În data de 17 septembrie a avut loc începutul noului

an şcolar, un prilej pentru comuni-tatea de părinţi, copii şi profesori de a se reuni şi de a marca un nou început în activitatea şcolară. Cer-emonia de deschidere a avut loc în curtea şcolii mari din Beba Veche, la ea fiind prezenţi primarul, preo-tul Florin Matyas, cadrele didactice şi bineînţeles, copiii însoţiţi de părinţi şi bunici.

DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLARPreotul a ţinut tradiţionala slujbă de început de an şcolar, făcând un apel către părinţi de a-i susţine nu doar material, ci şi spiritual pe copii. Elevilor le-a transmis că ascultarea părinţilor şi profesorilor este abso-lut necesară pentru împlinirea lor ca oamni.

Din partea conducerii şcolii a vorbit secretarul Kovacs Geza, care tempo-rar îl înlocuieşte pe dl. director Re-mus Ungureanu. Acesta nu a putut participa deoarece se află încâ în convalescență. Spre bucuria tuturor, a trecut cu bine peste operaţie şi se recuperează rapid. pe această cal, în-treaga comunî îi urează însănătoşire

grabnică şi să se reîntoarcă la con-ducerea şcolii în stilul său caracteris-tic, energic şi hotărât.

Nu în ultimul rând, primarul a ţinut un scurt discurs în care a subliniat condiţiile foarte bune în care se desfăşoară cursurile. „Clasele sunt bine pregătite, curţile sunt ame-najate, clădirile sunt renovate, do-tarea materială este bună, transpor-tul este asigurat. Avem condiţii pe care comune mult mai mari, cu mult mai mulţi copii, nu le au. Noi ne-am făcut partea noastră din datorie, mai rămîne ca şi elevii să îndeplinească partea lor de obligaţie: să înveţe se-rios carte”, a spus primarul. El a făcut şi un apel la părinţi să se implice cât

mai mult în educaţia copiilor, care nu începe la şcoală, ci acasă. “Şcoala fără participarea activă a părinţilor nu este suficientă” a spus el.

SITUAŢIA LA ZI A ŞCOLIIÎn legătură cu situaţia la zi a şcolii din Beba Veche, incluzând şi Cheresturul, secretarul Kovacs Geza ne-a infor-mat că organigrama este completă şi că toate posturile sunt în linii mari acoperite cu cadre didactice califi-cate, faţă de ani trecuţi, când a fost nevoie să se recurgă la aducerea de supleanţi.

În ceea ce priveşte numărul de el-evi, acesta se menţine destul de mare, ceea ce exclude posibilitatea desfiinţări, aşa cum exista pericolul anul trecut. În total sunt 210 elevi, din care 24 la Cherestur.

A început un nou an şcolar

CURIERULde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 9 (51) • septembrie 2012 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Nr. Nume Funcţia1 BALI GABRIELA Profesor2 BARATH SILVIA Profesor - Diriginte cls. a VII-a3 BARTULOV PETRU Contabil4 BRISCAN LAVINIA Învăţătoare - Clasa Pregătitoare5 BRUDER TIMEA Educatoare - Grupa mixtă6 BUDUR PETRU Profesor7 COSA DORINA Învăţătoare - cls. a II-a8 DURAU ROZALIA Ingrijitor9 GRADEA LUMINITA Educatoare - Grupa mijlocie10 GYEMANT AURELIA Învăţătoare - cls. I11 IENA ELENA Îngrijitor12 KOVACS GEZA Profesor - Diriginte cls. a VIII-a13 LAZAR ROZALIA Îngrijitor14 MATYAS FLORIN Preot/Profesor15 MATYAS MARIANA Învăţătoare - cls. a IV-a 16 PAVLOVICI BISERCA Profesor - Diriginte cls. a V-a17 PETCOV FLORICA Educatoare - Grupa mică18 PETRE LAURA Profesor - Diriginte cls. a VI-a19 PUSKAS-BARTA MARIA Îngrijitor20 TIRZIU MIHAELA Educatoare - Grupa mare21 UNGUREAN REMUS Învăţător / Director - cls. a III-a

Cadrele didactice

Clasa pregătitoare a pornit cu dreptul la Beba Veche

Clasa pregătitoareNoutatea absolută a acestui an o

constituie mult-mediatizata clasă pregătitoare. La Beba Veche, această clasă a fost amenajată în clădirea şcolii mici şi are 12 elevi.

“Din punctul meu de vedere este un lucru bun”, este de părere doamna Lavinia Briscan, cea care a preluat această clasă. „Copiii sunt foarte inteligenţi, foarte receptivi şi dornici

să înveţe”. În vară, doamna Briscan a urmat un curs special conceput pentru cadrele didactice care preiau clasa pregătitoare . „Avem tot felul de activităţi, de la dansuri, la scris şi citit sau chiar vizite tematice. Este mai mult decât făceau la grădiniţă, dar nici prea dificil. Ei învaţă să relaţioneze, să socializeze, să aibă un program mai bine pus la punct, să fie mai responsabili”.

ŞCOALA ÎN CIFREUNITATE Nr clase Nr. eleviGRăDINIţA 4 62Grădiniţa mixtă Cherestur 1 17Grădiniţa Beba Veche 3 45ÎNVăţăMâNT PRIMAR (cls. I-IV + pregătitoare) 6 81Şcoala primară Cherestur în lb. maghiară 1 7Şcoala gimnazială Beba Veche 5 74GIMNAZIU (cls. V-VIII) 4 67TOTAL 14 210

Timp de 20 de zile, între 1-20 sep-tembrie, graniţa la Beba Veche a

fost deschisă temporar pentru a se desfăşura activităţi economice. Deşi cetăţenii nu au putut efectiv trece de partea cealaltă, acţiunea fără prec-edent a fost una foarte interesantă şi totodată a reprezentat un test pen-tru cum se va putea face deschiderea frontierei pe viitor. Niciodată de la trasarea graniţei, nu a fost deschisă trecerea atât de mult timp.

Deschiderea a avut loc ca urmare a unui parteneriat dintre o firmă maghiară şi una românească, totul în cadrul unui proiect european. Este vorba despre transportul şi comer-cializarea porumbului zaharat furni-zat de o firmă de pe raza comunei Beba Veche către o firmă maghiară cu sediul în localitatea Baja, pentru a fi procesat şi ambalat.

“Iniţiativa a avut succes”, spune pri-marul, implicat direct în proiect. “Ideea ne-a venit de la colaborările de acest tip care au loc de mai mulţi ani între fermierii din judeţele Bihor şi Satu Mare şi partenerii lor din Un-garia”, a explicat el.

REPETIŢIE PENTRU PUNCTUL DE TRECERE A FRONTIEREI BEBA VECHEDeschiderea punctului de frontieră a presupus aprobarea Consiliului Judeţean şi a Poliţiei de Frontieră, care la rândul lor au obținut avizele necesare. Astfel, a fost posibilă pen-tru prima dată deschiderea punctu-lui de frontieră pe o perioadă atât de lungă.

Demersul nu putea avea loc fără sprijinul Consiliului Judeţean şi a preşedintelui Titu Bojin, care s-a arătat foarte receptiv la acest tip de activitate. De asemenea, conduc-erea Poliţiei de Frontieră a fost foarte înţelegătoare şi a urgentat întoc-mirea documentaţiei în aşa fel încât activitatea s-a putut desfăşura în timp util. “În trecut era mult mai greu să obţinem avizele necesare, aşa că nici nu s-a pus problema. Mă bucur că domnul preşedinte ne-a promis că ne va susţine pentru a deschide un punct de frontieră”.

OFUL COMUNEI: DESCHIDEREA FRONTIEREIAcţiunea din 1-20 septembrie rede-schide tema înfiinţări unui punct de

trecere a frontierei exclusiv pentru lo-calnici şi pentru activităţi economice din agricultură. Amânările repetate ale intrării ţării noastre în spaţiul Schengen, au dus la căderea încred-erii populaţiei că în următorii ani ar putea să meargă la Szeged in 15 min-ute. Mai mult, chiar dacă se va aproba intrarea în Schengen, aceasta se va face în două trepte, mai întâi cu fron-tiera din aeroporturi şi mai târziu cu cele auto. Tot mai mult se întrevede o soluţie de compromis: înfiinţarea unui punct de frontieră pentru micul trafic, pentru localnici.

BALOŢII DE PAIE DE LA BEBA ÎNCĂLZESC ORAŞELE MAGHIAREO altă activitate care s-a putut desfăşura în aceste 20 de zile a fost transportul baloţilor de paie de către o firmă din Ungaria. Aceasta a venit la Beba Veche şi s-a ocupat de balotare pe propria cheltuială, lucru de care au beneficiat şi fermierii locali, pen-tru că nu au trebuit să cheltuie alţi bani pentru a-şi curăţa terenurile.

Firma maghiară a transportat baloţii peste graniţa pentru a fi valorificaţi în industria celulozei şi ca materie

primă pentru centrale termice pe bază de paie.

Una dintre centralele în care ajung baloţii de la Beba Veche, vizitată şi de domnul primar, se află în nord-vestul Ungariei, la graniţa cu Austria. Proce-sul tehnologic este complet automa-tizat iar centrala încălzeşte apa pen-tru câteva mii de gospodării. Cenuşa rezultată din arderea paielor este apoi folosită în agricultură.

„Această experienţă ne-a arătat foarte clar că relaţiile conomice sunt blocate artificial. Deschiderea ar creşte în mod cert volumul schim-burilor de mărfuri iar cifra de afac-eri ar creşte. Toată lumea ar avea de beneficiat”, spune primarul. Mai mult, acum sunt mai mulţi fermieri care doresc ca anul viitor să se repete acţiunea pentru a face mai multe schimburi cu Ungaria.

Graniţa a fost deschisă timp de 20 de zile

Economia nu ţine cont de graniţe

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Misterul şlapului gigant a fost rezolvatA fost dezlegat „misterul”, şlapului gigant care a adus numele comu-nei noastre – mai mult în glumă decât în serios - în presa scrisă şi pe micile ecrane din toată ţara. Mai exact, persoane care au vrut să se vadă la televizor au chemat presa să arate o poveste inventată şi nu puţin a lipsit până când au apărut şi legende care mai de care mai fantastice. Conform unor astfel de relatări, la Beba Veche trăiesc giganţi mitologici sau oameni înalţi de 4 metri care noaptea dau târcoale gospodăriilor. “INCREDI-BIL”, a titrat presa.

Realitatea e mult mai puţin spectaculoasă. Acel şlap este un papuc medical special conceput pentru persoane care suferă de elefantoză – o boală care duce la umflarea disproporţionată a picior-ului. El a aparţinut unui cetăţean care a suferit de această boală şi între timp a decedat. După moar-tea proprietarului, papucul a ajuns la groapa de gunoi de la marginea satului, de unde a fost scormonit de cei care au făcut „descoperirea”. Astfel povestea şlapului încălţat de oamenii gigant s-a dovedit a fi doar o scormoneală de vară fără nimic senzaţional.

ARDEREA MIRIŞTILOR, INTERZISĂPrimăria şi Inspectoratul de Urgenţă Banat readuc aminte agri-cultorilor că este absolut interzisă arderea miriştilor fără autorizaţie. Cei care sunt depistaţi că por-nesc incendii de vegetaţie, vor fi amendaţi. Incendiile necontrolate pot duce la periclitarea siguranţei

oamenilor, la afectarea gravă a faunei şi la poluarea atmosferică. Pentru a combate obiceiul de a da foc câmpului, autorităţile eu-ropene monitorizează situaţia în permanenţă din satelit.

PORUMBUL ZAHARAT a fost mo-tivul principal pentru care s-a deschis graniţa. Particularităţile tehnologice ale acestui porumb nu permit păstrarea lui şi transpor-tul pe o durată mai mare de 3 ore deoarece se autoîncinge. Dacă ar fi fost dus pe la Cenad, exista ris-cul pierderii lui în totalitate. Acest porumb este folosit pe scară largă în conserve, în legume congelate, în salate, pizza etc. Primarul Ioan Bohancanu spune că este o plantă de viitor şi că fermierii ar trebui să încerce cultivarea lui, cu condiţia să încheie în avans contracte pen-tru vânzarea lui.

PORUMBUL ZAHARAT

Mini-grădina zoologică de la Cherestur

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

După cum am anticipat în numărul trecut, continuăm pov-

estea lui Cristian Gunter, pentru a scoate la iveală un fapt interesant: în plin Cherestur se află o adevărată grădină zoologică, despre existenţa căreia, nu foarte mulţi ştiu.

UN HOBBY PENTRU FIECAREPasiunea pentru animale l-a îndem-nat să achiziţioneze animale pe care alţii le consideră prea exotice pen-tru a le ţine în gospodărie. În Oc-cident însă, acest hobby este mult mai dezvoltat. Grădinile zoologice scot la vânzare pui de animale, iar colecţionarii fac schimburi sau vând exemplarele pe care le reproduc. “Eu fac asta din pasiune, dar pentru unii este o adevărată afacere. Sunt exem-plare care costă foarte mult şi dacă reuşesc şi eu să le reproduc, le voi vinde. Dar să ştiţi că dintr-un hobby niciodată nu se câştigă bani, ci doar se cheltuie”, spune domnul Gunter râzând. MINI-ZOOColecţia sa, deşi e la început, se poate lăuda deja cu o serie de specii care nu se găsesc nici măcar la grădinile zoo-logice din ţară. Printre cele mai sim-patice sunt maimuţele de mătase din America de Sud (sunt numite astfel pentru că au faţa albă). Jucăuşe şi so-ciabile, cu privirea lor te conving ime-diat să le dai ceva de mâncare. “Nu se hrănesc cu orice. Pentru ele există un tip de vierme care le completează alimentaţia şi pe care trebuie să îl cresc separat”, spune Cristian.

ANIMALE RAREDar “vedeta” micii grădini zoologice este un exemplar de serval, un ghep-ard de mici dimensiuni care trăieşte în Africa. Când ne-am dus în vizită la dl. Gunter, muncitorii tocmai lucrau la extinderea spaţiului şi construirea

unui adăpost de iarnă. “Când era pui, ne jucam cu el ca şi cu o pisică. Acum a crescut şi nu te mai poţi apropia de el. Instinctele sălbatice au ieşit la suprafaţă. Totuşi, este o felină mică, vânează animale mari. Pe acesta aş vrea să-l înmulţesc”, explică dl. Gunt-er.

În spatele grădinii, doi struţi jucăuşi stau într-un ţarc mai mare şi sunt foarte curioşi când te apropii de ei. „Nu e bine să te laşi înşelat de aparenţe. Sunt foarte agili şi puter-nici. Fac nişte ouă mari, foarte gus-toase”. Printre animalele rare care populează colecţia de la Cherestur se mai numără veveriţe din America de Sud, ratoni din America de Nord, un can-gur mascul - dar cam singuratic sau un Uhu siberian, cea mai mare pasăre din Europa.

COLECŢIE DE PĂSĂRI DOMESTICECei care treg pragul gospodăriei lui Gunter, pot admira şi o colecţie de păsări domestice foarte pestriţe. Şi ele au o vedetă în exemplarele de găini Jersey gigant, cele mai mari existente. Deşi sunt pui, de numai 6 luni, au întrecut deja în mărime res-tul găinilor. La maturitate ele ajung

aproximativ de mărimea unui curcan.

PASIUNE CU SACRIFICIICristian Gunter a făcut din creşeterea animalelor exotice un hobby, dar pentru asta a trebuit să facă şi sac-rificii. A trebuit să amenajeze un spaţiu adaptat nevoilor animalelor, încercând să le ofere condiţii cât mai bune. Acum constuieşte adăposturi încălzite pe timp de iarnă şi extinde cuştile existente. În plus, trebuie să le asigure hrană regulat şi potrivit di-etei pe care fiecare animal o are. Dar răsplata lui este mare: “mă bucur că

pot oferi copiilor mei şansa să vadă şi altceva, să fie dornici să cunoască şi să exploreze lumea”, spune el. De multe ori primeşte vizita copiilor din localităţile din zonă, care vin să vadă mica grădină zoologică.

REGULI STRICTEÎn fine, trebuie spus că această pasi-une nu este fără nişte reguli stricte.Toate animalele au fost achiziţionate din Germania şi sunt reproduse în captivitate. Au certificat de origine şi un fel de “buletin” individual. Este interzisă creşterea lor în condiţii im-proprii.

“În ultimii ani au apărut şi la noi în ţară colecţionari ca şi mine. Începem să ne cunoaştem, să popularizăm acest hobby. Eu cred că este un lu-cru foarte frumos şi cred că ne ajută să ne apropiem mai mult de natură şi să o respectăm. “Poate că cel mai important lucru este ca fiecare om să aibă un hobby, oricare ar fi acela. Este o satisfacţie şi un mod de a ne îmbogăţi viaţa”, este de părere Cris-tian Gunter.

Cristian Gunter a realizat la Cherestur o mică grădină zoologică

Creşte indemnizaţia pentru mămici Începând cu 1 octombrie 2012, mamele care se află în conce-diu de maternitate vor primi o indemnizaţie mai mare. Parla-mentul a aprobat ordonanţa de urgenţă care prevedea majorarea plafonului de la 75 la 85% din veni-turile nete ale ultimului an.

De reţinut este că s-au păstrat lim-itele minime şi maxime, respectiv indemnizaţia lunară nu poate fi mai mică de 1.200 de lei şi nu poate depăşi 3.400 de lei, însă legea pre-vede ca mamele care se întorc mai devreme din concediu maternal să primească un stimul de inserţie de 500 de lei.

De această măsură vor beneficia

inclusiv mamele care sunt deja în plată. De asmenea, a fost eliminată prevederea care exludea de la pla-ta indemnizaţiilor mămicile care aveau mai mult de 3 copii.

Taxe şi impozitePrimăria readuce aminte cetăţenilor că ultimul termen de plată a taxelor şi impozitelor locale este data de 30 septembrie 2012, termen de la care decurg majorări de 2% pe lună. sau fracţiune de lună.

De asemenea, cei care au construit imobile şi nu le-au declarat în ve-

derea impozitării, sunt rugaţi să vină la primărie să le înregistreze, deoarece impozitul se aplică in-diferent dacă acestea sunt intab-ulate la OCPI Timiş sau nu. Plata impozitelor este datorată din momentul expirării autorizaţiei de construcţie, iar cei care nu au declarat casa datorează sumele restante calculate de la acea dată, plus amenda aferentă.

Serval Raton Maimuţa de mătase

Uhu siberianFazan auriu

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

O, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, această a noastră rugăciune, ce aducem ţie acum cu umilinţă, primeşte-o,

şi de bolile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, cu rugăciunile tale cele bineprim-ite către Dumnezeu, ne păzeşte, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, Amin!

Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul

de Mir

DECESE †- nu au fost

Sărbători religioase ortodoxe Octombrie

• 1 L Acoperământul Maicii Domnului• 6 S Sf. Ap. Toma; • 14 D Sf. Cuv. Parascheva • 18 J Sf. Ap. şi Ev. Luca; S• 26 V Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâ-torul de Mir• 27 S Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou

Sărbători religioase romano-catolice

Octombrie - Brumărel• 4 J Sf. Francisc din Assisi• 7 D Sf. Fc. Maria, Regina Rozariului• 18 J Sf. Luca• 26 V Sf. Dumitru

Colectivul Primăriei are începând din data de 17

septembrie, un nou membru în per-soana tânărului Emil Toth. Acesta i-a luat locului promotorului local Atila Fullop, care a decis să se retragă pen-tru a se dedica altor proiecte.

Emil Toth face parte di noua generaţie de tineri care reuşesc să ajungă la cele mai înalte nivele de instruire şi să ofere noi perspective pentru viito-rul comunei. Exemplul său ar trebui urmat de către cât mai mulţi tineri.

S-a născut la 27 iulie 1987 şi este din Pordeanu. A făcut şcoala la Cheres-tur, apoi a mers la liceu la Sânnicolau

Mare. A absolvit în 2012 Facultatea de Agronomie din Timişoara iar acum s-a înscris la masterul “Tehnologii sus-tenabile în utilizarea terenurilor pe termen lung”. De precizat că vorbeşte patru limbi: maghiară, germană, engleză şi română - un atuu impor-tant pentru funcţia pe care o ocupă.

În ce priveşte activitatea pe care o va desfăşura la Primărie, ea se va concentra pe proiectele existente şi pe altele noi. „Am preluat proiect-ele în curs de desfăşurare. Cred că nu pot rămâne în faza de studii de fezabilitate ci trebuie implementate în următorii ani. Parcul Industrial şi punctul de rontieră sunt cele două

priorităţi”, a spus la început de drum tânărul. De asemenea, el are de gând să aducă o contribuţie prin proiecte noi care să valorifice potenţialuzl co-munei. Îi urăm mult succes!

Într-o dimineaţă, un tânăr artist intră într-o cafenea, bucuros că

a fost angajat să picteze portretul unui om cu bani care avea o firmă de construcţii. În timp ce îşi savura cafeaua, văzu un ziar lăsat pe masa vecină în care era tipărit cu litere mari următorul titlu “VIN VREMURI GRELE”. În-cepu să se gândească tot mai mult la aceste cu-vinte.

Patronul cafenelei trecu să-l salute şi văzându-l îngrijorat, îl întrebă dacă s-a întâmplat ceva. Acesta i-a răspuns trist că trebuie să plece, căci “vin vremuri grele”, aşa că trebuie să muncească la lucrarea lui.

Patronul începu să fie măcinat de gândul că poate chiar „vin vremuri grele”. Cu cât se gândea mai mult, cu atâr era mai îngrijorat. Aşa că a pus mâna pe telefon şi a sunat la soţia sa, rugând-o să nu se supere dar că

trebuie să-şi anuleze comanda pen-tru rochia cea nouă, deoarece este cam scumpă şi s-au anunţat „vre-muri grele”. La rândul său, soţia sună la magazinul unde îşi comandase rochia şi o rugă pe patroană să-i an-uleze comanda. Îşi ceru scuze dar …

„Vin vremuri grele” şi trebuie să facă economii.

Patroana n-a avut încotro

şi a anulat c o m a n -da, dar îşi

aminti că a auz-it ea la ştiri cândva că „Vin

vremuri grele”. Aşa că a sunat ime-diat la firma de construcţii pe care o angajase pentru executarea unei lucrări de extindere a magazinului. L-a anunţat pe constructor că va renunţa pentru moment la lucrare, deoarece “vin vremuri grele “ şi nu îşi poate asuma un asemenea risc în acest moment.

Constructorul s-a întristat la au-zul acestei veşti, motiv pentru care s-a grăbit să-l sune pe tânărul art-ist spunându-i că doreşte anularea comenzii pentru portret, întrucât „vin vremuri grele” şi că acesta nu este un moment potrivit ca să chel-tuie banii lucruri artistice.

Copleşit de supărare, tânărul art-ist a acceptat cu resemnare vestea. se întâmplase exact cum a antici-pat. Întristat, s-a dus la cafeneaua favorită să-şi înece amarul cu un pahar de vin. În timp ce stătea din nou aşezat la masa lui, zări ziarul pe care scria „Vin vremuri grele”. De data aceasta s-a ridicat şi a luat ziarul pentru a-l cerceta mai bine. Nu mică âi fu surpriza când văzu că ziarul era vechi de 5 ani! Cineva despachetase farfurii pentru restaurant.

Morala: Gândurile şi cuvintele noastre ne creează realitatea în care trăim..

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcVin vremuri grele

Căsătorii Pavel Dan-Gabriel cu

Sîrbescu Petronela-Bianca

Casă de piatră!

La început de drum

Fotografia lunii: crapul uriaşÎn noaptea de 2 septembrie, noro-

cul i-a surâs pescarului Costel Mihăilă. Aflat pe malul Mureşului, în zona Igriş, a prins un crap amur (crap chinezesc) de mari dimen-siuni. Împreună cu colegul său Ioan Horvath, s-a chinuit mai bine de jumătate de oră până l-a scos la mal. Când cei doi l-au văzut cât e e de mare, nu le-a venit să creadă. Anul acesta mai prinseseră crapi chinezeşti, dar acesta depăşea orice aşteptări. Bucuroşi, pescarii l-au dus acasă şi l-au măsurat: 115 cm lungime şi 16,5 kg. Şi dacă nu am fi primit dovada, ppoate am fi cre-zut că avem de a face cu o poveste pescărească. Acum, recordul lor aşteaptă să fie depăşit!