Bla BartkBla Bartk, compozitor si pianist maghiar, se numr printre marii reprezentani ai culturilor muzicale naionale din prima jumtate a secolului XX, fiind, totodat, singurul compozitor care s-a consacrat culegerii, studierii, sistematizrii i valorificrii n creaie a foclorului rnesc arhaic cu scopul renprosptrii, al revitalizrii muzicii culte. A cules i cercetat nu numai folclor maghiar, ci i romnesc, slovac, srbo-croat, turc, ucrainean, arab, Bartk fiind ntemeietorul etnomuzicologiei. Un rol important n creaia bartkian l are ritmul, care i-a dobndit identitate distinct n zona percutanei, a forei explozive, motorice, a vehemenei ostinato-urilor, autorul fiind atras n special de ritmurile pulsatile ale folclorului parlando rubato i aksak, care i-au oferit posibilitatea de a evada din cvadratura ritmicii clasice i de asimetrie, dar i de ritmul orchestic (ritmul de dans) care confer o accentuat dinamicinterioar. Bartk se numr, de asemenea, printre compozitorii care, n configurarea discursului muzical, atribuie un rol deosebit de important diversificrii instrumentelor de percuie n orchestra simfonic, crend, totodat, i lucrri n care acestea dein rol principal: Muzica pentru coarde, celest i percuie; Sonata pentru dou piane i percuie.

Ritmul in creatia lui Bela BartokO caracteristica foarte importanta la Bartok, este aceea ca in creatia sa se intalnesc toate elementele folclorice :giusto-silabic, parlando-rubato si dansant cu subcategoria aksak. Ritmul giusto silabic este descoperit de Bartk in colindele romanesti, acesta atragandu-i atentia si marcandu-l profund. Din acest moment, rolul acestui ritm este foarte important in creatia sa in special in partile rapide. Astfel, creatia muzicala scrisa la varsta maturitatii este imbibata de ritm giusto-silabic. Si in creatiile anterioare se intalneste tendinta lui Bartk de a crea asimetrii ritmice in cadrul masurilor traditionale, dar descoperirea giusto-silabicului i-a oferit posiblitati de variatie inovatoare pentru creatia sa si implicit a secolului XX. Ritmul giusto silabic se intalneste in creatia lui Bartk in lurarea Concertul pentru pian si orchestra nr 1. Aparent, numai masura de 5/8 ar reprezenta o orgnizare giusto-silabica. In realitate, pentru a nu crea dificultati dirijorilor si orchestrelor de atunci, Bartk a utilizat masurile traditionae de 2/4 si 3/4, in care ascunde insa formule rimice giustosiabice (de 2 si 3 durate ) fie prin organizari pe baza de accente timbrale, fie prin repartitii dictate de accentele dinamice. In totalitate novator ritmic, utilizand cele 2 sisteme ritmice folclorice, giustosilabic si aksak este Cvartetul V. Astfel, parte I- Allegro, este conceputa pe ritm giustosilabic, notat in general numai in masuri cu durata de patrime, dar Bartk introduce aici barele punctate pentru a desemna formulele ( de 2 si 3 durate ) la fiecare voce. In lucrarea Muzica pentru coarde, celesta si percutie se observa un mod surprinzator de prezentare a acestui ritm de mare viteza, convertirea lui intr-un tempo retinut. Totusi, tempo nu este atat de lent incat sa nu se simta structurarea formulelor ritmice formate din raportul duratelor de optime, patrime. Si ca atare sa nu se sesizeze1

ineditul ritmic al melodiei. Dar fenomenul se inscrie in in acel proces prin care un compozitor , odata ce a facut o descoperire tehnica, ii exploateaza toate posibilitatile. Partea a doua din aceasta lucrare , desi debuteaza in ritmica divizionara ( apropiata caracterului rimic de dans) , intreg travaliul ritmic in continuare implica giusto-silabicul. In ceea ce priveste partea a patra, ne rezerva o alta surpiza. E vorba de imbinarea principiilor ritmului giusto - silabic cu ritmul aksak. Astfel, daca formulele ritmice sunt giusto-silabice, ele sunt insa asociate in untati aproape identice, care prin repetare alcatuiesc fraze simetrice. Derulate in mare viteza, rimul capata caracter de aksak. Jocul intre cele doua sisteme inrudite se dsfasoara apoi prin schimbari de tempo. Prin incetinirea tempo-ului, ritmul devine giusto-silabic, pntru ca la schimbarea intr-un tempo rapid sa devina aksak. Muzica pentru coarde, celesta si percutie pare a fi o sinteza a madalitatiolor inovatoare de exploatare a celor doua sisteme. In uram acestei prezentari privind valorificarea ritmului giusto-silabic de catre Bartk, se pot spne urmatoarele: descoperirea ritmului giusto-silabic se produce in anii '20, in principal prin studiul materialului de colinde culese anterior; constientizarea valorii expresive a acestui ritm si utilizarea lui in creatia peronala; prezenta acestui ritm in toate creatiile de referinta pana la sfarsitul vietii. Concluzia care se desprinde, este ca Bartk, introducand acest ritm in circuitul muzicii culte, aduce una din inovatiile de seama in domeniul ritmului muzical al secolului XX. In ceea ce priveste utilizarea sistemului ritmic al dansului de catre Bartk, trebuie in prealabil deschisa o paranteza pentru aprecierea raportului compozitorului cu acest ritm. Bartk a facut imense culegeri de muzica de dans maghiara, romaneasca si a popoarelor din zona geografica pe care a cuprins-o in culegerile sale. Dar spre deosebire de ritmul giusto-silabic pe care l-a descoperit in colinde printr-un stuiu asiduu de circa 20 de ani, muzica de dans nu a constituit pentru el obiect de studiusub aspect ritmic. Ca atare, daca ritmul de dans folcloric taieste in muzica lui Bartk, el este prluat intuitiv. Mai mult, acest ritm care este simetric, facea probabil parte din universul sau general ritmic. Acest univers ritmic i-a parvenit prin educatia sa muzicala pe o alta filiera si anume prin muzica tonal-functionala. Stadiul la cere s afla educatia sa ritmica prin intermediul acestei muzici este extrem de evoluat. Cel de-al treilea sistem ritmic constientizat de Bartk in folclor si utilizat in creatia sa este sistemul aksak. Relevat prin insasi inserarea lui Bartok, Alla bulgarese, in Scherzo din Cvartetul V, notat in masura de 4+2+3/8, este in realitate o grupare de 4 durate in acompaniament, in timp ce melodia reorganizeaza formulele in 3+2+3 prin introducerea unei pauze contratimpice. In Trio, gruparea se schimba in 3+2+2+3, viteza crescand foarte mult. O forma mai speciala de activitate cu ritmul aksak se desfasoara in Finale. Incadrate in 2/4, masura categoric simetrica, apta pentru un ritm de dans, unitatile rritmice de aksak variaza ca diversitate de asociere si se inclaveaza prin depasirea barelor de masura. Odata cu intrarea in Presto, o prima organizare de aksak este cea din debut, prin care se propune o formula de acompaniament. Mai departe, este vorba despre ce se2

intampla in formula de acompaniament prezentata de viola si cello: in timp de toate vocile au durate conforme masurii de 2/4, viola 1 si cello prezinta notatia patrime optime/patrime patrime, o masura cu o optime lipsa. In fapt, este vorba deo grupare specifica de aksak 3+2+2 Se poate afirma ca ritmul aksak nu apare niciodata autonom pe suprafete mai extinse fara ai fi imbinat cu ritmul de dans sau cu giusto-silabic. Fenomenul este valabil si pentru giusto-silabic. De aceea, cercetand creatiile de referinta ale lui Bartk, nu se vor afla parti foarte extinse in care sa se foloseasca ritmul giusto-silabic sau aksak, ci adesea, aceste sisteme sunt inclavate in ritmul divizionar pentru a inlesni stapanirea lor. Folosind cele 3 sisteme giusto (giusto-silabic, de dans si aksak) in partile repezi, Bartk si-a creat o originalitate ritmica ce-l plaseaza intre marile spirite inovatoare al sec. XX. Daca in melodiile culese din folclorul romanesc sistemul parlando-rubato este mai slab reprezentat, manifestarile acestui ritm nu puteau sa nu-i fie cunoscute, totusi in creatia sa, si e vorba de partile lente, acest caracter ritmic pare cvasineutilizat. In schimb, a cules o sumedenie de melodii romanesti, maghiare si altele cu ritm melismatic. Cu toate acestea, nici acest ritm nu este utilizat decat sporadic. Partile lente ale lucrarilor lui Bartk exploateza ritmul masurat si in formule divizionale, in traditia ritmului muzicii tonal-functionale, si uneori in forma arabescurilor de influenta impresionista. Exceptand armonizarile melodiilor melismatice citat folcloric, in creatiile personale de referinta aflam rare si restranse momente care amintesc de rubato-melismatic. Asa cum am atras atentia, utilizarea sistemelor ritmice folcrorice, nu inseamna preluarea lor in litera consecventei principiilor acestor sisteme, ci ele sunt vehiculate creator, conform necesitatilor structurale ale momentelor compenistice respective. In pleada compozitorilor neo-modali (modali cromatici) din sec. XX Bla Bartk, inrudit oarecum cu Igor Stravinski prin predilectia sa pentru tempi repezi si ritmuri asimetrice, formeaza impreuna cu acesta un fel de complimentaritate in raport cu Enescu si Messiaen, care isi manistefa afinitatea cu categoria ritmica rubato, cu multa melismatica si tempi rari sau moderati ce favorizeaza inconstanta pulsarii timpilor metrici.

3