Baze de Date Pentru Eviden a Pacien Ilor Unui Spital

8/18/2019 Baze de Date Pentru Eviden a Pacien Ilor Unui Spital

1/33

CAPITOLUL I.SISTEME INFORMATICE MEDICALE

1.1.Concepte fundamentale

Sistemul informaţional este un ansamblu de uintăţi structurale între care are loc un schimb de

informaţii. Sistemul informatic este partea din sistemul infomaţional ,care cuprinde folosirea calculatoarelor Sistemul integrat al fişei electronice de sănătate :-colecţie de informaţii în formă computerizată care se referă la starea sănătăţii unui pacient al actului de

îngrijire,stocată si transmisă în siguranţă deplină si accesibilă pentru orice utilizator autorizat.-are implementat un model de organizare logică a informaţiei,universal recunoscut si independent de

sistem.-are ca scop principal asigurarea continuă,eficientă si de calitate a serviciilor de sănătate integrate si

conţine informaţii retrospective. 1.2.Dep!e e"#den$a act#"#t%$## p#talelo!

Evidenţa electronică reprezintă necesitatea de a înregistra un volum tot mai mare de datemedicale,de a analiza tot mai multe date. În fiecare spital eistă o evidenţă centralizată a cazurilor prezente in baza de date electronică!zilnicse opereaza mi"carea pacienţilor,transferaţii,decedaţii.#erviciul de statistică centralizeaă datelezilnic,lunar,trimestrial,semestrial si anual si raportează forurilor responsabile de planificare si analizaactivitaţilor de îngrijiri medicale. Eistă si evidenţa informatizată prin serviciul de registratură medicală,la nivelul fiecărei secţiide spital, cu operare in fi"ele de intrare-ie"ire si raportate către serviciul de statistică $vantajele evidenţei electronice a datelor medicale:-reducerea spaţiului necesar stocării datelor medicale!

-mediul etrm de favorabil cercetării!-obţirea unui mediu standardizat pentru evidenţa datelor,bazat pe sisteme performante de gestiune a

bazelor de date!-grad mare de integrare a datelor între diverse segmente ale sistemelor informaţionale din asistenţa

medicală! %ezavantajele evidenţei electronice a datelor medicale:-limitarile tehnice privind asigurare securitaţii datelor!-probleme de proprietate privind datele înregistrate!-costurile iniţiale mari!-lipsa abilităţilor de operare "i a încrederii în sistemele computerizate a personalului medical.

&entru a se ţine o evidenţă mai clară in spital au fost introduse noi programe informatice.$stfel cu

ajutorul acestora vor putea circula informaţii referitoare la pacienţii din spitale de lainternare p'nă la eternare.$stfel se va "ti cu eactitate ce medicamentaţie i-a fost administrată unui pacient în timpul internării "i care sunt analizele efectuate.&rogramele aduce o multitudine deavantaje.(dată cu implementarea acestui nou sistem se a"teaptă o scădere radicală a cheltuielilor pentrufiecare pacient în parte.&e de altă parte se va ţine si o evidenţa clară a pacienţilor care au beneficiat detratamente si la următoarea internare nu va mai fi nevoie de căutare unor fi"e pentru a afla datesuplimentare despre pacient


2/33

$ceste sisteme îmbunătăţesc at't accesul la informaţii c't "i comunicarea, chiar la patul pacientului, prin reţeaua spitalului sau prin )eb, "i în acelasi timp facilitează folosireainformaţiilor pentru managementul costurilor "i analizarea rezultatelor, "i pentru monitorizareacalităţii "i a conformităţii cu standardele impuse.

*acilitatea de a realiza rapoarte cuprinzătoare, bazate pe datele clinice colectate, permitefactorilor de decizie să analizeze informaţiile "i să ia măsurile necesare pentru a oferi asistenţămedicală de calitate.

&lanurile de tratare a pacienţilor "i procedurile clinice definite prin aceste sisteme permitefectuarea îngrijirii medicale prin aplicarea unor protocoale bazate pe probleme, pe rezultatelea"teptate, pe tipuri de intervenţii, pe ghiduri de procedură precum "i pe variaţia datelor.$vantajul folosirii sistemelor informatice clinice sau de spital constă at't în îmbunătăţirea procesului de îngrijire a pacienţilor c't "i în reducerea costurilor.

#istemele informatice clinice "i de spital reprezintă soluţia optimă pentru:•

+educerea costurilor prin optimizarea fluului de lucru "i coordonarea mai bună aactivităţilor de îngrijire medicală• Îmbunătăţirea tratamentului pacienţilor "i reducerea duratei de spitalizare• Îmbunătăţirea comunicării datorită faptului că permite mai multor persoane accesul

simultan la informaţiile despre pacienţi• $cces rapid la informaţiile relevante despre pacient la punctul de acordare a asistenţei

medicale• izualizare dinamică a informaţiilor clinice relevante pentru a evalua starea unui pacient

"i pentru a putea lua cele mai bune decizii• estionarea informaţiilor astfel înc't să se obţină at't rezultatele dorite c't "i

îmbunătăţirea continuă a calităţii•

#uportul pentru automatizarea fluului de activitate astfel înc't personalul medical săaibă mai mult timp la dispozitie pentru îngrijirea bolnavilor • $cces la informaţie din orice punct, în interiorul sau în eteriorul instituţiei• +apoarte care combină informaţiile clinice "i administrative asfel înc't să se poată analiza

tendinţele "i să se gestioneze costurile.

Sistemele informatice din sănătate işi concentrează atenţia pe:

- Îmbunătă irea calită ii proceselor clinice i siguran ei pacientuluiț ț ș ț

- Eficientizarea utilizării resurselor- Comunicarea între diver i actori în procesul de continuitate a îngrijirii medicaleș- ccelerarea penetrării cuno tin elor medicaleș ț- Întărirea nivelului de confiden ialitate i protec ie a datelorț ș ț- !romovarea sănătă ii publice i a disponibilită ii serviciilor medicaleț ș ț- "mplicarea pacientului în efortul de men inere a sănătă iiț ț


3/33

E#istă următoarele tipuri de aplica ii care procesează informa iile pacientului:ț ț- Sisteme administrativ-financiare care gestionează: datele demografice-pa aportale deșinternare$ e#ternare % transfer$ facturare- Sisteme departamentale care operează în diferite departamente &'&-clinice: sistemeinformatice de laborator (în engleză$ )"S*$ sisteme informatice radiologice (+"S*$ gestiuneacantinei i ,ranei pacien ilor$ +$ resurse materiale$ planificare$ management i statistică etc.ș ț ș- Sisteme informatice clinice$ reprezentate cel mai des prin dosarul medical electronic (/0E*$

care poate cuprinde i unul sau mai multe din modulele de: cereri electronice de investiga ii %ș țlaborator$ prescriere i distribu ie (cu codare prin coduri de bare* de medica ie$ sistemeș ț țautomate de suport decizional. În +om1nia deseori se creează sisteme ,ibride între categoria 2i 3$ sub 4cupola5 de fi ă electronică a pacientului.ș ș

- Repositoriul de date clinice (CDR) poate sau nu să fie înglobat în /0E. Este reprezentat deo bază de date unde se integrează datele statice sau dinamice ale unui pacient cu datele staticereprezent1nd cuno tin e mediicale sau algoritmi de decizie rezult1nd alerte sau noi informa iiș ț țbenefice pentru pacient. /e e#emplu$ prescrierea de medica ie poate fi comparată at1t cuțdatele farmacologice ale medicamentului pentru prevenirea unor reac ii adverse c1t i cu celeț șmai recente rezultate de laborator$ pentru ajustarea automată a dozelor în func ie de parametriițbiologici.- Sistemele de management electronic al documentelor (SMED) sunt deseori folosite ca o o

etapă de tranzi ie între sistemele bazate pe documente de ,1rtie i cele total informatizate. Înț ș+om1nia$ necesitatea lor este încă impusă din motive istorice sau administrative. Scopul loreste scanarea i inde#area documentelor interne sau e#terne.ș

"ndiferent de scopul aplica iilor$ informatiile manevrate ar trebui să satisfacă o serie de criterii dețcalitate$ în special cele care procesează date clinice.

0anagementul calită ii datelor medicaleț :

În literatura medicală anglo-sa#onă avem cei 6 4+5 (rig,t: patient$ drug$ time$ dose$ and route*$

care în limba romană devin 5 C!$ (pacientul corect amd*. Conceptul celor 6 4C5 înseamnă:ș- /ate clinice C'+EC7E 8 capturate în fi a medicală i a căror calitate este men inută în timpș ș ț- !rezentare grafică C'+EC79 8 pentru a facilita readucerea datelor din repositoriul fi elorșmedicale la un moment ulterior i facilitarea generării unor mesaje de alertă c1nd este necesarș- /ecizii clinice C'+EC7E 8 furnizarea suportului adecvat pentru luarea unor decizii clinice prinpunctele i 2 de mai susș- !roces opera ional C'+EC7 8 integrarea c1t mai transparentă în procesele de businessțmedical a capturării i utilizării datelorș- +ezultate C'+EC7E 8 facilitarea ob inerii celor mai bune rezultate pentru calitatea iț șsiguran a procesului de îngrijire a pacien ilorț ț

În ce prive te asigurarea unei calită i a datelor medicale care urmează a fi înglobate în fi aș ț șpacientului$ e#istă deja unele standarde$ cum ar fi cel al Societă ii mericane de 0anagement alț"nforma iilor 0edicale (merican ealt, "nformation 0anagement ssociation*$ denumit 0odelulțde 0anagement al Calită ii /atelor (/ata ;ualit< 0anagement 0odel*$ care cuprindețurmătoarele criterii de calitate:- "ccesi#ilitate 8 ob inere facilăț- "curate eț 8 date corecte i valideș- Compre$ensivitate 8 toate datele medicale necesare sunt incluse


4/33

- Consisten ăț 8 valorile datelor sunt sigure- %ala#ilitate 8 datele ob inute sunt cele mai frecventeț- Definire a datelor 8 clară$ ideal bazată pe vocabulare standard- &ranularitate 8 nivel de detaliu- Relevan ă procesualăț 8 date semnificative pentru scopul fiecărui proces- Relevan ă temporalăț 8 date adecvate ca amprentă temporala pentru fiecare necesitate deprocesare

Situa ia actuală 'n Romnia:ț+azboiul care încă se mai poartă în 'ccident pe tema 4C=05 trebuie gestionate datelemedicale$ sub formă de documente sau în format electronic$ în +omania s-a redus din păcate la4C"&E5 trebuie să introducă datele$ respectiv personalul medical sau cel mediu % administrativ.Suntem într-o perioadă în care 4vec,ea gardă5 medicală încă se mai simte frustrată în fata unuicalculator i lezată de ruperea de tas>urile 4tradi ionale5 ale practicii medicale.ș ț

?urnizorii de solu ii informatice locali încearcă să acopere func ionalită ile de capturare$ț ț țgestionare i prezentare a datelor la nivelul ofertelor similare din vest. Însă$ bugetele "7 reduseșale unită ilor medicale din +om1nia fac imposibilă ac,izitionarea unor aplicatii de dictare-ț

recunoa tere a vocii sau de scanare-recunoa tere optică a caracterelor.ș ș

=nită ile medicale private sunt mai avansate în implementarea unor fi iere medicale electroniceț șmultifunc ionale i performante din următoarele motive:ț ș- Calitatea datelor medicale este garantată contractual fa ă de clien i@ ace tia pot solicita oricandț ț șe#trase electronice ale datelor- &ecesitatea optimizării performan ei opera ionale prin introducerea de aplica ii careț ț țgestionează programările$ timpii de consulta ie$ planificarea resurselor$ distribu ia datelor înț țspatiu (acolo unde clinicile sunt multi-loca ie* etcț- "ntegrarea geografică la nivel informa ional între clinici i laboratoare (care într-un spital deț șface mai u or*ș

- &ecestitatea consisten ei ma#ime a datelor financiar-contabile$ esen a oricărei companiiț țorientate pe profit

articularită ile flu*ului informa ional medical 'n Romnia:ț ț- !ractici birocratice de comunicare$ raportare$ care genereaza permanent documente de ,artie- )egislatie instabilă care modifica frecvent tipul i structura documentelorș- Surse de informa ie medicală de la furnizori de ni ă$ neinformatiza i: laboratoare de analizăț ș ț,istopatologică$ clinici stomatologice$ dermatologice$ de estetică etc. cestea trebuie jonc ionatețcu informa iile electroniceț- Surse interne de date care sosesc în format pe ,1rtie (fi e de deplasare pe teren$ fi e deș șambulan ă$ de consult la domiciliu*ț

- /ocumente con in1nd sc,i e grafice manuale (c,irurgie estetică$ dermatologie$ ortopedie* cuț țvariabilitate crescută i care sunt completate în medii sterile cum ar fi sălile de opera ii undeș țtimpul disponibil completării este pre ios i investi iile în aparatură "7 4sterilă5 sunt mari.ț ș ț

Solu ionarea acestor particularită i se poate face numai prinț ț "ntegrarea unui sistem demanagement electronic al documentelor (S0E/*!e termen lung$ angajarea unui personal au#iliar transcrip ionist este net dezavantajoasă. Într-ț


5/33

un viitor în care$ ideal$ ar dispărea documentele de ,1rtie$ nici nu s-ar mai justifica. În +om1niasunt companii care produc solu ii automate de ar,ivare electronică dar multe din acestea suntțlipsite de func ionalită ile esen iale. "ată care ar fi acestea:ț ț ț- Scanarea să aibă o rezolu ie bună ca să permită reprintarea la un nivel de lizibilitate conformțcu originalul- !rocesul să fie apelat i controlat din "&7E+"'+=) dosarului medical electronic$ din fi aș șpacientului căruia îi apar in documenteleț- Scanarea să permită aplicarea pe imaginea ob inută de mar>eri virtuali$ în scopul:ț

a."dentificării documentului ca apar in1nd pacientuluițb.Clasificării opera ionale a documentului (categorie administrativă$ medicală cu subcategoriilețaferente$ status$ confiden ialitate*țc.plicării de semnături ,olografe scanate sau semnături electronice care să ateste validitateamedicală$ acolo unde este cazulc.. Scanner-ul să recunoască etic,etele cu coduri de bara$ în cazul documentelor inter-spitalice ti care se etic,etează astfelșc.2. Scanner-ul să aibe posibilitatea de încărcare 4în vrac5 cu documente$ în cazul în care suntmai multe foi succesivec.3. Aaza de date unde se stoc,ează documentele să fie separata de cea a /0E (pentru apreveni supraîncărcarea în cazul imaginilor scanate la rezolu ie înaltă* dar nu !+'!+"E7+9țaplica iei de scanare@ ideal este să fie dezvoltată de furnizorul /0E la specifica iile de !"ț ț

(application programming interface* ale aplica iei scanner-uluiț


6/33

CAPITOLUL II.&A'E DE DATE

2.1.Concepte fundamentale

#intagma bază de date/ este utilizară în mijloacele de comunicare în masă,c't si de speciali"tii din

domeniul tehnologiei informaţiei.În ziua de azi este greu să găsim un domeniu de activitate care sa nufolosească,într-un fel sau altul,baze de date.0azele de date reprezintă colecţii de date cu înregistrare mare, stocate pe un suport de

memorie etern,din care se etrag informaţii utile categoriilor de utilizatori. $ceste informaţiisunt folosite pentru fundamentarea deciziilor pe care trebuie să le ia un utilizator în activitateacurentă, fie că este vorba de rezolavarea unor anumite probleme ,fie că este vorba de rezolavareaunor probleme tehnico-economice. #tocarea informaţiilor în vederea utilizării lor ulterioara a reprezentat o necesitate încă de laînceputul civilizaţiei umane. %ezvoltarea societaţii "i a volumului cuno"tinţelor acumulate a condus la o diversificare "i ocompleitate a informaţiilor ce trebuie stocate din ce in ce mai mare. mai multe definiţii ale bazelor de

date,dar cea mai simplă pentru această fază de studiu este:baza de date este un set de date stocate într-unmod organizat. 1oţiunea de informaţie nu este definită clar, fiind folosită cu multiple sensuri , cum ar fi: suport alcuno"tinţelor umane,"tire,noutate,unitate de măsura informatică. În sens general, informaţia define"te fiecare din elemente conţinut în semnificaţia unuisimbol sau grup de simboluri într-o comunicare, "tire, grup de imagini ,prin care se define"te osituaţie, o stare.

%atele, din punct de vedere logic, sunt culese din lumea reală pe bază de masurători sauobservaţii ,în timp ce,din punct de vedere fizic,sunt reprezentări simbolice ale unor lucruri,fenomene, procese etc. care pot fi stocate si manevrate pe suporţi de memorie eternă.2nformaţia reprezintă semnificaţia pe care omul o acordă datelor în urma unui proces de prelucrare si

interpretare a acestora. &e baza informaţiilor ,un subiect î"i fondează deciziile luate. 3ermenul de bază de date este utilizat de foarte multe ori eronat,confund'ndu-se cu softul pentru baze de date care este utilizat.În realitate softul de baze pentru date este numtit sistem de gestiune a bazelor de date4#0%5,iar baza de date este recipientul care conţine informaţiile creat si manipulat prinintermediul #0%. 0azele de date clasice sunt regate între ele prin relaţii "i conţin mai multe relaţii.. În conformitate cu modelul relaţional,datele dintr.o bază de date relaţională sunt stocate in relaţii,care sunt percepute de utilizator sub formă de tabele.*iecare relaţie este alcatuită din înregistrări sic'mpuri. 3abelele reprezintă structurile esenţiale dintr-o bază de date, iar fiecare tabel reprezintă întotdeauna

un singur subiect concret,cum ar fi:studenţo,produse,ma"ini.(rdinea logică a înregistrărilor si a c'mpurilor din cadrul unui tabel nu are nici o importanţă,iar fiecare tabel conţine cel puţin un c'mp cunoscut subnumele de cheie primară care identifică în mod unic fiecare înregistrare a tabelului. #ubiectulul pe care îl reprezintă un tabel dat poate fi un obiect sau un eveniment.6'nd subiectuleste un obiect,tabelul reprezintă o cantitate palpabilă,precum o persoană,un produs sau un lucruoarecare.2ndiferet de tipul său,un obiect poate avea caracteristici care pot fi stocate sub formă de date,carevor putea fi prelucrate ulterior într-un numar mare de moduri.6'nd subiectul unui tabel este uneveniment,înseamnă că tabelul reprezintă ceva care se produce la un anumit moment de timp "i care are


7/33

caracteristici pe care doriţi sa le înregistraţi.

3abelele pot fi de 7 feluri:-tabele de date pentru furnizarea de informaţii si reprezintă tipul tabel cel ma frecvent înt'nlit într-o bazăde date-tabele de validare care stochează date pe care le veţi folosi cu scopul precis de a implementa itegitateadatelor.%e obicei un tabel de validare conţine nume de localitaţi,coduri de produse.

( baza de date reprezintă un ansamblu de date integrat,structurat si dotat cu o descriere a acesteistructuri.%escrierea structurii poartă numele de dicţionar de date sau metadale si creaza o legatură întredatele propriu-zise si programe. 0aza de date poate fi privită ca o colecţie de fi"iere interconectate care conţin nucleul de datenecesare unui sistem informatic.$stfel,poate fi considerată drept un model al unor aspecte ale realitaţiiunui unitaţi economice,modelată prin intermediul datelor.%iferitele obiecte din cadrul realitaţii ce prezintăinteres sunt denumite clase sau entităţi.&entru aceste obiecte sunt achiziţionate si memorate datereferitoare la diferite atribute.0aza de date se constituie ca un ansamblu intercolerat de colecţii de date, prin care se realizează reprezentarea unei realitaţi. %atele constituie orice mesaj primit de un receptor,sub o anumită formă. 2nformaţiile reprezintă cantitatea de noutate adusă de un mesaj din eterior

8n fi"ier este un ansamblu de înregistrări fizice,omogene din punct de vedere al conţinutului "i al prelucrării ( înregistrare fizică este o unitate de transfer între memoria internă si cea eternă a calculatorului.

( bază de date trebuie sa asigure:-abstracizarea datelor,-integrarea datelor,-integritatea datelor,-securitatea datelor,-partajarea datelor,-independenţa datelor.

#istemele de baze de date reprezintă un sistem de organizare si prelucrare a informatiei,construitdin următoarele 9 elemente:-colecţie de date aflate in interdependenţă!-descrierea datelor "i a relaţiilor dintre ele!-un sistem de programe care asigură epoatarea bazei de date.

1ivelul de organizare a datelor într-o bază de date" %atele, din punct de vedere logic, sunt fapte culese din lumea reală pe bază de masurători sau

observaţii ,în timp ce,din punct de vedere fizic,sunt reprezentări simbolice ale unor obiecte,fenomene, procese etc. care pot fi stocate si manevrate pe suporţi de memorie eternă. %atele dint-o bază de date pot fi structurate pe 9 niveluri,în funcţie de categoria de persinalimplicată:-nivelul conceptual4global5-eprimă viziunea administratorului bazei de date asupra datelor!-nivelul logic-eprimă viziunea programului de aplicaţie asupra datelor!-nivelul fizic-eprimă viziunea inginerului de sistem asupra datelor. 2nformaţia reprezintă semnificaţia pe care omul o acordă datelor în urma unui proces de prelucraresi interpretare a acestora.&e baza informaţiilor ,un subiect î"i fundamentează deciziile luate.


8/33

0azele de date sunt dupa modul de organizare,dupa modul de dispunere pe suport magnetic ainformaţiei si a elementelor componente:-modele primitive-datele sunt organizate la nivel logic in fi"iere,structura de baza este înregistrarea!-baze de date ierarhice-legăturile dintre date sunt ordonate unic,accesul se face numai prin v'rful ierahiei.-baze de date în reţea-datele sunt reprezentate ca într-o mulţime de ierarhii, în care un membru al ei poateavea oric'ţi superiori,iar la un subordonat se poate ajunge pe mai multe căi!

-baze de date relaţinale-structura de bază a datelor este acea de relaţie-tabel!-baze de date distribuite-sunt rezultatul integrării tehnologiei bazelor de date cu cea a reţelelor decalculatoare. &unerea în funcţiune si eploatarea bazei de date:-încarcarea si manipularea datelor-operaţii de actualizare si consultare,întreţinere a bazei de date!-elaborarea documentaţiei de utilizare-se predă beneficiarului,c't "i documentaţia tehnică a sistemului. $plicaţiile de tip bază de date se pot împărţii in 9 grupe:-baze de date personale!7-baze de date informaţionale!9-baze de date pentru gestiunea economică. 0azele de date personale sunt mici colecţii de date care prezimtă interes si sunt manipulate de un

singur utilizator.Eemple:agendă telefomică,evidenţa cărţilor in biblioteca personală. 0azele de date de tip informaţional sun în general caracterizate de un volum foarte mare de date cesunt destinate publicului larg 0azele de date pentru gestiunea economică reprezintă colecţii de date necesare si utilizate pentrugestionarea unui inteprinderi. ( bază de date poate fi integrată sau partajată. &rin bază de date integrată întelegem că baza de date poate fi g'ndită ca o unificare de mai multefi"iere de date,distincte si neredundate. &rin bază de date partajată se întelege că bucăţile individuale de date din baza de date pot fi partajate între mai mulţi utilizatori individuali,fiecare dintre ei put'nd avea acces la acee"i bucată de datesimultan.

%atele dintr.o colecţie de entităţi pot fi unite si rezumate în moduri diferite pentru a produceinformaţie. Eistă 7 forme de baze de date:-baze de date fizice care sunt reprezentări pe medii de memorare a entitaţilor,atributelor si a relaţiilor dintre ele!7-baze de date logice care reprezintă entităţi,atribute si relaţii indeoendente de modul în care datele si relaţiile sunt reprezentate si memorate într-o bază de date fizică.

$rhitectura unei baze de dateÎn general se consideră necesare minimum trei nivele de organizare a unei baze de date.-nivelul etern4schema eternă5

#chema eternă este dată de viziunea pe care o au asupra datelor utilizatorii bazei de date.&ractic,pentru fiecare utilizator sau grup de utilizatori va utiliza doar o anumită parte a colecţiilor de date stocateîn baza de date.7-nivelul conceptual4schema conceptuală sau modelul conceptual5 #chema conceptuală reprezintă descrierea tuturor colecţiilor de date stocate în cadrul bazei dedate.9-nivelul intern4modelul fizic sau schema internă5 Este utilizat pentru a implementa o schemă conceptuală cu ajutorul unui anumit #0%. ;odelul


9/33

fizic este format ,practic dintr-o colecţie de fi"iere conţin'nd datele fizice , la care se adaugă diversestructuri auiliare destinate asigurării unui acces operativ la aceste date. 2.2.T#pu!# de (a)e de date*

1-Baze de date relaţionale(BDR)

0azele de date relaţionale 40%+5 utilizează modelul de date relaţional "i noţiunile aferente.0%+ este un ansamblu organizat de tabele 4relaţii5 împreună cu legăturile dintre ele.

3abelul . $vantajele 0%+ faţă de fi"iereCRITERIU &DR FISIER

2ndependenţa datelor


10/33

*ig .9. Niveluri de referinţă într-o BDD

*ig 7.. Niveluri de referinţă într-o BDD

#istem de gestiune a bazelor de date:-6onceptul de baze de date orientate obiect Limitele sistemelor relaţionale, în special cele referitoare la volume mari de date si compleitatearidicata a datelor,au determinat evolutia spre sistemele orientate obiect. Tehnologia orientată obiect constă în totalitatea conceptelor ,metodelor,proceselor "i instrumentelor utilizate pentru construcţia sistemelor cu obiecte. !licarea tehnologiei orientată obiect la #0% a însemnat avantaje privind îmbunătăţireastructurii de date4modelul orientat obiect5 "i a celorlalte componente ale sistemului.

&aralelă între noţiunile utilizate în sistemele relaţionale "i orientate obiect:S#temo!#entato(#ect

2erarhia declase

6lasă deobiecte

(biect ariabilă deinstanţă

2dentificator

S#tem!ela$#onal

#chema 0% 3abelă 3uplu $tribut 6heie


11/33

CAPITOLUL III.MEDIUL DE LUCRU +ISUAL ,E& DE+ELOPER 2--

isual )eb %eveloper este un mediu de lucru dezvoltat de ;icrosoft, specializat perealizarea site-urilor. Ediţia Epress este proiectată special pentru amatorii care vor să înveţesă folosească isual )eb %eveloper "i tehnologii asemănătoare, fără să aibă îndem'nări înutilizarea instrumentelor folosite de programatorii profesioni"ti! ea conţine instrumente dedezvoltare moderne, u"or de înţeles "i u"or de folosit, de dimensiuni mici, cu interfeţe delucru simplificate dar în acela"i timp beneficiare ale trăsăturilor clasice ale isual #tudio "iale noilor funcţionalităţi implementate în .1E3 *rame=or> .isual )eb %eveloper se lansează printr-un simplu clic> pe butonul #tart "i alegereaopţiunii Visual Web Develoer !""# $%ress $dition din $ll &rograms.

În figură pot fi vizualizate următoarele panouri:

Tool(o/* c'nd deschideţi o pagină sau alt item pentru editare, 3oolbo vă oferăinstrumentele ce vă permit adăugarea de noi componente7? paginii.De#0n Su!face* este panoul de editare a paginilor .Solut#on E/plo!e!Data(ae E/plo!e!* *iecare site )eb pe care îl creaţi este organizatca un grup de foldere care apare în Solut#on E/plo!e!. (rice bază de date pe care ocreaţi pentru site-ul dumneavoastră apare în Data(ae E/plo!e!. &entru comutarea întrecele două programe Eplorer se folose"te tabul din josul panoului.P!ope!t#e* afi"ează proprietăţile asociate obiectului sau paginii cu care se lucrează.


12/33

Mane"!a!ea panou!#lo!&anourile pot fi mutate, redimensionate, afi"ate sau ascunse. %acă aveţi două sau mai

multe panouri suprapuse la marginea ecranului, puteţi face panoul de la bază mai lung saumai scurt deplas'ndu-i marginea superioară .0ara de titlu a unui panou conţine trei butoane intitulate Windo& 'osition( uto *ide şi +lose,#elect'nd Windo& 'osition puteţi accesa următoarele opţiuni ale meniului în cascadă :Float#n0* tranformă panoul într-o fereastră flotantă care se poate muta "i redimensiona.

Doca(le* ancorează panoul.Ta((ed Document* mută panoul în zona de editare, identificată printr-un tab în parteasa superioară. $ccesarea tab-ului face panoul vizibil. &entru a reancora panoul înfereastra programului se dă clic> dreapta pe tab "i se alege Docable.Auto 3#de* converte"te panourile deschise în panouri ascunse de-a lungul marginii programului.3#de* ascunde panoul.6u at'tea panouri opţionale "i at'tea moduri de a muta "i a redimensiona lucrurile,este u"or să faceţi o mare dezordine în fereastra programului. &entru a aduce totul lanormal, trebuie să alegeţi ,#ndo45 Reet ,#ndo4 La6out din bara de meniu.

Men#ul +#e4(pţiunea Vie& din bara de meniu oferă acces la toate panourile.%acă închideţi un panoufolosind butonul +lose( acesta poate fi făcut din nou vizibil acces'nd numele lui dinmeniul Vie&,8nele opţiuni ale meniului ie=, cum ar fi .bject Bro&ser "i $rror /ist , vor avea un rolsemnicativ atunci c'nd veţi construi efectiv o pagină. ;eniul Vie& oferă "i optiunea 0oolbars,opţiune pe care o puteţi folosi pentru a face vizibile sau a ascunde diferite bare de instrumente.

Pa0#na de ta!t&agina de start apare de fiecare dată c'nd deschideţi isual )eb %eveloper. #ub

+ecent &rojects veţi observa o listă cu site-urile )eb la care aţi lucrat recent. &entru a deschideunul dintre site-uri selectaţii numele.&agina de start nu conţine nimic din ce este necesar pentru aconstrui un site, ci doar lin>uri către cărţi electronice online gratuite "i ;#%1


13/33

%acă vă răzg'ndiţi "i vreţi să aduceţi pagina de start înapoi pe ecran trebuie săalegeţi,ie=A(ther )indo=sA #tart &age din meniul ie=.

Pu(l#ca!ea unu# #te 4e(

6onstrucţia unui site pe propriul calculator e doar primul pas. %acă doriţi ca acesta să poată fi accesat de public trebuie să obţineţi un domeniu "i apoi să publicaţi site-ul pe unserver aflat la adresa domeniul. 6ompania care vă asigură spaţiu pentru publicarea site-uluieste de obicei numită hosting service sau hosting provider. #erviciile de hosting care suportătehnologiile specifice pe care le folose"te isual )eb %eveloper se numesc $#&.1E37B 7.CDosters. %acă site-ul are "i o bază de date în spate, atunci veţi avea nevoie de un serviciude hosting care suportă $#&.1E3 7.C "i #< #erver 7CCF.

Comp#la!ea d#nam#c% a #te7ulu#Încep'nd cu $#&.1E3 7.C, eistă posibilitatea de a crea site-uri =eb în care

compilarea se face dinamic pentru o pagină, atunci c'nd pagina respectivă este cerută de

utilizator. 6ealaltă op iune ar fi de a avea unț assembl19C. &agina compilată ine cont de unțtimestam23 asociat fi ierului sursă, astfel înc't după fiecare modificare a acestuia, pagina seșrecompilează la prima cerere. $vantajele acestei op iuni de instalare a site-urilor $#&.1E3țsunt:-1u este nevoie să recompilăm întreaga aplica ie atunci c'nd se modifică doar o pagină ațacesteia.- &aginile care con in erori de compilare nu opresc eecu ia întregului site cum s-ar înt'mplaț țdacă în loc de pagini compilate dinamic am avea un assembl1.


14/33

,e( #te,e( p!o8ectisual )eb %eveloper Epress dispune de două variante diferite de a crea un site =eb:-)eb #ite 4*ile -G 1e= )eb #ite5- )eb $pplication &roject.

6'teva diferenţe dintre cele două variante:- )eb #ite-ul compileazădinamic paginile! )eb $pplication &roject crează un assembl@.$tunci c'nd creem un )eb #ite,avem "i posibilitate de a face build pe o singură pagină "i nu petot site-ul.-)eb site-ul generează dinamic fi ierele care con in cod generat automat de isualș ț#tudio 4cel cu defini iile controalelor5! )eb $pplication &roject crează fi ierul respectiv peț șdisc, cu etensia ,designer,cs. 8n beneficiu al variantei a doua este timpul mai mic necesar unuibuild .$tunci c'nd creem o clasă în aplica ia noastră, dacă lucrăm cu varianta )eb #ite clasa respectivățva fi implicit mutată într-un folder special numit 4+ode. $sta pentru că la build nu rezultă unassembl@, ci se compilează dinamic paginile, iar codul care nu ine de pagini este căutat specialțîn acel folder. %acă lucrăm cu )eb $pplication &roject, putem să creem propria noastră structurăde foldere.

C!ea!ea unu# #te 4e(&rimul lucru pe care îl aveţi de făcut în isual )eb %eveloper este să deschideţi sau

să creaţi un nou )eb #ite. %in punctul de vedere al isual )eb %eveloper, un site )eb esteun director care conţine mai multe subdirectoare "i fi"iere.#pre deosebire de un un site )eb real, cel pe care îl creaţi va fi stocat pe hard-dis>-ul

calculatorului dumneavoastră.

&entru a crea un site )eb nou care utilizează 6H ca limbaj de programare implicit, se urmăresc pa"ii:


15/33

-%e la bara de meniu se selectează 5ile6Ne& Web Site. 6ăsuţa de dialog va apărea ca înfigură.- #e selectează S',N$0 Web Site.- %in lista


16/33

Ed#ta!ea pa0#n#lo!&entru a edita o pagină eistentă în isual )eb %eveloper, este nevoie mai înt'i să

deschideţi pagina pentru a fi afi"ată pe suprafaţa de %esign. &entru a deschide o pagină, seface dublu-clic> pe pictograma ei din #olution Eplorer.#ă încercăm să edităm pagina în mod %esign. om tasta &rima mea pagină )E0.Editarea tetului în modul %esign este foarte asemănătoare cu editarea în ;icrosoft )ord, sauorice alt editor de tet: selectaţi pagina, poziţionaţi cursorul, apoi tastaţi tetul.

3oate instrumentele "i metodele standard de editare a tetului funcţionează în suprafaţa de%esign. %e eemplu puteţi "terge tetul cu tastele Bacsace "i Delete, puteţi selecta tetulcu mouse-ul sau cu tastele de navigare, puteţi copia "i lipi tet dinLpe suprafaţa de %esign.*ormatarea tetului funcţionează la fel în isual )eb %eveloper ca în orice alt program deeditare a tetului.

Sc=#m(a!ea p!op!#et%$#lo!&agina )eb lucrează cu obiecte, &entru a vedea, "i poate a schimba proprietăţile unui

obiect, selectaţi obiectul 4clic>5 "i vizualizaţi panoul 'roerties.


17/33

Dep!e f# pe butonul ie= in 0ro=ser aflat în bara de instrumente- 3astaţi 6trlN*F

Mate! pa0eEste foarte indicat pentru un site ca paginile sale să aibă acela i aspect vizual, adicăș

să urmărească acela"i tipar9T. $#&.1E3, încă de la versiunea 7.C, ne pune la dispozi ie paginilețnumite U;aster &ages/, care pot fi utilizate ca un template de către paginile propriuzise aleaplica iei. /;aster pages/ nu sunt pagini care au con inut, în sensul că ele nu pot fi vizualizateț țdirect, ci doar /mo tenite/ din punct de vedere al interfe ei de către paginile cu con inut.ș ț ț


18/33

Se!"e!e ,e( @n +#ual ,e( De"elope!&entru a testa "i a rula o aplicaţie )eb $#&.1E3, veţi avea nevoie de un server )eb.

#erverul )eb pentru sistemele de operare )indo=s este 22#, care include serverul *3&,serverul de e-mail #;3&KC "i alte facilităţi. &entru a rula 22#, trebuie să lucraţi pe o versiune)indo=s, care este capabilă să funcţioneze ca un server de reţea.În )indo=s 7CCC #erver "i în versiuni anterioare, 22# este instalat ca o parte asistemului de operare. În )indo=s V& "i )indo=s #erver 7CC9, 22# trebuie instalat separat! puteţi face acest lucru folosind opţiunea dd:;emove Windo&s +omonents" dd or ;emove 'rograms din 6ontrol &anel.

ASP.NET De"elopment Se!"e!%acă nu puteţi folosi 22# ca server =eb, puteţi testa paginile dumneavoastră $#&.1E3

folosind ASP.NET De"elopment Se!"e!. $#&.1E3 %evelopment #erver este integrat în isual

)eb %eveloper "i este un server )eb care rulează local pe sistemele de operare )indo=s,incluz'nd )indo=s V& Dome Edition. Este construit special pentru a rula pagini $#&.1E3 doar pentru calculatorul pe care lucraţi. $#&.1E3 %evelopment #erver vă pune la dispoziţie o foarte bună "i simplă metodă de a vă testa paginile local înainte de a le publica "i a le pune pe un server.$#&.1E3 %evelopment #erver funcţionează numai cu pagini individuale "i nu include toatefacilităţile 22#. %e eemplu, $#&.1E3 %evelopment #erver nu suportă un server de mail #;3&.%acă aplicaţia dumneavoastră )eb include trimiterea de mesaje e-mail, trebuie să aveţi acces laserverul virtual 22# #;3& pentru a testa e-mail, deoarece $#&.1E3 %evelopment #erver nu poate trimite mesaje e-mail.

Rula!ea Se!"e!ulu# #nte0!at

$#&.1E3 %evelopment #erver este instalat automat odată cu isual )eb %eveloper.%acă lucraţi la un site )eb bazat pe un sistem de fisiere, isual )eb %eveloper folose"teautomat isual )eb %eveloper pentru a rula paginile. 2mplicit, serverul )eb utilizează un port aleatoriu.%acă vreţi să rulaţi $#&.1E3 %evelopment #erver pe un port specific, puteţi configuraserverul pentru a face asta.

Secu!#tate @n ASP.NET De"elopment Se!"e!


19/33

( diferenţă importantă între $#&.1E3 %evelopment #erver "i 22# o reprezintăsecuritatea în fiecare dintre cele două servere.$tunci c'nd rulaţi o pagină folosind $#&.1E3 %evelopment #erver, pagina rulează încontetul de securitate a contului de utilizator pe care îl folosiţi. %e eemplu, atunci c'ndrulaţi o pagină cu ajutorul $#&.1E3 %evelopment #erver folosind un cont de utilizator cunivel de administrator, "i pagina va avea privilegii de administrator.În 22#, $#&.1E3 rulează implicit în contetul userului special 4$#&1E3 sau 1E3)(+J

#E+26E#5 care are privilegii limitate, ceea ce restr'nge accesul la resursele de pe altcalculator.%acă rulaţi codul dintr-o pagină simplă $#&.1E3, diferenţa nu este foarte importantă.%iferenţele apar atunci c'nd:-sunt accesate resurse cum ar fi: fi"iere care nu sunt pagini )eb, regi"tri )indo=s etc.,- este accesată o bază de date,- sunt accesate resurse protejate.


20/33

CAPITOLUL I+.

PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC DE E+IDENA A PACIENILOR DIN SPITALE

1ecesitatea unei astfel de aplicaţii =eb porne"te de la ideea că medicina modernă presupune "i o schimbare a mentalitaţii pacienţilor despre propria sănătate, o schimbare aatitudinii în relaţia medic-pacient "i realizarea unui climat propice comunicării permanente în beneficiul pacienţilor.

#copul aplicaţiei este realizarea unui produs soft=are care să vină în ajutorul unui numărcat mai mare de utilizatori, atat personal al centrului medical c't "i pacienţi. $cest lucru

avantajează foarte mult medicii, care utilizează din ce în ce mai mult domeniul 23 în practica lormedicală.

( aplicaţie =eb este o aplicaţie ce rulează prin intermediul unui navigator gen 2nternetEplorer, 1etscape, ;ozilla, (pera, sau a altor navigatoare asemenea celor menţionate. ;areleavantaj al unei astfel de aplicaţii este că necesită resurse minime de instalare "i întreţinere "ioferă întreagă putere a clasicelor aplicaţii des>top. (feră utilizatorilor o interfată unică deutilizare, ceea ce implică cheltuieli minime de întretinere "i suport clienti. $plicaţia ruleaza însistemul client-server "i permite accesul la un set centralizat de date.

$plicaţia î"i propune să raspundă cu succes problemelor pe care le ridică la momentulactual sistemul de sanatate din +omania: necesitatea de a livra servicii medicale de o calitate "ieficienţă crescută în condiţiile unui buget care trebuie controlat din ce în ce mai strict, "i a unei

legislatii în schimbare în ceea ce prive"te asigurările de sănătate publice "i private.


21/33

între utilizator "i baza de date a spitalului.

B.1.C!ea!ea (a)e# de date a p#talulu#

0aza de date este structurată pe trei tabele: &acienţi, Evoluţie, 3ratament

#tructura tabelei pacienti este urmatoarea:

6ampul 2%: este un camp de tip $uto1umber si este cheie primară în acest tabel.6ampul 1ume: este camp de tip 3et si conţine numele pacienţilor 6ampul &renume: este un camp de tip 3et si conţine prenumele pacienţilor


22/33

6ampul 61&: este un camp de tip 3et6ampul $dresa: este un camp de tip 3et ce conţine adresele pacienţilor 6ampul 3elefon: este camp de timp 3et si conţine numerele de telefon ale pacienţilor

#tructura tabelei Evoluţie este urmatoarea:

2% observaţie: camp de tip $uto1umber, cheie primară în acest tabel

2% pacient: camp de tip 1umber care permite selectarea din combobo a pacienţilor %ata: camp de tip %ateL3ime ce conţine data în care au fost emise foile de evoluţie "itratament Evoluţie: camp de tip ;emo, care poate memora tete de lungi dimensiuni, în acest caz permiţ'ndmemorarea tetului din foile de evoluţie si tratament. 3ratament:camp de tip ;emo, care de asemenea poate memora tete de dimensiuni mari precum celdin foile de evoluţie si tratament.

#tructura tabelei 3emperatură este urmatoarea:

2% foaie: camp de tip $uto1umber, cheie primară a tabelului

1umar foaie: camp de tip 1umber care contine numarul foii de temperatură

2% pacient: camp de tip 1umber ce permite selectarea pacientului dintr-un combobo

Wiua: camp de tip %ateL3ime si conţine ziua in care au fost emise foile de temperatură


23/33

+esp: camp de tip 3et

3.$.: camp de tip 3et

&uls: camp de tip 3et

3emp: camp de tip 3et

B.2 .C!ea!ea #te7ulu# # conecta!ea acetu#a la (a)a de date

&entru realizarea site-ului am ales mediu de lucru isual )eb %eveloper 7CCT. $cest site conţineun număr de treisprezece pagini, doua din ele fiind pagini de tip master iar celelalte pagini de tip continut.

&aginile de tip master sunt urmatoarele:


24/33

C!ea!ea pa0#n## lo0#n.ap/%upă ce a fost creată o pagină de tip conţinut cu numele login.asp, pe aceasta se aduce prin%ragX%rop un control de tip pe s "ise alege opţiunea $dminister =ebsite.1i se va deschide în bro=serul de internet un =ebsite si vom mergela secţiunea #ecurit@.#e va da clic> pe lin>ul 6reate 8ser "i se vor urma pa"ii epertului. $m creat un

utilizator nou cu nume utilizator:8&-&loiesti.


25/33

%upă autentificare, urmatoarea pagina ce se va deschide este ;aster&age.;aster, iar ca "i pagina detip conţinut home.asp deoarece această pagină a fost setată ca "i pagina de start.

C!ea!ea pa0#n## Mate!Pa0e.Mate!

&agina ;aster&age.;aster este imparţita in trei cadre.&rimul cadru este situat in partea de sus "iconţine un banner.6el de-al doilea cadru este situat în partea stangă si conţine lista meniurilor uncontrol de tip


26/33

C!ea!ea pa0#n## =ome.ap/

#e creează o nouă pagină de tip conţinut.#e personalizează cu o imagine de fundal.

&entru a creea urmatoarele pagini este nevoie sa facem o coneiune la baza de date $ccess. $ceastase realizează merg'nd in panoul #erver Eplorer si se alege opţiunea 6onnect to %atabase.#e va alegelocaţia fi"ierului bazaOdeOdateOpacienţi.mdb si se urmeaza pa"ii epertului.

C!ea!ea pa0#n## pac#en$#.ap/

#e creeaza o nouă pagină de tip continut.%in bara de instrumente se aduce pe aceasta pagină uncontrol de tip 3able in care se vor introduce cinci controale de tip 3etbo, "ase controale de tip

?e*!Connection Cone0iune9L = ne- ?e*!Connection

(rovider=Microsot.et.?LE*B../*ataource=E'DWe!AppicationD!a5a9de9date9pacienti.md!" Cone0iune9L.?pen; string interogare = "EFG G?(acienti;ume(renumeC(AdresaGeeon HAL3E ;" I " J" I Ge0tBo0,.Ge0t I "J " I " J" I Ge0tBo02.Ge0t I "J " I " J" I Ge0tBo0K.Ge0t I "J " I " J" I Ge0tBo0.Ge0t I "J " I " J" I Ge0tBo01.Ge0t I "J "


27/33

?e*!Command pacient9inserare = ne- ?e*!Command;interogareCone0iune9L pacient9inserare.E0ecuteonuer+; Cone0iune9L.Cose;

C!ea!ea pa0#n## foa#ee"olu$#et!atament.ap/*

#e creeaza o nouă pagină de tip conţinut.%in bara de instrumente se aduce pe aceasta pagină uncontrol de tip 3able in care se vor introduce trei controale de tip 3etbo, patru controale de tip

?e*!Connection Cone0iune9L = ne- ?e*!Connection;@"(rovider=Microsot.et.?LE*B../*ataource=E'DWe!AppicationD!a5a9de9date9pacienti.md!" Cone0iune9L.?pen; string interogare = "EFG G?Evoutie;*ataEvoutieGratament HAL3E ;" I " J" I Ge0tBo0,.Ge0t I "J " I " J" I Ge0tBo02.Ge0t I "J " I " J" I Ge0tBo0K.Ge0t I "J " ?e*!Command evoutie9inserare = ne- ?e*!Command;interogareCone0iune9L evoutie9inserare.E0ecuteonuer+; Cone0iune9L.Cose;

C!ea!ea pa0#n## foa#etempe!atu!%.ap/*

#e creeaza o nouă pagină de tip conţinut.%in bara de instrumente se aduce pe aceasta pagină uncontrol de tip 3able in care se vor introduce "ase controale de tip 3etbo, "apte controale de tip


28/33

Cone0iune9L temperaturO9inserare.E0ecuteonuer+; Cone0iune9L.Cose;

C!ea!ea pa0#n## adm#npac#en$#.ap/*

#e creeaza o pagină nouă de tip conţinut.%in bara de intrumente se aduce pe pagină un control detip dreapta pe acesta, se alege opţiunea #ho=#mart 3ag si se vor bifa opţiunile Enable &aging, Enable #orting, Enable Editing, Enable%eleting.


29/33

C!ea!ea pa0#n## adm#ne"olu$#e.ap/*

#e creeaza o pagină nouă de tip conţinut.%in bara de intrumente se aduce pe pagină un control de

tip dreapta pe acesta, se alege opţiunea#ho= #mart 3ag si se vor bifa opţiunile Enable &aging, Enable #orting, Enable Editing, Enable%eleting.


30/33

C!ea!ea pa0#n## adm#ntempe!atu!%.ap/*

#e creeaza o pagină nouă de tip conţinut.%in bara de intrumente se aduce pe pagină un control detip dreapta pe acesta, se alege opţiunea#ho= #mart 3ag "i se vor bifa opţiunile Enable &aging, Enable #orting, Enable Editing, Enable%eleting.

C!ea!ea pa0#n## !apo!tpac#en$#.ap/*

#e creaeza o nouă pagină de tip continut.%in bara de instrumente se aduc pe pagina douăcontroale de tip


31/33

creeaza fi"ierul raportpacienţi.rdlc.


32/33

C!ea!ea pa0#n## !apo!ttempe!atu!%.ap/*

#e creeaza o nouă pagină de tip conţinut.%in bara de instrumente se aduc pe pagină treicontroale de tip


33/33

CONCLU'II

În ultimul deceniu, informatica din ţara noastră a facut un spectaculos salt at't pe plancantitativ, prin înfiintarea de noi centre de calcul "i atragerea de noi forţe de muncă în acestdomeniu, c't "i pe plan calitativ prin abordarea unor probleme din ce în ce mai vaste.În etapaactuală de dezvoltare a informaticii se observă o crestere însemnată a importanţei sistemelor informatice.

0azele de date constituie un element des întalnit în viaţa noastră de toate zilele.#unt bazede date folosite din ce în ce mai des, de aceea este necesară optimizarea folosirii acestora cuajutorul calculatorului.

3ema acestui proiect, I0$WZ %E %$3E &E13+8 E2%E1[$ &$62E132

Baze de Date Pentru Eviden a Pacien Ilor Unui Spital

Documents

Transcript of Baze de Date Pentru Eviden a Pacien Ilor Unui Spital