8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

1/14

BAZELE STATULUI I DREPTULUIȘ . Curs.

02/02/091. Istoria apari iei statului i dreptului.ț ș

Cuvîntul drept edimologic derivă din latinescu „directus”, care înseamnă drept direct, de

a dreptul, etc. Ca ansamblu de norme care organizează via a în comun, dreptul este o tenicăța convie uirii sociale.ț

!rivit ast"el el se reprezintă sub mai multe ipostaze#

• $rept subiectiv.• $rept obiectiv.• $rept material.• $rept procesual.

Dreptul obiectiv reprezintă ansamblul normelor de conduită care guvernează societateaorganizată i a cărui respectare este asigurată, dacă este necesar de "or a de constrîngere aș țstatului. Dreptul pozitiv este totalitatea normelor %uridice active& a"late în vigoare', dintr-unstat ca drept aplicabil imediat i continuu, obligatoriu i susceptibil de a "i adus laș șîndeplinireprin "or a de constrîngere a statului.ț

Dreptul subiectiv reprezintă prerogativele unui subiect de drept de a avea o conduită saude a pretinde o asemenea conduită celorlal i în scopul valori"icării sau apărării unui anumitținteres în cadrul unui raport %uridic concret. Dreptul material este cel care cuprindetotalitatea normelor %uridice care reglementează raporturile %uridice din di"erite s"ere alerela iilor sociale, pe cînd dreptul procesual cuprinde totalitatea normelor care reglementeazăț

 procedura de %udecare a litigiilor i modul de e(ecutare a otărîrilor pronun ate.ș țDii!i ia dreptului"ț   $reptul este un ansamblu de norme înstituite sau recunoscute de stacare e(primă voin a i interesele generale asigurate în aplicarea lor în caz de necesitate deț ș"or a de constrîngere a statului.ț

#u!c iile dreptului"ț  !rin "unc iile dreptului în elegem direc iile i orientărileț ț ț ș"undamentale ale ac iunii mecanismului %uridic.ț

). *unc ia de institu ionalizare, sau "ormalizarea %uridică a organizării social-politice.ț ț!otrivit acestei atribu ii dreptul prin legea sa "undamentală, precum i prin legile sale, asigurț șcadrul de "unc ionare a întregului sistem organizatoric social. +ntregul sistem al "unc iilor , aț șinstitu iilor publice, al puterii în general, se stabile te prin drept.ț ș

2. *unc ia de conservare , apărarea i garantarea a valorilor "undamentale ale societă ii.ț ș ț!rin această "unc ie dreptul ocrote te i garantează ordinea constitu ională, proprietateaț ș ș țstatului i a persoanei, rolul individului în via a socială i totodată prin ea se stabilescș ț ș

 principiile de bază ale convie uirii în societate i se asigură societatea persoanei i drepturileț ș șsale "undamentale.

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

2/14

. *unc ia de conducere a societă ii. ctul normativ %uridic este în "apt un act de conduceț ța societă ii prin drept "iind reglementate rela iile interne ii interna ionale, prin el "iindț ț ș țmodelate raporturile sociale con"orm nevoilor sociale în armonic.

.*unc ia normativă. ceastă "unc ie apare ca una sinteză a celorlalte. $reptul are menireț țde a ordona i asigura subordonarea ac iunilor individuale "a ă de conduita tip precisă deș ț țnormă. ceastă "unc ie e(primă de "apt pozi ia sa speci"ică în societate de a "i un mi%loc realț ți e"icace de organizare i conducere a societă ii civile.ș ș ț

$orma %uridic&. orma %uriddică poate "i de"inită ca o regulă de conduită elaborată sau recunoscută de

 puterea de stat în scopul asigurării ordinii sociale i care poate "i adusă la îndeplinirea în cazșde necesitate de "or ă de constrîngere a statului.ț

răsăturile normelor %uridice#).orma %uridică are un caracter presciptiv întru-cît stabile te, impune o conduită care poateșconsta într-o ac iune sau inac iune îndreptată într-un anume scop i direc ia dorită deț ț ș țlegislator prestabilite de acesta.

2. orma %uridică este regula de conduită generală i impresională - aceste trăsaturi implicăș"aptul că norma %uridică prescrie o conduită standard destinată unui subiect generic1 "aptul ceste generală nu înseamnă că se adresează întotdeauna i tuturor subiec iilor i mici că arș ț șcuprinde toate situa iile în care ace ti s-ar putea a"la.ț ș.orma %uridică se aplică la un număr nelimitat i nenominalizat de cazuri atîta timp cît esteșîn vigoare. Ca regulă de conduită ea prescrie modul în care trebue să se comporte oricesubiect care se a"lă sub inciden a ei. $in acest motiv ea se aplică în mod continuu i ori deț șcîte ori este ori este cazul i se întîlnesc împre%urările stipulate de ipoteza ei. a nu- i pierdeș ș"or a sa %uridică, după cum se aplică la una sau la o in"initate de cazuri. 3trăsătură importanț

a normei %uridice o reprezintă obligativitatea ei.!otrivit acestei caracteristici, normele %uridice nu reprezintă doar indica ii sauțrecomandări, ci constitue dispozi ii obligatorii, impuse de puterea publică i a cărorț șrespectarea este garantată la nevoia de "or a de constrîngere a statului. orma %uridică esteț

 publică, în sensul că pentru respectarea comportamentului stipulat de ea, trebuie adusă lacuno tin ă destinatarilor ei, adică trebue "ăcută publică. cest lucru se realizează prinș țintermediul voin ei legitorului, transpusă într-un te(t, care se dă spre publicare.ț

Structura !ormei %uridice. 4trucura normei %uridice trebuie analizată sub cele 2 ipostazi anume# internă i e(ternă. +n vreme ce primul aspect are în vedere structura logico-%uridicș ș

cel de-al 2-lea prive te modul de e(primare a normei în cadrul actului normativ, sau altuiș

izvor de drept din care "ace parte, i poartă denumirea de structură tenico-%uridică, sauștenico-legislativă a normei %uridice. 4tructura internă a normei %uridice alcătue te parteașstabilă a regulei de conduită prescrisă. a arată din ce elemente componente i reciprocșdependente este organizat prescrip ia normei, indi"erent de modul de "ormulare sau de ramurțde drept căreia îi apar ine.4tructura logico-%uridică a normei înseamnă componentele sale#țipoteza, dispozi ia i sanc iunea.ț ș ț

Ipoteza' este acea parte a normei %uridice prin care sunt stabilite condi iile, împre%urările,țsau "aptele în prezen a cărora se aplică dispozi ia normei %uridice, precum i categoria deț ț ș

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

3/14

subiec i la care se re"eră prevederile dispozi iei. a stabile te starea de "apt, prin care anumitț ț ș"apte dobîndesc relevan ă %uridică i prin a cărei realizarea se declan ează inciden aț ș ș țdispozi iei.ț

Dispozi iaț  normei %uridice, stabile te conduita ce trebuie urmată în prezen a stării descrisș țde ipoteza, sau alt"el spus este elementul normei %uridice care precizează care sunt drepturilei obliga iile subiectelor prevăzute de norma sau care arată ce conduită să urmeze acestea.ș ț

Sa!c iu!eaț  este al -lea element strucural al normelor %uridice, care indicăurmărilenerespectării dispozi iei normei %uridice. ceste urmări de "apt măsurile luatețîmpotriva voin ei celui care a îcălcat norma de drept, de către organele împuternicite de stat ț

 prin care se urmăre te atît restabilirea ordinii %uridice încălcate, cît i prevenirea unor noiș șîncălcări a normelor %uridice. !rin raport %uridic se determină acea rela ie socială care este reglementată de normeleț

 %uridice.Tr&s&turile raportului %uridic. 5aportul %uridic este un raport social. 4tablinduse de

"iecare dată între oameni, întru-cît conceptul dreptului implică ideea de auteritate, "inalitatea

sa "iind reglementarea rela iilor între indivizi i instituirea unei erdine %uridice în rela iileț ș țsociale 5aportul %uridic este un raport voli ional, prin raportul %uridic se întîlnesc 2 lucruri#țvoin a statală e(primată în norma de drept, care consacră drepturile i obliga iile i obliga iilț ș ț ș ț

 persoanelor i voin a subiec ilor de a intra sau stabile acest raport. 5aportul %uridic este unș ț țraport valoric. !rin na terea modi"icarea, sau stingerea raporturilor %uridice, normele %uridiceșcare apără valorile esen iale, capătă aplicarea în planul realită ii.ț ț

DIP(ZI II )E$ERALE *U PRI+IRE LA DREPTULȚ *I+IL.$reptul civil este acea ramură de drept privat care constitue ansamblul normelor %uridice,

ce reglementează raporturile patrimoniale i nepatrimoniale între persoane "izice a"late deș pozi ii de egalitate %uridică.ț

09.02.093biectul dreptului civil, este "ormat din raporturile %uridice patrimoniale i personalș

nepatrimoniale, care se stabilesc înte persoanele "izice i persoanele %uridice.șRaportul %uridic patrimo!ial, este eacel raport social care datorită con inutului i valoriț ș

economice poate "i evaluat în bani&vînzarea-cumpaărare, scimb, ect.' 5aportul %uridic personal $epatrimo!ial este acel raport social lipsit de con inutț

economic, deci al cărui con inut nu poate "i evaluat în bani&dreptul la nume, la denumire,ț

raporturile ce in de apărarea onoarei i demnită ii ect.'.ț ș țlementele constitutive ale raportului %uridic civil sunt următoarele# păr ile, con inutul iț ț ș

obiectul. P&r ileț  sau subiectele raportului %uridic civil, sunt persoanele "izice sau %uridice încalitate de titulare de drepturi subiective civile, sau de obliga ii civile.ț *o! i!utulț  raportului

 %uridic este dat de totalitatea drepturilor subiective-civile i a obliga iilor civile, pe care le auș ț păr ile raportului %urudic respectiv.ț (biectul raportului %uridic civil, constă în conduita păr ilor, adică în ac iunile sau inac iunile la care sunt îndreptă ite păr ile, sau de care suntț ț ț ț ț

inute păr ile să le respecteț ț

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

4/14

DISP(ZI II )E$ERALE *U PRI+IRE LA PERS(A$ELE #IZI*EȚ .!ersoana "izică este omul, privit individual ca titular de drepturi i obliga ii civile. Capacitateș țde avea drepturi i obliga ii civile&Capacitatea de "olosin ă', se recunoa te în egală măsură,ș ț ț ștuturor persoanelor "izice. Capacitatea de "olosin ă a persoanei "izice apare în momentulțna terii i încetează odată cu moartea. $reptul la mo tenire a persoanei "izice, apare laș ș școncep iune dacă se na te vie.ț ș

*apacitatea de e,erci iuț  a persoanei "izice. Capacitatea de e(erci iu este aptitudineaț persoanei de a dobîndi prin "apta proprie i de a e(ercita drepturi civile, de-a i asumaș șobliga ii civile i de a le e(ecuta. Capacitatea deplină de e(erci iu, începe la data cîndț ș ț

 persoana "izică devine ma%oră, adică la împlinirea vîrstei de )6 ani. 7inorul dobînde te prinșcăsătorie, capacitatea deplină de e(erci iu. $es"acerea căsătoriei, nu a"ectează capacitateațdeplină de e(erci iu a minorului. +n cazul declarării nulită ii căsătoriei, instan a de %udecată, îț ț ț

 poate lipsi pe so ul minor, de capacitatea deplină de e(erci iu, din momentul stabilit de ea.ț ț7inorul în vîrsta de la 8 la ) ani, este în drept să înceie de sine stătător# )'acte %uridice

curente de mică valoare, care se e(ecută la momentul înceierilor, 2'acte %uridice de ob inerețgratuită a unor bene"icii, care nu necesită autenti"icare notarială, sau înregistrare de stat adrepturilor apărute în temeiul lor. 'acte de conservare.

!ersoana care în urma unei tulburări psiice& boli mintale sau de"icien e mintale', nu poatțcon tentiiza sau diri%a ac iunile sale, poate "i declarată de către instan a de %udecată, caș ț țincapabilă, asupra ei se constituie un tutore.

Declararea persoa!ei disp&rute &r& veste.!ersoana "izică poate "i declarată ca dispărută "ără veste, dacă lipse te de la domiciliu i aș ș

trecut cel pu in un an din ziua primirii ultimilor tiri, despre locul a"lării ei. $ispari ia seț ș țdeclară de instan a de %udecată, la cererea persoanei interesate.ț

)2.02.09.+n cazul imposibilită ii de a se determina ziua de a primi ultimile in"orma ii despreț ț

dispărut, termenul pentru declararea dispari iei "ără veste, va începe să curgă din prima zi ațlunii următoarei celei în care au "ost primite ultimile in"orma ii despre dispărut, iar în cazulțimosilibită ii, de a determina această lună, de la ) ianuarie al următorului an.ț

$eclararea persoanei decedate#!ersoana poate "i declarată decedată prin otărîrea a insta ei de %udecată, dacă timp de aniț

la domociliul său lipsesc tiri despre locul unde se a"lă, sau dupa luni dacă a dispărut înșîmpre%urări ce prezentau o prime%die de moarte, sau care dau temei a presupune că a decedatîn urma unui anumit accident.

:n militar sau altă persoană, dispărută "ară veste, în legătură cu ac iuni militare, poate "ițdeclarată decedată numai după e(pirarea a 2 ani de la încetarea ac iunilor militare. ;iua morț ț

 persoanei declarate decedată, se consideră ziua la care otărîrea %udecătoarească, privinddeclararea decesului a rămas de"initivă. $acă o persoană a dispărut în împre%urări careprezental o prime%die de moarte, sau care dau temei dea presupune că a decedat în urma

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

5/14

unui accident, este declarată decedată de instan a de %udecată. ' dizolvarea persoanei %uridice, căreia îi este eliberată procura.'decesul persoanei "izice, care a eliberat procura.8' decesul persoanei "izice, căreia ia "ost eliberată procura.

!ersoana care a eliberat procura, poate să o anuleze în orice moment, iar persoana căreia este încredin ată procura, poate renun a la ea în orice moment . 3rice clauză contrară esteț ț

nulă. 3dată cu încetarea valabilită ii procurii, încetează valabilitatea procurii de substituire.țPersoa!ele %uridice.

!? este organiza ia, care are un patrimoniu distinct i răspunde pentru obliga iile sale cu acesț ș ț patrimoniu, poate să dobîndească i să e(ercite în nume propriu, drepturi patrimoniale iș ș personal nepatrimonial, să- i asume obliga ii, poate "i recomandat i pîrît în instan deș ț ș ț %udecată.

Dispozi ii e!erale cu privire la terme!ul de prescrip ie.ț ț

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

6/14

ermenul general în interiorul căruia persoana poate să- i apere pe cale intentării unei ac iunț țîn instan a de %udecată, dreptul încălcat este de ani. c iunile privind apărarea drepturilorț ț

 pesonal nepatrimoniale se prescriu numai în cazurile e(pres prevăzute de lege.Terme!ele speciale de prescrip ie e,ti!ctiv&.ț

4e prescriu @n termen de luni ac iunile privind#ț)' incasarea penalită ii.ț2' viciile ascunse a le bunului vîndut.' viciile lucrărilor e(ecutate în baza contractului de deservire curentă a persoanei' litigiile ce izvorăsc din contractul de transport.

I!terzicerea modiic&rii terme!ilor de prescrip ie e,ti!tiv& a modului de calculareț .ctul %uridic privind modelulul termenului de prescrip ie e(tinctivă a nodului de calculare orț

 privind renun are la dreptul de a univoca prescrip ia este nulă.ț ț-!ceputul curerii terme!ului de prescrip ieț .

ermenul de prescrip ie e(tinctiv începe să curgă de la data na tereii dreptului la ac iune.ț ș ț$reptul la ac iune se na te la data cînd persoana a a"lat/trebuia să a"le despre încălcareaț ș

dreptului. +n raport %uridic în care nu este stipulat termenul e(ecutării obliga iei, sau în carețe(ecutarea poate "i cerută oricînd termenul de prescrip ie e(tinsivă începe să curgă de la datațcînd debitorul trebuie să e(ecute obliga iile.ț....2.02.2009

Dispozi ii e!erale cu privire la dreptul de proprietate.ț!roprietarul are dreptul de posesiunea, de "olosin ă i de dispozi ia asupra bunului. $reptul dț ș ț

 proprietate, este perpetul. $reptul de proprietate poate "i limitat prin lege, sau de drepturileunui ter . $reptul de "olosin ă include i libertatea persoanei de a nu "olosi bunul. !oate "iț ț șinstituită prin lege, obliga ie de "olosire, dacă ne"olosirea bunului, ar contraveni intereselorț

 publice. +n acest caz proprietarul poate "i obligat, "ie să "olosească el însu i bunul, ori să-l deșîn "olosin ă unor ter i, în scimbul unor contrapresta ii corespunzătoare. !roprietarul esteț ț țobligat să îngri%ească i să între ină bunul ce-i apr ine, dacă legea sau contractul nu prevedeș ț țalt"el.

Dreptul de preem iu!e.ț+n cazul vînzării unei cote-păr i, din bunurile proprietate comună pe cote-păr i, cu e(cep iaț ț țvînzării la licita ie, ceilal i coproprietari, au dreptul pre"eren ial, de a cumpăra cota la pre ulț ț ț țcu care se vinde i în acelea i condi ii. =înzătorul cotei-păr i este obligat să noti"ice ceilal iș ș ț ț țcoproprietari că inten ionează să- i vîndă cota, indicînd pre ul i celelalte condi ii de vînzareț ș ț ș ț$acă ceilal i coproprietari, renun ă să- i e(ercite dreptul de preem iune, sau nu-l e(ercită înț ț ș ț

decursul unei luni, din ziua noti"icării, în cazul unor bunuri imobile i în decursul a )0 zile înșcazul bunului mobil, vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane, cota sa parte. $acămai mul i coproprietari î i mani"estă inten ia de a dobîndi cota-parte, vînzătorul are dreptul sț ș țaleagă dintre ace tea cumpărătorul. Cînd cota-parte se vinde "ără respectarea dreptului deș

 preem iune, oricare coproprietar, poate intemta, în decursul a luni ac iune în instan ă deț ț ț %udecată, pentru a i se restitui drepturi i obliga ii de cumpărător.ș ț

Dispozi ii e!erale cu privire la co!tracte.ț  

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

7/14

Contractul este acordul de voin ă, realizt între 2 sau mai multe peroane, prin care se stabilescțse modi"ică, sau se sting raporturi %uridice. Contractul poate "i de adeziune, sau negociat,sinalagmatic sau unilateral&generează obliga ii doar pentru una dintre păr i', comutativ sauț țaleatoriu i cu e(ecutarea instantanee sau succesivă, precum i de consumatori.ș ș

Dispozi ii e!erale cu privire la mo te!ire.ț ș7o tenirea este transmiteria patrimoniului, unei persoane "izice, decedate& celor ce a lăsatșmo tenirea', către succesorii săi. 7o tenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză deș șmoarte, universală, unitară i indivizibilă. 7o tenirea are loc con"ormș ștestamentului&succesiune testamentară' i în temeiul legii& succesiune legală'.ș

Testame!tul. ste un act %uridic solemn, unilateral, revocabil i personal, prin careștestatorul dispune cu titlul gratuit, pentru momentul încetării sale din via ă, de toate bunurilețsale, sau de o parte din ele. estator poate "i doar persoana cu capacitatea de e(erci ie. u seț

 permite întocmirea testamentului prin reprezentant./0././2.#orma Testame!tului"

estamentul poate "i întocmit doar în una din urmptoarele "orme#)' 3logra". 4cris în întregime personal, datat i semnat de testator.ș2' utentic. utenti"icat notarial, precum i asimilat cu cel autenti"icat notarial.ș' 7istic. 4cris în întregime, datat i semnat de testator, strîns i sigilat i apoi prezentatș ș șnotarului, care aplică inscrip ia der autenti"icare pe plic i îl semnează împreună cu testatoruț ș

3o te!itorii Leali.ș+n cazul succesiunii legale, mo tenitori cu drept de cotă egală sunt #ș)' $e clasa )-i A $escenden ii& "ii i "iicele celui ce a lăsat mo tenirea la "el i cei născu i viiț ș ș ș țdupă decesul lui, precum i cei în"ia i', 4o ul supravie uitor i ascenden ii privelegia i&părin iș ț ț ț ș ț ț ț

în"ietorii, celui ce a lăsat mo tenirea'.ș2' $e clasa a 2-a A colateralii privelegia i&*ra ii i surorile' i ascenden ii ordinari&Bunicii atț ț ș ș țdin partea tatălui cît i din partea mamei' al celui ce a lăsat mo tenirea.ș ș' $e clasa a -a A Colateralii ordinari &uncii i mătu ele' al celui ce a lăsat mo tenirea.ș ș ș

DISP(ZI II )E$ERALE *U PRI+IRE LA DREPTUL 3U$*II.Ț$reptul muncii este o ramură distinctă de drept. otalitatea normelor %uridice a căreiareglementează raporturile %uridice de muncă, apăruteîntre subiec ii raporturilor %uridicețrespective.

$o iu!ea de co!tract i!dividual de mu!c&.ț

Contract

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

8/14

un contract individual de muncă i la împlinirea vîrstei de )> ani cu acordul scris al părin iloș țsau al reprezenta ilor legali, dacă în consecin ă nu îi vor "i periclitate sănptatea, dezvoltatareaț ținsruirea i pregătirea pro"esională. 4e interzice încadrarea în muncă a persoanelor în vîrstășde pînă la )> ani, precum i anga%area persoanelor private de instan a de %udecată de dreptulș țde a ocupa anumite "unc ii, sau de a e(ercita o anumită activitate în "unc iile i activită ileț ț ș țrespective.

02.0.09.+n calitate de anga%ator, parte a contractului individual de muncă, poate "i orice persoană"izică sau %uridică, indi"erent de tipul de proprietate i "orma %uridică de organizare, careșutilizează munca salariată. nga%atorul persoana %uridică, poate înceia contracte individualede muncă, din momentul dobîndirii personalită ii %uridice. nga%atorul, persoană "izică, poatțînceia contracte individuale de muncă, din momentul dobîndirii capacită ii depline dețe(erci iu. ste interzisă înceerea unui contract individual de muncă în scopul prestării uneițmunci, sau a unei activită i, iligite, ori imorale. !arte a contractului individual de muncă, potț"i cetă enii 57, cetă enii străini i apatrizii, cu e(cep ia cazurilor prevăzute de legisla ia înț ț ș ț ț

vigoare.)ara! ii la a!a%are.ț

4e interzice orice limitare directă sau indirectă în drepturi, ori stabilirea unor avanta%e, directsau indirecte la înceierea C

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

9/14

)' !erioada de probă după caz1)>' $urata concediului de odină anual i condi iile de acordare a acestora1ș ț)' !revederile contractului colectiv de muncă i ale regulamentului intern al unită ii,ș țre"eritoare la condi iile de muncă ale salariatului1ț)8' Condi iile de asigurare socială1ț)6' Condi iile de asigurare medicală1ț

C

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

10/14

"'cu persoane pensionate, con"orm legisla iei în vigoare, pentru limita de vîrstă sau pentruțregimul de muncă, pentru o perioadă de pînă la 2 ani, care la e(pirare poate..g' cu colaboratorii din institu ii de învă pmînt superior universitar, precum i cu directoriiț ț școlegilor, în baza concursului în con"ormitatea cu legisla ia în vigoare.ț'a alegerea pe o perioadă determinată a persoanelor, în autorită ile publice centrale,ț

 precum i în organele sindicale ale organiza iei respective.ș ți' Cu conducătorii unită ilo, ad%unc iilor i contabilii e"i.ț ț ș ș

 %' pentru perioada îndeplinirii de către omeri, a lucrărilor publice remunerate, în modulșstabilit de guvern.D' pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări.l' cu lucrătorii de crea ie din artă i cultură. .a.ț ș ș

C zile. Contractul individual de muncă poate "i modi"icat numa

 prin acordul păr ilor. C

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

11/14

$reptul "amiliei,ca remură de drept, reprezintă totalitatea normelor %uridice, carereglementează racordurile "amiliare, adică rela iile patrimoniale i personal nepatrimoniale,ț șdintre oameni, ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, în"iere, ect., în scoul ocrotirii i întăririiș"amiliei.

3biect de reglementare %uridică a dreptului "amiliei, servec raporturile, "amiliare-persona&nepatrimoniale' i cele patrimoniale.ș

*&s&torie 6 este uniunea liber-consin idă, între un bărbat i o "emeie, înceiată potrivitț șordinii i condi iilor stabilite de lege, cu scopul de a crea o "amilie i este reglementată, deș ț șnormele imperative a legii.

!romisiunea de a crea căsătoria, nu produce e"ecte %uridice.-!c7eierea c&s&toriei. +nceierea căsătoriei are loc la organele de stare civilă, 34C.

$repturile i obliga iile %uridice ale so urilor, iau na tere din ziua înregistrării căsătoriei, laș ț ț șorganele de stare civilă.

Declara ia c&s&toriei.ț  $eclara ia de căsătorie, se depune personal de cetă enii careț țdăresc să se căsătorească, la organul de 4.C., în a cărui rază teritorială se a"lă domiciliul

unuia dintre ei, sau a părin ilor. +n declara ia de căsătorie, viitorii so i trebuie să indoce că nuț ț țe(istă nici un inpiediment legal la căsătorie.

*o!di iile de 8!c7eiere a c&s&toriei.ț  !entru înceierea căsătoriei, este necesar,consim ămîntul reciproc, neviciat, e(primat pesonal i necondi ionat, al bărbatului i "emeieiț ș ț șcare se căsătoresc, precum i atingerea de către ei a vîrstei matremoniale. !ersoanele careșdoresc să se căsătorească sunt obligate să se in"ormeze reciproc despre starea sănătă ii lor.ț

3odalitatea de 8!c7eiere a c&s&toriei. +nceierea căsătoriei se "ace în prezen aț persoanelor, care se căsătoriei, după e(pirarea termenului de cel pu in o lună, din momentulțdepunerii de către ele a declara iei de căsătoriei. $acă e(istă motive temeinice, la cerereaț

 persoanelor care doresc să se căsătorească, e"ul 34C, poate reduce termenul de o lună, iar îșcazuri e(cep ionale & pericol pentru via ă, graviditate, na terea copilului, ect.' căsătoria poateț ț ș"i înceiată ciar în ziua depunerii declara iei.ț

)2.0.09ermenul ma(imal ce se stabile te pentru înceierea căsătoriei, nu va depă i 2 luni de la dataș șdepunerii declara iei de căsătorie.ț

E,ame!ul medical al persoanelor care doresc să se căsătorească. !ersoanele care dorescsă se căsătorească, sunt supuse unui e(amen medical, gratuit, obligatoriu. 5ezultatule(amenului medical, se comunică numai persoanei e(aminate, elibirînduise un certi"icat, ceatestă trecerea controlului respectiv, care se prezintă organului de stare civiă.

+8rsta matrimo!ial&. =îrsta matrmonială minimă este de )6 ani pentru bărba i i )ț ș pentru "emei. !entru motive temeinice, se poate încuviin a înceierea căsătoriei, cu reducerețvîrstei matrimoniale, pentru bărba i, dar nu mai mult decît cu 2 ani.ț

I!pedime!te la c&s&toriei. u se admite înceierea căsătoriei între#-!ersoane, dintre care cel pu in una este de%a căsătorita.ț-5ude în linie dreaptă, pînă al patrulea grad inclusiv. *ra i i surori, inclusiv cei care au unț ș

 părinte comun.-doptator i adoptat.ș

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

12/14

-doptat i rudă a adoptatului, în linie dreaptă, pînă la al 2-lea grad inclusiv.ș-Curator i persoană minoră, a"lată sub curatela acestuia, în perioada curatelei.ș-!ersoane, dintre care cel pu in una, a "ost lipsită de capacitatea de e(erci iu.ț ț-!ersoane, condamnate la priva iunea de libertate, în perioada cînd ambele î i ispă escț ș ș

 pedeapsa.-!ersoane de acela i se(.ș

3rice persoană, poate "ace opunere la căsătorie, dacă e(istă un inediment legal, ori dacă nsunt îndeplinite alte cerin e ale legii, e(punăndu i în scris motivele i ane(înd dovezileț ș șinvocate. 3rganul de stare civilă este obligat să veri"ice opunerile i dacă acestea se con"irmășsă re"uze înceierea căsătoriei.

galitatea so ilor în rela iile "amiliare. oate problemele vie ii "amiliare, se solu ionează dț ț ț țcătre so i în comun, în con"ormitate cu principiul egalită ii lor, în rela iile "amiliare. *iecareț ț țdintre so i, este în drept să- i continue, ori să- i aleagă de sinestătător, îndelitnicirea iț ș ș ș

 pro"esia. 4o ii î i determină domiciliul în mod liber i independent. 5ela iile dintre so i, seț ș ș ț ț bazează pe stimă i a%utor reciproc, pe obliga ii comune de între inere a "amiliei, de îngri%ire ș ț ț

educa ie a copiilor.ț

).0.09.Aleerea !umelui de amilie.

a înceierea căsătoriei, so ii, duă voin a lor, î i aleg numele de "amilie al unuia dintre ei,ț ț șsau cel "ormat prin cone(area numelor ambilor, drept nume de "amilie comun, ori "iecaredintre ei, î i păstrează numele de "amilie, pe care la purtat pînă la căsătorie, ori cone(eazășnumele de "amilie al celuilalt so , la numele de "amilie propriu. Cone(area numelor deț"amilie, nu se admite, cînd cel pu in unul dintre ele este dublu. 4ccimbarea numelui deț

"amilie al unuia dintre so i, nu imlică scimbarea numelui de "amilie al celuilalt. +nțmomentul înregistrării divor ului, so ii pot păstra numele de "amilie, ales la înceiereaț țcăsătoriei, sau pot reveni la numele de "amilie purtat, pînă la înceierea acestei căsătorii.

Rela iile !epatrimo!iale 8!tre so iț ț .4o ii î i datorează recoproc, spri%inul moral, i "idelitatea con%ugală.ț ș ș

$o iu!ea reimului leal al bu!urilor so ilorț ț . Bunurile dobîndite de către so i, în timpuțcăsătoriei, sunt supuse, regimului proprietă ii în devălmă ie. 5egimul legal al bunurilorț șso ilor, ac ionează în măsura în care nu este modi"icat de contractul matrimonial.ț ț

Proprietatea 8! dev&lm& ie a so ilor.ș ț  Bunurile dobîndite de către so i în timpul căsătoriețapr in ambelor cu drept de proprietate în devălmă ie, con"orm legisla iei. 4untț ș ț proprietate 8!

dev&lm& ieș , bunurile procurate din cont#). =eniturile ob inute de "iecare dintre so i din#ț ț

-activitatea de muncă.-activitatea de întreprinzător.-activitatea intelectuală.

2.!remiilor, indemniza iilor i altor plă i cu e(cep ia celor, care au un caracter de compensarț ș ț ța%utor material, despăgubirile pentru vătămarea sănătă ii, i altele'.ț ș. ltor mi%loace comune.

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

13/14

4înt proprietate în devălmă ie a so ilor, bunurile mobile i imobile, valorile mobiliare,ș ț șdepunirele i cotele de participare în capitalul social, din institu iile "inanciare, sau societă ileș ț țcomerciale, care au "ost construite, constituite, procurate, sau "ăcute din contul mi%loacelorcomune, precum i alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, ciar dacă sunt procurate saușdepuse, pe numele unuia dintre so i. $reptul la proprietate în devălmă ie, se e(tinde i asuprț ș șso ului, care nua avut un venit propriu, "iind ocupat cu gospodăria casnică, educa ia copiilor,ț țsau din alte motive temeinice.

4unt proprietate în devălmă ie a so ilor, bunrile care au "ost dobîndite din ziua înceieriiș țcăsătoriei, pînă în ziua încetării acestuia.

8/20/2019 Bazele Statului Și Dreptului

14/14

determină drepturile i obliga iile patrimoniale a acestora în timpul căsătoriei i/sau în cazulș ț șdes"acerii acesteia.

-!c7eierea co!tractului matrimo!ial. Contratul matrimonial poate "i înceiat, pînă laînregistrarea căsătoriei, sau în orice moment în timpul căsătoriei. Contractul matrimonialînceiat pînă la înregistrarea căsătoriei, intră în vigoare la data înregistrării acestuia.Contractul matrimonial se înceie în "ormă scrisă i se autenti"ică nptarial. erespectareașacestor prevederi atrage nulitatea contractului.