..

II

O Dupa 500 de ani de suferin~a sub"stapanirea alba" mul~i ba~tina~iamericani, cum sunt cei din tribulSason, privesc in urma cu mandrie lapropria istorie ~i mo~tenire.

Bii~tina~ii Americii de Nord

au triiit cdndva riispdnditi

pe aceastii zonii intinsii, in

perfectii armonie cu natura.

Aparitia coloni~tiloreuropeni a pus capiit pentrutotdeauna modului lor de

viatii traditionaL

locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfelzis "natii".

Unii dintre ei tr:liau din pescuit ~i van~toa-re, altii au inv~tat s~ cultive p~mantul. Ada-POstutrile erau diferite de la un trib la altul, infunctie ~i de mediul in care tr~iau. Corturileportabile erau ideale pentru tribul "picioa-relor negre", care ducea a viata: nornada ~itr:lia din van~toare. Indienii "pueblo" seap~rau de c~ldura arz~toare din de~erturiconstruindu-~i case de chirpici.

Popoarele de b~~tina~i americani ~i-audezvoltat propria cultur:l, limb~ ~i identitate.pan~ cand au pus piciorul in America primiieuropeni, existau deja peste 300 de "natii" ~ilimbi indiene. Columb a fast primul europeancare s-a intalnit cu b~~tina~ii americani, peteritoriul Cubei de as~zi. Crezand c~ a ajunsin India de Est, i-a numit "los indios", adic~indieni. Denumirea s-a p~strat paruI in zilelenoastre, desemnandu-i pe toti b~~tina~ii con-tinentului american.

p rin filmele ~i ca:l1ile care povesteau

despre Vestul Sa:lbatic, o parte din isto-

ria indienilor din America de Nord adevenit legenda:. Istoria ba:~tina~ilor americaninu consta: doar In pove~tile despre cowboy ~iindieni. Pieile ro~il nu erau doar un singurpopor, ci mai multe triburi, mai multe popU-latil cu moduri de viata: diferite. Ei au populatcontinentul american cu cateva mil de aniInainte de oamenil albi.

Oamenil au sasit pentru prima oara: Injurul anului 35000 len In America de Nord,probabil din zona Siberiei de asta:zi, pe vre-mea cand cele doua: continente erau legate deuscat. S-au ra:spandit pe teritoriul Americil deNard ~i de Sud, s-au adaptat la conditiile

O Femeile Navajo ,es covoare. Tehnica,esutului se mo~tene~te de la mama lafiica. Cei din tribul Navajo considera caaceasta ~tiin,a a fost mo~tenita de laFemeia paianjen; ea le-a inva,at pefemeile Navajo sa 'easa.

205

BA$TINA$II AMERICII

O Candva, indienii erau personajele ne-gative din filmele western. Filmele facutemai tarziu ca de exemplu "Geronimo" din1994, i-au prezentat insa intr-o altalumina, mult mai realista.

Din Europa, spaniolii au fost primii cares-au stabilit aici ~i s-au folosit de resurselenoului continent. Ei au venit In calitate decuceritori ~i dup~ ce au c~l~torit pe uscat prinAmerica, au ajuns In 1513 In Florida. S-au sta-bilit In grupuri mai mici, luand sclavi dinrandurile b~~tina~iilor, pentru a-~i cultivap~manturile. I-au obligat s~ renume la propri-ile religii stra:vechi ~i s~ treac~ la cre~tinism.

SpanioJji s-au stabilit la Inceput pe teritori-

ile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoiau populat ~i zona numita azi Texas. Sosirealor a determinat schimbari uria~e In viata mul-tor popoare de indieni. inaintea de aparitiaomului alb nu existau cai In America; odatacu sosirea lor, ba~tina~ii au Inceput sacumpere animale de la europeni.

Triburile de indieni care tr:liau la margineapreeriei situate In zona centrala a continentu-lui, se ocupau de cultivarea pamantului ~i

O Dansurile careimitau mi~c3rileursului erau indis-pensabile pentru ovan3toare reu~it3 ~iau reprezentat o

parte important3din ritualurile

van~toarea de bizoni. La 1nceput alergau pejos dup~ prad~, dar de cand au 1nceput s~foloseasc~ caii, au devenit van~tori mult maieficienti. Mai tarziu aceste triburi s-au mutatpe zonele de campie, urm~rind migrareapopulatiilor de bizoni.

La lnceputul secolului al XVII-lea coloni~tiienglezi ~i olandezi au 1nceput s~ populezecoasta de est. Initial, spre deosebire de span-ioli, ~i-au cultivat singuri p~manturile, nefiinddeci periculo~i pentru indieni. B~~tina~ii s-aubucurat de sosirea lor, ~i chiar i-au ajutat, maiales atunci cand au reu~it s~ procure arme defoc, instrumente de otel ~i diverse m~rfuri 1nurma unor schimburi comerciale.

O La inceput. indi-enii vanau bizoni pejos, intre stanci.unde se napusteauasupra lor. Maitarziu. cand auinceput sa vanezede pe cai, ii puteauajunge din urma,omorandu-i cusage~ile.

Primele conflicteDin cauza unor nelntelegeri, indienii ~i albiiau ajuns In cucind la ciocniri violente. in1636 coloni~tii din Massachusetts au pus peseama indienilor Pesoti uciderea a do[ comer-cianti, rnzbunandu-se prin masacrarea unuiIntreg sat de cinci sute de capete. in urma-toarele trei sute de. ani, aceste fapte au fosttipice pentru coloni~tii europeni; ei li consi-derau pe indieni salbatici ~i pagani.

in niarea parte a secolului a XVIII-lea indi-enii ~i-au pastrat independenta fata de euro-peni. Britanicii, francezii ~i spaniolii s-au lup-tat Intre ei pentru a pune stapanire pe conti-nent ~i multe triburi de indieni s-au alaturatunora sau altora. in Razboiul de Indepen-denta ei au luptat de ambele pa11i. in acestrazboi americanii i-au 1nvins pana la urma pe

206

al politicii guvemarnentale a fost purificareaetnica: Nici macar a~a-zisele "natii civilizate",care au preluat obiceiurile oamenilor albi, nuau fost crutate.

pana In 1830 triburile care traiau la est deMississippi au renuntat sa mai opuna rezis-tenta. Campia care se intindea la vest de ciuera prea uscata ~i In ceea ce prive~te condi-tiile de mediu, prea aspra pentru ca albii sa sestabileasca acolo.Guvemul Statelor Unite ahotacit ca indienii sa fie mutati pe campiile devest. Aceste teritorii, spuneau guvernantii,"cata vreme va cre~te iarba verde ~i vor curgeapele ciurilor, vor fi ale indienilor".

a Indienii foloseau aproape Intotalitate trupul bizonului. Din pieleconstrujau corturi portabile. din limbaaspr3 f3ceau perji de lustruit, jar cucreierul bizonilor I~i hr3neau copiii.

teja pe ace~ti pionieri, ciocnirile nu au maiputut fi evitate.

Locuitorii campiei au rezistat mult timp laschimb;lrile aduse de omul alb. Ca urmare avietii nomade ~i a obiceiurilor de van;ltoare,erau c;ll;lreti ~i tinta~i extraordinari, se puteauorganiza pentru luptele de gheril;l ~i erau greude g;lsit pe teritoriile proprii. pan;l la urm:1ins;l au fost nevoiti s;l se retrag;l. M;lcel;lrireaturmelor de bizoni a fost ultima mare loviturn.Oamenii albi p;lstrau doar pielea bizonului,f;lrn s;l se ating;l de came, astfel c;l ii omoraucu miile. Indienii amenintati de foamete nu aiiavut alt;l alegere: au fost nevoiti s;l renunte la

Drumul lacrimilorTribul indienilor Cherokee era unul dinpopoarele de ba:~tina~i care au fost trimise pepreerie (Great Plains); cu toate ca: aceasta:hota:rare a fost atacata: in 1838 in fata tri-bunalului, deportarea a avut loc. Plecarea lora fost numita: "drumul lacrimilor", pentru ca:cel putin un sfert dintre ei au pierit de foame,epuizare ~i boli.

Indienil lnsa: nu au putut tra:i in pace nicima:car pe campie. cand in 1849 s-a descope-rit aur In California, mil de ca:uta:tori de aur autrecut cu trenurile de marla: peste terenurilede vana:toare ale indienilor. Din clipa In carearmata americana: a fost trimisa: pentru a-i pro-

britanici. astfelluand na~tere Statele Unite aleAmericii. Dupa razboi i-au pedepsit pe iroke-zii care s-au aliat cu britanicii. prin distrugereaa peste 40 de tabere ale acestora. putiniisupravietuitori refugiindu-se In Canada.

in aceste razboaie crunte din secolul alXVIll-lea torturile ~i masacrele erau frecventede ambele parti. Unele triburi de indieni eraucapabile de mari cruzimi; In acesta perioadas-a raspandit unul dintre cele mai Ingrozitoareobiceiuri ale indienilor. scalparea: taiereapielii ~i a parului de pe capul du~manuluiInvins. De extinderea acestui obicei au fostraspunzatori ~i europenii. deoarece li plateaudupa numarul de scalpuri pe indienii aliati.angajati ca vanatori de capete. in secolul alXIX-lea at3.t printre indieni. cat ~i printre albia continuat aceasta traditie sangeroasa.

Dupa victoria revolutiei americane au con-tinuat conflictele dintre ba~tina~ii nord-ameri-cani ~i europeni. in noua republica ba~tina~iiau fost obligati treptat sa-~i vanda sau sarenunte la pamanturile lor ~i sa emigreze sausa se retraga In rezervatii. Principiul de baza

O Aurul a atrasfoarte mul,i colo-ni~ti spre vest,determinandu-i sase stabileasca pepamanturile indi-enilor. Atunci candau descoperit aur ~iin Mun,ii Negri dinDakota, ~eful detrib "Taurul ~ezand"~i ceilal,i conduca-tori au impiedicat

8~8~$

alb pe teritoriileindienilor.

207

BA$TINA$II AMERICII

O Imaginea il arata pe generalulCuster, drept eroul bataliei de la LittleBighorn. Dupa unele pareri era un omvanitos ~i insetat de glorie. l-a atacatnecugetat pe indieni

O "Taurul ~ezand". pe numele adevaratTatanka Yotanka, s-a reintors dinCanada in anul 1881. Poli'i~tii indieniangaja,i de guvern I-au asasinat cu douasaptamani inaint,e de Wounded Knee, inrezerva,ia in care a fost trimis.

208 Istorie universal:l 55 -REVOLlJI1A AMERICANA Istorie universal:l 66 -RAzBOIUL CML DIN AMERICA

5ecolu! a! XVI-!ea

spaniolii se o~eaza In Florida ~i New-Mexico

1756-1763

Britanicii poarta razboaie cu francezii ~i

americanii, pentru teritoriile americane

1775-1783

Razboiul American de Independenta

1787

O ordonanta de guvern recunoa~te dreptulla

pamont al indienilor aflati la nord de roul Ohio

1803

statele Unite curopara de la spania

prin actul de curoparare Louisiana,

cea ma; mare parte a Americii mijlocii

1819

statele Unite vor lua Florida de la spanioli

1830

Pe baza leg;; de evacuare indienii vor putea

migra spre vest, peste roul Mississippi

1832

in statele Unite se Infiinteaza Departamentul

pentru Probleroele Indienilor

1849

Izbucne~te febra aurului In California

1868

Dupa al treilea razboi, ~eful de trib "Nor Ro~U"

seroneaza o conventie favorabila cu guvernul

american ~i pastreaza teritoriul Black Hills.

1876

Custer este Invins la Little Bighorm

1887

Legea Dawes va Impart; terenurile commune ale

indienilor In mici goSpodarii individuale

1890

'ndienii SioUX sunt masacrati la Wounded Knee

1924

'ndienii american; primesc cetatenie americana

1967

'ndienii militanti OCUpa insula Alcatraz

1973

Revolta de 10 Wounded Knee

viata de nomazi ,5i sa se mute In rezervatiilelnfiintate de guvernul american.

Indienii Sioux Insa au purtat trei razboaiecu oamenii albi, reu,5ind sa-,5i apere o partedin teritorii. Atunci cand albii au pornit Incautarea aurului In Muntii Negri din Dakotade Sud, a izbucnit un al patrulea razboi anti-guvernamental. in aceasta perioada, prin anul1876, generalul George Custer Impreuna cucei 200 de soldati ai lui ,5i-a pierdut viata Inbatalia din Little Bighorn. Dup~ unii, Custer afost atacat prin surprindere, iar altii consideraca generalul a navalit necugetat peste o tabarade indieni. Drept urmare, armata StatelorUnite a pornit un razboi Impotriva indienilor.Seful tribului, "Taurul Sezand" a fost exilat InCanada, iar alti conducatori au fost nevoiti sase predea.

Asuprire totaliDe-acum, majoritatea indienilor de preerieramasesera fara pamanturi ,5i fusesera trimi,5iIn rezervatii. Conditiile grele de acoloi-au determinat din cand In cand sa evadezesau sa se revolte, dar In 1886, cand Geronimo,,5eful de trib al apa,5ilor a capitulat, s-a puscapat pentru totdeauna revoltelor. Cu patruani mai tarziu a avut loc lupta cunoscuta subnumele de "batalia de la Wounded Knee". Defapt nu a fost o batalie, ci unmacel: cavaleriaa ,5aptea pur ,5i simplu a masacrat peste 250 debarbati, femei ,5i copii. Armata a fost trimisapentru a prelntampina desfa,5urarea U~ nou ri-

tual religios nun1it "DansulSpiritelor". Indieniisperau ca acest ritualli va scapa de omul alb~i le va aduce 1napoi turmele de bizoni.

Ba~tina~ii umiliti ~i saraciti au fost completdemoralizati, numarullor a scazut rapid. Pute-rea s-a fojosit de toate mijloacele pentru a dis-truge viata tribala. Au lncercat chiar sa tran-sforme pamanturile indienilor In mici gos-podarii. Oamenii albi au confiscat o parte dinproductie. intre anii 1880-1930 indienii ~i-aupierdut doua treimi din pamanturile ce le mairamasesera.

in 1924 ba~tina~ii americani au primitcetatenie americana. Multi dintre ei ~i-au datseama ca s-a sfar~it cu modul lor de viatatraditional, ~i s-au mutat In ora~e. in loculsaraciei dinrezervatii ei s.au ales cu cartierelede saraci de la periferia ora~elor. Prin anii1960 numarul populatiei indiene a lnceput sacreasca dinnou. in ciuda lipsei de ~colarizare,a ~omajului ~i a rasismului multi dintre ei aulncercat sa re1nvie con~tiinta nationala, iar Inanii 1990 numarullor a crescut la 2 milioane.