GESTIUNEA FURNIZORILOR

CAPITOLUL 1

FURNIZORII

1.1 DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA FURNIZORILOR

Furnizorul reprezintă persoana fizică sau juridică ce livrează unui client o marfă,

un produs sau prestează un anumit servici.

Acesta are o organizare eficientă şi procese interne eficace necesare acordării

unor servicii sociale de calitate. Furnizorul relaţionează şi comunică permanent cu alţi

furnizori şi cu întreaga comunitate, promovează o imagine pozitivă a beneficiarilor, cele

mai bune practici, inovaţia şi conceptul unei societăţi incluzive.

Furnizorii se angajează să protejeze şi să promoveze drepturile beneficiarilor în

ceea ce priveşte egalitatea de şanse autodeterminarea, autonomia şi demnitatea

personală. Furnizorii întreprind acţiuni nediscriminatorii şi positive.

Furnizorul îşi defineşte o politică şi obiective concrete pe o perioadă de trei până la

cinci ani, cuprinse într-un plan strategic elaborat cu sprijinul personalului şi în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Furnizorul facilitează accesul la servicii sociale pentru persoanele definite de lege

ca potenţiali beneficiari, fără discriminare de sex, vârstă, religie, apartenenţă etnică sau

naţionalitate şi stabileşte criterii obiective de eligibilitate şi admitere, în funcţie de tipurile

de servicii sociale furnizate şi de resursele disponibile.

Furnizorul se asigură că beneficiarii au responsabilităţi şi îndatoriri pe care le

cunosc şi pe care trebuie să le respecte.

1

Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie să

beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare şi să dezvolte parteneriate

multilaterale cu alţi furnizori, care să valorifice contribuţiile tuturor utilizatorilor de servicii

sociale şi ale partenerilor potenţiali, inclusiv ale comunităţii locale, angajatorilor şi altor

factori de interes.

Furnizorul acordă servicii sociale în funcţie de nevoile beneficiarilor şi are în

vedere, permanent, evoluţia situaţiilor de risc şi profilul potenţialilor beneficiari, pentru

Furnizorul, în cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale, asigură beneficiarilor

respectarea demnităţii, gestionarea propriilor bunuri şi a dreptului la intimitate

personală.

Furnizorul elaborează propriul cod de etică, ale cărui prevederi sunt aduse la

cunoştinţa personalului ce va fi obligat să le respecte. Codul de etică este revizuit în

mod regulat, iar beneficiarii sunt informaţi cu privire la conţinutul acestuia.

Furnizorul elaborează proceduri de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor cu privire

la condiţiile de furnizare a serviciilor sociale şi facilităţile oferite, aduse la cunoştinţa

beneficiarilor, familiilor sau reprezentanţilor lor legali.

Regulamentele interne ale furnizorului cuprind proceduri privind înregistrarea,

medierea şi soluţionarea reclamaţiilor formulate de beneficiari, familiile acestora sau

reprezentanţii lor legali.

elaborarea unor planuri de dezvoltare. Furnizorul implică beneficiarii atât în procesul

concret de acordare a serviciilor sociale, cât şi în procesul decizional cu privire la

dezvoltarea comunitară.

Furnizorul îşi desfăşoară activitatea în parteneriat cu alţi furnizori, cu angajatori şi

finanţatori din sectorul public sau privat, cu asociaţii reprezentative ale beneficiarilor,

grupuri locale, familii şi susţinători, în vederea creării unei game variate de servicii

sociale şi asigurării unui impact mai efficient asupra beneficiarilor.

Furnizorul are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul persoanelor

deservite, familiilor sau reprezentanţilor legali ai acestora şi comunităţii. Impactul

2

serviciilor sociale este monitorizat şi evaluat în permanenţă, reprezentând un element

important al proceselor de îmbunătăţire continuă, transparenţă şi responsabilizare.

Exemple de furnizori:

- producatorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate,

componente

- prestatorii de servicii (banci, agentii de resurse umane, firme de consultanta,

agentii de publicitate etc.)

- persoane fizice

Furnizorii se pot clasifica astfel:

Furnizori de bunuri şi servicii;

Furnizori de informaţie;

Furnizori de utilităţi.

Furnizorii de utilităţi reprezintă personae juridice care în baza unui contract

asigură partii contractate utilităţi, gaz, apă, energie termică şi energie electric.

3

1.2 CLASIFICAREA FURNIZORILOR DIN PUNCT DE VEDERE

CONTABIL ÎN BAZA CODULUI FISCAL

În contabilitate furnizorii sunt evidenţiaţi distinct, clsificându-se astfel:

- Furnizori de imobilizari;

- Furnizori – debitori;

- Furnizori;

- Furnizori – facturi nesosite.

Contul 404 “furnizori de imobilizări”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de

imobilizari corporale sau necorporale, altii decat entitatile afiliate si entitatile legate prin

interese de participare.

Contul 404 “Furnizori de imobilizari” este un cont de pasiv.

În creditul contului 404 “Furnizori de imobilizari” se inregistreaza:

– valoarea imobilizarilor facturate de furnizori sau a serviciilor prestate de terti

pentru realizarea acestor imobilizari (201, 203, 205, 208, 211, 212, 213, 214, 223, 224,

231, 233);

– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate in exercitiul

financiar curent, aferente exercitiilor financiare precedente (117);

– obligatia de plata a ratelor pe baza facturilor emise de locator, in cazul leasingului

financiar, si a dobanzii aferente (167, 666);

– valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari (232, 234);

– taxa pe valoarea adaugata aferenta furnizorilor de imobilizari (4426);

– valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate tertilor (658);

– diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la finele lunii, respectiv la

inchiderea exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665);

4

– diferentele nefavorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face

in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv

la inchiderea exercitiului financiar (668).

În debitul contului 404 “Furnizori de imobilizari” se inregistreaza:

– sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate

furnizorilor de imobilizari (512, 531, 541, 232, 234);

– valoarea garantiilor depuse la terti (167);

– valoarea acceptata a efectelor de platit pentru imobilizari (405);

– datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);

– valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari (767);

– diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari,

la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii (765);

– diferentele favorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in

functie de cursul unei valute, inregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii

lor la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768).

Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari.

Contul 409 "Furnizori – debitori"

din OMFP 3055/2009/Reglementari Contabile - D IV/CAP. VII Functiunea

conturilor/CLASA 4 "Conturi de terti"/GRUPA 40 "Furnizori si conturi asimilate"

comentarii(0)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor

pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii.

Contul 409 “Furnizori – debitori” este un cont de activ.

În debitul contului 409 “Furnizori – debitori” se inregistreaza:

– valoarea avansurilor facturate (401);

– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (401);

– diferentele favorabile de curs valutar,aferente avansurilor in valuta acordate

furnizorilor, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765);

– diferentele favorabile aferente creantelor exprimate in lei, a caror decontare se face in

functie de cursul unei valute, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea

5

exercitiului financiar (768).

În creditul contului 409 “Furnizori – debitori” se inregistreaza:

– valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia

(401);

– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, inapoiate furnizorilor, precum

si valoarea ambalajelor degradate (401, 608);

– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor,

retinute in stoc (381);

– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta acordate

furnizorilor, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (665);

– diferentele nefavorabile aferente creantelor exprimate in lei, a caror decontare se face

in functie de cursul unei valute, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea

exercitiului financiar (668).

Soldul contului reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

Contul 401 “Furnizori”



comentarii(1)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu

furnizorii, altii decat entitatile afiliate si entitatile legate prin interese de participare,

pentru aprovizionarile de bunuri sau serviciile prestate.

Contul 401 “Furnizori” este un cont de pasiv.

În creditul contului 401 “Furnizori” se inregistreaza:

– valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) al materiilor prime,

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,

semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor,

marfurilor si ambalajelor, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi (301,

302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328), precum si

diferentele de pret in plus sau nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora

se tine la preturi standard (308, 368, 388);

6



– valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa (604,

605);

– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (409);

– valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor

de inventar, marfurilor, ambalajelor etc. achizitionate, in cazul folosirii metodei

inventarului intermitent (601, 602, 603, 607, 608);

– valoarea serviciilor prestate de terti (611 la 626, 628, 471);

– valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca

facturi nesosite (408);

– taxa pe valoarea adaugata aferenta furnizorilor (4426);

– valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori

achizitionate (532);

– valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate tertilor (658);

– valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate, aferente

perioadei (652);

– diferentele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului in valuta, inregistrate la

finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (665);

– diferentele nefavorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face

in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv

la inchiderea exercitiului financiar (668);

– valoarea avansurilor facturate (409).

În debitul contului 401 “Furnizori” se inregistreaza:

– platile efectuate catre furnizori (512, 531, 541, 542);

– valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403);

– valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia

(409);

– sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut (512, 531, 444);

– valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare, ca plata in

natura potrivit prevederilor contractuale (345);

7

– datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);

– valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (609);

– valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767);

– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului (409);

– diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori, la decontarea

acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului

financiar (765);


functie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele

lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768).

Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Contul 408 "Furnizori – facturi nesosite"



comentarii(1)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru

aprovizionarile de bunuri si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 408 “Furnizori – facturi nesosite” este un cont de pasiv.

În creditul contului 408 “Furnizori – facturi nesosite” se inregistreaza:

– valoarea bunurilor aprovizionate sau a serviciilor prestate de catre furnizori, precum si

a altor datorii catre acestia (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626,

628, 658);



– diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la primirea facturii sau la finele

lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, aferente datoriilor in valuta catre

furnizori (665);

– diferentele nefavorabile inregistrate la primirea facturii sau la inchiderea exercitiului,

aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei

valute (668).

8

În debitul contului 408 “Furnizori – facturi nesosite” se inregistreaza:

– valoarea facturilor sosite (401);

– diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii,

respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765);


functie de cursul unei valute, inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv

la inchiderea exercitiului financiar (768).

Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

1.3 JURNAL PRIVIND DECONTĂRILE CU FURNIZORII

Jurnalul privind decontările cu furnizorii este un formular tipizat ce serveşte:

- ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea operaţiunilor privind decontările cu furnizorii

pentru materiale, mărfuri, lucrări executate, servicii prestate etc., la unităţile care aplică

forma de înregistrare "pe jurnale";

- la ţinerea contabilităţii analitice a furnizorilor;

- la completarea registrului Cartea mare.

Se întocmeşte în cadrul compartimentului financiar-contabil, fie pentru toţi

furnizorii, fie separat, pe feluri de furnizori, pe furnizori principali, pe gestiuni etc.

Se completează pe baza documentelor justificative (facturi, note de recepţie şi

constatare de diferenţe etc.) sau pe bază de centralizatoare, pentru operaţiunile

înregistrate în creditul contului de furnizori şi pe baza documentelor justificative anexate

la extrasul de cont primit de la bancă sau registrul de casă, pentru operaţiunile

înregistrate în debitul acestui cont.

9

În cazul înregistrării pe bază de centralizatoare, evidenţa analitică a furnizorilor se

ţine separat de jurnal, utilizându-se Situaţia încasării-achitării facturilor (cod 14-6-7) sau

alte formulare (Fişa de cont pentru operaţiuni diverse, cod 14-6-22).

Facturile rămase neachitate (nelichidate) până la sfârşitul lunii se înregistrează în

Situaţia încasării-achitării facturilor (cod 14-6-7).

La sfârşitul lunii, se determină rulajul creditor total, precum şi totalurile fiecăruia din

conturile corespondente debitoare care se trec în Cartea mare.

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:

- denumirea unităţii;

- denumirea şi data (luna, anul) întocmirii formularului; contul;

- ziua înregistrării; numărul şi data notei de recepţie/factură;furnizorul -

localitatea (explicaţii); conturi corespondente debitoare; rulajul creditor al contului de

furnizori;

- plata facturilor (debit cont furnizori): ziua achitării, cont corespondent creditor,

nr. document, suma;

- semnături: întocmit, verificat.

10

1.4. FURNIZOR UNIC-FURNIZOR MULTIPLU

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Daca în general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru

evitarea creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii în care această

formă de aprovizionare este eficientă şi anume:

1. În cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente, sau al folosirii contractelor pe

termen lung, eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat.

2. În cazul în care furnizorul deţine monopolul tehnic în ce priveşte fabricarea unui

produs.

3. Daca un furnizor oferă un nivel de calitate, preţ şi service deosebit.

4. Daca nivelul comenzilor nu asigură împarţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor).

5. În cazul în care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare.

6. În cazul unor produse care se caracterizeaza printr-un nivel calitativ deosebit.

7. Este mai facilă şi eficienta o planificare riguroasa, respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip "J.I.T.".

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt

imposibilitatea punerii în concurenţa a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de

dependenţă faţă de furnizor. Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării

reies din analiza avantajelor aprovizionarii de la mai mulţi furnizori.

Aprovizionarea de la mai mulţi furnizori

În vederea reducerii puterii de negociere a furnizorilor se recomandă

aprovizionarea pentru aceeaşi resursa de la mai mulţi furnizori. Argumentele unei

asemenea opţiuni, ca şi condiţiile în care este eficientă sunt foarte diverse dintre care:

11

1. Se asigură punerea în concurenţă a furnizorilor: obţinerea unor preţuri mai bune,

creşterea eforturilor de adaptare la cerinţele consumatorului, etc.

2. Se evita posibilitatea încetarii totale a aprovizionărilor în condiţiile apariţiei unor

situaţii deosebite: greve, incendii, faliment, etc.

3. Se asigură aprovizionarea cu aceeaşi resursă la diferite nivele calitative (de preţ)

în funcţie de segmentele de piaţă pe care întreprinderea îşi vinde produsele şi care

solicită produse diferite din punct de vedere calitativ respectiv de preţ.

4. Există cazuri în care prin hotărâri legislative sunt stimulate relaţiile cu întreprinderi

mici sau locale, dar care nu pot să asigure fiecare în parte necesarul total de resurse al

consumatorului pentru un anumit produs.

1.5. APROVIZIONAREA PE BAZĂ DE CONTRACT

APROVIZIONAREA LA COMANDĂ

Asigurarea resurselor materiale necesare pe bază de contract sau pe bază de

convenţie (comanda) va fi rezultatul unei decizii, determinată de avantajele oferite de

fiecare formă de aprovizionare.

Astfel, contractul - ofera o reducere a riscului în aprovizionare din punct de

vedere cantitativ, calitativ dar şi al condiţiilor de aprovizionare (preţ, service, etc.)

Pe de altă parte contractul reprezintă o dependenţă faţă de anumite clauze care

încalcate provoacă efecte negative asupra consumatorului. Apare astfel imposibilitatea

fructificarii anumitor oportunităţi pe piaţă cum ar fi reducerile de preţ, apariţia de noi

furnizori, modificări ale condiţiilor de aprovizionare, etc.

Rezultă că folosirea contractului ca formă de reducere a riscului trebuie

analizată cu discernamânt si în general se recomandă:

- în condiţiile unei pieţe cu risc ridicat;

12

- pentru resursele de importanţă economica ridicată (vezi clasele A si B din

sistemul "ABC");

- în cazul posibilitătţii negocierii eficiente a clauzelor contractuale în funcţie de

condiţiile existente pe piaţă dar şi a anticiparii evoluţiilor viitoare.

În acest sens pot fi avute în vedere folosirea sau formularea unor clauze

asiguratorii ca de exemplu condiţiile de modificare a preţului, a caracteristicilor

produsului, etc.

De remarcat că negocierea clauzelor contractuale este strâns dependenta de

raportul de putere furnizor-consumator, (de exemplu în cazul unui furnizor foarte

puternic şi care nu este dispus sa cedeze, negocierile practic sunt fară şansă) În acest

caz nu se recomandă totuşi renunţarea la aprovizionarea pe bază de contract ci

formularea unor strategii de acţiune prin care să se obţina maximum de avantaje în

condiţiile date, dar mai ales să se obţină o modificare a raportului de forţa furnizor-

consumator, în perspectivă.

Aprovizionarea pe bază de comanda are avantajul ca se pot negocia condiţiile

de aprovizionare în funcţie de situaţia existenta pe piaţă la un moment dat. Riscul mare

consta în modificarea defavorabila a conditiilor si care ar fi putut fi formulate în cadrul

unor contracte la parametrii mai favorabili - de exemplu cumpararile la termen - (când

se încheie un contract pentru aprovizionari care se vor face ulterior, dar în conditii

stabilite în prezent)

Rezultă ca aprovizionarea la comanda se recomandă :

- în condiţiile unei pieţe concurenţiale (cu risc redus);

- pentru resursele cu impact redus .

13

1.6 MODELUL CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE

Prezentul model prezintă clauzele minimale ale contractului de achiziţii

(furnizare de produse) , care de la caz la caz, poate fi completat.

CONTRACT DE ACHIZIŢII

- FURNIZARE DE PRODUSE -

NR .......................DIN...........................

Art.1. PĂRŢILE CONTRACTANTE

Prezentul contract a fost incheiat între :

1. Autoritatea contractantă Universitatea din Bucureşti, cu sediul

în ................................, cod fiscal ………………, cont …….., reprezentată prin Rector

prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, în calitate de Achizitor

şi

2. Furnizorul..........................................., cu sediul în......................., cod fiscal/cod unic

de înregistrare…………, înmatriculată la Registrul Comertului sub nr…….. , cont

(trezorerie/bancă)……, telefon/fax…….., reprezentată prin.................., în funcţia de

……….în calitate de Furnizor

Art.2. OBIECTUL ŞI PREŢUL CONTRACTULUI

14

2.1.Furnizorul se obligă să furnizeze şi, după caz, să instaleze şi să întreţină

…………………

(denumirea produselor sau, în cazul în care există o anexă în care sunt menţionate

produsele, se va face trimitere la acea anexă cu specificarea că anexa face parte

integrantă din contract) în perioada sau perioadele convenite şi în conformitate cu

obligaţiile contractuale

2.2. Achizitorul se obligă să plătească furnizorului preţul cuvenit pentru

îndeplinirea contractului, în sumă de …….. lei, din care TVA….. lei.

Art. 3. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Prezentul contract este valabil de la data încheierii până la data de ……….

3.2. Furnizorul se obligă să furnizeze şi, după caz, să instaleze şi să întreţină

produsele, astfel cum este prevăzut în graficul de livrare/anexă/în prezentul prezentul

contract (după caz), în decurs de ….. zile/luni (după caz ) de la data încheierii

contractului.

Art.4. MODALITĂŢI ŞI TERMENE DE PLATĂ

4.1. Achizitorul se obligă să efectueze plata către furnizor în termen de …….

………..de la data primirii facturii.

4.2. Plata se va efectua prin O.P./ prin casierie/cont bancar

4.3. Plata transportului produselor de la furnizor la beneficiar este suportată de

către furnizor.

Art. 5. PENALITĂŢI

15

5.1. În cazul în care Achizitorul nu onorează facturile în termen de 30 de zile de la data

scadentă, acesta are obligaţia de a plăti penalităţi în cuantum de ….%/zi de întârziere.

5.2. În cazul în care din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeşte să îşi îndeplinească

obligaţiile asumate prin contract, achizitorul are dreptul de a deduce din preţul

contractului, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu ….% din preţul contractului pentru

fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor, respectiv recepţia

produselor.

Art.6. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

6.1. Obligaţiile furnizorului sunt următoarele:

- să predea achizitorului, la destinaţia indicată de acesta, produsele ce fac

obiectul prezentului contract, respectând datele din graficul de livrare şi termenul

stabilit, factura fiscală, certificatul de garanţie;

- să acorde garanţie produselor livrate.

6.2. Obligaţiile achizitorului sunt următoarele:

- după instalarea şi după recepţia produselor, să certifice că acestea au fost

livrate parţial sau total, prin semnarea de primire de către reprezentantul autorizat, pe

documentele emise de furnizor pentru livrare;

- să plătească suma de bani ce reprezintă valoarea contractului, la termenul

pevăzut în prezentul contract.

Art.7. GARANŢII

7.1. Furnizorul are obligaţia de a garanta că produsele furnizate prin contract nu

prezintă vicii ascunse.

16

7.2. Furnizorul răspunde în perioada de garanţie pentru calitatea produselor

vândute şi de defecţiunile bunului.

7.3. Perioada de garanţie acordată bunurilor achiziţionate este cea declarată în

propunerea tehnică sau oferta financiară, care fac parte integrantă din contract sub

acest aspect; garanţia este de.…………….

7.4. Perioada de garanţie a produselor începe la data recepţiei finale.

7.5. Achizitorul are dreptul de a notifica imediat Furnizorului, telefonic, prin fax, e-

mail sau prin poştă, orice plângere sau reclamaţie intervenită în perioada de garanţie.

7.6. La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia sau

de a înlocui produsul în 5 zile, pe baza unui proces - verbal încheiat între reprezentanţii

părţilor, fără costuri suplimentare pentru achizitor.

7.7. Dacă Furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze

defecţiunea în 5 zile, achizitorul are dreptul de a solicita daune-interese.

7.8. Dacă Furnizorul nu îşi execută obligaţiile referitoare la garanţii sau dacă

bunul, în mod repetat, se defectează, astfel încât Achizitorul nu îl poate utiliza în

scopurile avute în vedere la încheierea contractului, Achizitorul poate considera

contractul desfiinţat de plin drept, fără a fi necesară intervenţia instanţelor judecătoreşti.

Art.8. ACTIVITATEA DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI SERVICE

8.1. Punerea în funcţiune, precum şi toate operaţiunile de întreţinere şi service în

perioada de garanţie vor fi făcute de furnizor sau, în numele şi pe cheltuiala furnizorului,

de firme de service autorizate de către acesta.

8.2. Furnizorul poate acorda asistenţă tehnică sau service pentru defecţiunile

care nu-i sunt imputabile, apărute în perioada de garanţie şi post–garanţie, la cererea

expresă a achizitorului şi pe cheltuiala acestuia.

17

Art.9. MARCARE ŞI AMBALARE

9.1. Marcarea şi ambalarea produselor prevăzute în anexele contractului intră în

obligaţiile furnizorului şi se efectuează conform standardelor, normelor tehnice şi

documentaţiilor de execuţie în cazul bunurilor din contract

9.2. Preţul ambalajelor este /nu este inclus în preţul produsului.

Art.11. REZILIEREA CONTRACTULUI9.3. Toate materialele de ambalare a

produselor şi toate materialele necesare protecţiei coletelor (paleţi de lemn, lăzi, cutii şi

foi de protecţie etc.) rămân în proprietatea achizitorului.

9.4. Ambalajele din carton nu sunt restituibile.

9.5. Pentru ambalajele din lemn de tip paletă şi cele din metal şi lemn de tip container,

achizitorul are obligaţia de a restitui ambalajele în termen de 60 de zile de la primirea

produselor pe cheltuiala furnizorului. În situaţia în care furnizorul nu şi-a ridicat în acest

termen ambalajele menţionate, acestea rămân de plin drept în proprietatea

Achizitorului.

Art.10. EXPEDIEREA ŞI TRANSPORTUL

10.1. La data predării produselor se transmit dreptul de proprietate, precum şi

riscurile.

10.2. La predarea produselor, furnizorul este obligat să anexeze:

- certificatul de calitate;

- procesul – verbal de recepţie şi documentele aferente

- instrucţiuni de întreţinere.

10.3. Expedierea şi transportul cad în sarcina furnizorului.

18

11.1. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de una din părţi dă

dreptul părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde daune – interese.

11.2. Achizitorul îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul de

furnizare, în cel mult 30 de zile de la apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi

prevăzute la data încheierii contractului.

11.3. Furnizorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru

partea in contract îndeplinită până la denunţarea unilaterală a contractului.

11.4. Rezilierea contractului se poate face din iniaţiativa temeinic motivată a

uneia dintre părţi.

11.5. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona pe o

perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi

încetarea de pălin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din părţi să poată

pretinde celeilalte daune interese. Încetarea de plin drept a contractului se face fără

intervenţia instanţei judecătoreşti, fiind o clauză compromisorie de gradul IV.

Art.12. FORŢA MAJORĂ

12.1. Forţa majoră exonerează de răspundere, partea care o invocă, pe toată

durata producerii acesteia.

12.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei

majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia

acesteia.

12.3. Sunt considerate cauze de forţă majoră împejurările independente de

voinţa părţilor, survenite după încheierea contractului, imprevizibile şi de neânlăturat şi

care atrag imposibilitatea absolută de executare totală sau parţială a obligaţiilor

contractuale, astfel cum sunt prevăzute de legislaţia în vigoare.

19

12.4. Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia ca în termen de 5 zile

de la apariţia ei s-o aducă la cunoştinţa celeilalte părţi printr-o notificare scrisă, iar în

termen de 10 zile este obligată să remită un document relevant emis de către organele

competente prin care acestea atestă existenţa unei asemenea situaţii.

12.5. Partea care se află în imposibilitatea eecutării obligaţiilor contractuale din cauza

producerii unui eveniment de forţă majoră are obligaţia de a lua măsurile necesare în

vederea limitării consecinţelor.

Art. 13. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

Încetarea prezentului contract intervine în următoarele situaţii:

- la expirarea duratei pentru care a fost încheiat

- la o dată anterioară celei pentru care a fost încheiat contractul, cu acordul părţilor

- prin denunţare unilaterală, conform art. 11.2.

- în cazul în care operează rezilierea

- la data la care împotriva furnizorului a fost declanşată procedura prevăzută de

Legea 64/1995 republicată şi modificată

Art.14. LITIGII’

14.1. Litigiile ce decurg din interpretarea şi executarea prezentului contract vor fi

soluţionate de părţi pe cale amiabilă. În cazul nesoluţionării lor în acest mod, litigiile vor

fi supuse instanţelor judecătoreşti competente.

Art.15. DISPOZIŢII FINALE

15.1. Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract,

trebuie să fie transmisă în scris.

15.2. Orice document scris trebuie să fie înregistrat atât în momentul transmiterii,

cât şi în momentul primirii.

20

15.3. Comunicările dintre părţi se pot face şi prin telefon, fax sau e-mail, cu

condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

15.4. Clauzele prezentului contract se completează cu reglementările privind

achiziţiile publice, ale legislaţiei civile sau comerciale aplicabile.

15.5. Modificarea prezentului contract poate fi făcută numai în scris, prin acordul

părţilor, sub forma unui act adiţional, care va face parte integrantă din contract.

15.5. Părţile contractante sunt datoare să-şi comunice una alteia orice modificare

intervenită pe perioada derulării contractului, cu privire la datele de identificare.

15.6. Furnizorul se obligă să comunice în scris achizitorului, în termen de ………

zile modificarea contului sau alte date legate de plata produselor.

15.7. Livrarea produselor se va face la adresa indicată de beneficiar, prin recepţie

cantitativă, calitativă şi valorică sau prin autorecepţie, pe baza documentelor emise de

furnizor.

15.8. Certificatul de calitate şi garanţie împreună cu procesul – verbal de

autorecepţie vor însoţi documentul de expediere şi factura.

15.9. Proprietatea produselor se transferă de la furnizor la beneficiar la data şi

locul livrării, recepţia cantitativă, calitativă şi valorică.

Contractul a fost încheiat astăzi................... la sediul achizitorului, în 2 exemplare

originale, câte unul pentru fiecare parte contractantă. Prin semnătură părţile atestă că

se află în posesia unui exemplar.

ACHIZITOR FURNIZOR

21

1.7. LEGE PRIVIND ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI

CONTRACTUALE ÎNTRE COMERCIANŢI ŞI FURNIZORI

Parlamentul Romaniei adoptă prezenta lege:

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Prin prezenta lege se intentioneaza imbunatatirea cadrului contractual privitor

la raporturile comerciale derulate intre comercianti si furnizorii de produse.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele

definiţii:

- Comerciant - persoanele juridice ce desfasoara comertul in locuri special

amenajate ca suprafete comerciale, entitati cunoscute generic sub denumirea de

“hipermarket” sau “supermarket”.

- Furnizor – orice producatori agricoli, producatori din industria alimentara,

precum si companiile distribuitoare ce desfasoara raporturi contractuale cu

entitatile mai sus mentionate;

Capitolul II

Dispoziţii referitoare la relaţiile comerciale derulate între comercianţi şi furnizori

şi termene de plată

Art. 3. [1]Comerciantii si Furnizorii vor stabili de comun acord in cadrul contractelor

incheiate, termene de plata a facturilor fiscale rezultate urmare a relatiilor comerciale

derulate

[2] Termenele de plata stabilite intre comercianti si furnizori vor trebui sa tina cont de

tipul produselor si de specificul vanzarii marfii si vor fi stabilite la un nivel rezonabil fara

a depaseasii 30 de zile pentru produsele agroalimentare si 60 zile pentru celelalte

22

categorii de produse.

Art. 4. Comerciantii şi furnizorii pot să decidă de comun acord a reduce termenul

maxim de plată fixat la Art. 3 alin. [2].

Art. 5. Nerespectarea termenelor de plata mai sus mentionate, atrage pe langa plata

penalitatilor de intarziere si sanctiuni contraventionale conform prevederilor prezentei

legi.

Capitolul III

Sanctiuni

Art. 6.- Nerespectarea prevederilor referitoare la stabilirea termenelor de plata mai sus

mentionate constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 60000 lei.

Capitolul IV

Dispozitii Finale

Art. 7. - (1) Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute de prezenta lege sunt

in sarcina organelor de control ale Garzii Financiare.

Art. 8. - (1) Prezenta lege se completeaza cu prevederile OG 2/2001 privind regimul

juridic al contraventiilor aprobat cu modificari si completari prin Legea nr. 188/2002, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Art.9. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,

Ministerul finantelor publice va elabora normele metodologice de aplicare a prezentei

legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.10 La intrarea în vigoare a prezentei legi, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 11. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul

Oficial al României , Partea I.

23

CAPITOLUL 2

GESTIUNEA FURNIZORILOR FOLOSIND MICROSOFT

ACCESS 2007

2.1 CE REPREZINTĂ MICROSOFT ACCESS

Microsoft Access 2003 este aplicaţia de management al bazelor de date pusă

la dispoziţie de suita Microsoft Office. Spre deosebire de Excel, Access va permite să

stocăm şi să administrăm volume mari de date, organizate în unităţi numite înregistrări.

O bază de date Access constă din următoarele obiecte:

• Tabele – conţin toate înregistrările

• Interogări – localizează înregistrări specifice

• Formulare – afişează înregistrările din tabele, una cîte una

• Rapoarte – tipăresc loturi de înregistrări

• Pagini de acces la date – pun la dispoziţie date prin intermediul paginilor Web

• Macrocomenzi – acţiuni automate uzuale

• Module – stochează declaraţii si proceduri Visual Basic, care ne permit să scriem

programe pentru bazele de date, astfel încât acestea să poată interacţiona cu alt

software.

Utilitarele de asistenţă din aplicaţia Access asigură un proces simplu, pas cu

pas, de configurare a tabelelor, formularelor, paginilor de acces la date, rapoartelor şi

interogărilor.

24

2.2 EXEMPLIFICAREA UNEI BAZE DE DATE PENTRU

GESTIUNEA FURNIZORILOR

Pentru exemplificare am ales să creez o bază de date privind gestiunea

furnizorilor in Microsoft Access 2007 .

În Microsoft Access 2007 avem la indemână foarte multe şabloane de baze de

date, toate aceste şabloane conţin baze de date deja realizate.

O să incep o bază de date noua numita “liliserv”. Deschid aplicatia Microsoft

Access2007. Lansarea în execuţie a programului se face urmând calea: Start –All

programs – Microsoft Office-Microsoft Access 2007.

25

Selectez locaţia în care doresc să salvez baza de date apoi apasăm butonul

Creare pentru a începe să creez componentele unei baze de date. Interfaţa Accesului

porneşte cu un table nou.

Orice coloană dintr-un tabel se numeşte camp, orice linie se numeşte

înregistrare iar intersecţia dintre o linie şi o coloană se numeşte valoare.

Cea mai importantă linie este acea linie care defineşte tabelul. Ea se numeşte

cap de tabel . Acesta este primul lucru pe care îl creem atunci când dorim să facem un

table.

Capul de table conţine definiţia coloanelor din tabelul respective.

Tabelele din Access sunt mult mai “inteligente” decat cele din Excel. Au o

structură bune definită, fiecare coloană având un anumit tip de date, o anumită

dimensiune, etc.

Voi crea un prim tabel numit “detalii factură” al cărui cap de tabel vor fi:

Nr fatură

Cod fz

Data factură

Valoare factură

Data scadentă.

26

În interiorul tabelului am introdus în baza facturilor existente detaliile cerute de capul de

tabel astfel:

Am creat următoarele tabele “ furnizori” şi “facturi”având următoarea structură:

Furnizori: ( cod fz, denumire fz, adresă fz, telefon si adresa)

Facturi: (nr factură, cod fz, valoare factură, tip factură şi denumire fz).

27

Am introdus în tabel următorii furnizori cărora le-am atribuit cate un cod unic după

cum urmează:

Macromex , cod 204;

Roniv, cod 210;

Ted, cod 203;

Napolact, cod 201;

Lactamar, cod 209;

Albalact, cod 211;

Intersnack, cod 212.

De asemenea am introdus în campuri datele de identificare pentru fiecare factură şi

pentru fiecare furnizor.

28

În acest moment putem vizualiza tabelele în modul Vizualizare (View) pentru a

putea introduce noi date dacă se cere acest lucru.Navigarea de la o valoare la alta se

poate face apăsând tasta Tab.

CREAREA RELAŢIILOR

Fiecare tabel dintr-o bază de date trebuie să stocheze valori bine definite din

viaţa reală. Pentru entităţi diferite din viaţa reală trebuie să crem tabele diferite.

În acest caz exisă mai multe tabele, deci se impune ca aceste tabele să fie

relaţionate, aşa cum entităţile din viaţa reală sunt relaţionate. Acest concept legat de

relaţionare stă la bazaq teoriei relaţionale, care este inima noţiuni unei baze de date.

Deosebirea esenţială dintre o bază de date Access şi un alt software ( Excel, Word)

este tocmai aceea că obiectele, entităţile, tabelele din interiorul bazei de date sunt

relaţionate.

În acest moment tabelele din baza noastră de date nu sunt relaţionate, astfel vom

crea relatii intre aceste tabele urmând calea: Database tools – Relationships, şi astfel

se va deschide o fereastră:

29

Unde selectam tabele intre care dorim să stabilim relaţii, în acest caz am

selectat toate tabelele şi am creat următoarele relaţii:

Una dintre cele mai puternice operaţii în Access este aceea prin care reuşim să

interogăm diferite obiecte. De exemplu, am interogat tabelul “detalii factură” şi tabelul

“facturi” pentru a-mi structura detaliile care ma intresează: cod fz, valoare factură şi data

scadentă.

30

De asemenea am creat o interogare care-mi furnizează date cu privire la

facturile a căror scadenţă urmează, denumirea şi codul furnizorului precum şi valoarea

facturii de plătit.

Access ne permite creerea unor formulare cu datele pe care le solicităm oferindu-

ne posibilitatea păstrării datelor atât pe support electronic cât sip e support de hârtie.

31

Astfel am crea un formular cu datele de identificate ale furnizorilor existenţi în baya

de date pe care l-am numit “ identificare furnizori”:

De asemenea am creat un formular care-mi permite sa vad care sunt furnizorii a

căror factură este scadentă într-o perioadă sau dată definită, în acest caz am ales data

de 13.02. 2011.

32

Se pot crea formulare şi rapoarte pentru o mai bună gestionare a bazei de date .

În momentul în care un furnizor a fost platit este trecut în tabelul “ Furnizori platiţi”.

Am creat o interogare care să-mi arate ce valoare din factură mai este de achitat si

furnizorul.

33

Această bază de date oferă posibilitatea vizualizării, modificării şi creerii unor noi

tabele, relationarea dintre acestea, posibilitatea efectuării interogărilor, formularelor,

rapoartelor, toate acestea permiţându-ne saă avem o imagine reală a gestiunii asupra

furnizorilor.

34

GESTIUNEA FURNIZORILOR

Documents

Transcript of GESTIUNEA FURNIZORILOR