h,fitr'L uffi'/-*a'*-o &'r,'L''I e,o'/- %/z

Continuare marnrrisiri

De departe nu puteai deslugi dec|t spatele a doi c$ini ce aveau capetele aproapeafirndate in mormanul de frunze maronii, negre, roqiatice, tiivdlite parcd una cflte una in noroi.Unul dintre cfiini avea coada scurtii, lisatii la pf,mfnt, albd spre capit, o patei maronie ce se-mbuca dintr-odatii cu spinarea neagrS pfnl sub gitut ce lega trupul de un cap mare, bonrl ugoraluogtt" tegit ca t5iat din brigca, urechile porneau din spatele ochilor, late, cldpduge, ca douflbrale frri articulatii. atirnind de-oparte qi de alta a capului osos, foarte scheletic. Ciinele se

sprijinea pe labele din spate, lipite pnmfnnilui. Cele din fali scormoneau cu firie ftunzele. Cughearele se strlduiau sI descopere ceva bine ascuns acolo. C{nd ifi inIlta rmeori capul, se

lingea cu voluptate pe bot, din nfui se ridicau printre crengile copaciloq aburi rari. Corpulceluilalt acoperit cu o blanl neagr5, doar picioarele rebegite, lungi cu labele bine ffipte inpimint aveau culoarea unui galben spdlicit, murdar.Pirea, cf, am$ndoi cautii cu incdpS$nare aceeaqi pradi, invizibilS, caci miriiau mai tot timpul,se impingeau, se mugcau, c$nd de urechi, c6nd se ingftcau de grumaz.Prin adulmecare, se lineau pe o bucatil bund de plmfint parcl delimitati, invizibil, simlitii doarde ei. Mai diideau ocol, pe o raz\, scurta insd de indatii reveneau gi rimineau lintuili deacelagi loc. Se intimpla si-qi incheie scormonihrl, aproape in acelap timp, asnlpau cu funzigulrAv[git locul faptei, igi lingeau botul cu limbile roqiatie la mijloc qi alburii pe margini, clscauguri mari, fllmtnde. Culoarea, forma gi mirimea dinlilor nldau o virstii inaintati.La capiml fiecirui ochi, spre nas, se scurgea o secretie gdlbuie de pe pleoape, ca gl cflinilorurdurogi, neingrijili, murdari.Locul se gdsea pe o pantzi lin5. AlSturi, se prelingea sorrnoros un padu, ugor gerpuiq ba chiaravea doar un cot c6t ai tiia un cerc in doui, de-ai fi zis c[-i o cocoagl. In dreapt4 pe malputeai zdri mai int$i un scai vflnit, cu o ramuri aplecata in apd, iar celelate doui cu cfte ofloare albdstruie in virf stiiteau drepte, de pazh, ca nu cumva cursul lin dar neincetat alpa$dui s-o ia pe sora lor mai mici. La doi paEi buni o palmi de mugchi se ?ntindea labazatrunchiului unui copac ciudat, care numai arin nu era, cu crengile at{mate, despuiate defrunze. Cu virful aplec* gi el.Un om care cergea, ziceai. Dupa el, pustiu, pand h5t departe.Pnteai urmnri hciul pirflului ce se pierdea sub un podeg pe care-l strdbdteai din $ase-$aptepagi, marginit doar pe-o part€ cu cinci gipci de un negnr-cenugiu : doud aplecate spre dreapta,doud ugor inclinate spre sSnga, iar cea mijlocie pirea dreapti. Prima impresie era aceea aunor flicdi pringi in joc. Cel din mijloc ii suslinea parcl pe cei care pireau a se clitina. Dar, insingudhtea. ast4 semina mai degrab[ cu un joc al ielelor. Cel mai bizar era fapnrlc6, de cumapa trecea granita podegrlui, aceasta devenea rnaronig chiar intunecoasi, ca apoi si se piardlpe sub ramurile scdldate, zi gi noapte, ale unui grup de r[chitri pgngitoare, ce-gi ing6nau pringopohrl apei, un cflntec niciodaui terminat gi pe care doar apa, gi ea plind de gdji il inlelegea.Poate.Malul sting al piriului se deosebea mult de cel drept. Acesta avea l0nga apd o cdrdruig cegerpuia pe lflngd podet, ii didea binele 6i se atrrnda spre rIchitrile plingltoare m4nggiate deapa maronie. Siluete intortocheate in fel gi chip ale copacilor cu ramuri ciuntite pfin5 aproapede vdrf, insoleau clriruia, podetrul, ca apoi, cei mai inalli sd se stingi pe plumburiul cerului cedornnea tot peisajul, de dincolo de grupul de rdchi4i, gi continuind si-qi mai dezv5luie o patlceva mai albdstrie, prin spatele copacului cersetor. DacI priveai mai atent, sub acest copaczireai un brldu{ qi-un brdzigor, ca doi copii docili, piti{i sub crengile sldbdnoage. Cdrdruiapirea o Sgie lata de p[rnfnt, greblatS, ca cea de la granile, sefiln cd nu era prea umblat?i.P04ul se formase undeva mai sus dintr-un ciuroi, un izvor condus poate pe jgheab, ca apoi,unl':lu-se cu altelg sI formeze acest pfr{u, care strdlucea, pe soare, la mijloc intr-o qloare

alb-alblstruie, mai spre margine in pete albastre, ca la mal sd fie inlesat cu pipirig inecat inapd, cu iarba fiarelor, o plan&i veninoasl cu flori de un alb-gdlbui.Ici-colo algele verzi formau mici mase rebele plutitoare. cu deosebire acolo unde aveaiimpresia &apanu sti locului.

Petre cunogtea bine acest loc, cdci in spatele copacilor triqti, a copacilor cu crengileciuntitg ale cdror v0rfuri doar aveau drepnl a se desena pe cer, el igi petrecea mare partl avielii...niciodatii nu se gtia de unde vine gi unde se duce. Cei de-ai loeului il priviau cunedumerire, manifestau fata de el un anume fel de compltimire, de inlelegere, dit ao.uu or4inere aparse in a-l intreba cum o duce, cum nu obosegte bAtAnd drumudl; fir6 rost, cdci elrdspundea scurt la salutul celor care se incumetau sd i se adreseze, fie dand ciudat dincap, fiemormdind ceva de neinleles. Vorbea rar, doar cu oameni pe c:re ii bdga el ln seamd, pai"i. fi:rTc]rse mult p[nrl. Barba gi-o tundea singur, c$nd credea el de cuviinla, la fel gl hustala.Imbrlcat sumar, pe weme mai bpnd5, iar toamna, t{rziu, spre iarni, tua de te miri-unde cevamai gros; nu se temea de vintul toamnei, nici de frigul iernii, nu-l supira clldura toridi, var4iar primivara o slrea din calentanrl anotimpurilor.Pirea sd nu-l preocupe nimig degi el t5cut, mocnea de o durere ce-i s6sia sufletul, se simleagolit pe dinauntru, ca o buturugd scobitii. Capul ii vijaia Si atunci scrpgnea din dinti, il apucadorul mersului acolo, in spatele copacilor ciuntili, unde se deschidea un luminig, infiurecospentru inima luf se a$eza rezemat de trunchiul unui stejar uitat de vreme, lgi freca ochiiafunda0 in orbite, igi trecea palmele uscate, cu degete subliri, apoi pleoapele rlm6neau multiivreme ca incremenite, mr ochii gi-i alintea spre un singur loc. Prin frt" l"i se perinda din timpin timp, silueta unei femei cu o desagd de lemne in bratre in jurul cdreia se u*e"t .uozgomotos voci ie$ite din gftleje rdgugite, ale unor mongtri ce luau infiligari din cele maiciudate, c:lre se nipusteau cu bra{e groase, lungi, lacome, asupra fiin1ei firave, asuprz! trupuluitfuIr de femeie frumoasI.Aici igi perecea veacul, Petre.Sd fi fost in ajun de Sdnz0iene, c6nd in sat femeile qi fetele impleteau cununi ce urmau sd fiearuncate peste case, sd-$i afle soarta, ori de Sf Ilie, cici el nu mai trinea limpede socotealascurgerii timpulul, cAnd din senin, dintre crengile strambate de lreme, ori deurdt simli unfuior de aer lece, care-i pltrundea trupul chircit. Din instina, igi str{nse ificul di corp, i6iridici ochii spre pakna de deasupra capulul, albasu:i la tnceput, ca apoi, de parci o *aoenevdzutii ar fi dat drumul, ca din cutia Pandorei unor dihinii cenu6ii, care se-noelmi$eau canebunii, ca bezmeticii, frc6ndu-li loc, incilecgndu-se. risipindu-se, adun6ndu-se ca lacomanda Suieratului de vflnt, ce pdrea a fi stdpanul lor. Cdnd dihnniile nu-l asclltau, vantulnebun se intetea, sufla mai crr puterg rdscolea frunzigul amestecat printle crengile p"tr.o.rupte de furia vdnnrlui dezld4uit, fonnand un viirtej, chiar sub ochii lui, tocul ae undl petrenu-$i dezlipea privirea. Apucd o piatri mai mare gi o aqezd in mijlocul rritte.lotoi, w6nd parcisI-l Uni in loc, moment in care urechile ii $uiau, de parci v{ntrf gi-ar fi cerut acolo

"rrt.uSasurzindu-l la inceput cu $oapte care s-au transforrnat ia firlgeml in urlete: Ianaaa! Ianaaa... !S-a culremuraf apds6.ndu-gi cu putere am{ndou5 paknele leste urechi. Cdoa s-a dezmeticitera ud leoarci, cu braple incol5cite in juml pietrei pe care o a$ezase in calea dezllnpiriidiabolice a furnrnii- o str{ngea cu putere, gi lui i se petea caldd. Ca sAnul Ianei, ca p6ntecelerotun4 nelinigtit tn care zv{cnea trup$orul, rod al dragosei lor, pe care incepuse aninci, de-oweme sd-l m0ngaie seara c$nd se vdrau unul in celalalq se imbiatrigaq se sdmtau gi-gi 6ceauplanuri...Norii se rdzbunaserd, wptade cer deveni albastri, luminoasi.Pet€ cobori spre r{u sr adune bolovani. Ii urcd umrl c6te und zile in gir, lgngn piatraalbicioasd, pe carg la-nceput o ldsd la miiloc, ca apoi, s-o a$eze in cerc alaturi de ielelalte.Asta, cea dintdi, este lana. cele din jur sunt pruncii nostri. Mutli. cQp ne-ar fi datDumnezeu...

Ceva misterios il atrlgea spre mijloc. Acolo, avea sentimenhrl cI plmintul il prime$te cudrag, cd odatii culcat, devenea una cu el, cd de se-nt{mpla sd adoarmi acolo, se scula mailinigtit. Pdnd.-n ziua tn care, dind sd se h€z€asci, ori trezit de cineva, simli pe obraji omfng{iere moalg pldcutd, calda. Nu deschise ochii dintr-odatd parcd pentru a-qi prelungidurata plicerii. Apoi, genele i se dezlipir[ greoi, pleoapele s-au depdrtat, deschise ochii larg qiprivi injur.Era singur.Visul a fost totu$i placut. Nu i s-a rnai intdmplat s-o viseze pe Iana. Cuprins de o pldcere greude inleles igi trecu palmele peste obrajii mfingtiatr de rniinile atft de dragi lui, al cdror mirosdoar el il cunoqtea, a cdror cdlduri doar el o sim{ea.Igi privi apoi palmele sper$nd sd vadi insemnat pe ele chipul ei...Se qterse cu grabi de pantalonii incd umezi, cdci tn locul chipului dragzin d{re de sdnge.Bolovanii au fost grei.M-oi fi lovitfmd sd bag de seamd. $-apoi, atQtea crengi care-mi stdteau tn cale qi trebuia sdle tnldtur, m-or fi zgQriat. Duse firr voia lui, mijnile qne nas gi simli un miros ciudat...Dintre trunchiurile singuratice, se auzi un zgomot indepdrtat, care se apropia 6i se deslugeatncenrl cu incetul. Blrbanrl nu se clinti, mai intai fiindc5 el nu se temea de nimeni, apoi doarcuriozitatea il impingea sr ctre cine indrdzne$te sI calce pe-acolo, c6ci mul1i, de laintamplarea cu uciderea nevestei lui, ocoleau locul. cine sd poatii gti din ce pricini?Zgomotr:l se invSlmdgi or cel al unei c[rule ce tocmai trecea pe drumul care inso{ea pidul:die! Ce-avetri? Nu mai cunoaqtetri drumul! Trap-trap! Trap-traap! MAnca-v-ar...se auziglasului stiipdnutui. Apoi, vocea se pierdu in hdu.Silueta celui ce lnainti printre copaci se deslugi. Petre nu-i dddu imporaqa. Dac[vine spre eleste treaba lui, dac6-l ocolegte, fl at$t mai bine, iqi zise Petre. Spre surprinderea lui, bdrbatulse apropie precaut, cdci il gtia bine pe omul ce stiitea linigtit in mijlocul micii imprejmuiri pecare qi-o frcuse 6i i se adresi cu un ton cakn:- S-a-mprospdtat aerul, cu plo4a asta Pefte. rosti brrbanrl inalt, ugor adus de spate.Omul cdruia i s-a adresat, nu-i rlspunse dec{t cu o privire de-o clipd, care pdrea a insemna cdeste de accord.- S-a umflat dintr-rrna Si par0ul, continua cel venit.Petre se frec[ pe fruntg igi impinse spre cre$tet plliiria pleoqtita gi-l privi pentru tntgia oar6.- E treaba naturii ca pfraiele sd se umfle dup[ ploaie gi sf, se sublieze pe vreme de secetii,rlspunse intr-o doari Petre.- $tii, Petre, pAdul Ssta porne$te de sus, de sus...- COt de de sus? Se scdrpini pe ceafi bdrbanrl, care tot nu-l privea in ochi pe cel care-ivorbea.- Pdi...cum sf,-ti spun? ingrzie acesta cu explicatria.- Aqa ca sf,-n{eleagi tot omul, se risti ugor Petre, trecandu-$i palma dreapfii peste frunte qiuit$ndu-se de aceast?i datd la omul cu care-i vorbegte.- Domnule invl{5tor! Dumneata erai? Ce cauti pe-a;a vreme pe-aici?- Imi place s[ rni plimb prin locuri liniqtite. Uite, am cules cfl1iva bureli, citeva plopegti, cdciwemea bribilor e mai incolo, spre toamri. $i desfiicu o sacogd de rafie, sd-i arate recolta.Petre anrncl o privire lipsiti de interes, df,du din cap, igi d.[du la o parte plnrl ce-i acopereafruntea gi-gi ingropl ochii in pam{nt.- De unde zicetri ci vine pi$ul Ssta? reveni Petre, nedumerit, cu privirea pierdutl, misur6ndinlllimea copaci lor din j ur- Izvorul porne$e de sub cetate, gtii, v-am pomenit cu ani in urmn la gcoald. Doar erai gncopil harnic gi-1i pllcea sd pui mereu intrebdri.- cetate? care cetate? Doar tn poveEti existii cetii1i... $i cetatea asta are nume?

- Are. Zynyir, rdspunse invi{itorul, un om cu privirea seninS, p5trunzdtoare, cu fruntea latfpdrul scurt, rar, pieptiinat spre spatele creqtehrlui, pomelr ugor proeminentri, cu un zAmbet

senin mai totdeauna pornit din collul drept al buzelor. Dar el simtrea cI nu l-a convins deloc pe

consdteanul sAu, care avea privirea Si gflndurile departe. hea departe.Cu toate acestea, Petre il ascultl cu o atenlie inleleaptii, caracteristicd omului simplu inzestratcu o inteligenli nativi.- Zinfu, ziceli? N-am alzit. Dar ce nume-i ista?l se uitii mirat spre invildtor. Tata nu mi-avorbit niciodatd despre asta. Cat despre mama ea se pricepea sA se ocupe de casi, de noi,copiii, s6-l a$tepte pe tata cu mfncarg s5-i calce c[maqa cu care se ducea la biserici. Singura

clmagd albb a tatei. Fierul de cdlcat il umplea cu jdratic, ll apuca de mflnenrl de lem, ii frceavant h dreapta gi-n st$nga, sulfa prin glurile cllcitonrlui, ochii necurahrlui, sI nu se stingS qi-

I infierbdnta pe plita sobei de gltit pdni aranja frumos mdnecile, clrora le ficea dunga

dreaptii, gulerul, il imindea cu grijA ca nu cumva si iasd cu pliuri. De la marna a invilat lanamea, multe...Duminica mfincam tntotdeauna irnprzutri, ?n resnrl zilelor m{ncam curn se nimerea.

Mama nu ne llsa si ne culcdm inainte ca noi sI ne sp515m picioarele, gi inainte de a ne

ruga. Incolo, ne mai spunea o poveste, de cele mai multe ori scorniti de ea, dar niciodat?i

despre cetili ori castele, cdci pentru ea gi pentru noi cea mai frumoasi casi era a noastr5" cea

din capdtul ulilei, cu malin bItut la poartii, cdci era curatS, micd precum in povegti, domnitade tihn5, casa celor s[raci. Nu degeaba, Rugosu, bogotanul din sat rostise cuvinte care l-audurut pe feciorul despre care se zvonea in sat c-ar wea si se-nsoare cu lana: Ce folos sd te-

nsori, doar ca sd tnmultegti numdrul sdracilor! Petre s-a frcut atunci cd nu-l bagd in seam4clci dragostea lui pentru Iana putea astupa gura intregului sat. Dar de uitaq n-a uiatEra a noastrS, cIsula aceea, lgi continul el gindurile, aceea'in care feciorul avea sd rlmanltqj gheb{ndu-gi o familie.In vecini, mai pe la mijlocul ogtdzii, rnarnra , dacl avea figaz dn pricina treburilorgospodiiregti, mai sporoviia, elr cu o femeie singuratici.Ea nu semdna cu rnarna...Invd{atorul se ridicd pe nesimlite, igi apucd saco$a cu prinsorile innodate, numtri dupa ochipulinele ciuperci gisite, daci-i vor fi indeajuns pentru un papricag gi se deplrtii, lisindu-l pe

om si-gi depene gfndurile.Fdcdnd cfltiva pali, se sprijini cu un bdtr mai grosu[, cu multe noduri, socoti totugi ci burefiitrebuiesc gatiti ori pe plita cu pulini sare, ori intr-o tigaie, ce-o pdstrase de la mama lui, incare-i ageza cu pdldria in jos, peste care presdra putrfund sare, c|teva bucd[ele de sldninlafumatii gi felii de ceapd.

Intoarse privirea. Petre continua sI vorbeascl cu voce tare. Singur, singur.Doar Iana l-ar fi putut auzi gi tntrelege...Inv[{iton:l se pierdu ca o nllucd printre copacii singuratici, ca gi anrnci cflnd fiind dezertordeclarat, clci a fost singurul care-a refuzat s[ se irnoleze, a trlit tot ca o fantomd ascuns debeuana Lena, c$nd in podul casei, cind intr-un cotlon al gurli, cand te miri unde, loc cunoscutdoar de femeia care-l pre1uia muh gi care moqise pe tog pruncii din sat, copii care mai apoideveneau invd(aceii lui.Uneori, bdu$na Lena se gfindea cd urmltoml copil ce se va na$te va fi cel al lui Petre. Dar n-afost sd fie...

$ERPrr GORGONET

Toamnd.Petre v|ri cu pricepere vflrfirl coasei pe sub tulpinile pulinelor flori ce-Ei cdtau luminarididndu-se ca-ndreptate de gale de zub lWojul de la marginea cu4ii, lugoj lntins de la unst{lp de beton la altul, pe sflrme simple, ori impletite pe care le avuse in spatele casei, adunatete miri de undg cu gandul c-or folosi cfndva, la ceva.

$i coasa: hirs-hdrS, h6r5a-hir$a, h{rg. mAnuitii cu lndemfna omului crescut in lucru, retezafirele rare de iarb[.Fusese secetii in vara aceea.Din curte, vecina ii ceruse sI ias5 qi la drum sd coseascd marginea $antului, tn care crescusemai mult pipirig decft iarba moale, cdci stipflna casei refirzase sd-l mai adgnceascd nevr{ndsd-i bilteascl ap4 s[ se adune ({ntarii gi muqtele mari, negre $i gretoase,care-i nlpddeau casade indatii ce deschidea vreo fereastrd .

Drept este c5, in gan[ nu era api decft dupa ploi.Apoi, dupl ce-gi ascutri coasa cu piatra ce-o purta in buzunarul din spate al pantalonilordegirag in genunchi, trecu in spatele casei, acolo unde cregtea gi trifoi buni pentm iepuriivecinului" nu doar bilirii.Ocoli cu grijd un trandafir, care anul acela nu inflorise. Cfinele st?itu lini$tit ovreme, dar.aodauzi hfuqAittrl coasei mai aproape de cdsula lui, acoperiti cu o bucatii de tabli ruginitii, trasedupi el langrl lntirit pe alocuri cu sflrmi, cdci adesea rupea langrl 6i cfteva zile stiipfina nu-lvedea, intrd agitat ln cugc6, mffi, iegi din noq agitat.Langa adiipostul lui, un monnan de nisip ndpadit cu timpul, de te miri cate feluri de ierburi,cdci nu fusese folosit lncd la nimig se tasase mult sub bltaia ploilgr, iar acum areta pejumfiate decdt la wemea cdnd fu ingrlmidit acolo, cu g0nd, firegte de a fi folosit la tencuitulunui zid al lemniriei. Ardta ca o cdpl$n[ ldtritii acoperit[ de ierburi ciudate in toate pi4ile cagerpii de pe capul gorgonei, in loc de pdr.Petre i$i atunci, apucind mai vflrtos coasa, privirile spre cer la norii ca niqte ochi bulbucali cese roteau pe albastnrl gters.

- Poate dI Dumnezeu ploaie, iqi zise Petre.Prin Elapii de plastic rogii simli fierbinleala nisrpului1166r$, hfrg, hif,rg, hf,rg4 coasa care atacd ciudatele ierburi de pe capul gorgonei, se auzea delSngd uga casei.Stlpana casei apuci o lavitri, cu picioare qi spltar de fier vopsite gndva ln maro, pe care secldtinau doui sdnduri scorojite, desprinse pe jumdtate din qunrburile care le prindeau deschelet, o mutii cit la trei pa;i, sI-i facl loc, mai lfngd trandafir. Se gflndi o clipi si desprindiscindurile ce-ar putea folosi pe foc, iqi trecu palma uscatii, cu pielea increliti peste acestea,ezitii, apoi se socoti c-ar mai fi incd bune la 6ezut. Rezemi cu grijd lavila de gardul de sflrm6

chiar l$ngl caprifoiul ce se intinse pe o bunl parte din gard, pltrunzfind giret printre ochiurilede metal. Ca o femeie curioasd.Mai incolo, trunchiul intortocheat al vilei de vie nu rodise dedt un ciorchine. Nici asta nurodise anul acesta, g$ndi femeia urmirind migcdrile regulate ale mflinilor birbatului, ce pdreacd n-o bagd in seami.Mic de statur4 pdr ld{os, ochii negri, ffisituri frumoase incd, buza de sus ugor coborftiideasupra celei dejos, nasul drept, supt la fali cu barbia ronrnjitii, bdrbatul igi vedea de reabalui. Buruienile se retezeau iute sub tiiigul lucitor al coasei, culc$ndu-se in urma ei ca soldaliifrrI aplrare, cirora li s-au epuizat muniliile. Femeia pierduse din vedere silueta omrlui; eaurmnrea doar drumul coasei cu vfrfirl foarte ascutit.Igi aminti dintr-odati 6 amiaza trecuse demult 6iar fi vremea sI imbuce c{te ceva. Il 16sd pebirbat sl-gi termine lucrul, ea se apropie de un prun albiu[ aplecd o creangi rnai joas5, i6iumplu buzunarul ldsat al go4ului, urcd treptele din lespezi ugor ad{ncite mai pe la mijloc,bdtdtorite de pagii, nu pu{ini ai celor de-ai casei, de-atita amar de vreme, trecu cl} grijl pragul,hsflnd u$a larg deschisi, clci afar5, degi toa:mna sosise, era o cuptu$eal[ greu de suportat.Inluntru era mai rlcoare. Se strecurl ca o ndlucd in bucdtiria cu fereastra ce dddea spre loculunde putea vedea doar larna coasei in continua migcare de du-te-vino, de la dreapta sprest{nga, de la s$nga spre dreapta gi picioarele u$or depertate ale lui Petg cu spinarea linincovoiatii.Dintr-un cog impletit din pinugi sdltd un Stergar din pdnza tesutii des, desfrgurd ritualiccol|rile gi scoase o jumdtate de p{ine. Pe un blid lgi tiie o rogie gras5, apucati din gridinA,inaintea de a-gi indesa prunele, apoi cu un culit cu lama lati gi pleasa de lemn maro, prinsi cunituri galbene, igi croi o felie latd, o unse sublire cu unsoiuea de pe fundul unui borcanacoperit la gurd cu o hOrtie alb-gllbuie gi legatil cu sfoard. Pe blidul scos din bufetut verzui.rupse rogia ce mai rdmase, in patru, presdrd sare cdt ai cuprinde cu doud degete, trase scaunulde lemn de sub masii, se agez6, igi frcu cruce, mugci voluptos din pdinea unsd, gi din cite obucat?i de rogie clrnoasd, frinoasi" gi-l {inti cu privirea de la celdlalt co( al ferestrei pebdrbatul, care numai cf,-gi gterse fruntea asudal6, cu dosul mainii. Ea goli blidul, iqi piplibuzunarul scoase pmnele alb6u{e, le gterse cu palma culcati pe rotunjimea lor, cripi una,puse sdmburele h blid, apoi alta, g-apoi alta pana buzunarul se ugur6. Igi gterse gura cu dosulpalmei, fiicu semnul crucii, apoi, brusc se indlta pe virfuri, cdci pe bdrbat il vlar oprit dinlucru, cu privirea atrintitd tnspre ridicltura de nisip.

Ieqi degrab6, aranj{ndu-gi qoryrl, tegindu-$i buzunarul cdscat ca o gurl flSmdndn de oms5rac. Cu pagi mlruntri 6i iu1i, pe cdrarea ce despfl4ea dou6 palme de plmdnt, inaint[ curioasispre bIrbat. Nu-i vorbi. Apropie picioarele caprei de tiiat lemne de lingd bocul de crdpatlemne, gi-i mai fiicu loc cosaqului.Numai ce-l aude scuipfind $i zicdnd:- Na, uite unde gi-a ascuns ouilg nemernicul!Femeii fi scdp[ bocul pe care abia-l urnise; sub el iarba opdriti de clldurl gi furnici, multefurnici $r goange de multe feluri. Se trezi in spalele omului care se-ntoarse miraq inciudalspre e:l.Aceasta se trase in spate, irnpreunfndu-qi pumnii in fata gurii, tiiindu-i respiratria. Nu putuscoate o vorb[, doar privi inmnrmurit5: $apte oud, fiecare cflt o alunr mai mdrigoar4 mairotunjoard" mai burtoasi, unul l6ngd celdlalg formflnd o grlmajoarl.- Doarnne, nu mi ldsa, guierr femeia printre dintri, cu groazi. Doar n-or fi oui de gerpe?!- Clrm nu? s-a cuiblrit aici cd-i fierbinte nisipul qi-i ferit de ierburile astea, rlsprmse blrtanrlneintorcfndu-gi privirea spre femeie, ci uitindu-se in jur, atent de parcd s-ar fi temut cagerpoaica s[ nu apard dintre ierburile dobordte la pamgnt.- g-acum? innebA Lugca. Ce-om face?

- Asta facem, rdspunse bfubanrl intorcdnd coasa gi zdrobind pe rand fiecare ou, alb, cu petefoarte marunte, aproape minuscule stropituri de culoarea cenugii.Peste nisipul uscat gi fierbinte, stropi de lichid gllbejit, ugor verzui se impr[gtiau acoperindparte din frunzele de brusnrri, de cicoare, de pir gi pe alte ierburi ce-or mai fi fost acolo.Speriatil, cu ochii atmti! asupra a ceea ce mai rlmas din cele qapte oui, femeia num[rd ingdnd Sapte pui de gerpi mici, apoi gapte de gerpi mari, apoi inmultr cu $apte, gi dintr-odatn infap ei migunar5, ba lenegi, ba mai iuli arltiirile care luau propo4ii din ce in ce mai mari. Se

Edndi ingrozita de cate ori nu cdlcase peste nisip, iand incd nu fusese nepadit de buruieni,unnirind unbutuc mic de vi{n de vie, care, parcl era inlemni! firi niciun mugum$.LAngI el, plitntute de alteea, un arbust ornamental, dimpotrivtr, dtrdea frunz[ dupl frunztr, gi ease bucura cdci fiiceau flori rozii, albe sau violete.Deodatii, igi vlzu toati curtea mustitii de tirdtoarele de care, inc[ de copil, avea o teamtringrozitoare.Btrrbanl apdsa cu tirie capul de fier al coasei peste fiecare ou, asigurflndu-se cd nu-i scapdniciunul nespart.Semn rtru la cas6, gerpii...Apoi, se intoarse spre Lugca, piezig, scuipind de trei ori in palmele uscate :

- Din astea n-or iegi ln vecii vecilor gerpi, fii linigtitii nan[ Lugcd! $i-gi apuce coasa deminerul de lemn. In esta nu dii fulgerul, cd-i de lemq gfndi Petre, cici, ca o pedeapsi de susse auzird tunete scurte gi dese, cerul fu strlbetut de firlgere ciudate,urmate de stropi mari,nebuni, de ploaie- $i dac-or mai fi pe undeva? gopti femeia, temflndu-se parcf, sd nu fie auzitil de garpele mare,mamtr.- Apoi, dac-or mai fi, tot dsta le-a fi capdtul. $i aiEul coasei alunecd lucind prin trifoigtea de$ngtr capra de lernn rczematlde cotel: gleap, gleap! gleep!Femeia se depdrt?i sffibtrtutii de frica.De-a lungul spinnrii simtri un firicel de sudoare prelingindu-i-se pflne b briu. Se grdbi si intreln cas[, cdldnd cu spaim[ pe cdrare, unde i se nizrreau Eerpi mici, mari, subtriri, gro$i,alungtg incoldcili, ficand opturi, inalt4nd capetele, cu ochi qireli, prldatnici, privind-o pefurig, amenin$nd-o.cdlca rar, pe vffiri. $i dacd stiipfina oudlor o age,pta in casr, cu g6.nd de rrzbunare, s-o@epseascl pentru uciderea pnrncilor? Se gindi urdnd treptele gi tregfnd re@e uga dupdea, dar abia o inchise cI, printr-o migcare firlgerdtoare o deschise. Dacf, s-o fi furigat induntruinaintea ei, str poattr iegi..., gdndi ea. Ficu ocol cu privirea prin ungherele casei, ridicl c1virfirl sandalelor pregul de la intarg un covora$ lunguie{, colorag tesut de bunica ei, dinbuctrtri de cdrpe Si fire de rafie, ca sI fnn cflt de mult.Auzi deodatd un sasait, un fel de $uierat gi incremeni locului, ascufindu-gi urechile; o linigteinfricogitoare domnea ln casd. PIgi spre cdmar[. Prin uga intredeschis[, o adiere rlcoroas6pdtnrnse prin feresruica deschistr. Mirosea a umed, a rece, semn de ploaig igi zise gi inchisegi ferestruica gi uga.Afar5, blrbanrl igi qtergea coasa cu un gomoiog de iarbd trecfndu-l de-a lungul de-o parte gide alta a liamei metalice al cIrui v|rf, de subfre ce era abia c5-l rnai zdreai pe fundalul ceruluiinseninat. Igi trecu bralul plros peste frunte, lud coasa de-a umir, deschise portita gardului cedesp64ea curtea de livada fiicu doi pa$r, dar se opri strigfndu-i Luqcai:- Na, pentru azi arn grtat, miine, ori cdnd oi avea vreme, tri-oi cosi gi cealalti parte. $i sepierdu printre cele trei randuri de pruni, meri, peri, iar nr,ai in ml1 se opri t6ngi un mogmon, cecre$tea foarte rlmuros gi de pe care, in primul an de rod, Lugca il lasase se ia c41iva mogmoni,aga e bine, se zice, cf, atunci ponriUorul va rodi mult. Allii spunean cd e bine sn dai din primulrod unei femei cu mulli copiii...de fiecare datii ochii lui Petre se opreau pe o buc[1ic5lunguiala de carton, prins[ de o riimur€a, cici pomul nu avea srcngi groase, gi silabisea: ne-

fli-er . De mai multe ori intoarse cartonaEul pe o parte gi pe alta, se mirI, iqi trecp degeteleobosite prin p5rul asudat, stiitea cfteva chpe pe ganduri, nedumerit. IncI n-am auzit de a5anume depom.- Ala-i adus de departg ii trecu pe l|ngd urechi vocea Lugctri, din curte, inchizdnd portita cuun cdrlig in uma lui.- D-apoi de unde, doamne o fi fost adus, de n-am auzit gi eu de el? Bine, bine ci-i de departe,dar pe la noi cum i se zice?- Mogmon, Petre, mog-mon...- Aga, da mie aga sI-mi spui, rom6neqte, c-aga pricep. $i intrd in casi dup[ ce-gi puse coasit-ncui, in grajdul mic unde-gi cre$tea ojunincd.Lugca scutrri portita s[ se asigure ctr-i bine inchisl, se-ndreptii spre casi., intrtr cu fricd, sedezbrdc[, igi desfrcu pnrul irryletit cummi peste cre$tetul capului, impletitm[ in care, vara igipunea c0te-o floricic[, gi de cum atripi, capul gorgonei cu pfu in formd de gerpi i seardtii. . . trase pitura peste cap gi-qi incepu ruglciunea de seard . . .

Liz ii asculti in$mplarea, o privi sfredelitor pe Lu$c4 iSi strdnse bine halanrl in talie, ii uranoapte bunn qi deschise cu oarecare tearrtr uga canerei, unde avea patul s[r1 cu a$ternut curatpregltit de femeia ce locuia de ani de zile in casa bunicilor ei, qi care gtia bine cd Doamna igipetrece doud-trei zile, de la s$rgiurl verii, aici in casa btrtrfineascd.Il visd pe Doctoq birbanrl pe care-l mai iubea...

In luminigul din padure bErbanrl Ianei se simlea mai bine decdt orirmde, degi se-ndreptaintr- acolo cu suflehrl fremantat gi cu mintea dusd.Pietrele, pe care le agezase sub forma unui cerc le gdsi mi$cate de la locul lor, dar le puse dinnou la loc, cu deosebirea cd pe cea mai marg pe prima o puse la mijloc gi hofti s-o laseacolo, numai cI vru s-o insemne cu ceva, de aceea l1i roti privirea qi ochii i se oprirl asupraunui capat de lemn cu virfirl mai ascutit pe care-l apucI, il muie intro balta micd de alifi]ri,infig|ndu-l bine in apa noroioasi ce se ficu peste noapte, cici plouase. Mare-i fu mirare4c$nd dupd ce trase doun linii pe supraftla pietrei, culoarea crucii nlscute avea culoarearoqiatici gi nu galbenl ca cea a tinei. Semn de la Dumnezeu. igi zise. $i din aceastl clipd se

uita la ea cu alte ganduri. Primil gest pe care-l fiicu a fost acela sd se inchine.O finigtire ciudati ii cuprinse sufletul.Nurnai cI dupd doud zile, cflnd i;i pusese in g6nd si aqeze incd un €nd de pietre deasupraprimului, gisi tonrl rdvagit, pietrele din nou nelalocul lor, dar mare minune, cea din mijloc nuera clintitii. Acest lucm il ficu sI nu-gi piard?i cumplnrl; le recl[di, se propti la mijloc qi se

simli ferit, privindu-gi munca. Hotjiri sd innopteze acolo, ba p{na sI se-nsereze de-a binelea,mai aduni bolovani, gi de pe marginea dnrmului, carg inillate peste celelalte pireau un zid.Mirosul culcugului frcut din crengl il atrige4 se ghemui, igi roti privirea, mai int$i cuprins deun fel de tearnii, apoi pleoapele i se apropiarl obositg a sorln. A1ipi. Auzi mai intii fognet defrunze, apoi mffit de animale, dar nu-gi frcu griji, decit in clipa cind simli rm abur cald ce se

dspindea in aer, aproape de el. Stf,tu nemiqcat o wemg panl cand pagi mirunti se frcur6simltr chiar in lmprejmuirea ridicatd de el. Un miros ciudat ii izbi narile, un miros de pieleudd $ murdara. Se simli adulmecat dix toat€ parfile.De aceastd datd, deschise un ochi 5i v5zu, ingrozit doul potiii nelinigtite ce sconnoneaupdminil cu ghearele mari, groase, cu botul aproape infipt in sftatul subtrre de noroi ce seformase in urma ploii scurte din ziua trecutii, Prinil gdnd care-l firlgerl exa ce-o fi cdut{nd,ce-o fi glsit?La un moment dat s-au oprit qi, bdrbatul le deslugi limbile rogiatice rnai la margini qi gllbuispre mijloc ce lingeau cu nesat pem$nUl noroios, carc, cu cflt il rlscoleau cu atflt parea rnairogiatic. Unul dintre cfinii scflrbos de murdari gi slabi ce eraq se apropie, la-nceput cuozrecare relinere, ca apoi dintr-un salt scurt sd fie chiar l{ngd fap lui pe care incepu s-o lingd.Ca triz,ntt, Petre sdri drept in picioare, apuci lemmrl cu care insemni pe piatra de mijloc,crucea, 6i-l roti cu furie deasuprapotiilor, carq speriate o luarl la fugi.Mintea i se lumind dintr-odatd. In noaptea aceea de dinainte... el trdi o himer6, crear cuadevirat in visul in care o minl moale, calde ii m|ngaia obrajii. Atunci se bucuri cn in s€nito visase pe Iana. Incercd sd scape de cogrnar, o ciudi gi un gffi de rdzbunare ii umplu sufletulgi mintea. $i pata aceea rogiaticd de pe obrajii lui...doamne! Era sfingele ingropat in loculunde Iana fusese omorftii. Poate amestecat cu cel al b[rbatului cdruia ii scosese un ochi cu.. .

lemnul asculit la un capit, cu care el ficu semnul crucii pe prima piatr5...Sfingele ii atrdgea incl pe cflinii niminui, flnmanzi.Ii vdzu ca prinnegurf, pe cei doi c{ini cdrora le lipsea c$te un ochi, dar imaginea se contopi gitohrl se transform[ tn cea a unui monstru cu un singur ochi.Pe acesta trebuia el sd-l giseasc5.Se aplecd, se apropie cu nasul in pemin! gi mirosul de s4nge ii nipidi ndrile.Vdrfurile copacilor ce ldsau loc petecului de cer, se rotir[, se rotfuA pdnl c{nd omul vdzunegru in fala ochilor.Se pdbuqi.

comm€rtlFll:

il?

Spre dimineali burnrta, iar peste zi cerul se lega de pdm|nt cu fire subliri, subliri abia vizibilede ploaie m5runtji gi rece, de-{i pltlndea in suflet cu frig $i durere. Durerea care se instalaseincet, apisdtor, de parcd wemii i-ar fi scdpat ideea cI un lucru pornit ar trebui si qi ia capdtodatA.Pe ulila care incepea cu o cotire spre stang4 peste un pod, mai adesea inirndat cu tot ceputeau trimite la vale rdurile pornite de sub dealurile tdcute, singuratice, invdluite de omarami suri" I^Iptoasd ce se ridicau greoi, siluete gribite, zgribulite se indreptau mute spreintorsdtur4 iar in unna lor se tr$nteau pe rdnd portile de lenuU sau po4i rtari din fier forjat, lacasele mai avute.Ulila conducea tot spre deal. Dealul o primea in tiicerea unui stapin intelepta tot ceea ce vietruia injur.Perdeaua ferestrei dinspre ulip se dtrdu u$or, discret, la o partg de mdna femeii, o m|nd cupielea catifelat5, arimie de sub mflneca de satin rogu rubiniu. Niciodati doctorul, frSmAntat dedorin{e, nu avusese prilejul s-o vadd. imbrdcati in luciosul neglije;tot mai ad[sta cu gflndul $inirna; ea, femeia ifiAffzia dinadins...Cu vflrfurile degetelor linu c$teva clipe perdeaua de nrl cu flori aurii cu cinci petale, o codilIcu trei frunzulite, flori in;irate pe orizontald, transpa.rendi. Din depdrare se auzea surdtroponrl calului abia umit, tnc5lecat de fata cu pdml zbfirlit intotdeauna, spdldcit, firl cfuare,decoloraq sau mai degrabd tn culorile naturale, de o ciud{enie aparte. $i copitele calului, separe oboist- ptlac-ptlac, ptic-ptic- rezonau pe asfaltul de cudnd a$ternut, aburind sub cllduralui gi rlcoarea stropilor reci. Pdrea ci se-ndrepta spre niciunde, ci pe fatl n-o zorealatll, deaceastii data clci cel mai adesea tropoml calului se pierdea cu repeziciune sub indemnarealnciudatii a fetei.Ea n-avea nici duminici, zilele ei de lucru num5rau o sdpamanl rotunjitii de cele $apte zile.Rareori o puteai vedea pe jos. Atunci intr-adevdr se ducea la biserici. Dupi imbriciminte,pentru ea era tot o zi de lucru.Zgomotul pagilor se apropia din nou, din ce in ce, femeia il privi indelung trecfind prin dreptulcasei sale. El nechezd scurt in loc de: "gtiu cd egti acolo", qi-gi continua mersul sub stropii degica ochii unei site, igi scutura coama sur5, din ere se-mpr5;tia apa ca $r c6nd ai zbici o haindudd prin migclri scurte, repetate, ferindu-1i ochii. Dintr-odati, femeia auzi un:"Hei, pta-pta,ce-ar, tri-a intrat gi 1ie boala-n oase? Prr-he!". $i calul o lu[ la trap, vr$nd si-i arate c[ nu-i nicibIftaq nici c[ i-ar fi intrat boala-n oase. Fata silti pe spatele l6sat la mrjloc ca o covatii, pdrulunsuros se zburli, trupul i se aplecd in fata $i arnindoi se pierdurl pinl la celdlalt caplt alulilei;calul n-avea hamuri, fata n-avea fr6ie, il conducea cu m|inile qi cu migcdrile corpului.

Degetele femeii scdpard marginea perdelei, ea se opri in mijlocul camerei, rdmasd cugAndul la imaginea cdldregrlui, imaginea fetei-ndlucI, ce dispdnr doar din campul vizual real,dar s-a inti pdrit puternic in memoria sa. Pentru a cdta oari?Ramurile sdlciilor din fala casei se indllau spre cerul plumburiu de inceput de iarnd, pe cdndfrunzele intfurziate de pe vffil merilor ionatani gi belles-fleurs, femurau singuratice in bltaiavantuhi gi-n tremurul lor se atingeau ca doi tineri stingheri, deplrtgndu-se uqor gi apropiindu-se iard. Un perpetuum- mobile, aizice^Felul in care se mporta lumii inconjuritoare, trebuie si fie cu siguranla, cel gregit. Scuturd dincap, spre a-gi alunga g$ndurile, iqi acoperi ochii cu m{inile, cu degete subtriri gi lungi, unghiileingrij ite intotdeauna.O disperare excesivd ii indbugea energia spiritului, in parte deoarece o cuprinse o vinovdlie adeciziei luate cu citeva lrrni inainte, cdtiva ani foarte indepdrtati, decizie legatd de evenimentepe carc nu le dorea, dar gi de teama ca ele s5 nu se-n6mple.Incerci sf, se impace cu sine; obstacole asemeni unui zid ce incercuia un zid medieval, solid,ftcut sd dureze, o impiedicau. Ii era greu qi tearnd sd priveascd in interionrl sf,u. Se concensd.

Era pe punctual de a-gi gdsi rispunsuri unor frf,mSntiiri sufletegti, cfnd tropotul patrupedului,ce frcea cale-ntoarsd o frcu sd se indrepte dintr-o singuri mi;care spre fereastrl.Pirul l51os al coamei se ridica gi cobora sub indemnul furios al fetei. Gesturi largi, vorbebolborosite, corpul una cu trupul vflnjos al calului, insotreau trapul.Imaginea obsesivl se perinda pe ulila ingopati in t?icere grea.Tannxa fatii era in plin extaz, calul o asculta, o intelegea qi-i oferea o stare de eliberare, rnaiales cdnd ea-gi desfrcea larg bralelq privea drept spre cer, pfuAnd un crucifix. Intre cele doulfiin{e se instalase demult o simbiozi extrem de puternic[. Era cuprinsd de un optimism al uneicopile imbltrfnite, era zborul sdu spre libertate, spre ?naltul deah.rlui ce se indlla la capatululilei, nu departe de casa ei, umbritii gi chiar intunecatii de un nuc prea bltrin, prea umbros,prea rlmuros. Pentru ea, de pe deal, de veacuri ruinele cet5lii erau locul unde simli viala gipresimli moartea.Cealalt6 parte a dealului, pentu ea era o lume nicicind v5LanlF., imaginati poate, clci ea trdiaintr-un segment limitat al universului; ignora existenla celor din jur: familia, fra1ii, tatiil alecdrui porunci le executa ortegte, de fricr. Inafari de mama ei. Se ducea tiptil, darneascunzflndu-se de nimeni, deschidea uga grajdului prin care te ndpadea mirosul stdtut, omiasmi greu de suportat, aerul cald care-i umfla nirile cu gusnrl acriu aI tulpinilor de porumbdincare se hr5neauvitele gi calul. Intuneric. Dareao g[seaindatl, chircitiilingaiesle, unde-ilinea cald suflarea dobitoacelor, invelitl cu fln coborlt din podul gurii. Avea umerii st€ngi,mflinile vflrdte sub mOnecile prea lungi ale unui palton ponosit, cu buzunare mari, ruptg obasma veche gi rar5, frrr coltruri, pe capul mic ascuns intre umeri, gi privea spre u$aintredeschisd prin care se prelingeau singurele dire de luminl oarbi.Fata scoase de sub jacheta-i scurtii, prea strdmt[ o grdmrjoar[ cu de toate: p{ine, br{nzd, obucati foarte sublire de sldnind, Ei i le intinse, urmirindu-i reacqia"De la mine..., ia-le!"Pleoapele grele se dezlipir[ gi de sub ele, ochi trigi obiqnuiti greu cr] lumina se oprirl asuprafiicei. Intinse apoi o mini osoasS, cu pete maronii, tremurflndr, apucd mfncarea gi o vfiri inbuzunarele rupte.Se ghemui mai aproape de iesle, absentii.Fata trase uga in urma ei, impingfind incuietoarea de lemn, se furi5d in casd prin curtea plinlde obiecte vechi, frri s5-l bage in seamd pe tatdl sdrl care bodoganea rdsturnand cu picioarelqin ciudi, a$tea lucruri folositoare odatii...Liz ava, bine intipirite aceste imagini. Casa bltrflnd, in care-gi petrecea parte din lunile verii,la prd" avea ogmda al[turi.

1l