† Iov 31.40.

18. spini* şi mărăcini să-ţi dea şi să mă-nânci** iarba de pe câmp.

*Ps. 104.14. **Ecl. 1.13. 2 Tes. 3.10.

19. În sudoarea* feţei tale să-ţi mănânci pâi-nea, până te vei întoarce în pământ, căci din

el ai fost luat; căci ţărână** eşti şi în † ţărânăte vei întoarce.”

*Cap. 2.7. **Iov 21.26; 34.15. Ps. 104.29. Ecl. 3.20; 12.7. Rom.

5.12. Evr. 9.27. † Vers. 5. Isa. 19.12; 47.12,13. Ier. 22.23.

20. Adam a pus nevestei sale numele Eva¹:căci ea a fost mama tuturor celor vii.21. Domnul Dumnezeu le-a făcut lui Adam şinevestei lui haine de piele şi i-a îmbrăcat cuele.22. Domnul Dumnezeu a zis: „Iată* că omula ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şirăul. Să-l împiedicăm, dar, acum ca nu cumvasă-şi întindă mâna, să** ia şi din pomul vie-ţii, să mănânce din el şi să trăiască în veci.”

*Cap. 2.9. **Cap. 4.2; 9.20.

23. De aceea, Domnul Dumnezeu l-a izgonitdin grădina² Edenului, ca* să lucreze pămân-tul din care fusese luat.

*Cap. 2.8.

24. Astfel a izgonit El pe Adam; şi la răsări-tul* grădinii Edenului a pus nişte heru-vimi**, care să învârtească o sabie învăpăia-tă, ca să păzească drumul care duce la pomulvieţii. *Ps. 104.4. Evr. 1.7. **Exod 25.18-22. Ezec. 28.11-16.

Cain şi Abel

41. Adam a cunoscut-o³ pe nevasta sa Eva;ea a rămas însărcinată şi a născut pe Cain.Şi a zis: „Am primit un om cu ajutorul Dom-nului!”2. A mai născut şi pe fratele său, Abel. Abelera cioban, iar Cain era plugar*.

*Cap. 3.23; 9.20.

3. După o bucată de vreme, Cain a adusDomnului o jertfă de mâncare din roadele*pământului. *Num. 18.12.4. Abel a adus şi el o jertfă de mâncare dinoile întâi-născute* ale turmei lui şi din grăsi-mea lor. Domnul a privit cu plăcere** spreAbel şi spre jertfa lui;

*Num. 18.17. Prov. 3.9. **Evr. 11.4.

5. dar spre Cain şi spre jertfa lui n-a privit cuplăcere. Cain s-a mâniat foarte tare şi* i s-aposomorât faţa.

*Cap. 31.2.

6. Şi Domnul i-a zis lui Cain: „Pentru ce te-aimâniat şi pentru ce ţi s-a posomorât faţa?7. Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit;dar dacă faci rău, păcatul pândeşte* la uşă;dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâ-neşti.”

1.Lit.(ebr.): Hawa = Viaţă; iar în Septuaginta, lit.(gr.): Zoé;2.Lit.(ebr.): gan; în Sept. lit.(gr.) paradeisos=paradis, rai, pentru a-i

arăta caracterul unic - Eden: cu sens de bucurie, desfătare, impo-sibil de localizat geografic ; 3.Sau: s-a culcat cu;

4 GENEZA (FACEREA) 3, 4.

*Iac. 1.15.

8. Însă Cain a zis fratelui său Abel: „Hai săieşim la câmp.” Dar, pe când erau la câmp,Cain s-a ridicat împotriva fratelui său Abel şil-a omorât*. *Mat. 23.35. 1 Ioan 3.12. Iuda 11.

Pedeapsa lui Cain

9. Domnul a zis lui Cain: „Unde* este frateletău Abel?” El a răspuns: „Nu ştiu**. Sunt eupăzitorul fratelui meu?”

*Ps. 9.12. **Ioan 8.44.

10. Şi Dumnezeu a zis: „Ce ai făcut? Glasul*sângelui fratelui tău strigă din pământ laMine.

*Evr. 12.24. Apoc. 6.10.

11. Acum blestemat eşti tu pe pământul aces-ta, care şi-a deschis gura ca să primească dinmâna ta sângele fratelui tău!12. Când vei lucra pământul, nu-ţi va mai dabogăţia lui. Pribeag şi fugar să fii pe pământ.”13. Cain a zis Domnului: „Pedeapsa mea eprea mare ca să poată fi purtată¹.14. Iată că Tu* mă izgoneşti azi de pe faţa pă-mântului; eu va trebui să mă ascund de faţa**Ta şi să fiu pribeag şi fugar pe pământ; şi ori-cine † mă va găsi, mă va omorî.”

*Iov 15.20-24. **Ps. 51.11. † Cap. 9.6. Num. 35.19,21,27.

15. Domnul i-a zis: „Nicidecum; ci dacă vaomorî cineva pe Cain, Cain să fie răzbunat deşapte* ori.” Şi Domnul a hotărât** un semnpentru Cain, ca oricine îl va găsi să nu-l o-moare. *Ps. 79.12. **Ezec. 9.4,6.16. Apoi, Cain a ieşit* din faţa Dom nului şi alocuit în ţara Nod², la răsărit de Eden.

*2 Împ. 13.23; 24.20. Ier. 23.39; 52.3.

Cain şi urmaşii lui

17. Cain a cunoscut-o pe nevasta sa; ea arămas însărcinată şi l-a născut pe Enoh. El aînceput apoi să zidească o cetate şi i-a pus*acestei cetăţi numele fiului său Enoh.

*Ps. 49.11.

18. Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăllui Mehuiael; Mehuiael a fost tatăl lui Me-tuşael; şi Metuşael a fost tatăl lui Lameh.19. Lameh şi-a luat două neveste: numeleuneia era Ada şi numele celeilalte era Ţila.20. Ada a născut pe Iabal: el a fost tatăl celorce locuiesc în corturi şi păzesc vitele.21. Numele fratelui său era Iubal: el a fost ta-

1.Sau: Nelegiuirea mea este prea mare ca să poată fi iertată;

2.Lit.(ebr.): Fugă, loc. nec. sugerează viaţa nomadă, pribegia;

tăl* tuturor celor ce cântă cu harpa şi cu fluie-rul.

*Rom. 4.11,12.

22. Ţila, de partea ei, a născut şi ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă şide fier. Sora lui Tubal-Cain era Naama.23. Lameh a zis nevestelor sale:„Ada şi Ţila, ascultaţi glasul meu!

Neveste ale lui Lameh, ascultaţi cuvântulmeu!

Am omorât un om pentru rana meași un tânăr pentru vânătăile mele.24. Cain* va fi răzbunat de şapte ori,iar Lameh de şaptezeci şi şapte de ori.”

*Vers. 15.

Naşterea lui Set

25. Adam a cunoscut-o iarăşi pe nevasta sa; eaa născut un fiu şi i-a* pus numele Set¹; „căci”,a zis ea, „Dumnezeu mi-a dat o altă sămânţăîn locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain.”

*Cap. 5.3.

26. Lui Set i s-a născut* şi lui un fiu şi i-a pusnumele Enos. Atunci au început oamenii săcheme** Numele Domnului.

*Cap. 5.6. **1 Împ. 18.24. Ps. 116.17. Ioel 2.32. Ţef. 3.9. 1

Cor. 1.2.

Urmaşii lui Adam prin Set până la Noe

51. Iată cartea* neamurilor² lui Adam.În ziua când l-a creat Dumnezeu pe om,l-a făcut după asemănarea** lui Dumnezeu.

*1 Cron. 1.1. Luca 3.38. **Cap. 1.26. Efes. 4.24. Col. 3.10.

2. I-a creat parte bărbătească* şi parte feme-iască, i-a binecuvântat şi le-a dat numele de„om”, în ziua când au fost făcuţi.

*Cap. 1.27.

3. La vârsta de o sută treizeci de ani, Adam anăscut un fiu după chipul şi asemănarea lui şii-a pus* numele Set.

*Cap. 4.25.

4. După naşterea lui Set, Adam* a trăit optsute de ani; şi a născut** fii şi fiice.

*1 Cron. 1.1, etc. **Cap. 1.28.

5. Toate zilele pe care le-a trăit Adam au fostde nouă sute treizeci de ani; apoi* a murit.

*Cap. 3.19. Evr. 9.27.

6. La vârsta de o sută cinci ani, Set a născut*pe Enos. *Cap. 4.26.7. După naşterea lui Enos, Set a mai trăit optsute şapte ani şi a născut fii şi fiice.8. Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doi-sprezece ani; apoi a murit.

1.Lit.(ebr.): Înlocuit; 2.Sau: cartea urmașilor sau, genealogia (peste tot în text);

GENEZA (FACEREA) 4, 5. 5

9. La vârsta de nouăzeci de ani, Enos l-anăscut pe Cainan.10. După naşterea lui Cainan, Enos a maitrăit opt sute cincisprezece ani şi a născut fiişi fiice.11. Toate zilele lui Enos au fost de nouăsute cinci ani; apoi a murit.12. La vârsta de şaptezeci de ani, Cainan anăscut pe Mahalaleel.13. După naşterea lui Mahalaleel, Cainan amai trăit opt sute patruzeci de ani; şi a năs-cut fii şi fiice.14. Toate zilele lui Cainan au fost de nouăsute zece ani; apoi a murit.15. La vârsta de şaizeci şi cinci de ani,Mahalaleel a născut pe Iared.16. După naşterea lui Iared, Maha laleel amai trăit opt sute treizeci de ani; şi a născutfii şi fiice.17. Toate zilele lui Mahalaleel au fost deopt sute nouăzeci şi cinci de ani; apoi amurit.18. La vârsta de o sută şaizeci şi doi de ani,Iared a născut pe* Enoh.

*Iuda 14,15.

19. După naşterea lui Enoh, Iared a mai trăitopt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.20. Toate zilele lui Iared au fost de nouăsute şaizeci şi doi de ani; apoi a murit.21. La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, Enoha născut pe Metusala.22. După naşterea lui Metusala, Enoh aumblat* cu Dumnezeu trei sute de ani; şi anăscut fii şi fiice.

*Cap. 6.9; 17.1; 24.40. 2 Împ. 20.3. Ps. 16.8; 116.9; 128.1.

Mica 6.8. Mal. 2.6.

23. Toate zilele lui Enoh au fost trei suteşaizeci şi cinci de ani.24. Enoh* a umblat cu Dumnezeu; apoi nua mai fost văzut¹, pentru că l-a luat² Dumne-zeu.

*2 Împ. 2.11. Evr. 11.5.

25. La vârsta de o sută optzeci şi şapte deani, Metusala a născut pe Lameh.26. După naşterea lui Lameh, Me tusala amai trăit şapte sute optzeci şi doi de ani; şia născut fii şi fiice.27. Toate zilele lui Metusala au fost de nouăsute şaizeci şi nouă de ani; apoi a murit.28. La vârsta de o sută optzeci şi doi de ani,Lameh a născut un fiu.

1.Lit: nu a mai fost; 2.Sau: l-a luat cu Sine, l-a strămutat;

29. El i-a pus numele Noe¹, zicând: „Acestane va mângâia pentru osteneala şi truda mâi-nilor noastre, care vin din acest pământ pecare* l-a blestemat Domnul.”

*Cap. 3.17; 4.11.

30. După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăitcinci sute nouăzeci şi cinci de ani; şi a născutfii şi fiice.31. Toate zilele lui Lameh au fost de şaptesute şaptezeci şi şapte de ani; apoi a murit.32. Noe, la vârsta de cinci sute de ani, a năs-cut pe Sem*, Ham şi Iafet**.

*Cap. 6.10. **Cap. 10.21.

Stricăciunea oamenilor

61. Când* au început oamenii să se în-mulţească pe faţa pământului şi li s-aunăscut fete, *Cap. 1.28.2. fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oame-nilor erau frumoase; şi din toate şi-au luat*de neveste pe acelea pe care şi le-au ales.

*Deut. 7.3,4.

3. Atunci Domnul a zis: „Duhul* Meu nu varămâne² pururi în om, căci** şi omul nu estedecât carne păcătoasă: totuşi³, zilele lui vor fide o sută douăzeci de ani.”

*Gal. 5.16,17. 1 Pet. 3.19,20. **Ps. 78.39.

4. Uriaşii erau pe pământ în vremurile aceleaşi chiar şi după ce s-au cunoscut fiii luiDumnezeu cu fetele oamenilor şi le-au născutele copii: aceştia erau vitejii care au fost învechime, oameni cu nume.5. Domnul a văzut că răutatea omului eramare pe pământ şi că toate întocmirile gându-rilor* din inima lui erau îndreptate în fiecarezi numai spre rău. . *Cap. 8.21. Deut. 29.19. Prov. 6.18. Mat. 15.19.

6. I-a părut rău* Domnului că l-a creat pe ompe pământ şi S-a mâhnit** în inima Lui.

*Num. 23.19.1 Sam. 15.11,29. 2 Sam. 24.16. **Isa. 63.10. Mal.

3.6. Efes. 4.30. Iac. 1.17.

7. Şi Domnul a zis: „Am să-l şterg de pe faţapământului pe omul pe care l-am făcut, de laom până la vite, până la târâtoare şi până lapăsările cerului; căci îmi pare rău că i-amfăcut.”

Noe

8. Dar Noe a căpătat* milă înaintea Domnu-lui.

*Cap. 19.19. Exod 33.12,13,16,17. Luca 1.30. Fapt. 7.46.

9. Iată care sunt urmaşii lui Noe.1.Evreiește: Mângâiere; 2.Sau: nu se va lupta sau nu va stăpâni

mereu; 3.Sau: de aceea;

6 GENEZA (FACEREA) 5, 6.

Noe* era un om neprihănit şi fără pată întrecei din vremea lui: Noe** umbla cu Dum-nezeu.

*Cap. 7.1. Ezec. 14.14,20. Rom. 1.17. Evr. 11.7. 2 Pet. 2.5.

**Cap. 5.22.

10. Noe a născut trei fii: Sem*, Ham şi Iafet.*Cap. 5.32.

11. Pământul era stricat* înaintea lui Dum-nezeu, pământul era plin** de violenţă.

*Cap. 7.1; 10.9; 13.13. 2 Cron. 34.27. Luca 1.6. Rom. 2.13; 3.

19. **Ezec. 8.17; 28.16. Hab. 2.8,17.

12. Dumnezeu S-a uitat* spre pământ şi iatăcă pământul era stricat; căci orice făptură îşistricase calea pe pământ.

*Cap. 18.21. Ps. 14.2; 33.13,14; 53.2,3.

13. Atunci Dumnezeu i-a zis lui Noe:„Sfârşitul* oricărei făpturi este hotărât înain-

tea Mea, fiindcă au umplut pă mântul de silni-cie; iată, am** să-i nimicesc împreună cupământul.

*Ier. 51.13. Ezec. 7.2,3,6. Amos 8.2. 1 Pet. 4.7. **Vers. 17.

14. Fă-ţi o corabie din lemn de gofer (chipa-ros), corabia aceasta s-o împarţi în cămăruţeşi s-o tencuieşti cu smoală pe dinăuntru şi pedinafară.15. Iată cum s-o faci: corabia să aibă trei sutede coţi în lungime, cincizeci de coţi în lăţimeşi treizeci de coţi în înălţime.16. Să-i faci corabiei o fereastră¹, sus, lată deun cot; uşa s-o pui în latura corabiei; şi să faciun rând de cămări jos, altul la mijloc şi altulsus.17. Şi iată că Eu* am să fac să vină un potopde ape pe pământ, ca să nimicească orice făp-tură de sub cer care are suflare de viaţă; tot ceeste pe pământ va pieri.

*Vers. 13. Cap. 7.4,21-23. 2 Pet. 2.5.

18. Dar cu tine fac un legământ; să* intri încorabie, tu şi fiii tăi, nevasta ta şi nevestelefiilor tăi împreună cu tine.

*Cap. 7.1,7,13. 1 Pet. 3.20. 2 Pet. 2.5.

19. Din tot ce trăieşte, din orice făptură, să ieiîn corabie câte două* din fiecare soi, ca să leţii vii cu tine: să fie o parte bărbătească şi oparte femeiască. *Cap. 7.8,9,15,16.20. Din păsări după felul lor, din vite după fe-lul lor şi din toate târâtoarele de pe pământdupă felul lor, să vină* la tine înăuntru câtedouă din fiecare fel, ca să le ţii în viaţă.

*Cap. 7.9,15.

21. Şi tu ia-ţi din toate bucatele care se mă-nâncă şi fă-ţi merinde din ele, ca să-ţi slujeas-că de hrană ţie şi lor.”

1.Sau: în acoperiş;

22. Aşa a şi făcut Noe*: a făcut tot** ce-i po-runcise Dumnezeu.

*Evr. 11.7. Exod 40.16. **Cap. 7.5,9,16.

Noe intră în corabie

71. Domnul a zis lui Noe: „Intră* în cora-bie, tu şi toată casa ta; căci te-am** văzutneprihănit înaintea Mea în neamul¹ acesta deoameni.

*Vers. 7,13. Mat. 24.38. Luca 17.26. Evr. 11.7. 1 Pet. 3.20.

2 Pet. 2.5. **Cap. 6.9. Ps. 33.18,19. Prov. 10.9. 2 Pet. 2.9.

2. Ia cu tine câte şapte perechi din toate ani-malele curate*, câte o parte bărbătească şicâte o parte femeiască; o pereche din anima-lele care nu sunt curate**, câte o parte bărbă-tească şi câte o parte femeiască;

*Vers. 8. Lev. 11. **Lev. 10.10. Ezec. 44.23.

3. şi câte şapte perechi, de asemenea, dinpăsările cerului, câte o parte bărbătească şicâte o parte femeiască, pentru ca să le ţii viesămânţa pe toată faţa pământului.4. Căci după şapte zile, voi face să plouă pepământ patruzeci* de zile şi patruzeci denopţi; şi voi şterge astfel de pe faţa pământu-lui toate făpturile pe care le-am făcut.”

*Vers. 12,17.

5. Noe* a făcut tot ce-i poruncise Domnul.*Cap. 6.22.

6. Noe era de şase sute de ani când a venit po-topul pe pământ.7. Şi Noe* a intrat în corabie cu fiii săi, cunevasta sa şi cu nevestele fiilor săi, din pricinaapelor potopului. *Vers. 1.8. Din animalele curate şi din animalele necu-rate, din păsări şi din tot ce se târăşte pe pă-mânt,9. au intrat în corabie la Noe, două câte două,câte o parte bărbătească şi câte o parte feme-iască, aşa cum îi poruncise Dumnezeu luiNoe.

Potopul

10. După cele şapte zile, au venit apele poto-pului pe pământ.11. În anul al şase sutelea al vieţii lui Noe, înluna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii,în ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele* adân-cului celui mare şi s-au deschis zăgazurile**cerurilor.

*Cap. 8.3. Prov. 8.28. Ezec. 26.19. **Cap. 1.7; 8.2. Ps. 78.23.

12. Ploaia a* căzut pe pământ patruzeci dezile şi patruzeci de nopţi.

*Vers. 4,17.

1.Sau: generaţia;

GENEZA (FACEREA) 6, 7. 7

13. În aceeaşi zi au intrat* în corabie: Noe,Sem, Ham şi Iafet, fiii lui Noe, nevasta luiNoe şi cele trei neveste ale fiilor lui cu ei;

*Vers. 1,7. Cap. 6.18. Evr. 11.7. 1 Pet. 3.20. 2 Pet. 2.5.

14. ei* şi toate fiarele câmpului după felul lor,toate vitele după felul lor, toate târâtoarelecare se târăsc pe pământ după felul lor, toatepăsările după felul lor, toate păsărelele, tot ceare aripi.

*Vers. 2,3,8,9.

15. Au intrat* în corabie la Noe, două câtedouă, din orice făptură care are suflare deviaţă. *Cap. 6.10.16. Cele care au intrat, erau câte o parte băr-bătească şi câte o parte femeiască, din oricefăptură - după cum* poruncise Dumnezeu luiNoe. Apoi Domnul a închis uşa după el.

*Vers. 2,3.

17. Potopul* a fost patruzeci de zile pe pă-mânt. Apele au crescut şi au ridicat corabia şiea s-a înălţat deasupra pământului.

*Vers. 4,12.

18. Apele au ajuns mari şi au crescut foartemult pe pământ şi corabia plutea* pe deasupraapelor. *Ps. 104.26.19. Apele au ajuns din ce în ce mai mari şi toţimunţii înalţi, care sunt sub cerul întreg, aufost* acoperiţi.

*Ps. 104.6. Ier. 3.23.

20. Cu cincisprezece coţi s-au înălţat apeledeasupra munţilor, care au fost acoperiţi.21. Şi a pierit* orice făptură care se mişca pepământ, atât păsările, cât şi vitele şi fiarele, totce se târa pe pământ şi toţi oamenii.

*Vers. 4. Cap. 6.13,17. Iov 22.16. Mat. 24.39. Luca 17.27. 2 Pet.

3.6.

22. Tot ce răsufla*, tot ce avea suflare de duhde viaţă în nări, tot ce era pe pământul uscat,a murit. *Cap. 2.7.23. Toate făpturile care erau pe faţa pământu-lui au fost nimicite, de la om până la vite,până la târâtoare şi până la păsările cerului: aufost nimicite de pe pământ. N-a rămas decâtNoe* şi ce era cu el în corabie.

*1 Pet. 3.20. 2 Pet. 1.5; 3.6.

24. Apele* au fost mari pe pământ o sutăcincizeci de zile. *Vers. 11. Cap. 8.3,4.

Sfârşitul potopului

81. Dumnezeu Şi-a adus aminte* de Noe,de toate vieţuitoarele şi de toate vitele careerau cu el în corabie; şi Dumnezeu** a făcutsă sufle un vânt pe pământ şi apele s-au poto-lit.

*Cap. 19.29. Exod 2.24. 1 Sam. 2.19. **Exod 14.21.

2. Izvoarele adâncului şi zăgazurile cerurilorau fost închise* şi ploaia** din cer a fost opri-tă.

*Cap. 7.11. **Iov 38.37.

3. Apele au scăzut de pe faţa pămân tului,scurgându-se şi împuţinându-se, şi, după o su-tă cincizeci* de zile, apele s-au micşorat.

*Cap. 7.24.

4. În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea alunii, corabia s-a oprit pe munţii Ararat.5. Apele au mers scăzând până în luna a ze-cea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-auvăzut vârfurile munţilor.6. După patruzeci de zile, Noe a deschis fe-reastra* corabiei pe care o făcuse.

*Cap. 6.16.

7. A dat drumul unui corb care a ieşit, ducân-du-se şi întorcându-se, până când au secatapele de pe pământ.8. A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadădacă scăzuseră apele de pe faţa pământului.9. Dar porumbelul n-a găsit nici un loc ca să-şi pună piciorul şi s-a întors la el în corabie,căci erau ape pe toată faţa pământului. Noe aîntins mâna, l-a luat şi l-a băgat la el în cora-bie.10. A mai aşteptat alte şapte zile şi iarăşi a datdrumul porumbelului din corabie.11. Porumbelul s-a întors la el spre seară; şiiată că în ciocul lui era o frunză de măslinruptă de curând. Noe a cunoscut astfel căapele scăzuseră pe pământ.12. A mai aşteptat alte şapte zile; şi i-a datdrumul porumbelului. Dar porum belul nu s-amai întors la el.13. În anul şase sute unu, în luna întâi, în ziuaîntâi a lunii, apele secaseră pe pământ. Noe aridicat învelitoarea corabiei: s-a uitat şi iată căfaţa pământului se uscase.14. În luna a doua, în a douăzeci şi şaptea zi alunii, pământul era uscat de tot.

Ieşirea lui Noe din corabie

15. Atunci Dumnezeu a vorbit lui Noe şi i-azis:16. „Ieşi din corabie, tu* şi nevasta ta, fiii tăişi nevestele fiilor tăi cu tine!

*Cap. 7.13.

17. Scoate afară împreună cu tine toate* vie-

8 GENEZA (FACEREA) 7, 8.

ţuitoarele de tot felul care sunt cu tine, atâtpăsările, cât şi vitele şi toate târâtoarele carese târăsc pe pământ: să mişune pe pământ, săcrească** şi să se înmulţească pe pământ.”

*Cap. 7.15. **Cap. 1.23.

18. Şi Noe a ieşit afară cu fiii săi, cu nevastasa şi cu nevestele fiilor săi.19. Toate animalele, toate târâtoarele, toatepăsările, tot ce se mişcă pe pământ, dupăsoiurile lor, au ieşit din corabie.20. Noe a zidit un altar Domnului; a luat dintoate animalele* curate şi din toate păsărilecurate şi a adus arderi de tot pe altar.

*Lev. 11.

21. Domnul a mirosit un miros* plăcut; şiDomnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai bles-tema** pământul, din pricina omului, pentrucă întocmirile † gândurilor din inima omuluisunt rele din tinereţea lui; şi nu voi mai lovi†† tot ce este viu, cum am făcut.

*Lev. 1.9. Ezec. 10.41. 2 Cor. 2.15. Efes. 5.2. **Cap. 3.17;

6.17. † Cap. 6.5. Iov 14.4; 15.14. Ps. 51.5. Ier. 17.9. Mat. 15.19.

Rom. 1.31; 3.23. †† Cap. 9.11,15.

22. Cât va fi pământul*, nu va înceta semăna-tul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna,ziua** şi noaptea!” *Isa. 54.9. **Ier. 33.20,25.

Dumnezeu îl binecuvântează pe Noe

91. Dumnezeu I-a binecuvântat pe Noeşi pe fiii săi şi le-a zis: „Creşteţi*, înmul-ţiţi-vă şi umpleţi pământul.

. *Vers. 7,19. Cap. 1.28; 10.32.2. S-apuce groaza* şi frica de voi pe oriceanimal de pe pământ, pe orice pasăre a ceru-lui, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţipeştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!

*Cap. 1.58. Osea 2.18.

3. Tot ce mişcă* şi are viaţă să vă slujească dehrană: toate** acestea vi le dau, ca şi iarba †verde.

*Deut. 12.15; 14.3,9,11. Fapt. 10.12,13. **Cap. 1.29. † Rom.

14.14,20. 1 Cor. 10.23,26. Col. 2.16. 1 Tim. 4.3,4.

4. Numai carne cu viaţa ei*, adică sângele ei,să nu mâncaţi.

*Lev. 17.10,11,14; 11.26. Deut. 12.23. 1 Sam. 14.33. Fapt.

15.20,29.

5. Căci voi cere înapoi sângele vieţilor voas-tre; îl voi cere înapoi de la orice animal*; şivoi cere înapoi viaţa omului din mâna omu-lui**, din mâna oricărui om †, care este fra-tele lui.

Exod 21.28. **Cap. 4.9,10. Ps. 9.12. † Fapt. 17.26.

6. Dacă varsă* cineva sângele omului, şi sân-gele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a

făcut pe om după chipul** Lui.*Exod 21.12,14. Lev. 24.17. Mat. 26.52. Apoc. 13.10. **Cap.

1.27.

7. Iar voi, creşteţi* şi înmulţiţi-vă; răspândiţi-vă pe pământ şi înmulţiţi-vă pe el!”

*Vers. 1,19. Cap. 1.28.

Legământul lui Dumnezeu cu Noe

8. Dumnezeu a mai vorbit lui Noe şi fiilor luicare erau cu el şi a zis:9. „Iată, Eu fac* un legământ** cu voi şi cusămânţa voastră care va veni după voi;

*Cap. 6.18. **Isa. 54.9.

10. cu toate* vieţuitoarele care sunt cu voi,atât păsările, cât şi vitele şi toate fiarele de pepământ care sunt cu voi; cu toate cele care auieşit din corabie şi cu orice alte animale de pepământ. *Ps. 115.9.11. Fac* un legământ cu voi că nici o făpturănu va mai fi nimicită de apele potopului şi nuva mai veni potop ca să pustiască pământul.”

*Isa. 54.9.

12. Şi Dumnezeu a zis: „Iată semnul* legă-mântului pe care-l fac între Mine şi voi şiîntre toate vieţuitoarele care sunt cu voi, pen-tru toate neamurile¹ de oameni în veci:

*Cap. 17.11.

13. curcubeul Meu, pe care l-am aşezat* înnor, el va sluji ca semn al legământului dintreMine şi pământ. *Exod 28.12.14. Când voi strânge nori deasupra pământu-lui, curcubeul se va arăta în nor;15. şi Eu Îmi voi aduce aminte* de legămân-tul dintre Mine şi voi şi dintre toate vieţuitoa-rele de orice trup; şi apele nu se vor mai facepotop, ca să nimicească orice făptură.

*Lev. 26.42,45. Ezec. 16.60.

16. Curcubeul va fi în nor; şi Eu Mă voi uitala el ca să-Mi aduc aminte de legământul celveşnic* dintre Dum nezeu şi toate vieţuitoare-le de orice trup de pe pământ.”

*Cap. 17.13,19.

17. Şi Dumnezeu a zis lui Noe: „Acesta estesemnul legământului pe care l-am făcut întreMine şi orice făptură de pe pământ.”

Fiii lui Noe

18. Fiii lui Noe, care au ieşit din corabie,erau: Sem, Ham şi Iafet; Ham* este tatăl luiCanaan. *Cap. 10.6.19. Aceştia* au fost cei trei fii ai lui Noe şidin ei** s-au răspândit oameni pe tot pămân-tul. *Cap. 5.32. **Cap. 10.32. 1 Cron 14.

1.Sau: generaţiile;

GENEZA (FACEREA) 8, 9. 9

20. Noe a început să fie lucrător¹* al pămân-tului şi a sădit o vie.

*Cap. 3.12,23; 4.2. Prov. 12.11.

21. A băut vin, s-a îmbătat* şi s-a dezgolit înmijlocul cortului său.

*Prov. 20.1. 1 Cor. 10.12.

22. Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciuneatatălui său şi a spus celor doi fraţi ai lui afară.23. Atunci Sem* şi Iafet au luat mantaua, aupus-o pe umeri, au mers de-a-ndăratelea şi auacoperit goliciu nea tatălui lor; fiindcă feţelele erau întoarse înapoi, n-au văzut goliciuneatatălui lor.

*Exod 20.12. Gal. 6.1.

24. Noe s-a trezit din ameţeala vinului şi aaflat ce-i făcuse fiul său cel mai tânăr.25. Şi a zis:„Blestemat* să fie Canaan!Să fie robul** robilor fraţilor lui!”

*Deut. 27.16. **Ios. 9.23. 1 Împ. 9.20,21.

26. El a mai zis:„Binecuvântat* să fie Domnul Dum nezeul lui Sem,

şi Canaan să fie robul lui²!*Ps. 144.15. Evr. 11.16.

27. Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet,Iafet să locuiască* în corturile lui Sem,

şi Canaan să fie robul lor!”*Efes. 2.13,14; 3.6.

28. Noe a trăit, după potop, trei sute cincizecide ani.29. Toate zilele lui Noe au fost de nouă sutecincizeci de ani; apoi a murit.

Urmaşii lui Iafet

101. Iată spiţa neamului fiilor lui Noe:Sem, Ham şi Iafet.După potop li s-au* născut fii.

*Cap. 9.1,7,19.2. Fiii* lui Iafet au fost: Gomer, Magog,Madai, Iavan, Tubal, Meşec şi Tiras.

*1 Cron. 1.5, etc.

3. Fiii lui Gomer: Aşchenaz, Rifat şiTogarma.4. Fiii lui Iavan: Elişa, Tarşiş, Chitim şiDodanim.5. De la ei au fost împărţite insulele* neamu-rilor, după ţinuturile lor, după limba fie -căruia, după familiile lor, după popoarele lor.

*Ps. 72.10. Ier. 2.10; 25.22. Ţef. 2.11.

1.Lit: om al pământului; 2.Sau: lor;

Urmaşii lui Ham

6. Fiii* lui Ham au fost: Cuş, Miţraim, Put şiCanaan.

*1 Cron. 1.8, etc.

7. Fiii lui Cuş: Seba, Havila, Sabta, Raema şiSabteca. Fiii lui Raema: Şeba şi Dedan.8. Cuş a născut şi pe Nimrod: el este acelacare a început să fie puternic pe pământ.9. El a fost un viteaz* vânător îna intea**Domnului; iată de ce se zice: „Ca Nimrod,viteaz vânător înaintea Domnului.”

*Ier. 16.16. Mica 7.2. **Cap. 6.11.

10. El a domnit la început* peste Babel, Erec,Acad şi Calne, în ţara Şinear. *Mica 5.6.11. Din ţara aceasta a intrat în Asiria; a ziditNinive, Rehobot-Ir, Calah12. şi Resen între Ninive şi Calah; aceastaeste cetatea cea mare. 13. Miţraim a născut pe Ludimi, Anamimi,Lehabimi, Naftuhimi,14. Patrusimi, Casluhimi (din care* au ieşitfilistenii) şi pe Caftorimi. *1 Cron. 1.12.15. Canaan a născut pe Sidon, întâiul lui năs-cut, şi pe Het;16. şi pe iebusiţi, pe amoriţi, pe ghirgasiţi,17. pe heviţi, pe archiţi, pe siniţi,18. pe arvadiţi, pe ţemanţi, pe hamatiţi. Laurmă, familiile canaaniţilor s-au împrăştiat.19. Hotarele* canaaniţilor se întin deau de laSidon, cum mergi spre Gherar, până la Gaza,şi, cum mergi spre Sodoma, Gomora, Admaşi Ţeboim, până la Leşa.

*Cap. 13.12,14,15,17; 15.18-21. Num. 34.2-12. Ios. 12.7,8.

20. Aceştia sunt fiii lui Ham, după familiilelor, după limbile lor, după ţările lor, dupăpopoarele lor.

Urmaşii lui Sem

21. Şi lui Sem, tatăl tuturor fiilor lui Eber şifratele cel mai mare al lui Iafet, i s-au născutfii.22. Fiii lui Sem* au fost: Elam, Asur,Arpacşad, Lud şi Aram. *1 Cron. 1.17, etc.23. Fiii lui Aram: Uţ, Hui, Gheter şi Maş.24. Arpacşad a născut pe Şelah*; şi Şelah anăscut pe Eber.

*Cap. 11.12.

25. Lui Eber* i s-au născut doi fii: numeleunuia era Peleg¹, numit aşa pentru că pe vre-mea lui s-a împărţit pământul; iar numele fra-telui său era Ioctan.

*1 Cron. 1.19.

1.Adică: Împărţire;

10 GENEZA (FACEREA) 9, 10.

26. Ioctan a născut pe Almodad, pe Şelef, peAţarmavet, pe Ierah,27. pe Adoram, pe Uzai, pe Dicla,28. pe Obal, pe Abimael, pe Seba,29. pe Ofir, pe Havila şi pe Iobab. Toţi aceştiaau fost fiii lui Ioctan.30. Ei au locuit de la Meşa, cum mergi spreSefar, până la muntele răsăritului.31. Aceştia sunt fiii lui Sem, după familiilelor, după limbile lor, după ţările lor, după po-poarele lor.32. Acestea* sunt familiile fiilor lui Noe, du-pă spiţa neamului lor, după popoarele lor. Şidin ei** au ieşit popoarele care s-au răspânditpe pământ după potop.

*Vers. 1. **Cap. 9.19.

Turnul Babel

11l. Tot pământul avea o singură limbăşi aceleaşi cuvinte.2. Pornind ei înspre răsărit, au dat peste ocâmpie în ţara Şinear; şi au descălecat acolo.3. Şi-au zis unul către altul: „Haideţi! săfacem cărămizi şi să le ardem bine în foc.” Şicărămida le-a ţinut loc de piatră, iar smoalale-a ţinut loc de var.4. Şi-au mai zis: „Haideţi! să ne zidim o ceta-te şi un turn al cărui vârf* să atingă cerul şi săne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţipe toată faţa pământului!”

*Deut. 1.28.

5. Domnul* S-a coborât să vadă cetatea şiturnul pe care-l zideau fiii oamenilor.

*Cap. 18.21.

6. Şi Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur*popor şi toţi au aceeaşi** limbă; şi iată de ces-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica săfacă tot ce şi-au pus † în gând.

*Cap. 9.19. Fapt. 17.26. **Vers. 1. † Ps. 2.1.

7. Haide! să* Ne coborâm şi să le încurcămacolo limba, ca să** nu-şi mai înţeleagă vor-ba unii altora!”

*Cap. 1.26. Ps. 2.4. Fapt. 2.4-6. **Cap. 42.23. Deut. 28.49.

Ier. 5.15. 1 Cor. 14.2,11.

8. Şi Domnul* i-a împrăştiat de acolo pe**toată faţa pământului; aşa că au încetat săzidească cetatea.

*Luca 1.51. **Cap. 10.25,32.

9. De aceea cetatea a fost numită Babel¹,căci* acolo a încurcat Domnul limba întregu-lui pământ şi de acolo i-a împrăştiat Domnulpe toată faţa pământului.

*1 Cor. 14.23.

1.Adică: Încurcătură;

STRĂMOŞII POPORULUI ISRAEL DELA AVRAAM PÂNĂ LA IOSIF

(Geneza 11.10-50. Isaia 51.1,2.

Evrei 11.13-16,39,40.)

Genealogia lui Sem

10. Iată* spiţa neamului lui Sem: La vârsta deo sută de ani, Sem a născut pe Arpacşad, ladoi ani după potop.

*Cap. 10.22. 1 Cron. 1.17.11. După naşterea lui Arpacşad, Sem a trăitcinci sute de ani; şi a născut fii şi fiice.12. La vârsta de treizeci şi cinci de ani,Arpacşad a născut pe Şelah*.

*Luca 3.36.

13. După naşterea lui Şelah, Arpacşad a maitrăit patru sute trei ani; şi a născut fii şi fiice.14. La vârsta de treizeci de ani, Şelah a năs-cut pe Eber.15. După naşterea lui Eber, Şelah a mai trăitpatru sute trei ani; şi a născut fii şi fiice.16. La vârsta de treizeci şi patru de ani, Eber*a născut pe Peleg**.

*1 Cron. 1.19. **Luca 3.35.

17. După naşterea lui Peleg, Eber a mai trăitpatru sute treizeci de ani; şi a născut fii şifiice.18. La vârsta de treizeci de ani, Peleg a năs-cut pe Reu.19. După naşterea lui Reu, Peleg a mai trăitdouă sute nouă ani; şi a născut fii şi fiice.20. La vârsta de treizeci şi doi de ani, Reu anăscut pe Serug*.

*Luca 3.35.

21. După naşterea lui Serug, Reu a mai trăitdouă sute şapte ani; şi a născut fii şi fiice.22. La vârsta de treizeci de ani, Serug a năs-cut pe Nahor.23. După naşterea lui Nahor, Serug a mai trăitdouă sute de ani; şi a născut fii şi fiice.24. La vârsta de douăzeci şi nouă de ani,Nahor a născut pe Terah*.

*Luca 3.34.25. După naşterea lui Terah, Nahor a mai trăito sută nouăsprezece ani; şi a născut fii şifiice.26. La vârsta de şaptezeci de ani, Terah a năs-cut pe Avram*, pe Nahor şi pe Haran.

*Ios. 24.2.1 Cron. 1.26.

Familia lui Terah

27. Iată spiţa neamului lui Terah:

GENEZA (FACEREA) 10, 11. 11

Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Ha-ran. Haran a născut pe Lot.28. Şi Haran a murit în faţa tatălui său, Terah,în ţara în care se născuse, în Ur, în Caldeea. -29. Avram şi Nahor şi-au luat neveste. Numelenevestei lui Avram era Sarai*, şi numelenevestei lui Nahor era Milca**, fiica luiHaran, tatăl Milcăi şi Iscăi.

*Cap. 17.15; 20.12. **Cap. 22.20.

30. Sarai era* stearpă: n-avea copii deloc.*Cap. 16.1,2; 18.11,12.

31. Terah a luat* pe fiul său, Avram, şi pe Lot,fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, norasa, nevasta fiului său, Avram. Au ieşit împre-ună din Ur**, din Caldeea, ca să meargă înţara † Canaan. Au venit până la Haran şi s-auaşezat acolo.

*Cap. 12.1. **Neem. 9.7. Fapt. 7.4. † Cap. 10.19.

32. Zilele lui Terah au fost de două sute cinciani; şi Terah a murit în Haran.

Plecarea şi sosirea lui Avram în ţaraCanaan

121. Domnul* zisese lui Avram: „Ieşi dinţara ta, din rudenia ta şi din casa tatăluitău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.

*Cap. 15.7. Isa. 41.2. Fapt. 7.3. Evr. 11.8.

2. Voi face* din tine un neam mare şi te voi**binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi † veifi o binecuvântare.

*Cap. 17.6; 18.18. Deut. 26.5. 1 Împ. 3.8. **Cap. 24.35. † Cap.

28.4. Gal. 3.14.

3. Voi binecuvânta* pe cei ce te vor binecu-vânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema;şi toate familiile pământului vor fi binecuvân-tate** în tine.”

*Cap. 27.29. Exod 23.22. Num. 24.9. **Cap. 18.18; 22.18; 26.4.

Ps. 72.17. Fapt. 3.25. Gal. 3.8.

4. Avram a plecat, cum îi spusese Domnul şi aplecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şap-tezeci şi cinci de ani când a ieşit din Haran.5. Avram a luat pe Sarai, nevasta sa, şi pe Lot,fiul fratelui său, împreună cu toate averile pecare le strânseseră şi cu toate slugile* pe carele câştigaseră în Haran**. Au plecat în ţaraCanaan şi au ajuns în ţara Canaan.

*Cap. 14.14. **Cap. 11.31.

6. Avram a străbătut* ţara până la locul numitSihem, până la stejarul** lui More. Canaaniţii† erau atunci în ţară.

*Evr. 11.9. **Deut. 11.30. Judc. 7.1. † Cap. 10.18,19; 13.7.

7. Domnul* S-a arătat lui Avram şi i-a zis:

„Toată ţara aceasta o voi da seminţei** tale.” Şi Avram a zidit acolo un altar † Domnului

care i Se arătase.*Cap. 17.1. **Cap. 13.15; 17.8. Ps. 105.9,11. † Cap. 13.4.

8. De acolo a pornit spre munte, la răsărit deBetel, şi şi-a întins cortul, având Betelul laapus şi Ai la răsărit. A zidit şi acolo un altarDomnului şi a chemat* Numele Domnului.

*Cap. 13.4.

9. Avram şi-a urmat* drumul, înain tând mereuspre miazăzi. *Cap. 13.3.

Avram în Egipt

10. A venit însă o foamete* în ţară; şi Avram s-a coborât** în Egipt ca să locuiască pentru ovreme acolo; căci era mare † foamete în ţară.

*Cap. 26.1. **Ps. 105.13. † Cap. 43.1.

11. Când era aproape să intre în Egipt, a zisnevestei sale Sarai: „Iată, ştiu că eşti o femeiefrumoasă* la chip.

*Vers. 14. Cap. 26.7.

12. Când te vor vedea egiptenii, vor zice:„Aceasta este nevasta lui!” Şi pe mine mă voromorî*, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.

*Cap. 20.11; 26.7.

13. Spune*, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mimeargă bine din pricina ta şi sufletul meu sătrăiască datorită ţie.”

*Cap. 20.5,13. Cap. 26.7.

14. Când a ajuns Avram în Egipt, egiptenii auvăzut* că nevasta lui era foarte frumoasă.

*Cap. 39.7. Mat. 5.28.

15. Slujbaşii cei mai de frunte ai lui Faraon auvăzut-o şi ei şi au lăudat-o lui Faraon; şi feme-ia a fost adusă* în casa lui Faraon.

*Cap. 20.2.

16. Pe Avram l-a primit bine* din pricina ei; şiAvram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe,măgăriţe şi cămile.

*Cap. 20.14.

17. Dar Domnul a lovit* cu mari urgii pe Fa-raon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram,Sarai.

*Cap. 20.18. 1 Cron. 16.2. Ps. 105.14. Evr. 13.4.

18. Atunci Faraon l-a chemat pe Avram şi i-azis: „Ce mi-ai făcut? Pentru ce* nu mi-ai spuscă este nevasta ta?

*Cap. 20.9; 26.10.

19. De ce ai zis: „Este sora mea” şi am luat-oastfel de nevastă? Acum, iată-ţi nevasta; ia-o şipleacă!”20. Şi Faraon* a dat poruncă oamenilor luisă-l conducă pe el, pe nevasta sa şi tot ce avea.

*Prov. 21.1.

12 GENEZA (FACEREA) 11, 12.

Întoarcerea lui Avram în CanaanDespărţirea de Lot

131. Avram s-a suit din Egipt în ţara de lamiazăzi*, el, nevasta sa şi tot ce avea,împreună cu Lot. *Cap. 12.9.2. Avram* era foarte bogat în vite, în argint şiîn aur. *Cap. 24.35. Ps. 112.3. Prov. 10.22.3. Din ţara de la miazăzi* s-a îndreptat şi amers până la Betel, până la locul unde fusesecortul lui la început, între Betel şi Ai,

*Cap. 12.8,9.

4. în locul* unde era altarul pe care-l făcusemai înainte. Şi acolo, Avram a chemat**Numele Domnului. *Cap. 12.7,8. **Ps. 116.17.5. Lot, care călătorea împreună cu Avram, a-vea şi el oi, boi şi corturi.6. Şi ţinutul* acela nu-i încăpea să locuiascăîmpreună; căci averile lor erau aşa de mari,încât nu puteau să locuiască împreună.

*Cap. 36.7.

7. S-a iscat* o ceartă între păzitorii vitelor luiAvram şi păzitorii vitelor lui Lot. Canaaniţii**şi fereziţii locuiau atunci în ţară.

*Cap. 26.20. **Cap. 12.6.

8. Avram i-a zis lui Lot: „Te rog, să* nu fieceartă între mine şi tine şi între păzitorii mei şipăzitorii tăi, căci suntem fraţi. *1 Cor. 6.7.9. Nu-i* oare toată ţara înaintea ta? Mai binedesparte-te de mine: dacă** apuci tu la stânga,eu voi apuca la dreapta; dacă apuci tu la dreap-ta, eu voi apuca la stânga.”

*Cap. 20.15; 34.10. **Rom. 12.17. Evr. 12.14. Iac. 3.17.

10. Lot şi-a ridicat ochii şi a văzut că toatăcâmpia* Iordanului era bine udată în întregi-me. Înainte de a nimici** Domnul Sodoma şiGomora, până la Ţoar †, era ca †† o grădină aDomnului, ca ţara Egiptului.

*Cap. 19.17. Deut. 34.3. Ps. 107.34. **Cap. 19.24,25. † Cap.

14.2,8; 19.22. †† Cap. 2.10. Isa. 51.3.

11. Lot şi-a ales toată câmpia Ior danului şi amers spre răsărit. Astfel s-au despărţit ei unulde altul.12. Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot* alocuit în cetăţile din câmpie şi şi-a întins**corturile până la Sodoma.

*Cap. 19.29. **Cap. 14.12; 19.1. 2 Pet. 2.7,8.

13. Oamenii din Sodoma erau* răi şi din caleafară de păcătoşi** împotriva Domnului.

*Cap. 18.24. Ezec. 16.49. 2 Pet. 2.7,8. **Cap. 6.11.

Făgăduinţa făcută lui Avram

14. Domnul a zis lui Avram, după ce s-a des-părţit* Lot de el: „Ridică-ţi ochii şi, din loculîn care eşti, priveşte spre miazănoapte** şi

spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus;*Vers. 11. **Cap. 28.14.

15. căci toată ţara pe care o vezi, ţi-o voi daţie* şi seminţei** tale în veci.

*Cap. 12.7; 15.18; 17.8; 24.7; 25.4. Num. 34.12. Deut. 34.4.

Fapt. 7.5. **2 Cron. 20.7. Ps. 37.22,29; 112.2.16. Îţi voi face sămânţa* ca pulberea pământu-lui de mare; aşa că, dacă poate număra cinevapulberea pământului şi sămânţa ta va putea finumărată.

*Cap. 15.5; 22.17; 26.4; 28.14; 32.12. Exod 32.12. Num. 23.10.

Deut. 1.10. 1 Împ. 4.20. 1 Cron. 7.23. Isa. 48.19. Ier. 33.22. Rom.

4.16-18. Evr. 11.12.

17. Ridică-te, străbate ţara în lung şi în lat;căci ţie ţi-o voi da.”18. Avram şi-a ridicat corturile şi a venit de alocuit* lângă stejarii lui Mamre, care sunt**lângă Hebron. Şi acolo a zidit un altar Dom-nului. *Cap. 14.13. **Cap. 35.27; 37.14.

Avram îi biruie pe împăraţi

141. Pe vremea lui Amrafel, împăratulŞinearului*, lui Arioc, împăratul Elasa-rului, lui Chedorlaomer, împăratul Elamu-lui**, şi lui Tideal, împăratul Goimului¹,. . .. *Cap. 10.10; 11.2. **Isa. 11.11.

2. s-a întâmplat că ei au făcut război cu Bera,împăratul Sodomei, cu Birşa, împăratul Go-morei, cu Şineab, împăratul Admei*, cuŞemeeber, împăratul Ţeboimului şi cu împăra-tul Belei sau Ţoarului**. *Deut. 29.23. **Cap. 19.22.3. Aceştia din urmă s-au adunat cu toţii învalea Sidim, adică* Marea Sărată.

*Num. 34.12. Deut. 3.17. Ios. 3.16. Ps. 107.34.

4. Timp de doisprezece ani fuseseră supuşi*lui Chedorlaomer; şi în anul al treisprezeceleas-au răsculat. *Cap. 9.26.5. Dar, în anul al paisprezecelea Chedorlaomerşi împăraţii care erau cu el au pornit şi i-aubătut pe Refaimi* la Aşterot-Carnaim**, peZuzimi † la Ham, pe Emimi †† la Şave-Chi-riataim,

*Cap. 15.20. Deut. 3.11. **Ios. 12.4; 13.13. † Deut. 2.20. ††

Deut. 2.10,11.

6. şi pe horiţi* în muntele lor, Seir, până la El-Paran, care este lângă pustiu. *Deut. 2.12,22.7. Apoi s-au întors, au venit la En-Mişpat, sauCades, şi au bătut pe amaleciţi pe tot ţinutullor, ca şi pe amoriţi, care locuiau la Haţaţon-Tamar*. *2 Cron. 20.2.8. Atunci au ieşit împăratul Sodomei, împăra-tul Gomorei, împăratul Admei, împăratulŢeboimului şi împăratul Belei, sau Ţoarului, şi

1.Sau: împăratul popoarelor (păgâne);

GENEZA (FACEREA) 13, 14. 13

s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lor, învalea Sidim,9. şi anume: împotriva lui Chedorlaomer, îm-păratul Elamului, împotriva lui Tideal, împă-ratul Goimului, împo triva lui Amrafel, împă-ratul Şinearului, şi împotriva lui Arioc, împă-ratul Elasarului: patru împăraţi împotriva acinci.10. Valea Sidim era acoperită cu gropi desmoală*. Împăratul Sodomei şi împăratulGomorei au luat-o la fugă şi au căzut în ele;ceilalţi au fugit spre munte**.

*Cap. 11.3. **Cap. 19.17,30.

11. Biruitorii au luat toate* bogăţiile Sodomeişi Gomorei şi toate merindele lor şi au plecat.

*Vers. 16,21.

12. Au luat şi pe Lot, fiul fratelui* lui Avram,care** locuia în Sodoma; au luat şi averile luişi au plecat.

*Cap. 12.5. **Cap. 13.12.

13. A venit unul, care scăpase, şi a dat de ştirelui Avram, evreul; acesta locuia* lângă stejariilui Mamre, amoritul, fratele lui Eşcol şi fratelelui Aner, care făcuseră legătură** de pace cuAvram.

*Cap. 13.18. **Vers. 24.

14. Cum a auzit Avram că fratele* său fuseseluat prizonier de război, a înarmat trei suteoptsprezece din cei mai viteji slujitori ai lui,născuţi** în casa lui, şi i-a urmărit pe împăra-ţii aceia până la Dan †.

*Cap.13.8. **Cap. 15.3; 17.12,27. Ecl. 2.7. † Deut. 34.1. Judc.

18.29.

15. Şi-a împărţit oamenii în mai multe cete,s-au aruncat asupra lor noaptea, i-a bătut* şii-a urmărit până la Hoba, care este la stângaDamas cului. *Isa. 41.2,3.16. A adus înapoi toate* bogăţiile; a luat îna-poi şi pe fratele său, Lot, cu averile lui, precumşi femeile şi tot poporul. *Vers. 11,12.

Melhisedec îl binecuvântează pe Avram

17. După ce* s-a întors Avram de la înfrânge-rea lui Chedorlaomer şi a împăraţilor care erauîmpreună cu el, împăratul Sodomei i-a ieşit**în întâmpinare în Valea Şave sau Valea Împă-ratului †.

*Evr. 7.1. **Judc. 11.34. 1 Sam. 18.6. † 2 Sam. 18.18.

18. Melhisedec*, împăratul Salemului, a aduspâine şi vin: el era preot** al Dumnezeului †celui Preaînalt.

*Evr. 7.1. Ps. 110.4. Evr. 5.6. † Mica 6.6. Fapt. 16.17.

19. Melhisedec l-a binecuvântat pe Avram şi a

zis: „Binecuvântat* să fie Avram de Dumne-zeul cel Preaînalt, Creatorul** cerului şi al pă-mântului.

*Rut 3.10. 2 Sam. 2.5. **Vers. 22. Mat. 11.25.

20. Binecuvântat* să fie Dumnezeul celPreaînalt, care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâiniletale!” Şi Avram i-a dat zeciuială** din toate.

*Cap. 24.27. **Evr. 7.4.

21. Împăratul Sodomei a zis lui Avram: „Dă-mi oamenii şi ţine bogăţiile pentru tine.”22. Avram a răspuns împăratului Sodomei:„Ridic* mâna spre Domnul Dumnezeul cel

Preaînalt, Ziditorul cerului şi al pământului*Vers. 19. Cap. 21.33. Exod 6.8. Dan. 12.7. Apoc. 10.5,6.

23. şi jur că* nu voi lua nimic din tot ce este altău, nici măcar un fir de aţă, nici măcar o cureade încălţăminte, ca să nu zici: „L-am îmbogăţitpe Avram.” Nimic pentru mine!

*Est. 9.15,16.

24. În afară de ceea ce au mâncat flăcăii şi par-tea oamenilor care* au mers cu mine, Aner,Eşcol şi Mamre: ei pot să-şi ia partea lor!”

*Vers. 13.

Moştenitorii lui Avram

151. După aceste întâmplări, cuvântulDomnului i-a vorbit lui Avram într-ovedenie* şi i-a zis: „Avrame, nu te teme**; Eusunt scutul † tău şi răsplata †† ta cea foartemare.”

*Dan. 10.1. Fapt. 10.10,11. **Cap. 26.24. Dan. 10.12. Luca 1. 13,

30. † Ps. 3.3: 5.12; 84.11; 91.4; 119.114. †† Ps. 16.5; 58.11. Prov.

11.18.

2. Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule,ce-mi vei da? Căci* mor fără copii; şi moşte-nitorul casei mele este Eliezer din Damasc.”

*Fapt. 7.5.

3. Şi Avram a zis: „Iată că nu mi-ai dat sămân-ţă şi slujitorul născut* în casa mea va fi moş-tenitorul meu.”

*Cap. 14.14.

4. Atunci cuvântul Domnului i-a vorbit astfel:„Nu el va fi moştenitorul tău, ci cel* ce va ieşidin tine, acela va fi moştenitorul tău.”

*2 Sam. 7.12; 16.11. 2 Cron. 32.21.

5. Şi, după ce l-a dus afară, i-a zis: „Uită-tespre cer şi numără* stelele**, dacă poţi să lenumeri.” Şi i-a zis: „Aşa † va fi sămânţa ta.”

*Ps. 147.4. **Ier. 33.22. † Cap. 13.16; 22.17. Exod 32.13. Deut.

1.10; 10.22. 1 Cron. 27.23. Rom. 4.18. Evr. 11.12.

6. Avram L-a crezut* pe Domnul şi Domnuli-a socotit** lucrul acesta ca neprihănire¹.

*Rom. 4.3,9,22. Gal. 3.6. Iac. 2.23. **Ps. 106.31.

1.Sau: dreptate (peste tot în text);

14 GENEZA (FACEREA) 14, 15.

Ţara promisă urmaşilor lui Avram

7. Domnul i-a mai zis: „Eu sunt Domnul carete-am scos* din Ur**, din Caldeea, ca † să-ţidau în stăpânire ţara aceasta.”

*Cap. 12.1. **Cap. 11.28,31. † Ps. 105.42,44. Rom. 4.14.

8. Avram a răspuns: „Doamne Dum nezeule,prin ce* voi cunoaşte că o voi stăpâni?”

*Cap. 24.13,14. Judc. 6.17,37. 1 Sam. 14.9,10. 2 Împ. 20.6. Luca

1.18.

9. Şi Domnul i-a zis: „Ia o juncană de trei ani,o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o tur-turea şi un pui de porumbel.”10. Avram a luat toate animalele acestea, le-adespicat* în două şi a pus fiecare bucată una înfaţa alteia; dar păsările** nu le-a despicat.

*Ier. 34.18,19. **Lev. 1.17.

11. Păsările răpitoare s-au năpustit peste stâr-vuri; dar Avram le-a izgonit.12. La apusul soarelui, un somn adânc* acăzut peste Avram; şi iată că l-a apucat o groa-ză şi un mare întuneric.

*Cap. 2.21. Iov 4.13.

13. Şi Domnul a zis lui Avram: „Să ştii hotărâtcă* sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nuva fi a ei; acolo va fi robită şi o vor** apăsagreu, timp de patru sute de ani.

*Exod 12.40. Ps. 105.23. Fapt. 7.6. **Exod 1.11. Ps. 105.25.

14. Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voijudeca* Eu; şi pe urmă va** ieşi de acolo cumari bogăţii.

*Exod 6.6. Deut. 6.22. **Exod 12.36. Ps. 105.37.

15. Tu vei* merge în pace la părinţii** tăi; vei† fi îngropat după o bătrâneţe fericită.

*Iov 5.26. **Fapt. 13.36. † Cap. 25.8.

16. În al patrulea neam*, ea se va întoarce aici;căci nelegiuirea amoriţilor** nu şi-a atins †încă vârful.”

*Exod 12.40. **1 Împ. 21.26. † Dan. 8.23. Mat. 23.32. 1 Tes.

2.16.

17. După ce a asfinţit soarele, s-a făcut unîntuneric adânc; şi iată că a ieşit un fum cadintr-un cuptor, şi nişte flăcări au trecut* prin-tre animalele despicate. *Ier. 34.18,19.18. În ziua aceea, Domnul a făcut* un legă-mânt cu Avram şi i-a zis: „Seminţei** tale îidau ţara aceasta, de la râul Egiptului până larâul cel mare, râul Eufrat,

*Cap. 24.7. **Cap. 12.7; 13.15; 26.4. Exod 23.31. Num. 34.3.

Deut. 1.7; 11.24; 34.4. Ios. 1.4. 1 Împ. 4.21. 2 Cron. 9.26. Neem. 9.8.

Ps. 105.11. Isa. 27.12.

19. şi anume: ţara cheniţilor, a cheniziţilor, acadmoniţilor,

20. a hitiţilor, a fereziţilor, a refaimiţilor,21. a amoriţilor, a canaaniţilor, a ghirgasiţilorşi a iebusiţilor.”

Sarai şi Agar

161. Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născu-se* deloc copii. Ea avea o roabă**egipteancă numită Agar †.

*Cap. 15.2,3. **Cap. 21.9. † Gal. 4.24.

2. Şi Sarai i-a zis* lui Avram: „Iată, Domnulm-a făcut** stearpă; intră †, te rog, la roabamea; poate că voi avea copii de la ea.” Avrama ascultat †† cele spuse de Sarai.

*Cap. 30.3. **Cap. 20.18; 30.2. 1 Sam. 1.5,6. † Cap. 30.3,9. ††

Cap. 3.17.

3. Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat-o peegipteanca Agar, roaba ei, şi i-a dat-o de ne-vastă bărbatului său, Avram, după ce Avramlocuise* ca străin zece ani în ţara Canaan.

*Cap. 12.5.

4. El a intrat la Agar şi ea a rămas însărcinată.Când s-a văzut ea însărcinată, a privit-o cu dis-preţ* pe stăpâna sa. *2 Sam. 6.16. Prov. 30.21,23.5. Şi Sarai i-a zis lui Avram: „Asupra ta săcadă batjocura aceasta care mi se face! Euînsămi ţi-am dat-o în braţe pe roaba mea; şi ea,când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privitcu dispreţ. Să judece* Domnul între mine şitine!”

*Cap. 31.53. 1 Sam. 24.12.

6. Avram* i-a răspuns lui Sarai: „Iată**, roabata este în mâna ta; fă-i ce-ţi place!” AtunciSarai s-a purtat rău cu ea; şi Agar a fugit † deea.

*Prov. 15.1. 1 Pet. 3.7. **Iov 2.6. Ps. 106.41,42. Ier. 38.5. † Exod

2.15.

Fuga Agarei - Naşterea lui Ismael

7. Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvorde apă în pustiu, şi anume lângă izvorul* careeste pe drumul ce duce la Şur**.

*Cap. 25.18. **Exod 15.22.

8. El i-a zis: „Agar, roaba lui Sarai, de undevii şi unde te duci?” Ea i-a răspuns: „Fug destăpâna mea, Sarai.”9. Îngerul Domnului i-a zis: „Întoarce-te lastăpâna ta şi supune-te* sub mâinile ei.”

*Tit 2.9. 1 Pet. 2.18.

10. Îngerul Domnului i-a zis: „Îţi voi înmulţi*foarte mult sămânţa şi ea va fi atât de multă cănu va putea fi numărată.”

*Cap. 17.20; 21.18; 25.12.

11. Îngerul Domnului i-a zis: „Iată, acum eştiînsărcinată şi vei naşte un fiu căruia îi vei pune

GENEZA (FACEREA) 15, 16. 15

numele* Ismael¹; căci Domnul a auzit mâhni-rea ta. *Cap. 17.19. Mat. 1.21. Luca 1.13,31.12. El va fi ca* un măgar sălbatic printre oa-meni; mâna lui va fi împotriva tuturor oameni-lor, şi mâna tuturor oamenilor va fi împotrivalui; şi va locui în** faţa tuturor fraţilor lui.”

*Cap. 21.20. **Cap. 25.18.

13. Ea a numit Numele Domnului care-i vor-bise: „Tu eşti Dumnezeul care mă vede2!” căcia zis ea: „Cu adevărat, am văzut* aici spateleCelui ce m-a văzut!” *Cap. 31.42.14. De aceea fântâna aceea s-a numit„Fântâna* Celui Viu care mă vede3”; ea esteîntre** Cades şi Bared.

*Cap. 24.62; 25.11. **Num. 13.26.

15. Agar* a născut lui Avram un fiu; şi Avrami-a pus fiului, pe care i l-a născut Agar, numeleIsmael**.

*Gal. 4.22. **Vers. 11.

16. Avram era de optzeci şi şase de ani, cândi-a născut Agar pe Ismael.

Numelelui Avram este schimbat în Avraam

17l. Când a fost Avram în vârstă denouăzeci şi nouă de ani, Domnul i S-aarătat* şi i-a zis: „Eu** sunt Dumnezeul celAtotputernic. Umblă † înaintea Mea şi fii fărăprihană ††!

*Cap. 12.1. **Cap. 28.3; 35.11. Exod 6.3. Deut. 10.17.

† Cap. 5.22; 48.15. 1 Împ. 2.4; 8.25. 2 Împ. 20.3. †† Cap. 6.9.

Deut. 18.13. Iov 1.1. Mat. 5.48.

2. Voi face un legământ între Mine şi tine şi tevoi înmulţi* nespus de mult.”

*Cap. 12.2; 13.16; 22.17.

3. Avram s-a aruncat* cu faţa la pământ; şiDumnezeu i-a vorbit astfel: *Vers. 17.4. „Iată legământul Meu, pe care-l fac cu tine:vei fi tatăl* multor popoare.

*Rom. 4.11,12,16. Gal. 3.29.

5. Nu te vei mai numi Avram; ci numele* tăuva fi Avraam4; căci** te fac tatăl multor po-poare.

*Neem. 9.7. **Rom. 4.17.

6. Te voi înmulţi nespus de mult; voi face dintine popoare* întregi; şi din tine vor ieşi împă-raţi**.

*Cap. 35.11. **Vers. 16. Cap. 35.11. Mat. 1.6, etc.

7. Voi pune* legământul Meu între Mine şitine şi sămânţa ta după tine, din neam în neam;acesta va fi un legământ veşnic, în putereacăruia Eu voi fi** Dumnezeul tău şi al semin-

1.„Ismael”: din două cuvinte care înseamnă „Dumnezeu aude”;

2.Evreieşte: El-Roi; 3.Evreieşte: Lahai-Roi; 4.„Avraam” vine din

două cuvinte care înseamnă „Tată al unei mulţimi”;

ţei † tale după tine.*Gal. 3.17. **Cap. 26.24; 28.13. Evr. 11.16. † Rom. 9.8.

8. Ţie, şi seminţei tale după tine, îţi voi* daţara în care locuieşti** acum ca străin, şi a-nume îţi voi da toată ţara Canaanului în stăpâ-nire veşnică; şi Eu voi fi † Dumnezeul lor.”

*Cap. 12.7; 13.15. Ps. 105.9,11. **Cap. 23.4; 28.4. † Exod.6.7.

Lev. 26.12. Deut. 4.37; 14.2; 26.18; 29.13.

Circumcizia

9. Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să păzeşti le-gământul Meu, tu şi sămânţa ta după tine, dingeneraţie în generaţie.10. Acesta este legământul Meu pe care să-lpăziţi între Mine şi voi şi sămânţa ta după tine:tot ce este de parte bărbătească* între voi să fietăiat împrejur.

*Fapt. 7.8.

11. Să vă tăiaţi împrejur în carnea prepuţuluivostru; şi acesta să fie semnul* legământuluidintre Mine şi voi.

*Fapt 7.8. Rom. 4.11.

12. La vârsta de opt zile, orice copil de partebărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur¹*,generație după generație: fie că este rob născutîn casă, fie că este cumpărat cu bani de la vre-un străin, care nu face parte din neamul tău.

*Lev. 12.13. Luca 2.21. Ioan 7.22. Filp. 3.5.

13. Va trebui tăiat împrejur¹ atât robul născutîn casă, cât şi cel cumpărat cu bani; şi astfellegământul Meu să fie întărit în carnea voastrăca un legă mânt veşnic.14. Un copil de parte bărbătească netăiat îm-prejur în carnea prepuţului lui să fie nimicit*din mijlocul nea mului său: a călcat legământulMeu.” *Exod 4.24.

Sarai este numită Sara

15. Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu o mainumeşti Sarai pe nevasta ta, Sarai; ci numeleei să fie Sara.16. Eu o voi binecuvânta şi îţi voi da* un fiudin ea; da, o voi binecu vânta şi ea va fi mamaunor neamuri** întregi; chiar împăraţi de po-poare vor ieşi din ea.”

*Cap. 18.10. **Cap. 35.11. Gal. 4.31. 1 Pet. 3.6.

17. Avraam s-a aruncat cu faţa la pământ şi* arâs, căci a zis în inima lui: „Să i se mai nascăoare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Şi sămai nască oare Sara la nouăzeci de ani?”

*Cap. 18.12; 21.6.

18. Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăias-că Ismael înaintea Ta!”

1.Sau: circumcis (peste tot în text);

16 GENEZA (FACEREA) 16, 17.

19. Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta,Sara*, îţi va naşte un fiu; şi-i vei pune numeleIsaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, caun legământ veşnic pentru sămânţa lui după el.

*Cap. 18.10; 21.2. Gal. 4.28.

20. Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat.Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să creascăşi îl voi* înmulţi nespus de mult; doispreze-ce** voievozi va naşte, şi voi † face din el unneam mare.

*Cap. 16.10. **Cap. 25.12,16. † Cap. 21.18.

21. Dar legământul Meu îl voi încheia cuIsaac, pe care* ţi-l va naşte Sara la anul pe vre-mea aceasta.” *Cap. 21.2.22. Când a isprăvit de vorbit cu el, DumnezeuS-a înălţat de la Avraam.

Circumcizia lui Avraam şi a casei lui

23. Avraam a luat pe fiul său, Ismael, pe toţicei ce se născuseră în casa lui şi pe toţi robiicumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de partebărbătească dintre oamenii din casa luiAvraam, şi le-a tăiat împrejur carnea prepuţu-lui, chiar în ziua aceea, după porunca pecare i-o dăduse Dumnezeu.24. Avraam era în vârstă de nouăzeci şi nouăde ani când a fost tăiat împrejur în carnea pre-puţului său.25. Fiul său, Ismael, era în vârstă de treispre-zece ani când a fost tăiat împrejur în carneaprepuţului său.26. Avraam şi fiul său, Ismael, au fost tăiaţiîmprejur chiar în ziua aceea.27. Şi toţi oamenii* din casa lui: robi născuţiîn casa lui, sau cumpăraţi cu bani de la străini,au fost tăiaţi împrejur împreună cu el.

*Cap. 18.19.

Isaac este făgăduit încă o dată

181. Domnul i S-a arătat la stejarii* luiMamre, pe când Avraam şedea la uşacortului, în arşiţa zilei.

*Cap. 13.18; 14.13.

2. Avraam a ridicat ochii* şi s-a uitat: şi iată cătrei bărbaţi stăteau în picioare lângă el.Când** i-a văzut, a alergat înaintea lor, de lauşa cortului, şi s-a plecat până la pământ.

*Evr. 13.2. **Cap. 19.1. 1 Pet. 4.9.

3. Apoi a zis: „Doamne, dacă am căpătat trece-re în ochii Tăi, nu trece, rogu-Te, pe lângărobul Tău.4. Îngăduie să se aducă puţină* apă, ca să vi sespele picioarele; şi odihniţi-vă sub copaculacesta. *Cap. 19.2; 43.24.

5. Am să mă duc să iau o bucată de pâine*, casă prindeţi la inimă**; şi după aceea vă veţivedea de drum; căci pentru aceasta † treceţi pelângă robul vostru.” „Fă cum ai zis”, i-au răs-puns ei.

*Judc. 6.18; 13.15. **Judc. 19.5. Ps. 104.15. † Cap. 19.8; 33.10.

6. Avraam s-a dus repede în cort la Sara şi azis: „Ia repede trei măsuri de făină albă, fră-mântă şi fă turte.”7. Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţeltânăr şi bun şi l-a dat unei slugi să-l găteascăîn grabă.8. Apoi a luat* unt şi lapte, împreună cu viţelulpe care-l gătise şi le-a pus înaintea lor. Elînsuşi a stat lângă ei sub copac şi le-a slujitpână ce au mâncat.

*Cap. 19.3.

9. Atunci ei i-au zis: „Unde este nevasta ta,Sara?” „Uite-o în cort*”, a răspuns el.

*Cap. 24.67.

10. Unul dintre ei a zis: „La anul pe vremea*aceasta, mă voi întoarce** negreşit la tine; şiiată că Sara †, nevasta ta, va avea un fiu.” Saraasculta la uşa cortului, care era îna poia lui.

*Vers. 14. **2 Împ. 4.16. † Cap. 17.19,21; 21.2. Rom. 9.9.

11. Avraam* şi Sara erau bătrâni, înaintaţi învârstă; şi Sarei îi încetase rânduiala* femeilor.

*Cap. 17.17. Rom. 4.19. Evr. 11.11,12,19. **Cap. 31.35.

12. Sara* a râs în sine, zicând: „Acum**, cândam îmbătrânit, să mai am pofte? Domnul meu,bărbatul †, de asemenea, este bătrân.”

*Cap. 17.17. **Luca 1.18. † 1 Pet. 3.6.

13. Domnul a zis lui Avraam: „Pentru ce a râsSara, zicând: „Cu adevărat, să mai pot aveacopil, eu, care sunt bătrână?”14. Este* oare ceva prea greu pentru Domnul?La anul** pe vremea aceasta, Mă voi întoarcela tine şi Sara va avea un fiu.”

*Ier. 32.17. Zah. 8.6. Mat. 3.9; 19.26. Luca 1.37. **Vers. 10. Cap.

17.21. 2 Împ. 4.16.

15. Sara a tăgăduit şi a zis: „N-am râs!” Căcii-a fost frică. Dar El a zis: „Ba da, ai râs!”

Avraam mijloceşte pentru Sodoma

16. Bărbaţii aceia s-au ridicat să plece şi s-auuitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei,să-i petreacă¹*.

*Rom. 15.24. 3 Ioan 6.

17. Atunci Domnul a zis: „Să ascund* Eu oarede Avraam ce am să fac?...

*Ps. 25.14. Amos 3.7. Ioan 15.15.

1.Sau: să-i conducă (peste tot în text);

GENEZA (FACEREA) 17, 18. 17

18. Căci Avraam va ajunge negreşit un neammare şi puternic şi în el vor fi binecuvântate*toate popoarele pământului.

*Cap. 12.3; 22.18. Fapt. 3.25. Gal. 3.8.

19. Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să porun-cească fiilor lui şi casei lui după el să ţinăCalea Domnului, făcând ce este drept şi bine,pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă deAvraam ce i-a făgăduit”...

*Deut. 4.9,10; 6.7. Ios. 24.15. Efes. 6.4.

20. Şi Domnul a zis: „Strigătul* împotrivaSodomei şi a Gomorei s-a mărit, şi păcatul lorîntr-adevăr este nespus de greu.

*Cap. 4.14; 19.13. Iac. 5.4.

21. De aceea Mă voi coborî* acum să văd dacăîntr-adevăr au lucrat în totul după zvonul venitpână la Mine; şi dacă nu va fi aşa, voi şti**.”

*Cap. 11.5. Exod 3.8. **Deut. 8.2; 13.3. Ios. 22.22. Luca 16.15.

2 Cor. 11.11.

22. Bărbaţii* aceia s-au depărtat şi au plecatspre Sodoma. Dar Avraam stătea** tot înain-tea Domnului.

*Cap. 19.1. **Vers. 1.

23. Avraam s-a* apropiat şi I-a zis: „Vei**nimici Tu oare şi pe cel bun împreună cu celrău?

*Evr. 10.22. **Num. 16.22. 2 Sam. 24.17.

24. Poate* că în mijlocul cetăţii sunt cincizecide oameni buni: îi vei nimici oare şi pe ei şi nuvei ierta locul acela din pricina celor cincizecide oameni buni, care sunt în mijlocul ei?

*Ier. 5.1.

25. Să omori pe cel bun împreună cu cel rău,aşa ca* cel bun să aibă aceeaşi soartă ca celrău, departe de Tine aşa ceva! Departe deTine! Cel ce judecă** tot pământul nu va faceoare dreptate?”

*Iov 8.20. Isa. 3.10,11. **Iov 8.3; 34.17. Ps. 58.11; 94.2. Rom.

3.6.

26. Şi Domnul a zis: „Dacă voi* găsi înSodoma cincizeci de oameni buni în mijloculcetăţii, voi ierta tot locul acela datorită lor.”

*Ier. 5.1. Ezec. 22.30.

27. Avraam a luat din nou cuvântul şi a zis:„Iată*, am îndrăznit să vorbesc Domnului, eucare nu sunt decât** praf şi cenuşă.

*Luca I8.1. **Cap. 3.19. Iov 4.19. Ecl. 12.7. 1 Cor. 15.47,48. 2

Cor. 5.1.

28. Poate că din cincizeci de oameni buni vorlipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oaretoată cetatea?” Şi Domnul a zis: „N-o voi ni-mici, dacă voi găsi în ea patruzeci şi cinci deoameni buni.”29. Avraam I-a vorbit mai departe şi a zis:

„Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci deoameni buni.” Şi Domnul i-a zis: „N-o voi ni-mici pentru cei patruzeci.”30. Avraam I-a zis: „Să nu Te mânii, Doamne,dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi în eanumai treizeci de oameni buni.” Şi Domnul i-a zis: „N-o voi nimici, dacă voi găsi în ea trei-zeci de oameni buni.”31. Avraam I-a zis: „Iată, am îndrăznit să vor-besc Domnului. Poate că se vor găsi în eanumai douăzeci de oameni buni.” Şi Domnuli-a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douăzeci.”32. Avraam I-a zis: „Să* nu Te mânii, Doam-ne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta.Poate că se vor găsi în ea numai zece oamenibuni.” Şi Domnul** i-a zis: „N-o voi nimici,pentru cei zece oameni buni.”

*Judc. 6.39. **Iac. 5.16.

33. După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam,Domnul a plecat. Şi Avraam s-a întors la locu-inţa lui.

Cei doi îngeri la Sodoma

191. Cei doi îngeri* au ajuns la Sodomaseara; şi Lot** şedea la poarta Sodo-mei. Când i-a văzut Lot, s-a ridicat, le-a ieşitînainte şi s-a plecat până la pământ.

*Cap. 18.22. **Cap. 18.1.

2. Apoi a zis: „Domnii mei*, intraţi, vă rog, încasa robului vostru, ca să rămâneţi peste noap-te în ea şi spălaţi-vă** picioarele; mâine văveţi scula de dimineaţă şi vă veţi vedea dedrum.” „Nu” †, i-au răspuns ei, „ci vom petre-ce noaptea în loc deschis.”

*Evr. 13.3. **Cap. 18.4. † Luca 24.28.

3. Dar Lot a stăruit de ei până au venit şi auintrat în casa lui. Le-a pregătit* o cină, a pussă coacă azime şi au mâncat. *Cap. 18.8.4. Dar nu se culcaseră încă şi oamenii din ceta-te, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătrâni, auînconjurat casa; tot poporul a alergat din toatecolţurile.5. Au* chemat pe Lot şi i-au zis: „Unde suntoamenii care au intrat la tine în noaptea aceas-ta? Scoate-i** afară la noi, ca să-i † cunoaş-tem.”

*Isa. 3.9. **Judc. 19.22. † Cap. 4