Universitatea George Baritiu

Facultatea Stiinte economice

Specializare C.I.G.

Gestiunea Bibliotecii de CD-uri George Baritiu

Profesor indrumator: Simion Iulia Loredana

Conf.univ.dr. Carstea Claudia Student anul III,PM

BRASOV 2009

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. I

1.1 Prezentarea generala Biblioteca Judeteana Beorge Baritiu BV

1.2 Scurt istoric al Bibliotecii

1.3 Activitati specifice

1.4 Servicii ale bibliotecii

CAP. II

2.1 Obiectul de activitate al bibliotecii

2.2 Flux tehnologic

CAP. III

3.1

3.2

3.3

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

2

Introducere

În contextul societăţii actuale, caracterizată printr-o explozie fără precedent în istoria

omenirii, sistemele informatice reprezintă unul din elementele fundamentale care generează

şi controlează fluxurile informaţionale la nivel micro şi macroelectronic.

De mai bine de două decenii, bazele de date prin performanţele şi avantajele lor, au

reprezentat şi vor rămâne în continuare modalitatea principală de structurare şi organizare a

datelor în cadrul sistemelor informatice.

În plus, producătorii de software au creat Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date din

ce în ce mai performante şi în acelaşi timp cât mai simplu de utilizat.

Lucrarea aleasă pentru realizare, se referă la proiectarea bazelor de date relaţionale

pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft ACCESS.

În contextul prezentat, lucrarea ce va fi realizată, îşi propune să ofere o parte a

cunoştinţelor necesare pentru iniţierea şi deasemenea pentru proiectarea bazelor de date

folosind SGBD-ul Microsoft ACCESS 2000.

Obiectivele acestei lucrari vor fi legate sistemul de gestiune al bazelor de date,acestea

fiind urmatoarele:

-o prezentare a ceea ce reprezintă domeniul bazelor de date, cum pot fi gestionate

bazele de date şi deasemenea arhitectura şi proiectarea lor.

-se vor prezenta noţiuni despre: modelarea logică a datelor, modelul relaţional şi

conceptual de baze de date şi reguli de verificare şi normalizare a Modelării Conceptuale a

Datelor.

- se va prezenta în detaliu, aplicaţia ce va fi realizată, descriind totodată

instrumentele Access ce vor fi utilizate. Se vor explica aplicaţiile ce se doresc a fi făcute pe

baza de date şi se vor prezenta capturi din aplicaţia propriuzisă

-in final se vor prezenta concluziile, de unde s-a pornit, cum s-a dorit a fi aplicaţia şi

care este rezultatul conceperii şi proiectării aplicaţiei de baze de date.

3

CAPITOLUL 1

1.1.Prezentarea bibliotecii George Baritiu

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” adăposteşte o serie de centre culturale caredemonstrează caracterul plurietnic şi pluricultural al Braşovului. Sunt prezente astfel Centrele Culturale Francez, Britanic, Japonez, Elen şi Danez, precum şi Centrul pentru istoria şi cultura minorităţilor.Statisticile realizate în perioada 2000-2004 arată că numărul bibliotecilor a scăzut de la 342 la295 iar cel al librăriilor a ajuns la 21 în mediul urban. Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu”poate fi considerată cea mai dinamică instituţie culturală braşoveană, prin orientarea sprecultura şi arta europeană, dar şi prin atragerea unui public variat, care se ridică la aproximativ2.000 de persoane pe zi. Ea deţine mai multe secţii culturale, printre care se numără şi Centrulde Informare Comunitară şi Europeană, Secţia de Muzică şi Artă Plastică şi AşezământulCultural „Ţara Bârsei”.

Fig. 1.1 Situaţia bibliotecilor, anul 2004 comparativ cu anul 2000

Prima biblioteca publica brasoveana care a functionat pe baza unui regulament a fost creata in anul 1835, in cadrul Casinei Române. Fondul de carte a trecut apoi partial in patrimoniul Bibliotecii ASTRA. Aceasta Asociatie culturala transilvana, infiintata în 1861, a avut initiativa deschiderii în anul 1930 a bibliotecii publice „Dr. Alexandru Bogdan“, cu sediul intr-o veche si frumoasa cladire construita în anul 1888 – Casa Baiulescu. Sediul central al Bibliotecii Judetene, situat pe B-dul Eroilor nr. 35, se afla din 1969 in cladirea construita in perioada 1926-1928 intr-un cadru natural de mare frumusete, langa centrul istoric al

4

Brasovului si in apropierea drumului spre Poiana-Brasov. Din 1992 Biblioteca Judeteana Brasov poarta numele lui George Baritiu.

1.2 Scurt istoric al bibliotecii

George Baritiu(1812-1893)

Pedagog, om politic, istoric si ziarist, este considerat intemeietorul presei romanesti din Transilvania. Nascut in comuna Jucul de Jos, jud. Cluj, a studiat la Rimetea, Blaj si Cluj. Incepand cu anul 1836 s-a stabilit in Brasov, ca profesor la scoala din Cetate. In perioada indelungata cat a ramas in Brasov, a desfasurat o bogata activitate culturala si politica. In calitate de pedagog, a elaborat o serie de studii si articole, printre care: Disertatia despre scoli, pentru toti credinciosii de legea greceasca din Brasov, 1835; Educatia, Invatatorul, Omul, 1839; Luminarea si adevarul, 1838; Educatia, Scoala, Cultura, 1848 etc. La 12 martie 1838 George Baritiu a tiparit „Gazeta de Transilvania“, cea dintai gazeta politica a romanilor din Transilvania, pe care a si condus-o pana in 1850. In anul 1866 a devenit membru fondator al Societatii Academice Române din Bucuresti, iar in 1893, presedintele Academiei Române.

1.3. Activitati specifice

Descrierea codului CAEN (CAEN = prezentarea schematica a clasificarii activitatilor din economia nationala)

cod CAEN 7512 - Reglementarea activitatilor organismelor care presteaza servicii in domeniul ingrijirii sanatatii, invatamantului, culturii si al altor activitati sociale, excluzand protectia sociala

Aceasta clasa include: - administratie publica pentru programe in cadrul carora se asigura servicii pentru populatie privind: invatamantul, sanatatea, cultura, sportul, mediul, locuintele etc. Aceasta clasa exclude: - activitati de asistenta sociala obligatorie, vezi - activitati pentru educatie, vezi; - activitati pentru sanatate, vezi; - canalizari, asanari si salubrizari, vezi; - activitati de biblioteca, arhive publice, muzee si alte institutii culturale; - sport sau alte activitati recreative

Activităţile specifice activitatii de baza specifice unei biblioteci:

• prelucrează biblioteconomic, curent şi retrospectiv, documentele de bibliotecă;

• cataloghează, conform standardelor în vigoare şi setului de norme IFLA (International Federation of Library Association), colecţiile bibliotecii;

• clasifică şi atribuie cotele sistematico-alfabetice pentru toate tipurile de documente;

5

• efectuează descrierea bibliografică şi indexarea documentelor, introducând toate elementele specifice în baza de date a bibliotecii;• cercetează documentele în vederea prezentării conţinutului acestora în zona notelor - puse la dispoziţia utilizatorilor;

• organizează, întreţine şi actualizează cataloagele bibliotecii;

• oferă utilizatorilor instrumentele proprii de căutare şi regăsire a surselor de informare:        -catalogul alfabetic pe autori        -catalogul alfabetic pe titluri        -catalogul sistematic general        -catalogul de noutăţi        -indexul alfabetic        -catalogul electronic

Începând cu anul 1997, prelucrarea biblioteconomică a tuturor tipurilor de documente se face în sistem automatizat, prin utilizarea softului de bibliotecă “ALICE”. În paralel are loc şi prelucrarea automatizată retrospectivă a documentelor intrate în colecţiile bibliotecii înainte de 1996, ajungându-se astfel ca procentul înregistrărilor catalografice în sistem automatizat să fie de 70%. Din aprilie 2006, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” a implementat un nou soft de bibliotecă, “LIBERTY”, program care permite un număr de 32 milioane înregistrări catalografice, precum şi o interfaţă şi motoare de căutare care oferă utilizatorilor bibliotecii modalităţi facile de regăsire a informaţiilor dorite.

Timp mediu de prelucrare biblioteconomică a documentelor: 20 de zile.

Capitolul 2

Descrierea amanuntita a activitatilor desfasurate de Biblioteca George Baritiu

2.1.Obiectul de activitate al bibliotecii

Biblioteca Judeţeană, în calitatea ei de instituţie de cultură care face parte integrantă din sistemul informaţional naţional, îndeplineşte următoarele atribuţii şi activităţi:a) colecţionează, dezvoltă, organizează, prelucrează, conservă şi pune la dispoziţiautilizatorilor colecţii enciclopedice reprezentative de cărţi, periodice, documentegrafice, audiovizuale, electronice precum şi alte documente purtătoare de informaţii,în funcţie de dimensiunile şi structura socio-profesională a populaţiei municipiului şijudeţului Sibiu;b) coordonează metodologic activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului Sibiu încare îşi desfăşoară activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prinproiecte, programe şi activităţi culturale, precum şi prin acţiuni de îndrumareprofesională;c) completează, organizează, prelucrează şi conservă bunurile culturale de patrimoniuconstituite în colecţii speciale;

6

d) organizează Depozitul legal local de documente la nivelul judeţului Sibiu în bazareglementărilor legale în vigoare;e) asigură servicii de împrumut de documente la domiciliu şi de consultare pe loc adocumentelor prin secţiile şi filialele bibliotecii;f) asigură servicii dezvoltate de informare comunitară;g) achiziţionează, constituie şi dezvoltă baze de date, întocmeşte cataloage şi alteinstrumente de valorificare a colecţiilor în sistem tradiţional şi informatizat;h) organizează activităţi de formare şi informare a utilizatorilor, prin cultivareadeprinderilor de muncă intelectuală, prin promovarea colecţiilor, a serviciilorbibliotecii şi a tehnologiei informaţiei (IT), precum şi prin realizarea unor acţiunispecifice de animaţie culturală şi de comunicare a colecţiilor;i) elaborează şi editează bibliografia locală curentă a judeţului Sibiu şi asigură serviciide informare bibliografică şi documentare;j) elaborează norme privitoare la funcţionarea bibliotecilor publice din oraşele şimunicipiile judeţului Sibiu, precum şi pentru organizarea de filiale specializate pentrucopii, tineri şi adulţi, cu respectarea normelor emise de Biblioteca Naţională aRomâniei;k) facilitează, potrivit resurselor şi oportunităţilor, accesul utilizatorilor şi la alte colecţiiori baze de date, prin împrumut interbibliotecar intern şi internaţional ori servicii deaccesare şi comunicare la distanţă;l) iniţiază, organizează şi participă la realizarea unor programe de informatizare, decercetare şi cu caracter bibliografic, de valorificare a tradiţiilor culturale, depromovare a creaţiei ştiinţifice şi cultural-artistice;m) efectuează, în scopul valorificării colecţiilor, bibliografii, studii şi cercetări înbibliologie, ştiinţa informării şi sociologia lecturii, organizează reuniuni ştiinţifice deprofil, redactează şi editează produse culturale necesare membrilor comunităţii şi depromovare a imaginii bibliotecii;n) organizează acţiuni de sondare a intereselor de studiu, lectură, informare şidocumentare ale utilizatorilor activi şi potenţiali, alte activităţi de marketing saupromovare a serviciilor de bibliotecă;o) iniţiază proiecte, programe şi forme de cooperare bibliotecară pentru dezvoltareaserviciilor de bibliotecă, formarea continuă a personalului şi atragerea unor surse definanţare;3p) efectuează activităţi de igienizare a spaţiilor de bibliotecă şi de asigurare a condiţiilorde protecţie şi pază a întregului patrimoniu;q) elimină, periodic, din colecţii documentele uzate moral sau fizic, cu respectareaprevederilor legale în vigoare;r) întreprinde operaţiuni de avizare a restanţierilor, de recuperare fizică sau valorică adocumentelor deteriorate ori pierdute de utilizatori, în condiţiile legii;s) întocmeşte rapoarte periodice de evaluare a activităţii.Art. 11 – Pentru îndeplinirea atribuţiilor enunţate, Biblioteca organizeazăurmătoarele servicii şi compartimente de activitate, cu sarcini şi acţiuni specifice cum sunt:

- Serviciul de dezvoltare, evidenţă şi prelucrare a colecţiilor

- Serviciul relaţii cu publicul cuprinde următoarele secţii şi filiale: Secţia Adulţi, Secţia pentru Copii , Sectiunile: Muzica,Film,Soft

7

Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu" Braşov ofera informaţii despre:

Publicaţii:

• Lucrări de referinţă: dicţionare lingvistice, dicţionare tematice, enciclopedii, atlase• Cărţi de literatură, ştiinţă şi din alte domenii• Cărţi din bibliografia şcolară şi universitară• Periodice• Casete audio şi video, CD-uri, CD-ROM-uri, DVD-uri• Un fond bogat de cărţi pentru copii

Servicii de bibliotecă:

• Împrumut la domiciliu• Materiale de referinţă consultabile în mediatecă• Informaţii bibliografice• Cadru amenajat pentru audiţii şi vizionări de casete video, CD-uri, CD-ROM-uri şi DVD-uri• Acces gratuit la Internet pe site-uri franţuzeşti• Acces la dicţionare electronice pe CD-ROM şi on-line

Informaţii:

• Despre Franţa şi ţările francofone• Despre sistemul educaţional din Franţa şi despre posibilităţile de a studia în Franţa• Despre evenimentele organizate de Institutul Francez din Bucureşti şi Alianţele Franceze din România

Parteneriate:

• Din 2003, parteneriat cu Alianţa Franceză Braşov, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov şi de Ambasada Franţei, pentru realizarea activităţilor de mediatecă şi a evenimentelor culturale.• Parteneriate cu organizaţii non-guvernamentale din Franţa în beneficiul francofoniei: Asociaţia "L'Entraide Francophone Yvelinoise", "Defence de la Langue Francaise", BIBLIONEF, ARRI• Parteneriate cu Lectoratul Francez din cadrul Universităţii "Transilvania" din Braşov, cu licee şi şcoli din Braşov (cineclub francofon, concursuri, expoziţii, spectacole şcolare)

Alte servicii:

• Distribuirea de cărţi pentru copii în şcolile din Braşov cu ajutorul bibliobuzului

Activităţi culturale:

• Consacrate - organizate cu sprijinul Serviciului Cultural al Ambasadei Franţei: Lire en Fete, Fete de la Musique, 14 Juillet, Journees de la Francophonie

8

• Ocazionale - mese rotunde, întâlniri cu scriitori din ţări francofone, concerte, festival de teatru, concursuri, seri de lectură

Serviciul achiziţii şi evidenţă

• Achiziţie curentă şi retrospectivă de cărţi, publicaţii periodice, documente grafice, electronice si audiovizuale.

• Politica de achiziţii şi dezvoltare este determinată de:      - profilul enciclopedic al bibliotecii;      - structura colecţiei deja constituite;      - cerinţele şi necesităţile utilizatorilor;      - respectarea echilibrului între diferite categorii de documente achiziţionate în procente de:            77,38% cărţi;            16,28% publicaţii seriale;            5,76% documente audio-vizuale;            0,37% documente electronice;            0,21% altele.

• Dezvoltarea colecţiilor s-a realizat în proporţie de 50% prin credite bugetare, 4% din venituri proprii şi 46% din donaţii. Astfel, în 2008 s-au achiziţionat 15.529 unităţi bibliografice din toate domeniile.

• Realizarea evidenţelor de bibliotecă (primară şi individuală) pentru intrările curente.

• Prelucrarea biblioteconomică a tuturor publicaţiilor periodice intrate în bibliotecă şi actualizarea permanentă a Catalogului alfabetic periodice.

• Operarea în instrumentele de evidenţă a eliminărilor de documente.

• Formatarea datelor necesare editării registrelor inventar şi a registrelor de gestiune în regim informatizat şi listarea acestuia.

• Repartizarea pe secţii a documentelor.

• Începând cu anul 1998 operaţiile din cadrul serviciului se realizează în sistem automatizat (softurile de bibliotecă Alice până în 2005, respectiv Liberty începând cu 2006).

Secţia de informaţii şi înscrieri

Secţia a fost înfiinţată în anul 1998 ca urmare a informatizării şi centralizării bazei de date a bibliotecii, atât a celei de cărţi cât şi a celei de utilizatori. Se află în holul central al Bilbiotecii Judeţene George Bariţiu din Braşov.

Ca specific, aceasta şi-a propus să vină în întâmpinarea utilizatorilor cu informaţii referitoare la programul şi actiunile desfăşurate de către instituţie, la regimul şi regulamentul de înscriere a bibliotecii şi totodată să asigure iniţierea tuturor persoanelor în folosirea suportului informatic al bibliotecii.

9

Secţia promovează şi încurajează toate resursele şi programele oferite de către instituţie şi de asemenea face toate conexiunile atât externe cât şi interne cu toate serviciile specializate ale bibliotecii. Toate acestea sunt realizate cu sprijinul a 8 posturi de lucru informatizate cu personalul aferent de la punctul de înscriere şi informaţii şi cu concursul personalului angajat, din sediul central şi de la filialele bibliotecii.

2.2 Fluxul tehnologic

In noul context socio-economic, bibliotecile publice din Romania pun la dispozitia comunitatii personal specializat, conditii si instrumente care sustin in mod real tranzitia dinspre traditie spre inovatie. Diversificarea serviciilor, perfectionarea profesionala a bibliotecarilor si conectarea bibliotecilor la tehnologie, prin intermediul Programului Biblionet, transforma bibliotecile publice in

centre de dezvoltare comunitara si de acces public la informatie, accesibil tuturor categoriilor de public.

Biblioteca publica a trecut intr-o noua etapa de dezvoltare. Cu ajutorul tehnologiei moderne, institutia bibliotecii este, astazi, capabila sa se puna in serviciul publicului mai bine decat a facut-o pana acum. Livrarea de servicii de calitate, existenta unei infrastructuri IT&C adecvate si bibliotecari instruiti – iata proiectia bibliotecii asa cum o reclama societatea contemporana.

Biblioteca viitorului trebuie sa fie accesibila, atractiva si activa social, iar bibliotecarul trebuie sa devina, inainte de toate, un intermediar care faciliteaza accesul la cunoastere si informare.

Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR) este cea mai reprezentativa organizatie profesionala a bibliotecarilor din bibliotecile publice. Ratiunea de a fi a acestei organizatii este aceea de a coagula, intr-o forma de asociere pe plan national, asteptarile, nevoile si interesele celor care, prin profesie, preocupari si atributii sustin profesia de bibliotecar, dezvoltarea biblioteconomiei si a stiintelor informarii si documentarii.

Schimbările aduse de tehnologiile informaţiei în biblioteca actuală afectează deja structural acest tip de instituţie. Este evidentă transformarea bibliotecii dintr-o organizaţie care observă cum se derulează progresul social într-o organizaţie care face să se schimbe mediul social prin implicarea în informarea şi formarea beneficiarilor ca utilizatori ai tehnologiei informaţiei.        Mediile publicaţiilor tind să fie într-o continuă schimbare şi să se diversifice în acelaşi ritm. Formele tradiţionale de materiale de referinţă, enciclopediile sau dicţionarele au şi variante multimedia, cu imagini, sunet şi text, ziarele şi revistele au şi variante pe web sau există numai pe web, revistele ştiinţifice Toate aceste realităţi sunt cu totul noi pentru unele categorii de utilizatori şi astfel se impune o mediere specializată.

      "Biblioteca digitală" este definită în mai multe moduri. Literatura de specialitate apelează 10

şi la sinonime, precum "bibliotecă electronică" sau "bibliotecă virtuală". Termenul de "bibliotecă electronică" descrie mai degrabă modalitatea tehnică de realizare a unei astfel de biblioteci, pe când termenul de "bibliotecă virtuală" sugerează modalitatea logică de a figura şi de a face realizabilă o astfel de bibliotecă.

      Utilizatorii de astăzi ai bibliotecilor apelează mult Internet, dar în acelaşi timp îşi doresc să regăsească în bazele de date ale bibliotecilor texte integrale ale documentelor, ca şi cum aceasta ar fi un aspect firesc. Ei nominalizează adesea acest tip de informaţie ca bibliotecă digitală sau bibliotecă virtuală, având, în general puţine cunoştinţe despre cum se construieşte o astfel de structură sau care sunt avantajele şi dezavantajele ei.       Termenii respectivi acoperă în mentalul colectiv al utilizatorilor de Internet tot ceea ce ei au nevoie spre a se informa cât şi un acces rapid la această informaţie.      În general, produsele electronice pe care bibliotecile le pun la dispoziţia utilizatorilor lor tind încă să rămână într-un con de umbră. Nu sunt suficient cunoscute, fără a lua acum în discuţie variile motive.

      Se pune întrebarea firească de ce fac bibliotecile astfel de eforturi de digitizare care implică fonduri, personal, timp. Desigur din raţiuni de conservare a fondului, de răspuns la cererileutilizatorilor,de acces rapid la informaţie.

      După cum este cunoscut, studiile româneşti - şi înţeleg prin aceasta învăţarea limbii române de către străini, dar şi cursuri pentru copiii români ale căror familii s-au stabilit temporar sau definiţie în străinătate - se află într-o continuă expansiune la toate nivelurile de şcolarizare. Sunt cel puţin 38 de ţări în ale căror universităţi se învaţă limbă, literatură şi civilizaţie românească. În învăţământul universitar există cereri de lectorate în anul curent pentru din ce în ce mai mulţi lectori. Iată suficiente argumente pentru creşterea numărului de materiale pe suport tradiţional sau electronic caresăsprijineacestecursuri.

      Conform unor recente proiecte ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, programele se vor axa în continuare pe cunoaşterea limbii, pe dezvoltarea identităţii proprii în contextul valorilor europene şi implicit pe istoria şi geografia locală, obiceiuri şi tradiţii româneşti, aceasta pentru manualeleşcolare.

      Documentele electronice create de biblioteci pot sprijini studiile româneşti din cel puţin două puncte de vedere: literatură română clasică necesară atât bibliografiei şcolare, dar şi ca exerciţiu de lectură în limba română, şi bibliografia locală, însoţită de full-text din periodice locale şi volume, microfilme.

11

Capitolul 3 Studiu de caz

Atunci când vorbim despre o bază de date, trebuie avute în vedere două aspecte fundamentale ale acesteia, schema şi conţinutul. Organizarea bazei de date se reflectă în schema sau structura sa, ce reprezintă un ansamblu de instrumente pentru descrierea datelor, a relaţiilor dintre acestea, a semanticii lor şi a restricţiilor la care sunt supuse. Ansamblul informaţiilor stocate în bază la un moment dat constituie conţinutul sau instanţierea sau realizarea acesteia.

Dictionarul de Date consta dintr-un set de tabele si vederi care furnizeaza un ghid de referinta accesibil doar la citire, despre baza de date.

In cazul bibliotecii de CD-uri a rezultat urmatorul Dictionar de Date:

DD(Cod CD,Nume CD,AnAp CD,Nr CD,Denumire CD,Nume Artist,Nume Album,Gen Muzica,Nr Albume Inreg,ID Producator,Firma Producator,Nume Producator,Prenume Producator,Nume CD,Cod Regizor,Nume Regizor,Prenume Regizor,Nume Film Compania Producator)

Restrictii de integritate

Baza de date ce urmează a fi construită va conţine informaţii despre CD-urile ce

conţin filme, jocuri, muzică şi produse soft. În cadrul acestui sistem informatic se vor

evidenţia tipul CD-urilor, CD-urile propriuzise, producătorii unui CD, CD-urile ce conţin

filme şi regizorii care au creat un film, CD-urile care conţin muzică, respectiv informaţii

despre artiştii reprezentaţi de cântăreţi sau formaţii – interpreţi ai unui anumit CD.

Vom obţine aşadar, următoarele tabele: CD, PRODUCATOR, TIP, FILM,

REGIZOR, MUZICA şi ARTIST.

Entitatea CD va deţine informaţii ce se referă la toate tipurile de CD-uri, iar din

entitatea TIP vom extrage informaţiile referitoare la tipul unui CD, adică film, joc, muzică

sau soft. Nr_CD va fi un câmp ce conţine o cifră, cifră folosită în codul unui CD pentru ca

acesta să poată fi identificat. Spre exemplu, cu cifra 1 vor începe codurile CD-urilor care

conţin exclusiv filme. De remarcat că un anumit tip poate aparţine mai multor CD-uri, dar un

CD poate avea doar un tip: film, joc, muzică sau soft.

12

Tabela FILM, va conţine CD-uri cu filme. Observăm că un film poate fi deţinut pe

mai multe CD-uri, dar un CD poate conţine maxim un film. Entitatea REGIZOR va deţine

informaţii legate de regizorii unui film.

În entitatea PRODUCATOR vom stoca informaţiile legate de un producător, adică

persoana care a produs fie un film, fie un joc, un album muzical sau un produs soft.

Tabela MUZICA va conţine CD-urile de muzică, iar în entitatea ARTIST vom

introduce informaţii despre un cântăreţ sau o formaţie care interpretează muzica de pe

albumul respectiv, informaţii precum casa de discuri care a lansat albumul sau numărul de

albume înregistrate de artist în întreaga sa carieră muzicală.

Dependente functionale

Dependente functionale simple:

- Cod CDM Cod CD

- Cod CD Cod Film

Dependente multivaloare

- Cod CDM Nume Artist

- Nr CD Cod CD

- ID Producator Cod CD

- Cod Film Cod Regizor

Modelul relaţional de baze de date

Poate cea mai importantă parte din procesul construirii unei baze de date o constituie

studiul sistemului ce urmează să fie reflectat în baza de date. Stabilirea informaţiilor relevante

pantru sistem şi a relaţiilor dintre ele este un lucru esenţial pentru etapele următoare.

Baza de date este un model al lumii reale şi nu poate reprezenta decât un număr

limitat de caracteristici în unele aplicaţii. Oricât de perfecţionat ar fi un model utilizat, există

aplicaţii care se pot concepe astfel încât să nu poată fi satisfăcute de baza de date.

Pentru a construi o bază de date corespunzătoare unui sistem real dat, se face mai întâi

o apreciere generală a sistemului. În această apreciere se include informaţii privind structura

sistemului – elemente esenţiale ale acestuia care sunt cuprinse într-o schiţă preliminară.

Schiţa cuprinde, printre alte informaţii, şi modul în care sistemul este văzut de diferite 13

persoane implicate în sistemul respectiv. Se crează un model informaţional în care sunt

cuprinse principalele funcţiuni şi fluxuri de informaţii din sistem. Sistemul trebuie privit

unitar şi nu ca o alăturare a componentelor sale. În baza de date, multe părţi sunt folosite în

comun de diferitele componente ale sistemului.

Mulţimea tuturor schemelor relaţionale corespunzătoare unei aplicaţii se numeşte

schema bazei de date relaţionale, iar conţinutul curent al relaţiei la un moment dat se numeşte

bază de date relaţională.

Astfel ,in functie de studiul de caz ales si anume gestionarea unei biblioteci de CD-uri

avem urmatorul model relational al datelor:

CD(Cod CD,Nume CD,Nr CD,AnAp CD,ID Producator,Nume Artist,Cod Regizor)

Tip(Nr CD,Den CD)

Artist(Nume Artist,Nume Album,Gen Muzica,Nr Albume Inregistrate)

Producator(ID Producator,Firma Producator,Nume Producator,Prenume Producator,

Nume CD)

Regizor(Cod Regizor,Nume Regizor,Prenume Regizor,Nume Film,Compania Prod)

Figura 3.1 Schema MRD

Teoria normalizării este fundamentată pe conceptul de formă normală definită

drept un stadiu de optimizare a tipurilor de entităţi definite. Normalizarea se realizează

prin parcurgerea succesivă a mai multor forma normale (FN), fiecare dintre acestea

conservând cerinţele formulate de FN precedentă.

Formele normale sunt următoarele:

FN1: O entitate este în FN1, dacă toate atributele sale sunt elementare şi

nerepetitive.

14

FN2: O entitate este în FN2, dacă respectă cerinţele FN1 şi toate atributele

non-identificator sunt dependente de întregul identificator.

Altfel spus, în toate realizările tipului de entitate, fiecare atribut trebuie să fie

determinat de identificator şi trebuie să ia o singură valoare şi numai una. Dacă o

entitate analizată prezintă un identificator (cheie) format dintr-un singur atribut, este

automat în FN2.

FN3: O entitate este în FN3, dacă este în FN2 şi orice atribut non-

identificator, nu are dependenţe tranzitive faţă de identificator.

FN4: O entitate este în FN4, dacă nu prezintă dependenţe multivaloare.

Dupa procesul de normalizare respectand toate cerintele acestora, MRD va

arata astfel:

Figura 3.2 Schema finală (după normalizare)

15

În figura 3.3 se prezintă transformarea modelelor conceptual şi relaţional într-o bază de date ACCESS – modelul fizic al datelor (nivelul intern).

Figura 3.2. Fereastra Relationships

Modelarea bazei de date:

Crearea tabelelor

Pentru tabele cu foarte multe date se recomanda ierarhizarea datelor din tabela, pentru a putea fi regasite cât mai usor. De aceea se recomanda construirea indecsilor cu ajutorul carora putem regasi foarte usor datele dintr-o tabela ( de exmplu un index care sa ordoneze datele din tabela în ordine crescatoare a anilor de vechime).

Orice tabela trebuie sa aiba definita o cheie. Cheia unei tabele reprezinta un ansamblu minim de atribute care identifica o înregistrare dintr-o tabela. Cheia poate fi formata dintr-un singur atribut (cheie simpla) sau din mai multe attribute.

Aceasta cheie primara va identifica în mod unic o înregistrare din tabela. Daca într-o tabela un atribut sau ansamblu de atribute ia valori în acelasi domeniu ca si cheia primara a unei tabele, atunci acest ansamblu de atribute se numeste cheie externa.

In figura 3.3 se evidentiaza tabela CD:

CD (Cod_CD, Nume CD, Nr CD, AnAp CD, ID Prod)

16

Figura 3.3 Tabela CD

Mai sunt 6 astfel de tabele si anume:

o TIP (Nr_CD, Denumire)

o PRODUCATOR (ID_Prod, Nume Prod, Prenume Prod, Firma Prod, Nume CD)

o FILM (Cod_CDFilm, Nume Film, Gen Film, Durata Film, Nr de CD-ur

o REGIZOR (Cod_Reg, Nume Reg, Prenume Reg, Nume Film, Compania Prod,

Cod_CDFilm)

o MUZICA (Cod_CDM, Nume Album, Nume Artist)

o ARTIST (Nume Artist, Nume Album, Tip Muzică, Nr Albume Înreg,

o ARTIST (Nume Artist, Nume Album, Tip Muzică, Nr Albume Înreg,

Casa Discuri,Cod_CDM)

Interogarea bazei de date

17

Interogarea bazei de date se poate face prin:

Vizualizarea în totalitate a conţinutului tabelelor;

Vizualizarea parţială sau totală a conţinutului tabelelor cu ajutorul unor

formulare sau situaţii finale;

Prin cereri explicite.

Primele două moduri pot fi catalogate ca interogări simple, fără restricţii şi pot fi formulate

pentru o singură tabelă. Interogarea prin cereri explicite este complexă, foloseşte mai multe

tabele, ale căror date sunt filtrate prin intermediul unor criterii.

În cele ce urmează vom da exemple de interogări efectuate pe baza de date ce conţine CD-uri.

Este prezentată Cerea de interogare CDDiferite. S-au selectat tabelele CD,

PRODUCATOR şi TIP, iar din ele s-au selectat câmpurile Nume CD, AnAp_CD din tabela

CD, ID_Prod, Firma Prod din tabela PRODUCATOR şi Denumire CD din tabela TIP.

Criteriul ales, este ca anul apariţiei CD-urilor să fie 2003 şi s-a sortat ascendent, în funcţie de

ID-ul producătorului. Foaia de răspuns aferentă este prezentată în figura 3.4

Figura 3.4. Cererea de interogare CD Diferite

18

Un alt exemplu de cerere de interogare este interogarea dintre tabelele CD, FILM şi

REGIZOR (figura 3.4). Din tabela CD s-a selectat codul CD-urilor, din tabela FILM, numele

şi durata filmului, NR de CD-uri, iar din tabela REGIZOR, compania producătoare. S-a sortat

ascendent în funcţie de codul CD-urilor, iar criteriul ales a fost ca numale CD-urilor selectate

să poarte numele filmului Pitates of the Carribbean.

Limbajul SQL este un limbaj neprocedural sau declarativ, deoarece utilizatorul lui

descrie numai informaţiile pe care vrea să le obţină în urma interogării, fără a fi nevoie să

stabilească modalităţile de a ajunge la rezultatele dorite. În acelaşi timp, SQL nu poate fi

considerat un limbaj de programare sau unul de sistem, ci mai curând un limbaj de aplicaţii,

fiind orientat pe mulţimi.

În primul exemplu de interogare SQL, s-a selectat din tabela CD: codul, numele (sortat

ascendent) şi anul apariţiei, iar din tabela TIP, s-a selectat denumirea CD-urilor. Criteriul ales

este ca denumirea CD-urilor să fie „soft”.

SELECT CD.Cod_CD, CD.[Nume CD], TIP.[Denumire CD], CD.AnAp_CD

FROM TIP INNER JOIN CD ON TIP.Nr_CD = CD.Nr_CD

WHERE (((TIP.[Denumire CD])="soft"))

ORDER BY CD.[Nume CD];

Următoarele exemple de interogări au fost realizete pentru: crearea unei tabele dintr-o cerere

de interogare deja existentă (Make Table Query – crearea tabelei Joc), pentru actualizarea

datelor (Update Query – incrementarea Nr_CD), pentru adăugarea de date în tabelă (Append

Query – s-au adăugat câmpurile deja existente, în tabela Joc modificată) şi pentru ştergerea

de date (Delete Query – au fost şterse datele din tabelă).

Cererea de interogare Make Table Query:

SELECT CDJoc.Cod_CD, CDJoc.[Nume CD], CDJoc.Nr_CD, CDJoc.ID_Prod INTO Joc

19

FROM CDJoc;

Cererea de interogare Update Query:

UPDATE Joc SET Joc.Nr_CD = 4+1;

Cererea de interogare Append Query:

INSERT INTO Joc ( Cod_CD, [Nume CD], Nr_CD, ID_Prod )

SELECT Joc.Cod_CD, Joc.[Nume CD], Joc.Nr_CD, Joc.ID_Prod

FROM Joc;

Cererea de interogare Delete Query:

DELETE Joc.Cod_CD, Joc.[Nume CD], Joc.Nr_CD, Joc.ID_Prod, *

FROM Joc;

4.1Formulare

Formularele (Forms) reprezintă interfaţa principală între utilizator şi o aplicaţie

Microsoft ACCESS, fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea datelor

într-o manieră cât mai atractivă.

În cadrul unei aplicaţii, formularele pot îndeplini mai multe funcţii:

1. Afişarea şi editarea datelor – cea mai des întâlnită formă de utilizare a formularului.

Formularul permite afişarea datelor în forma dorită, datele afişate pot fi uşor

modificate sau şterse.

2. Controlul operaţiilor realizate de aplicaţie – se pot proiecta formulare, care împreună

cu comenzi macro sau cu proceduri Visual Basic, să realizeze afişarea automată a

anumitor date sau executarea automată a unui şir de operaşii cum ar fi deschiderea

unui subformular dintr-un formular.

3. Introducerea de date.

20

4. Afişarea de mesaje – pot furniza date privind modul în care aplicaţia poate fi utilizată

sau despre operaţiile ce urmează a fi executate.

5. Tipărirea informaţiilor.

In figura 3.4 vom afisa un formular pentru afisarea numelui regizorului filmului

Under Siege II

Figura 3.4. Formularul Regizor

4.2 Rapoarte

Vizualizarea datelor dintr-o bază de date se poate face pe ecran sau la imprimantă,

prin intermediul foilor de date, formularelor şi rapoartelor. Ultima constituie modalitatea cea

mai bună de prezentare a datelor pe hârtie.

Un raport reprezintă o grupare de date prezentate într-un anumit format şi o structură

de pagină în funcţie de necesităţile utilizatorilor şi care servesc diverselor scopuri de

informare sau de fundamentare a deciziilor. Elementele de legătură dintre rapoarte şi sursa de

date o constituie controalele, zonele de text, cadrele şi etichetele.

21

În cazul de faţă, raportul Artist de exemplu, a fost creat folosind Report wizard.

Crearea unui raport folosind Report wizard se face asemănător creării formularelor în Form

wizard.

Figura 3.5. Raportul ARTIST

Utilizarea instrumentului wizard permite crearea umor rapoarte cu o structură

standard care nu ţine seama în totalitate de cerinţele utilizatorului. Această structură poate fi

ulterior modificată cu ajutorul instrumentelor disponibile (bara de instrumente). Aceste

instrumente au fost definite şi explicate în cadrul subcapitolului despre formulare. Prin

urmare, toate operaţiile de aducere a câmpurilor din lista de câmpuri a tabelei sau cererii de

interogare în zona de lucru în vederea generării de controale dependente, redimensionarea,

deplasarea, modificarea lor se face ca şi la formulare.

Odată cu definirea unei situaţii finale, toate controalele dependente vor moşteni

proprietăţile câmpurilor din tabele sau cererea de interogare pe care se bazează. Înregistrarea

şi închiderea unui raport se face ca oricare alt fişier. Rezultatul unui raport poate fi tipărit sau

salvat într-un fişier, în vederea păstrării. Înainte de tipăriri, este necesară definirea

parametrului de orientare a paginii.

22

SQL view

Unul dintre cele mai puternice limbaje structurate pentru interogarea bazelor de date relationale îl constituie în prezent SQL (Structured Query Language). Acesta, pronuntat cel mai adesea de catre utilizatorii lui în formula abreviata "sequel", a devenit chiar un standard pentru o gama din ce în ce mai larga de sisteme de gestiune a bazelor de date. Limbajul SQL permite o comunicare complexa si rapida a utilizatorului cu bazele de date, în functie de cerintele si restrictiile acestuia. Pe lânga manipularea si regasirea datelor, se efectueaza si operatii complexe privind actualizarea si administrarea bazei de date.

Se definesc urmatoarele interogari:

1.Afisare artist stevie:

SELECT ARTIST.[Nume Artist], ARTIST.[Nume Album], ARTIST.[Tip Muzică], ARTIST.[Nr Albume Înreg], ARTIST.[Casa Discuri], ARTIST.[CodCDM]FROM ARTISTWHERE (((ARTIST.[Nume Artist])="stevie"))

2.Afisarea filmului Pitates of the Carribbean:

SELECT FILM.[Durata Film], FILM.CodCd, FILM.[Nume Film]FROM FILMWHERE (((FILM.[Nume Film])="Pitates of the Carribbean"));

3.Afisarea producatorului unor filme cu an aparitie 2003:

SELECT Tip.DenumireCD, CD.AnApCd, CD.IdProducatorFROM PRODUCATOR INNER JOIN (Tip INNER JOIN CD ON Tip.NrCd = CD.NrCd) ON PRODUCATOR.IdProducator = CD.IdProducatorWHERE (((CD.AnApCd)=2003))ORDER BY CD.IdProducator;

4.Selectarea regizorului filmului Deep rising

SELECT REGIZOR.CodRegizor, REGIZOR.NumeRegizor, FILM.CodFilm, FILM.[Nume Film]FROM FILM INNER JOIN REGIZOR ON FILM.[CodFilm] = REGIZOR.[CodFilm]WHERE (((FILM.[Nume Film])="deep rising"))ORDER BY FILM.[Nume Film];

23

CONCLUZII

Lucrarea de faţă, realizată cu ajutorul programului Microsoft Access, reprezintă o

încercare de a oferi cititorilor, modalitatea în care a fost concepută şi proiectată, o bază de

date care ilustrează o bibliotecă de CD-uri. De aceea, lucrarea este intitulată sugestiv

„Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri, folosind

Microsoft Access”.

Lucrarea a fost realizată folosind Microsoft Access 2000 – un instrument puternic,

uşor de utilizat şi care prezintă o interfaţă grafică realizată pentru uşurinţa folosirii

instrumentelor sale şi totodată prietenoasă cu utilizatorul.

Biblioteca de CD-uri, cuprinde CD-uri ce conţin produse soft, jocuri, filme şi albume

muzicale.

Concepută iniţial, baza de date conţinea doar entităţile CD, PRODUCATOR, TIP,

REGIZOR şi ARTIST. În tabela CD erau reţinute toate CD-urile, iar în celelalte se reţineau

informaţii despre producători, tipul unui CD, informaţii despre regizorii filmelor şi despre

artişti – interpreţi ai unui album muzical. Dar, fiind concepută în acest fel, baza de date era

greu de utilizat, iar interogările efectuate pe baza de date erau greu de realizat, sau nu reţineau

informaţiile dorite.

De aceea, a fost utilizată normalizarea, şi la entităţile deja existente, au fost adăugate

alte două: FILM şi MUZICA. Astfel, în ele sunt stocate CD-urile ce conţin filme, respectiv

muzică, şi prin intermediul lor se face uşor legătura între tabelele CD şi FILM, respectiv CD

şi ARTIST. În acest fel, relaţionarea tabelelor a fost făcută mai uşor şi mai corect, iar

interogările efectuate au avut rezultatul dorit.

Documentul aferent bazei de date, prezintă generalităţi despre domeniul bazelor de

date şi despre programul Microsoft Access, iar modul în care a fost creată baza de date şi

aplicaţiile aferente au fost explicate pe rând, ca un manual de folosire al unui program.

24

Baza de date astfel creată, reprezintă un instrument uşor de folosit pentru stocarea şi

gestionarea dunor CD-uri dintr-o bibliotecă personală, sau spre exemplu în cadrul unei firme.

Baza de date poate fi modificată pentru a deveni un instrument de stocare a datelor într-un

magazin de închirieri de CD-uri.

În concluzie, crearea unor baze de date folosind Microsoft Access este uşor de realizat

datorită interfeţei uşor de folosit, iar crearea de aplicaţii pe baza de date se face foarte facil,

datorită instrumentelor wizard care uşurează munca utilizatorilor.

25

BIBLIOGRAFIE

1. Pavel Năstase, Florin Mihai, Bogdan Bărbulescu, Robert Aurelian Şova, Luana

Cosăcescu, Andrei Stanciu, Liana Covrig, „Baze de Date – Microsoft Access

2000”, Editura Teora, Bucureşti, 2003;

2. Octavian Bâscă, „Baze de date”, Editura All, Bucureşti, 1997;

3. Prof. dr. Viorica Stanciu, asist. drd. Alexandru Gavrilă, asist. drd. Dragoş

Mangiuc, prep. drd. Bogdan Gheorghe Sahlean, „Proiectarea sistemelor

informatice”, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2002;

4. I. Roşca, D. Zaharie, „Proiectarea sistemelor informatice (P. S. I.)” – Note de curs,

A. S. E. Bucureşti, 2001;

5. Cornel Ignat, Carmen Petre, „Iniţiere în Access”, Editura Arves, 2002.

26