SPECIILE GENULUISPECIILE GENULUI

EPICEPIC IN PROZAIN PROZA

BACALAUREATBACALAUREAT

Speciile genului epic Speciile genului epic îîn prozn prozăă studiate studiate îîn liceu:n liceu:

1. BASMUL CULT1. BASMUL CULT 2. POVESTIREA2. POVESTIREA

3. NUVELA3. NUVELAa) istorica) istoricăă;;

b) psihologicb) psihologicăă;;

c) fantasticc) fantasticăă..

4. ROMANUL4. ROMANULa)a) obiectiv;obiectiv;

a)a) subiectiv.subiectiv.

Genul epic: A.S.P.I.N.N. : Genul epic: A.S.P.I.N.N. :

ACTIUNE, SUBIECT, PERSONAJE, INTAMPLARI, NARATIUNE, ACTIUNE, SUBIECT, PERSONAJE, INTAMPLARI, NARATIUNE, NARATOR.NARATOR.

NARATIUNENARATIUNE

NARATORNARATOR

ACTIUNE IN TIMPACTIUNE IN TIMP SI SPATIUSI SPATIU SUBIECTSUBIECT

INTAMPLARIINTAMPLARI

PERSONAJPERSONAJGENUL EPIC

Genul epicGenul epic

I. DefinireI. Definire: grupare de opere literare în care autorul îşi : grupare de opere literare în care autorul îşi exprimă exprimă

gândurile şi sentimentele în mod gândurile şi sentimentele în mod indirect, prin indirect, prin

intermediul personajelor, folosind ca mod de intermediul personajelor, folosind ca mod de expunere naraţiunea.expunere naraţiunea.

Cl.: opere în care se povestesc întâmplări.Cl.: opere în care se povestesc întâmplări.II. TrăsăturiII. Trăsături ( caracteristici ): ( caracteristici ):1. Prezenţa unui 1. Prezenţa unui naratornarator ( povestitor ): ( povestitor ):

a)a) narator neimplicatnarator neimplicat în desfăşurarea acţiunii ( voce narativă ): în desfăşurarea acţiunii ( voce narativă ): pers. IIIpers. III;;

b)b) narator implicatnarator implicat în desfăşurarea acţiunii: în desfăşurarea acţiunii: c)c) narator - martornarator - martor ( participă la întâmplări, dar nu în calitate de ( participă la întâmplări, dar nu în calitate de

personaj principal: personaj principal: pers. I, IIIpers. I, III

d)d) narator - personajnarator - personaj ( chiar protagonistul întâmplării ): ( chiar protagonistul întâmplării ): pers. I.pers. I.

Obs. : Nu trebuie confundat NARATORUL cu AUTORUL ( vezi Nică Obs. : Nu trebuie confundat NARATORUL cu AUTORUL ( vezi Nică din “Amintiri din copilărie”. Nică nu este Ion Creangă ).din “Amintiri din copilărie”. Nică nu este Ion Creangă ).

2.2. Lanţul de întâmplăriLanţul de întâmplări care formează care formează acţiunea şi care sunt prezentate de scriitor acţiunea şi care sunt prezentate de scriitor într-o anumită ordine, alcătuieşte într-o anumită ordine, alcătuieşte SUBIECTULSUBIECTUL. .

In desfăşurarea subiectului In desfăşurarea subiectului distingem mai multe momente principale:distingem mai multe momente principale:

1.1.ExpoziţiuneaExpoziţiunea= loc, timp, personaje;= loc, timp, personaje; 2. 2. IntrigaIntriga= declanşarea conflictului;= declanşarea conflictului; 3. 3. Desfăşurarea acţiuniiDesfăşurarea acţiunii= desfăşurarea întâmplărilor;= desfăşurarea întâmplărilor; 4. 4. Punctul culminantPunctul culminant= tensiune maximă;= tensiune maximă; 5. 5. DeznodământDeznodământ= rezolvarea conflictului declanşat prin = rezolvarea conflictului declanşat prin

intrigă.intrigă.

3. 3. PersonajePersonaje::► d.p.d.v. al d.p.d.v. al loculuilocului: :

A)A) principal, principal, B)B) secundar, secundar, C)C) episodicepisodic ( apare într-un singur episod ), ( apare într-un singur episod ), D)D) figurantfigurant ( simplu martor, al cărui rol în acţiune este lipsit ( simplu martor, al cărui rol în acţiune este lipsit

de importanţă );de importanţă );

► d.p.d.v. al d.p.d.v. al construcţieiconstrucţiei: : A)A) individual, individual, B)B) colectivcolectiv;;

► d.p.d.v. al d.p.d.v. al moralităţiimoralităţii: : A)A) pozitiv, pozitiv, B)B) negativnegativ;;

► d.p.d.v. al d.p.d.v. al raportului cu realitatea:raportului cu realitatea:A)A) fantasticefantastice: Gerilă, Setilă, Flâmânzilă; : Gerilă, Setilă, Flâmânzilă; B)B) legendarelegendare: Dan, căpitan de plai; : Dan, căpitan de plai; C)C) cu cu atestare istoricăatestare istorică: Stefan cel Mare, Alexandru : Stefan cel Mare, Alexandru

Lăpuşneanul ).Lăpuşneanul ).

► d.p.d.v. al d.p.d.v. al investigaţiei psihologiceinvestigaţiei psihologice: : A)A) plateplate ( avarul ); ( avarul ); B)B) rotunderotunde ( complexe: şi bun şi rău ); ( complexe: şi bun şi rău );

4. Conflictul4. Conflictul::

a)a) exteriorexterior ( stare tensională dintre personaje ); ( stare tensională dintre personaje );

b)b) interiorinterior ( ( psihologicpsihologic= stare tensionată din = stare tensionată din

interiorul unui singur interiorul unui singur personaj ). personaj ).

► principalprincipal ( major ); ( major );► secundarsecundar..

5. Timpul şi spaţiu5. Timpul şi spaţiull istoriei creează istoriei creează atmosfera atmosfera

opereioperei

6. Cuprinde opere:6. Cuprinde opere:A)A) în prozăîn proză ( schiţă, basm, povestire, roman ) şi ( schiţă, basm, povestire, roman ) şi

B)B) în versuriîn versuri ( legendă, baladă, fabulă, poem ); ( legendă, baladă, fabulă, poem );

I. I. DefinireDefinire: :

1.1. specie a genului epicspecie a genului epic ( popular sau ( popular sau cultcult, , în prozăîn proză şi foarte rar în versuti ), şi foarte rar în versuti ),2.2. mai maremai mare decât schiţa şi decât schiţa şi mai micămai mică decât romanul, decât romanul,3.3. în care predomină în care predomină elemente de fabuloselemente de fabulos,,4.4. înfăţişând înfăţişând lupta dintre bine şi răulupta dintre bine şi rău,,5.5. încheiată totdeauna cu încheiată totdeauna cu triumful bineluitriumful binelui. .

II. Trăsături ( caracteristici ):II. Trăsături ( caracteristici ):1. 1. Formule stereotipeFormule stereotipe::

A) A) de începutde început: ( ne introduce în lumea imaginară ): “Amu : ( ne introduce în lumea imaginară ): “Amu cicăcică era odatăera odată într-o ţară un într-o ţară un craiu”. ( craiu”. ( timptimp fabulos + fabulos + spaţiuspaţiu imens = cuprins între cele două margini ale imens = cuprins între cele două margini ale pământului ); ↑→Incertitudine= timp îndepărtat de momentul vorbirii;pământului ); ↑→Incertitudine= timp îndepărtat de momentul vorbirii;

B) B) de mijlocde mijloc: ( naratorul controlează relaţia cu publicul ): “…dar cuvântul din poveste, : ( naratorul controlează relaţia cu publicul ): “…dar cuvântul din poveste, înainte mult mai este”;înainte mult mai este”;

C) C) de încheiere ( sfârşit )de încheiere ( sfârşit ):: ( ne readuce în lumea reală ): “”Incălecai pe-o şa”; ( ne readuce în lumea reală ): “”Incălecai pe-o şa”;““Şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă, cine se duce acolo be şi mănâncă. Iar pe Şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă, cine se duce acolo be şi mănâncă. Iar pe

la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iar cine nu, se uită şi rabdă”. la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iar cine nu, se uită şi rabdă”.

III. TemaIII. Tema: triumful binelui asupra răului;: triumful binelui asupra răului;

BASMUBASMULL

IV. IV. Motive specificeMotive specifice: : 1.1. motivul împăratului fără urmaşi de sex masculinmotivul împăratului fără urmaşi de sex masculin;;2.2. motivul cifrei 3motivul cifrei 3 şi a multiplilor şi a multiplilor ( 3 fete, 3 fii, 3 probe, 3 zile, de 3 ori îl roagă bătrâna să o ( 3 fete, 3 fii, 3 probe, 3 zile, de 3 ori îl roagă bătrâna să o

miluiască , 9 mări, 9 ţări şi 9 miluiască , 9 mări, 9 ţări şi 9 ape mari );ape mari );3.3. motivul superiorităţii mezinuluimotivul superiorităţii mezinului= eroul de basm este al treilea frate ( prâslea )= aparent cel mai = eroul de basm este al treilea frate ( prâslea )= aparent cel mai

neajutorat. El creşte într-un ritm neobişnuit. Este rezultatul unei naştei miraculoase ( o boabă de neajutorat. El creşte într-un ritm neobişnuit. Este rezultatul unei naştei miraculoase ( o boabă de piper, un măr, un os de peşte ). Este isteţ, bun, are simţul dreptăţii şi este viteaz.piper, un măr, un os de peşte ). Este isteţ, bun, are simţul dreptăţii şi este viteaz.

4.4. motivul interdicţieimotivul interdicţiei ( tatăl îl sfătuieşte să se ferească de spân=fără păr, barbă şi mustăţi şi de ( tatăl îl sfătuieşte să se ferească de spân=fără păr, barbă şi mustăţi şi de omul roş=roşcat. În credinţele româneşti, orice fiinţă însemnată, adică marcată de un defect fizic, omul roş=roşcat. În credinţele româneşti, orice fiinţă însemnată, adică marcată de un defect fizic, de un defect fizic, de un semn oarecare, are puteri oculte, iar unii, mai cu seamă oamenii cheli de un defect fizic, de un semn oarecare, are puteri oculte, iar unii, mai cu seamă oamenii cheli şi roşcaţi, sunt rău prevestitori. şi roşcaţi, sunt rău prevestitori.

5.5. motivul drumuluimotivul drumului= al călătoriei = are rolul unei iniţieri, obstacolele întâlnite maturizându-l pe = al călătoriei = are rolul unei iniţieri, obstacolele întâlnite maturizându-l pe erou. Îl ajută pe erou să cunoască pe alţii şi pe el însuşi . Este o aluzie la destinul omului, toată erou. Îl ajută pe erou să cunoască pe alţii şi pe el însuşi . Este o aluzie la destinul omului, toată viaţa omului fiind o călătorie.( + motivul codrului ); Harap-Alb trebuie să străbată un drum de viaţa omului fiind o călătorie.( + motivul codrului ); Harap-Alb trebuie să străbată un drum de iniţiere, să acumuleze experienţă, să se formeze pentru viaţă în lupta cu forţele malefice şi să iniţiere, să acumuleze experienţă, să se formeze pentru viaţă în lupta cu forţele malefice şi să obţină o înţelepciune ca să acumuleze filosofia despre viaţă, adevăr, dreptate, luptă, despre obţină o înţelepciune ca să acumuleze filosofia despre viaţă, adevăr, dreptate, luptă, despre iubire, prietenie etc. Când va ajunge împărat va crede celor necăjiţi şi asupriţi”.iubire, prietenie etc. Când va ajunge împărat va crede celor necăjiţi şi asupriţi”.

6.6. motivul încălcării interdicţieimotivul încălcării interdicţiei;;7.7. motivul supunerii prin vicleşugmotivul supunerii prin vicleşug;;8.8. motivul celor 3 probe depăşitemotivul celor 3 probe depăşite cu ajutorul unor personaje miraculoasecu ajutorul unor personaje miraculoase ( animale ( animale

recunoscătoare= furnici, albine ): 1. proba salăţilor, 2. p. cerbului şi 3. p. aducerii fetei recunoscătoare= furnici, albine ): 1. proba salăţilor, 2. p. cerbului şi 3. p. aducerii fetei împăratului Roş ( proba focului din casa înroşită, proba mâncării şi a băuturii, alegerea macului împăratului Roş ( proba focului din casa înroşită, proba mâncării şi a băuturii, alegerea macului de nisip, păzirea fetei, proba recunoaşterii miresei, aducerea apei vii şi moarte de către cal şi de nisip, păzirea fetei, proba recunoaşterii miresei, aducerea apei vii şi moarte de către cal şi turturică );turturică );

9.9. motivul izbânzii bineluimotivul izbânzii binelui;;10.10. motivul pedepsirii răuluimotivul pedepsirii răului;;11.11. motivul căsătorieimotivul căsătoriei-- Întâlnirea cu fata împăratului – de fapt supunerea ei, “o farmazoană Întâlnirea cu fata împăratului – de fapt supunerea ei, “o farmazoană

cumplită căreia trebuie să-i strâmbi gâtul oleacă, să se înveţe ea altă dată a mai purta lumea pe cumplită căreia trebuie să-i strâmbi gâtul oleacă, să se înveţe ea altă dată a mai purta lumea pe degete”, este necesară întemeierii unei căsnicii în care femeia trebuie să asculte de bărbat.degete”, este necesară întemeierii unei căsnicii în care femeia trebuie să asculte de bărbat.

V. PersonajeV. Personaje ( fantastice ): sunt construite antitetic: ( fantastice ): sunt construite antitetic:a) a) pozitivepozitive - - erouleroul : Făt-Frumos, Harap-Alb; : Făt-Frumos, Harap-Alb; - - adjuvanţii erouluiadjuvanţii eroului= = câştigaţi datorită unor fapte bune sau prin simpatie câştigaţi datorită unor fapte bune sau prin simpatie

( personaje cu puteri supranaturale, ( personaje cu puteri supranaturale,

personaje animaliere ).personaje animaliere ).b)b) negative ( adversarii erouluinegative ( adversarii eroului ): ): balauri, zmei, Muma-Pădurii, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Spânul, balauri, zmei, Muma-Pădurii, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Spânul,

Impăratul Roşu.Impăratul Roşu.

VI.VI. Elemente magiceElemente magice: : apa vie şi apa moartă, cele 3 smicele de măr dulce ( pentru învierea lui apa vie şi apa moartă, cele 3 smicele de măr dulce ( pentru învierea lui Harap-Alb ), obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot, pielea ursului, armele şi hainele de mire Harap-Alb ), obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot, pielea ursului, armele şi hainele de mire ale tatălui;ale tatălui;

VII.VII. Amestec de real şi fabulosAmestec de real şi fabulos: : La început calul este “o răpciugă, dupuros şi slab”, darLa început calul este “o răpciugă, dupuros şi slab”, dar se se dovedeşte a fi năzdrăvan. Are însuşiri excepţionale: zboară, vorbeşte, se metamorfozează, anticipă dovedeşte a fi năzdrăvan. Are însuşiri excepţionale: zboară, vorbeşte, se metamorfozează, anticipă faptele stăpânului, ştie rezolvările pentru încercările la care este supus acesta. Bătrâna faptele stăpânului, ştie rezolvările pentru încercările la care este supus acesta. Bătrâna cerşetoare =Sfânta Duminică.cerşetoare =Sfânta Duminică.

VIII. Limbaj oralVIII. Limbaj oral: : OralitateaOralitatea este poate cea mai importantă trăsătură a operei sale. Creangă nu este poate cea mai importantă trăsătură a operei sale. Creangă nu povesteşte povesteşte doar, ci dialoghează cu cititorul, comentează acţiunile şi vorbele personajelor şi chiar pe ale sale, se doar, ci dialoghează cu cititorul, comentează acţiunile şi vorbele personajelor şi chiar pe ale sale, se mustră sau se îndeamnă la povestire: “Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul mustră sau se îndeamnă la povestire: “Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii”; Comentariile autorului sunt întărite de poveştii”; Comentariile autorului sunt întărite de proverbe, zicătoriproverbe, zicători, adesea introduse prin , adesea introduse prin formula formula stereotipă “vorba ceea”stereotipă “vorba ceea”, care creează impresia de adresare directă, familiară: “Vorba ceea: , care creează impresia de adresare directă, familiară: “Vorba ceea: Părinţii mănâncă aguridă şi fiilor li se strepezesc dinţii”. “Şi vorba ceea: La calic slujeşti, calic rămâi”. Părinţii mănâncă aguridă şi fiilor li se strepezesc dinţii”. “Şi vorba ceea: La calic slujeşti, calic rămâi”. Vorbirea este în stilul oralităţii, Harap-Alb, fiu de crai, grăieşte asemenea oamenilor obişnuiţi, din Vorbirea este în stilul oralităţii, Harap-Alb, fiu de crai, grăieşte asemenea oamenilor obişnuiţi, din spaţiul rural; spaţiul rural; La început basmele se spuneau la şezătoriLa început basmele se spuneau la şezători. .

► Ele păstrează aspectul de text vorbit prin: Ele păstrează aspectul de text vorbit prin: A)A) interjecţieinterjecţie: măi; : măi; B)B) onomatopei, expresii onomatopeiceonomatopei, expresii onomatopeice: zbrr, a găbui;: zbrr, a găbui;C)C) locuţiunile verbalelocuţiunile verbale dau pregnanţă ideii şi tensiunii psihice “ a ţine seama de dau pregnanţă ideii şi tensiunii psihice “ a ţine seama de

vorbele cuiva”, “a ajunge slugă la vorbele cuiva”, “a ajunge slugă la dârloagă”, “a-i fi capul în primejdie”.dârloagă”, “a-i fi capul în primejdie”.D)D) exclamaţieexclamaţie: ptiu, drace!;: ptiu, drace!;E)E) interogaţieinterogaţie: Ei, apoi şagă vă pare”;: Ei, apoi şagă vă pare”;F)F) înşirare de fraze rimate şi versuri populareînşirare de fraze rimate şi versuri populare: “Mâncaţi, beţi şi vă veseliţi, : “Mâncaţi, beţi şi vă veseliţi,

dar de fata împăratului Roş nici nu gândiţi””.dar de fata împăratului Roş nici nu gândiţi””.

1.1. Specie a genului epicSpecie a genului epic, , mai mare decât schiţamai mare decât schiţa şi şi mai mică mai mică decât romanul;decât romanul; se confundă adesea cu nuvelase confundă adesea cu nuvela. .

2.2. Deoarece povestirea este spusă de un povestitor care a fost Deoarece povestirea este spusă de un povestitor care a fost martor sau erou al întâmplărilor, această martor sau erou al întâmplărilor, această speciespecie este una este una subiectivăsubiectivă..

3.3. In general povestirea conţine In general povestirea conţine o singură întâmplareo singură întâmplare..

4.4. Accentul nu cade pe personajAccentul nu cade pe personaj ( ca în nuvelă ), ( ca în nuvelă ), ci pe ci pe întâmplareîntâmplare..

5.5. In In povestirepovestire timpultimpul şi şi spaţiulspaţiul sunt sunt impreciseimprecise . .

6.6. Structura povestiriiStructura povestirii: : a)a) autonomăautonomă;;

b)b) povestire în ramă ( povestire în povestirepovestire în ramă ( povestire în povestire )= )=Tehnica folosită Tehnica folosită este cea a povestirii în povestire ( povestire în ramă ). Tehnica apare este cea a povestirii în povestire ( povestire în ramă ). Tehnica apare şi în “şi în “DecameronulDecameronul” lui Boccaccio şi în ciclul “” lui Boccaccio şi în ciclul “O mie şi una de O mie şi una de nopţi”.nopţi”.

POVESTIREAPOVESTIREA

Elementele povestiriiElementele povestirii: : Importanţă < personajul ( =mai mare în nuvelă );Importanţă < personajul ( =mai mare în nuvelă ); > o singură întâmplare care a avut loc în trecut ( de obicei > o singură întâmplare care a avut loc în trecut ( de obicei

mitic )mitic )

= =uimireauimirea comisului încurajează comisului încurajează mărturisireamărturisirea..

1. Ceremonial1. Ceremonial- - pretextul care declanşează povestirea;pretextul care declanşează povestirea; - -formule politicoase de adresareformule politicoase de adresare: “cinstite boierule”, vrednicilor creştini şi gospodari”, “vă : “cinstite boierule”, vrednicilor creştini şi gospodari”, “vă rog sărog să îngăduiţi”, “Cinstiţi prieteni”, “Iubiţi prieteni”, “Domnia ta, îngăduiţi”, “Cinstiţi prieteni”, “Iubiţi prieteni”, “Domnia ta, comise” ;comise” ; - -crearea suspansuluicrearea suspansului ( ( captarea şi verificarea atmosfereicaptarea şi verificarea atmosferei ); ); simularea uimirii şi a curiozităţiisimularea uimirii şi a curiozităţii: :

“Ce întâmplare?” , “Ce i s-a întâmplat?”, “Unde?”, “Ce întâmplare?” , “Ce i s-a întâmplat?”, “Unde?”, “Cum?”“Cum?” - -maestrul de ceremoniimaestrul de ceremonii care întreţine şi creează atmosfera este care întreţine şi creează atmosfera este IoniţăIoniţă, comisul din , comisul din Drăgăneşti ( iniţiază o Drăgăneşti ( iniţiază o competiţie în spunerea poveştilorcompetiţie în spunerea poveştilor : : narator–regizornarator–regizor, , comisul, promite să comisul, promite să spună “o spună “o poveste mai straşnică şi mai minunată decât cea cu iapa lui poveste mai straşnică şi mai minunată decât cea cu iapa lui Vodă”).Vodă”). --îndoiala vorbitoruluiîndoiala vorbitorului are menirea să-l are menirea să-l incite pe povestitorincite pe povestitor: “Eu : “Eu nu ştiunu ştiu, comise Ioniţă, , comise Ioniţă, dacă dacă ai să poţi a ai să poţi a

ne arăta ceva mai înfricoşat”.ne arăta ceva mai înfricoşat”.

2. Atmosfera2. Atmosfera – – în care se povestesc întâmplărileîn care se povestesc întâmplările ( întunericul înserării, plăcinte, lulea, lăutari, vin nou ( întunericul înserării, plăcinte, lulea, lăutari, vin nou fripturi, foc );fripturi, foc ); - hangiţa împarte tuturor “vin şi mâncări, râsete şi vorbe bune”; - hangiţa împarte tuturor “vin şi mâncări, râsete şi vorbe bune”; - Ancuţa - Ancuţa de demult + cea tânără ( “tot ca mă-sa de sprâncenată şi de de demult + cea tânără ( “tot ca mă-sa de sprâncenată şi de vicleană “)= vicleană “)= femeie frumoasă, cu ochi negri, generoasă şi înţelegătoare; femeie frumoasă, cu ochi negri, generoasă şi înţelegătoare; fermecătoare, discretă, fermecătoare, discretă, blândă, miloasă şi apropiată de toţi, stăpânită de curiozitate şi cochetă. blândă, miloasă şi apropiată de toţi, stăpânită de curiozitate şi cochetă. - - în care se desfăşoară întâmplărileîn care se desfăşoară întâmplările;;

3. A3. Autenticitateutenticitate:: “Numai ce-am văzut”. “Numai ce-am văzut”.

NUVELANUVELA

I.I. DefiniţieDefiniţie: Nuvela este o s: Nuvela este o specie a genului epicpecie a genului epic, , mai mare decât schiţa şi mai mare decât schiţa şi mai mai

mică decât romanulmică decât romanul ( 10 – 15 pagini → 100 pagini ), cu un ( 10 – 15 pagini → 100 pagini ), cu un singur fir epic şi singur fir epic şi

mai multe episoademai multe episoade, cu un , cu un conflict concentratconflict concentrat, cu , cu personaje puţinepersonaje puţine şi construită şi construită

de obicei de obicei în jurul unui personaj principalîn jurul unui personaj principal. . II. II. TrăsăturiTrăsături::1.1. are toate trăsăturile importante ale genului epicare toate trăsăturile importante ale genului epic : narator, acţiune, : narator, acţiune,

conflict, subiect, personaje ( ASPINN ) ;conflict, subiect, personaje ( ASPINN ) ;2.2. un singur fir epicun singur fir epic, cuprinde , cuprinde mai multe episoademai multe episoade ; ;3.3. nu are prea multe personajenu are prea multe personaje ( spre deosebire de roman ); în comparaţie ( spre deosebire de roman ); în comparaţie

cu schiţa, are personaje mai numeroase: principale, secundare, episodice ;cu schiţa, are personaje mai numeroase: principale, secundare, episodice ;4.4. nu nu se insistăse insistă pe întâmplare, ci pe întâmplare, ci pe personajul principalpe personajul principal ; ;5.5. timpul şi spaţiul sunt clar precizate;timpul şi spaţiul sunt clar precizate;6.6. tiltlul nuveleitiltlul nuvelei este, adesea, este, adesea, numele personajului principal sau este numele personajului principal sau este

o trimitere la tema textului ;o trimitere la tema textului ;7.7. un singur conflict concentratun singur conflict concentrat în jurul personajului principal; în jurul personajului principal;8.8. investighează investighează realul, verosimilulrealul, verosimilul;;9.9. dacă povestirea este subiectivă, dacă povestirea este subiectivă, nuvelanuvela este este obiectivă.obiectivă.

ROMANUL ROMANUL

1.1. este o este o specie a genului epic, în prozăspecie a genului epic, în proză, , 2.2. cu cu o întindere mai mare decât a tuturor celorlalte o întindere mai mare decât a tuturor celorlalte

specii epice în prozăspecii epice în proză (schiţă, basm, povestire, roman ); (schiţă, basm, povestire, roman );3.3. cu o cu o acţiune complexă şi complicatăacţiune complexă şi complicată, , 4.4. desfăşurată pe mai desfăşurată pe mai multe planuri narativemulte planuri narative ( ( paraleleparalele sau sau

intersectateintersectate ), ), 5.5. cu o cu o intrigă complicatăintrigă complicată . . 6.6. PersonajelePersonajele sunt foarte sunt foarte numeroasenumeroase ( principale, ( principale,

secundare, episodice, figuranţi ) şi secundare, episodice, figuranţi ) şi puternic puternic individualizateindividualizate, sunt angrenate în , sunt angrenate în conflicte puterniceconflicte puternice ( exterioare / interioare; principale / secundare ) → ( ( exterioare / interioare; principale / secundare ) → ( intrigă intrigă complicatăcomplicată ). ).

7.7. Acţiunea se poate desfăşura Acţiunea se poate desfăşura în mai multe locuriîn mai multe locuri ( spaţii ) şi ( spaţii ) şi pe o perioadă lungă de timppe o perioadă lungă de timp ( chiar ani ).Cl.: Structura ( chiar ani ).Cl.: Structura narativă este amplă şi conturează o imagine bogată şi narativă este amplă şi conturează o imagine bogată şi profundă a vieţii. profundă a vieţii.

8.8. Principalul mod de expunere este Principalul mod de expunere este naraţiuneanaraţiunea, , 9.9. iar personajele se conturează direct prin iar personajele se conturează direct prin descrieredescriere şi şi

indirect, din indirect, din propriile fapte, gânduri şi vorbepropriile fapte, gânduri şi vorbe, cu ajutorul , cu ajutorul dialoguluidialogului şi al şi al monologului interiormonologului interior..

Roman Roman obiectivobiectiv ( pers. a ( pers. a IIIIII-a )-a )

1.1. NARATORNARATOR ( vocea delegată de autor pentru a povesti întâmplarile): ( vocea delegată de autor pentru a povesti întâmplarile): pers. IIIpers. IIITodorov= Todorov= viziune “dindărăt”;viziune “dindărăt”;Genette= Genette= povestire “nonfocalizatăpovestire “nonfocalizată”;”;Punct de vedere nelimitat= Punct de vedere nelimitat= focalizare “0”focalizare “0”

naratiune heterodoegeticnaratiune heterodoegeticăă;;

OMNISCIENTOMNISCIENT= ştie totul despre personajele sale, pătrunde în suflletul lor, le = ştie totul despre personajele sale, pătrunde în suflletul lor, le

ştie gândurile, sentimentele şi intenţiile cele mai tainice ( în timp ştie gândurile, sentimentele şi intenţiile cele mai tainice ( în timp ce pune să-ţi vorbească un personaj, el îţi spune în acelaşi ce pune să-ţi vorbească un personaj, el îţi spune în acelaşi alineat alineat

unde se gândesc exact, ce plănuiesc );unde se gândesc exact, ce plănuiesc );OMNIPOTENTOMNIPOTENT= poate să facă ce vrea cu viaţa personajelor, hotărându-le = poate să facă ce vrea cu viaţa personajelor, hotărându-le

destinul;destinul;OMNIPREZENTOMNIPREZENT ( UBICUU )= prezent în orice loc ( UBICUU )= prezent în orice loc doreşte; = exterior, doreşte; = exterior, detaşat;detaşat;

2.2. rezultatul creaţiei unui rezultatul creaţiei unui autorautor care se identifică cu care se identifică cu DumnezeuDumnezeu, acest , acest

Dumnezeu îi rămâne cititorului necunoscut, nevăzut, neştiut;Dumnezeu îi rămâne cititorului necunoscut, nevăzut, neştiut;

3.3. AUTORULAUTORUL = se comportă ca un Demiurg ( Dumnezeu ) sau păpuşar, iar = se comportă ca un Demiurg ( Dumnezeu ) sau păpuşar, iarpersonajele sunt păpuşile aflate într-o căsuţă fără acoperiş, prin personajele sunt păpuşile aflate într-o căsuţă fără acoperiş, prin care care

autorul vede tot ce se întâmplă în interior, şi poate să autorul vede tot ce se întâmplă în interior, şi poate să mânuiască personajele mânuiască personajele după cum doreşte. = nu apare în text în după cum doreşte. = nu apare în text în

nume propriu → perspectivă neutră, nonfocalizatănume propriu → perspectivă neutră, nonfocalizată

Romanul Romanul subiectiv ( pers. subiectiv ( pers. II ) )

1. Narator= Personaj1. Narator= Personaj ( discurs confesiv la ( discurs confesiv la persoana I persoana I ););1.1. TodorovTodorov= = viziunea “împreună cu”=viziunea “împreună cu”= literatura modernă; literatura modernă;2.2. GenetteGenette= = povestire cu “focalizare internă”povestire cu “focalizare internă”3.3. naraţiune homodiegeticnaraţiune homodiegeticăă..

2. 2. Ordinea cronologică este înlocuităOrdinea cronologică este înlocuită cu cea subiectivă; cu cea subiectivă;

3. Naratorul3. Naratorul= ştie exact atât cât personajele sale, el nu poate explica un lucru decât dacă explicaţia a = ştie exact atât cât personajele sale, el nu poate explica un lucru decât dacă explicaţia a

fost găsită chiar de personaj. Persoana I este caracteristică ( dar nu obligatorie ) în fost găsită chiar de personaj. Persoana I este caracteristică ( dar nu obligatorie ) în acest tip de viziune: “Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce acest tip de viziune: “Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simţurile mele, ceea ce gândesc eu… Aceasta-i singura realitate pe care o înregistrează simţurile mele, ceea ce gândesc eu… Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti. […] Din mine însumi eu nu pot ieşi. Orice aş face eu nu pot descrie decât pot povesti. […] Din mine însumi eu nu pot ieşi. Orice aş face eu nu pot descrie decât propriile mele senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana I”. propriile mele senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana I”. ( Camil Petrescu, “Noua structură şi opera lui Marcel Proust” ) ( Camil Petrescu, “Noua structură şi opera lui Marcel Proust” )

4. 4. FormăFormă: de jurnal, convenţia epistolară;: de jurnal, convenţia epistolară; - Reproduce în text documente, prin colaj.- Reproduce în text documente, prin colaj.

5. 5. NaratorulNaratorul= ştie exact atât cât personajele sale, el nu poate explica un lucru = ştie exact atât cât personajele sale, el nu poate explica un lucru decât dacă explicaţia a fost găsită chiar de personaj.decât dacă explicaţia a fost găsită chiar de personaj.

BibliograBibliografie:fie:

► Mariana Badea, Aurora Techirdalian, Mariana Badea, Aurora Techirdalian, Limba şi Limba şi literatura română pentru elevii de liceu. literatura română pentru elevii de liceu. Concepte operaţionale, Concepte operaţionale, Bucuresti, 2003.Bucuresti, 2003.

► L. Paicu, M. LazărL. Paicu, M. Lazăr,, Literatura română. Literatura română. EseulEseul, , Bucuresti, Art, 2007.Bucuresti, Art, 2007.

► Gheorghe BrGheorghe Brâânzei ( coordonator ), Elena nzei ( coordonator ), Elena Apetroaie-Iliescu, Rodica BrApetroaie-Iliescu, Rodica Brâânzei, Oana Ilarie, nzei, Oana Ilarie, Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Limba Limba şşi i literatura romliteratura româânnăă. Repere metodice . Repere metodice pentru pentru îînvnvăţăăţămmâântul primar, gimnazial ntul primar, gimnazial şşi i licealliceal, Ed. Alfa, 2005., Ed. Alfa, 2005.