BELGIA

BELGIA

Regatul Belgiei este o ar n Europa de Vest. Belgia se nvecineaz cu rile de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Frana i Marea Nordului.EconomiePentru detalii, vezi:economia Belgiei.

Complex metalurgic lngLigeEconomia Belgiei i infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situat n centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce i rezerv un loc printre primele zece ri n clasamentul comerului internaional. Economia este caracterizat de o for de munc foarte productiv, un PIB ridicat i exporturi importante[6]. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere i chimice,diamantebrute, mbrcminte i accesorii i textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate.

Economia este puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar prezint diferene regionale importante ntreFlandra, regiunea mai dinamic, iValonia, regiune aflat ntr-o perioad postindustrial afectat de dezafectarea industriilor tradiionale. Ca unul dintre membrii fondatori aiUniunii Europene, Belgia sprijin integrarea economic european i politica de economie deschis. n 1999, Belgia a adoptat monedaEUROcare a nlocuitfrancul belgiandefinitiv n 2002. Din 1922 Belgia iLuxemburgulformeaz o zon economic comun, iar din 1944 aceste ri fac parte din zona economicBenelux.

Belgia a fost prima ar din Europa Continental care a trecut printr-o perioad derevoluie industrialla nceputulsecolului XIX. Pn la jumtateasecolului XXregiunea minier i metalurgic valon din jurul oraelorLigeiCharlerois-a dezvoltat puternic, n timp ceFlandraa rmas preponderent o regiune agrar. Dup cel de-Al Doilea Rzboi MondialGhentiAnverss-au dezvoltat datorit industriei petrochimice i a activitilor portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioad de recesiune datorit crizelor petroliere i a declinului industriei metalurgice. Politica economic mai liberal din Flandra au deplasat centrul economic al rii spre nord, acesta fiind concentrat actualmente n regiuneaBruxelles-Louvain-Anvers-Ghent.

n intervalul 1990 2009, Belgia a primit Investiii strine directe (ISD) de 830 de miliarde de dolari[7]. n anul 2009, investiiile strine directe n Belgia au fost de 33,7 miliarde dolari, fa de 110 miliarde n anul 2008[7].

TransportPentru detalii, vezi:transport n Belgia.

Belgia este foarte bine conectat la reelele vest-europene de transport. Dispune de peste 3500 km de cale ferat din care aproximativ 3000 km sunt electrificai. Compania naional de transport feroviar esteSocietatea Naional de Ci Ferate Belgiene, care asigur majoritatea legturilor feroviare. Datorit densitii ridicate a populaiei, frecvena trenurilor este ridicat i costul transportului este redus. Serviciile internaionale sunt realizate fie cu trenuri InterCity spreAmsterdam,StrasbourgsauZrich, fie printrenuri de mare vitezspreParis,Londra,Kln,Frankfurt,Amsterdam,Marsilia,Bordeaux.

Transportul urban i interurban este de competena regiunilor, existnd trei societi de transport n comunDe Lijnpentru regiuneaFlandra,TECpentru regiuneaValoniaiSTIB/MIVBpentruRegiunea Capitalei Bruxelles.Bruxelleseste singurul ora care are un sistem de metrou, sisteme de transport lejer i tramvaie existnd nBruxelles,Anvers,CharleroiiGent.Tramvaiul de coast belgianeste o linie de tramvai interurban ce funcioneaz de-a lungul ntregului litoral belgian, de la frontiera cuFranapn la frontiera cuOlanda.

Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de autostrzi. Marile aglomeraii dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrzile sunt notate cu litera 'A' i urmeaz traseeledrumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' i sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naionale sunt notate cu litera 'N'.

Portul Anverseste unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul ruluiEscauti este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt portulBrugessituat laZebrugge, portulGenti portulOstende. Belgia dispune de peste 2.000 km de canale navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate n mod curent. Principalele porturi interioare sunt cele de laBruxellesiLige.

DemografiePentru detalii, vezi:demografia Belgiei.

Evoluia demografic din 1948 pn n prezent

Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, 97% din populaie locuind n mediul urban. Densitatea populaiei, 342 loc/km, este a doua din Europa dupOlanda(cu excepiamicrostatelor). n 2004, 92% din populaie erau ceteni belgieni iar 6% erau ceteni ai celorlalte stateUE. n 2007 populaiaRegiunii Flamandeera de 6.117.440 locuitori avndAnvers,Gent/Gand/GhentiBrugesdrept cele mai populate orae, cea aRegiunii Valoneera de 3.435.879 locuitori cuCharleroi,LigeiNamurdrept cele mai populate orae, iar cea aRegiunii Bruxellesera de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19comuneaveau peste 100.000 locuitori.

Attneerlandezact ifrancezavorbite n Belgia au diferene minore de vocabular i de nuane semantice fa de limbile vorbite nOlandarespectivFrana. Muli flamanzi folosesc curent dialecte localeflamanden mediul local.Limba valon, principala limb regional dinValoniaeste actualmente neleas i vorbit de un procent infim de populaie, n general persoane n vrst. Dialectele acesteia precum i celelalte dialecte tradiionale din Valonia nu sunt folosite curent n viaa public.

Nu exist statistici oficiale recente cu privire la utilizarea celor trei limbi oficiale sau a dialectelor acestora. Estimrile cu privire la numrul vorbitorilor delimba neerlandezestimeaz procentajul acestora la 57%-60%, cei delimba francezreprezint aproximativ 40%-43% iar cei vorbitori delimba germanreprezint aproximativ 75.000 persoane, pentru 1% din populaie[8]Catolicismula fost unul dintre principalele motive ale independenei Belgiei i a avut un rol important n istoria rii. Instituia regal continu s aib n continuare o reputaie de puternic catolic. Cu toate acestea statul este un stat secular cu o constituielaicce prevede libertatea de religie. Cultele recunoscute oficial sunt subvenionate de stat, acestea fiind, n ordinea subveniilor acordate:catolicismul,islamul,protestantismul,iudaismul,ortodoxismulianglicanismul. n 2007budismula efectuat primii pai spre recunoaterea oficial.

CulturPentru detalii, vezi:cultura Belgiei.

Turnul Babel (c. 1563) dePieter Bruegel cel BtrnViaa cultural belgian a avut tendina s se desfoare n fiecare comunitate. Din anii 1970 nu mai exist universiti bilingve, cu excepia Academiei Militare Regale, sau mijloace de informare n mas. Nici o instituie cultural sau organizaie tiinific nu reprezint ambele comuniti. n ciuda diviziunilor politice i lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungul secolelor, regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase micri artistice care au avut un impact puternic asupra culturii europene.

http://ro.wikipedia.org/wiki/BelgiaBelgia -conflictul flamando-valon

Belgia este o tara cu iesire la Marea Nordului, situata intre Olanda si Franta si Germania, face parte din prima oraganizatie economica europeana, ce precede aparitia U.E., numita Benelux si din care mai faceau parte Olanda (Nederland) si Luxemburg,infintata inca din 1947.

Daca n aparenta are o democratie stabila, Belgia se confrunta cu o criza de proportii, generata de antagonismul si xenofobia ce marcheaza cele trei comunitati lingvistice ale tarii: cea valona minoritara( franceza) cu ceva mai multe probleme sociale, cea flamand majoritara(origine germanica) mai bogata si mai bine organizata si vorbitorii de limba germana mai putini (1,2 %) si mai izolati politic. Dupa o modificare constitutionala, in Belgia apar trei regiuni, sub o forma federala: Flandra in nord, Valonia in sud si regiunea enclava Bruxelles(capitala tarii si a Uniunii Europene!?) locuita in majoritate de valoni dar aflata pe teritoriu flamand.

Ultima criza cu care s-a confruntat Belgia a fost legata de imposibilitatea partidelor politice( structurate si ele pe criterii etno-lingvistice) de a se pune de acord in ceea ce priveste alcatuirea unui guvern reprezentativ( intre anii 1945-1979 s-au succedat la putere nu mai putin de 19 prim-ministri), acest lucru a dus la manifestatii de amploare mai ales in sudul valon.

Astfel, Belgia devine o tara cu grave probleme interne tinute cu greu in fasa de statutul sau de monarhie constitutionala si ereditara, accentuate de scandaluri de coruptie ale inaltilor functionari si politicieni, de scandalul pedofilului Marc Dutroux si scandalul dioxinei si al bauturii Coca Cola care a generat pierderi economice de peste 3,5 miliarde euro.http://conflictelelumii.blogspot.com/2009/05/belgia-conflictul-flamando-valon.htmlParadoxul belgian: o noua disputa absurda intre valoni si flamanzi

Foto: romaniantourism.ro

Vand Lenjerie Dama,Barbat,Copil-En-Gros

HYPERLINK "http://ads.okazii.ro/view/83121808/51" \o "Vand lenjerie dama,barbat,copil-en-gros - 2.5 RON" \t "_parent" 2.5 RON

Belgienii par a fi regii ciorovaielilor. Un exemplu recent, cu un scenariu absurd, dar pana la urma cu final fericit, vine din zona transportului public belgian, fiind incriminata muzica ce se asculta in metrou.

Conflictul lingvistic dintre valoni si flamanzi tine de mai bine de un an Belgia fara un guvern legitim. Cele doua entitati lingvistice au gasit, de curand, un alt motiv de cearta, iscandu-se un adevarat conflict pe tema sonoritatilor muzicale care razbat din boxele metroului dinBruxelles, noteazaDeutsche Welle.

Solutia a venit destul de repede si pare a fi pe placul celor doua tabere: difuzoarele din metrou vor fi legate la o statie stereo, care va alterna melodiile, o bucata franceza, una flamanda.

Pana in 2005, calatorii erau delectati doar cu muzica instrumentala. Dupa aceea, lucrurile au luat o turnura neasteptata.

Ideea municipalitatii s-a vrut a fi buna, dar furtuna s-a iscat parca din nimic. A fost pus la punct primul sistem de boxe stereo care sa difuzeze muzica in metrou: 70 procente muzica in limba engleza, 15% italiana si spaniola. Cantaretii de limba franceza s-au aratat, insa, ofensati de actele conducatorilor de la metrou.

Situatia s-a deteriorat cand, de Paste, conducerea metroului a decis sa difuzeze in boxe parti muzicale din topul belgian. Topurile muzicale belgiene, insa, sunt ocupate cu preponderenta de artisti de limba franceza. Cantaretii francezi s-au intors astfel in metrou, dar au sarit in sus cei flamanzi, care oricum nu prea se apropie de primele zece locuri ale topurilor muzicale autohtone.

Noul sistem gandit acum va difuza muzica in limba franceza si flamanda, in procente egale. Problema e cum va reactiona mica comunitate germana din Belgia.http://www.ziare.com/europa/tari-europa/paradoxul-belgian-o-noua-disputa-absurda-intre-valoni-si-flamanzi-1102404Belgia este ameninat de scindarea n Flandra (la nord) i Vallonia francofon (la sud). Se consider c niciodat din momentul formrii Belgiei n 1830 ntre aceste dou regiuni n-au existat attea divergene. Bogata Flandria, care n-are probleme cu omajul, consider c locuitorii Valloniei sunt parazii care triesc pe seama ei.

Deja de 15 luni, ara triete fr Guvern, este un record mondial absolut. Socialistul francofon Elio Di Rupo, la nsrcinarea regelui, a ncercat s-l formeze, ns fr speran. Naionalitii deja au refuzat s participe la negocierile privind crearea Guvernului de coaliie. Ei se pronun deschis pentru scindare, ei avnd n Parlament 27 de mandate, mai multe dect oricare alt partid.

Orice ncercri de compromis se mpiedic, dup cum se obinuiete s se spun, de problemele lingvistice: crei limbi s i se acorde prioritate limbii franceze sau celei olandeze? Ce-i drept, este ndoielnic ca aceste divergene s fie principala piatr de ncercare. V prezentm n continuare opinia lui Nikolai Kavenikov, expert rus la Institutul Europei.

Existena Belgiei ca stat unic se va decide plecnd, n primul rnd, de la problemele de politic intern i de la relaiile reciproce dintre valoni i flamanzi. Are influen i complexul de probleme economice i, cel mai important, tensiunea politic. n primul rnd, este necesar reglementarea divergenelor n privina organizrii de stat. n al doilea rnd, trebuie rezolvate problemele bugetare i de ordin economic.

Evoluia evenimentelor din Belgia este urmrit cu atenie de pieele financiare i ageniile de rating: ara are un deficit bugetar de multe miliarde i numeroi omeri. La consultrile desfurate se examineaz i problema reformei de stat. Potrivit proiectului, regiunile trebuie s primeasc mai multe competene. i, prin urmare, mai muli bani pentru dezvoltarea pieei muncii, pentru sistemul sanitar i familie. Nimeni nu tie cum va fi rezolvat problema lingvistic.

http://romanian.ruvr.ru/2011/09/15/56211848.htmlSe spune adesea ca Belgia nu este o tara, ci un compromis. Belgia a fost creata in 1830, cand provinciile catolice din Tarile de Jos care isi castigasera independenta, iesind de sub dominatia Spaniei in secolul al XVII-lea, s-au desprins de nordul calvinist. In esenta exista doua natiuni una care vorbeste flamanda, in nord, si una care vorbeste franceza, in sud. Cele doua nu se agreeaza, mai cu seama de cand echilibrul puterii trece de la vorbitorii de limba franceza, initial imbogatiti de pe urma minelor (valonii), la flamanzii de curand imbogatiti si numeric superiori, care traiesc in Antwerpen (Anvers) oras situat pe raul Scheldt al doilea port ca marime din Europa. Pentru a complica si mai mult lucrurile, orasul Bruxelles este o enclava de limba franceza in Flandra, iar o minoritate germana traieste de-a lungul granitei cu Germania. Uneori, la Bruxelles, grupari lingvistice rivale fura, in mijlocul noptii, indicatoarele stradale scrise in limba nedorita. Compromisul la nivel politic s-a realizat prin numirea a trei prim-ministri unul valon, unul flamand si unul belgian. Disputele parohiale sunt numeroase, insa irascibilitatea degenereaza destul de rar in manifestari violente. Avand 66 de ministri in guvern, cu diviziuni politice determinate pe criterii lingvistice, va puteti inchipui ce cosmar birocratic este capitala Belgiei. Ca si cum n-ar fi fost de ajuns, orasul Bruxelles a fost desemnat si capitala Europei; 25 % dintre locuitorii sai sunt birocrati bine platiti, din alte tari ale lumii. Majoritatea belgienilor sunt oameni prietenosi, muncitori, caracterizati printr-o lipsa de dogmatism, opinii puternice si o dorinta cinstita de a castiga bani multi cu un minimum de efort. Belgienii au muncit din greu ca sa realizeze un vis franco-german o Europa unita , iar europenizarea lor trebuie sa fi contribuit la relativul lor anonimat, in comparatie cu alte popoare. Cu toate acestea, Belgia, desi mica, se afla pe locul 20 in topul economiilor mondiale, cu mult inaintea unor tari precum Suedia, Austria, Turcia, Danemarca si Africa de Sud, ca sa nu mai vorbim de tigrii asiatici Hong Kong si Singapore. Productia Belgiei o egaleaza pe cea a Taiwanului, o putere in domeniul exporturilor (care are o populatie dubla). In ceea ce priveste PIB-ul pe cap de locuitor, Belgia se situeaza pe locul 14 in lume, inaintea Marii Britanii, Canadei, Australiei, Italiei, Spaniei si Olandei, ocupa locul 12 in Indexul Dezvoltarii Umane si este al saptelea mare comerciant din lume, insumand 4% din totalul exporturilor mondiale! O mare putere industriala, Belgia este greu de evaluat in ceea ce priveste influenta sa culturala asupra Europei si asupra restului lumii. Impactul bi-culturalismului sau este diminuat de faptul ca rivalitatea intensa tinde sa neutralizeze efectul ambelor parti. Nu exista un profil cultural national unic al Belgiei. Cultura,Valorile Valorile comune sunt: Valorile contrastante pot fi descrise dupa cum urmeaza: Concepte Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii Comportamentul la intalniri si negocieri Maniere si tabuuri Cum sa te intelegi cu belgienii Demonstrati-le ca sunteti constienti de faptul ca flamanzii nu sunt olandezi, iar valonii nu sunt francezi. Principala diferenta intre cele doua grupuri este problema luarii deciziilor pe baza de consens versus stilul ierarhic, asadar va trebui sa va adaptati modul de abordare in consecinta. Belgienii de ambele convingeri vor cauta in voi anumite calitati: pragmatism, orientare spre profit, flexibilitate, disponibilitate pentru compromis, capacitatea de a respecta integritatea si creativitatea unei tari mici. Belgienii sunt profund europeni si asteapta de la voi sa impartasiti o doza din entuziasmul lor fata de Europa (daca veniti dintr-o tara a Uniunii

http://www.studentie.ro/campus/belgia/c-135-a-15513