Barometrul liderilor ONG - fdsc.ro vio 7 oct/Barometrul liderilor ONG...Voluntariat ... E necesară...

Barometrul liderilor ONG

sondaj naţional online în rândul reprezentanţilor ONG din România

Martie 2010

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Catalogul Societăţii Civile” implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi finanţat de Trust for Civil Society in Central & Eastern Europe

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

Orice reproducere integrală sau parţială, indiferent de mijloacele tehnice utilizate, fără consimţământul scris al FDSC, este interzisă. Părţi din această publicaţie pot fi reproduse în scopuri necomerciale doar cu precizarea sursei.

2

Cuprins:

Context şi Metodologie ................................................................................................................................................... 2

1.Identificare ................................................................................................................................................................... 2

2. Resurse umane ............................................................................................................................................................ 2

3. Voluntariat .................................................................................................................................................................. 2

4. Evaluare generală ........................................................................................................................................................ 2

5. Resurse financiare – surse de venit ............................................................................................................................ 2

6. Finanțare publică......................................................................................................................................................... 2

7. Relația cu admnistrația publică centrală ..................................................................................................................... 2

8. Relația cu autoritățile publice locale ........................................................................................................................... 2

9. Influențarea politicilor publice .................................................................................................................................... 2

10. Consultare publică .................................................................................................................................................... 2

11. Cadrul legal și fiscal ................................................................................................................................................... 2

12. Sectorul neguvernamental și Uniunea Europeană ................................................................................................... 2

13. Centre de resurse ...................................................................................................................................................... 2

14. Formare ..................................................................................................................................................................... 2

15. Strângere de fonduri ................................................................................................................................................. 2

16. 2% .............................................................................................................................................................................. 2

17. Informare, promovare .............................................................................................................................................. 2

3

Sondajul online “Barometrul liderilor ONG” a urmărit înregistrarea percepțiilor liderilor de organizații

neguvernamentale active în România cu privire la orgnizațiile proprii şi sectorul neguvernamental în general, relația

cu autorități publice şi factori interesați, realizări şi eşecuri, acces la resurse şi structuri de suport disponibile, cadru

de reglementare specific şi schimbări necesare pentru sustenabilitate.

“Barometrul liderilor ONG” este parte a demersului inițiat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

(FDSC), în Octombrie 2008, pentru realizarea unui bilanț al ultimilor douăzeci de ani de dezvoltare a sectorului

neguvernamental românesc, urmărind colectarea de informații cu privire la dimensiune, dinamică, diverse evoluții

subsectoriale sau domenii de activitate, dar şi formularea unor recomandări care să susțină evoluția viitoare.

Sondajul online “Barometrul liderilor ONG” a fost derulat în rândul reprezentanților ONG în perioada 26

Februarie – 15 Martie 2010

http://www.stiriong.ro/pagini/baza.php

. Au fost invitați să participe reprezentanți ai 2297 de organizații neguvernamentale

înscrise în baza de date Catalogul Societăţii Civile (bază de date realizată pe baza înscrierilor voluntare,

– ianuarie 2010).

În total s-au înregistrat 939 răspunsuri, însă pentru prelucrare s-au reținut doar 578 înregistrări validate,

după eliminarea chestionarelor multiple (provenind de la aceeaşi organizație) şi a celor în care nu se răspunsese la

niciuna din primele 10 întrebări.

Comparând repartiția teritorială a ONG-urilor care au completat chestionarul cu cea rezultată din lista de

adrese a celor 14.458 ONG-uri care au depus dare de seamă contabilă în anul 2007 (conform datelor financiare

înregistrate de Ministerul de Finanțe) şi care se regăsesc în baza de date de la Institutului Național de Statistică, se

constată o similitudine a celor două distribuții, ceea ce îndreptățeşte generalizarea răspunsurilor furnizate la nivelul

universului organizațiilor neguvernamentale active.

Mare parte din datele colectate prin Barometru au fost utilizate şi interpretate în analiza comprehensivă a

sectorului inclusă în cadrul raportului „România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe, provocări”.

Parte din datele înregistrate în Barometru vor părea surprinzătoare prin dimensiunea lor şi de aceea trebuie

analizate în contextul situației economice în care sondajul a fost efectuat.

Context şi Metodologie

http://www.stiriong.ro/pagini/baza.php�

4

1.1 Clasificarea organizaţiilor respondente pe tipuri:

74,6%

24,2%

0,9% 0,3%

Asociații

Fundații

Federații

Uniuni

1.2 Anul înfiinţării:

1876

1926

1952

1968

1970

1980

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Non

-răsp

0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,2

3,4 2,9 3,1 3,64,3

3,24,2 4,1

2,73,8

54,1 4,6

3

6,37,1

97,6

6,9 7,1

0,4

2,7

(% organizaţii)

1.3 Distribuţia organizaţiilor pe medii:

12,3%

85,8%

1,9%

Rural

Urban

Non-răspunsuri

1. Identificare

5

1.4 Distribuţia organizaţiilor pe regiuni de dezvoltare:

17,3%

11,6%

5,0%

7,1%

8,1%10,2%

18,5%

20,9%

1,2%Nord-Vest

Nord-Est

Sud-Vest

Sud-Est

Sud

Vest

Centru

Bucureşti-Ilfov

Non-răspunsuri

1.5 Distribuţia organizaţiilor în funcţie de veniturile înregistrate în anul 2009:

44,0%

27,6%

22,0%

6,4%

sub 40.000 RON

între 40.000 - 200.000 RON

peste 200.000 RON

Non-răspunsuri

1.6 Distribuţia pe domenii de activitate:

Domeniu de activitate

Procent organizaţii

% Social 29,9 Cultură şi media 11,1 Educaţie şi cercetare 14,5 Protecţia mediului 7,5 Dezvoltare 6,9 Sănătate 6,4 Sport şi recreere 2,6 Civic şi influenţarea politicilor 4,4 Centre de resurse şi asociaţii patronale şi profesionale

2,6

Filantropie 1,9 Religie 0,8 Internaţional 0,6 Altele 8,0 Non-răspunsuri 2,8

6

1.7 Principalele activităţi realizate de organizaţiile respondente (%):

Nr. Principalele activităţi derulate de organizaţii

1 Dezvoltare comunitară şi locală (inclusiv asociații intercomunitare şi ale autorităților locale sau în care acestea sunt membre sau fondatori)

2 Promovarea / reprezentarea interesului comun al membrilor şi intrajutorarea / auto-ajutorarea acestora (de ex. pacienți, persoane cu dizabilități, organizații profesionale – profesiuni liberale, alte profesiuni)

3 Furnizare de servicii de interes public acreditate / autorizate (ex.: Servicii sociale, servicii medicale, consiliere, educație, formare profesională)

4 Furnizare de servicii de interes public care nu necesită acreditare: de tineret, culturale etc.

5 Activități sportive şi de petrecere a timpului liber

6 Furnizare de alte servicii (servicii financiare, închiriere, activități de producție, procesare, comercializare)

7 Informare, conştientizare, cercetare, advocacy şi monitorizarea politicilor publice

8 Dezvoltarea capacității sectorului ONG ( ex. centru de resurse sau organizație umbrelă – federație, uniune, secretariat rețea)

9 Organizație finanțatoare - furnizare alte tipuri de ajutor financiar (burse, microcredite etc.)

10 Facilitarea accesului cetățenilor la servicii sau alte beneficii, caritate, ajutor umanitar

11 Altele

12 Nu ştiu / Nu răspund

7

1.8 Nivelul la care organizaţiile îşi desfăşoară activităţile (% organizaţii):

Internațional Național Regional Județean Local

23,3

38,631,3

38,7 36,7

(întrebare cu răspuns multiplu)

1.9 Apartenenţa la structuri (% organizaţii):

0

10

20

30

40

50

60

Național European Internațional Nu este cazul

13,7

3,5 5,3

52,8

17,7

4 2,8

47

18,112,8 10,4

43,3

Organizație cu filiale Federație Rețea


8

2.1 Ponderea organizaţiilor pe număr mediu de angajaţi (2008, 2009)

0 10 20 30 40 50

0 angajați

1 - 5 angajați

6 - 10 angajați

11 - 25 angajați

26 - 50 angajați

peste 50 de angajați

Non-răspunsuri

40,1

28,4

13,1

9,7

4,2

1,6

2,9

36

31,1

14,4

10,4

2,9

2,6

2,6

2009

2008

2. Resurse umane

9

2.2 Ponderea organizaţiilor pe număr de membri: (În cazul fundaţiilor a fost precizat nr. de membri în consiliul director)

32,2%

16,3%12,1%

8,5%

8,1%

7,4%

9,2%

2,8%

0,7%2,8% 0-5 membri

6-10 membri

11-20 membri

21-30 membri

31-50 membri

51-100 membri

101-1.000 membri

1001-10.000 membri

peste 10.000 membri

non-răspunsuri

2.3 Ponderea organizaţiilor care au angajaţi din următoarele categorii:

0

5

10

15

20

Persoane cu handicap

Persoane aparţinând unor minorităţi etnice

Persoane aparţinând unor

minorităţi sexuale

Persoane aparținând altor

grupuri dezavantajate

8,30

18,90

2,90

12,50

Procent organizații (%)


10

3.1 Ponderea organizaţiilor care lucrează cu voluntari:

90,1%

6,6% 3,3%

Lucrează cu voluntari

Nu lucrează cu voluntari

Non-răspunsuri

3.2 Modalitatea de recrutare a voluntarilor:

% din total bază

% din tatalul celor care lucrează cu

voluntari (521 răspunsuri)

Anunţuri în şcoli, universităţi, companii, instituţii publice

44,1 48,9

Anunţuri în diverse mijloace de informare

38,4 42,6

Centre de voluntariat 9,2 10,2

Târguri de voluntariat 6,3 6,9

Vin ei la noi 63,3 70,3

Altele 10,1 11,1


3. Voluntariat

11

3.3 Organizaţiile apreciază că, în anul 2009, procesul de recrutare a voluntarilor a decurs:

% din total bază



Fără mari probleme 17,7 19,8

Destul de bine 38,4 42,6

Mai dificil decât în trecut 15,7 17,5

Foarte dificil 7,2 8,1

Nu este cazul 10,1 11,3

Non-răspunsuri 10,9 0,8

3.4 Numărul de voluntari implicaţi în mod constant în activităţile organizaţiilor respondente este:

% din total bază



Insuficient 12,5 13,8

Mic 20,5 22,8

Suficient 50,1 55,7

Peste necesar 3,3 3,7

Nu ştiu / Nu răspund 2,6 2,9

Non-răspunsuri 11,0 1,2

12

3.6 Opinii şi menţiuni referitoare la voluntariat Printre comentariile înregistrate s-au regăsit opinii şi percepții privind: dimesiunea şi valoarea voluntariatului pentru organizații, nivelul de pregătire al organizațiilor de a lucra cu voluntari, recunoaşterea rolului voluntariatului şi susținerea acestuia inclusiv la nivel legislativ, necesitatea promovării conceptului şi creării de instrumente specifice.

Extrase din opiniile exprimate:

Pentru organizaţia noastră voluntarii sunt deosebit de importanţi și valo rizaţi. Aproape toate proiectele sunt derulate cu implicarea voluntarilor, în general studenţi la diverse facultăţi, care beneficiază de formare pe proiecte specifice. De asemenea, desfășurăm activităţi ocazionale de strângere de fonduri și acolo implicam un număr foarte mare de voluntari. Ii iubim și -i preţuim nespus!

Voluntarii au nevoie de coordonare și pentru aceasta organizaţia are nevoie de angajat cu această sarcină, fără această resursă umană permanentă este dificil să recrutăm și să folosim eficient voluntarii.

Este aproape imposibil să găsesti voluntari adulţi și pentru munca de rutina, de exemplu pentru a trimite în mod regulat corespondenţa (editat și lipit adresele pe plicuri, lipit timbre, închis plicurile) - coordonarea activităţii voluntari lor este mare consumatoare de timp - ar trebui legiferat ceea ce în SUA este "stipend" pentru voluntari, deoarece sunt probleme cu acoperirea cheltuielilor acestora atunci cand îi trimiţi în mediul rural, de ex.

E necesară o lege a voluntariatului dupa model UE care să ofere facilităţi celor care se implică.

Cred că ar fi utilă existenţa unuei platforme virtuale pentru recurtare de voluntari, construită astfel încât oricine dorește să devină voluntar - să aibă posibilitatea să-și încarce CV + alte documente (Scrisoare de intenţie etc.) într-o bază de date sigură, la care să aibă acces doar reprezentanţii ONGurilor care doresc să recruteze voluntari.....

În ţara noastră voluntariatul nu are aceeaşi amploare ca şi în ţările UE, deoarece românii nu sunt învăţaţi să facă ceva fără a fi recompensaţi. Poate că prin implicarea tinerilor în activităţile de voluntariat acest fel de întrajutorare al semenilor să reprezinte ceva normal pentru generaţiile viitoare.

Conceptul nu este suficient cunoscut la nivelul populaţiei și acesta este unul dintre motivele pentru care societatea civilă în general (mediul ONG) nu este apreciată tocmai pozitiv.

Nu se percepe bine termenul de voluntar. Nu este promovat suficient în campanii sau media.

Voluntariatul nu este încă bineînţeles în România, în concluzie există un număr mic de persoane care se implică în acest tip de acţiuni – legea voluntariatului nu este încă perfectată.

Voluntariatul este un aspect foarte important al dezvoltării resurselor umane în cadrul societţăii civile. Ca atare ONG-ul care accepta un voluntar în cadrul organizaţiei trebuie să fie foarte atent la pregătirea organizaţiei pentru primirea unui voluntar și la un mentor din cadrul organizaţiei care va ajuta voluntarul să se încadreze în organizaţie. Voluntarul trebuie privit ca noul membru al societăţii civile care este deschis si curios să înveţe ceva nou și să contribuie la munca comunitară. După experienţele mele foarte multe ONG-uri nu sunt pregătite să primească un voluntar și chiar se folosesc de el/ea în cadrul organizaţiei. Cultura legată de voluntariat trebuie dezvoltata în cadrul societăţii noastre civile. Și ar fi foarte interesant dacă ar fi introdusă la nivelul universităţii ca practică opţională munca voluntară la un ONG. Astfel tinerii ar avea ocazia sa aibă experienţe mai vaste legate de societatea civilă.

Mulţi tineri cer să activeze ca voluntari în speranţa că vor primi un loc de muncă în organizaţie. Cei mai seriosi voluntari care au activat la noi in organizaţie erau din străinătate, adică din ţări în care "a fi voluntar" este realmente o valoare.

Este foarte greu de găsit voluntari de lung parcurs.

13

4.1 Comparativ cu perioada în care s-au constituit, în prezent, organizaţiile:

56,8%13,9%

18,5%

6,1% 0,9% 3,8% Sunt într-o mai mare măsură în situația de a își indeplini misiunea

Sunt în aceeași măsură în situația de a își indeplini misiunea

Au unele dificultăți în îndeplinirea misiunii

Au dificultăți serioase în îndeplinirea misiunii

Nu știu/ Nu răspund

Non-răspunsuri(% organizații)

4.2 Comparativ cu anii anteriori, în prezent, organizaţiile apreciază că obiectivele pe care le au sunt:

63,1%

22,5%

7,1%1,6%

1,0%

4,7% Mai numeroase sau mai ambițioase

Au rămas cam aceleași

S-au restrâns oarecum

S-au restrâns foarte mult

Nu știu / Nu răspund


4. Evaluare generală

14

4.3 Spre deosebire de anii anteriori, realizarea obiectivelor organizaţiilor este în prezent:

18,2%

37,8%

25,7%

9,7%

2,8%1,4% 4,4%

Mult mai dificilă

Puțin mai dificilă

Nici mai dificilă, nici mai ușoară (la fel)

Puțin mai ușoară

Mult mai ușoară


Non-răspunsuri

4.4 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la misiunea şi obiectivele asumate de către ONG-uri: Comentariile înregistrate au făcut referință de cele mai multe ori la obstacolele întâmpinate de ONG-uri în realizarea misiunii şi/sau atingerea obiectivelor propuse, printre care: lipsa de resurse într-un mediu într-o continuă schimbare şi aflat în prezent în criză economică, sprijin redus din partea autorităților atât în ceea ce priveşte alocarea de resurse, cât şi din perspectiva dezvoltării de parteneriate, deschiderea mediului de afaceri către sector, precum şi capacitatea de adaptare a ONG-urilor la schimbările intervenite.

Extrase din opiniile LIDERILOR ONG

Provocarea cea mai mare este aceea de a reuși să -ţi atingi obiectivele propuse în condiţiile scăderii res urselor financiare pe fondul motivării resurselor umane.

Principala problemă o reprezintă finanţarea. Pentru grupul nostru ţintă (victime ale torturii) sunt din ce în ce mai puţini bani și finanţatori. Serviciile directe aproape că nu le mai finanţează nimeni, asta făcând din ce în ce mai dificilă activitatea organizaţiei noastre.

Pentru a reflecta schimbările de substanţă şi anvergură intervenite de la înfiinţarea organizaţiei, <nume organizaţie> a adoptat în 2007 un mission statement nou, care cuprinde și latura de comunicare socială și implicare la nivelul dialogului social, nu numai domeniul mass-media.

Realizarea obiectivelor e mai dificilă pentru că nivelul de exigenţă şi de profesionalism care este aşteptat de la parteneri este mai mare decât în anii trecuţi. Vizibilitatea vine după ea şi cu exigenţe sporite.

Ca urmare a experienţei noastre în domeniul social ne propunem obiective mai ambiţioase, însă şi problemele sunt mai complexe: frecvete modificări ale politicilor, numărul mic de personal cu responsabilităţi multiple, lipsa unei persoane angajate specific pe management şi PR.

Încă reprezentanţii sectorului neguvernamental nu pot influenţa politicile sociale (vezi recunoaşterea aleşilor în CES (al României).

15

Nu există un organism central de sistem, care să preia problemele de sistem şi să le promoveze spre rezolvare.

Este dificil să ne propunem obiective mai abitioase şi să găsim întotdeauna mijloacele necesare pentru a le îndeplini având în vedere slabă susţinere din partea statului a ONGurilor care derulează servicii sociale.

Lipsa de angajament social în rândul agenţilor economici îngreunează atragerea de fonduri de pe piaţa de capital autohtonă.

Obiectivele noastre sunt mai îndrăzneţe şi le realizăm dar fără suport financiar şi numai din dorinţa de a fi alături de persoanele cu dizabilităţi şi de a le face o viaţă mai demnă şi mai bună. În condiţiile de azi este foarte greu să realizezi ceva fără perseverenţă şi lupte cu tine însuţi dar mai ales cu sistemul. Să dau un exemplu: În Locuinţa Protejată avem 6 persoane adulte cu dizabilităţi. Până în 2009, Consiliul Judeţean şi-a asumat răspunderea să asigure două salarii pentru cei care aveau grijă de beneficiari. Din Ianuarie 2010 nu mai primesc cele două salarii, nici măcar nu a fost inclusă cererea de reînnoire a parteneriatului în şedinţele Consiliului Judeţean, în condiţiile în care cererea a fost trimisă din lună octombrie 2009. În situaţia în care nu obţin aceste salarii ce se va întâmpla cu beneficiarii? Ce facem cu obiective atât de îndrăzneţe?

Realizarea obiectivelor nu este mai dificilă însă atragerea resurselor pentru susţinerea iniţiativelor şi activităţilor este mai dificilă decât în urmă cu doi ani.

Realizarea scopului nostru e destul de greu de realizat, dar nu imposibil. E nevoie de oameni cu suflet care să se implice mai mult, de fonduri, de sponsori, de răbdare şi diplomaţie, de inventivitate, ambiţie, muncă şi dragoste.

Dificultăţile survin din reducerea finanţărilor, neplata la timp a acestora, tot mai puţini sponsori din cauza dificultăţilor financiare.

O problemă importantă în realizarea obiectivelor este strângerea de fonduri.

Dificultăţile din prezent se referă la schimbarea pieţei de finanţare, prin dispariţia odată cu statutul de stat membru al UE al României a donatorilor tradiţionali (USAID, organizaţiile ONU). Deşi există o multitudine de oportunităţi de finanţare, acestea sau nu corespund cu domeniul de activitate al organizaţiei, sau au condiţii dificil de îndeplinit (contribuţii mult prea mari în cazul finanţărilor din partea Comisiei Europene), sau sunt managerizate defectuos (fondurile structurale din România). Totodată, prin grupul ţintă al organizaţiei (populaţia generală de tineri) şi domeniul de activitate (sănătatea reproducerii), nu ne încadrăm în priorităţile apelurilor la propuneri de proiecte, considerându-se sau "domeniu de nişă" sau "prea general" din perspectiva beneficiarilor.

Diminuarea până la dispariţie a finanţărilor private îngreunează foarte mult activitatea fundaţiei.

Era de dorit un ascendo al activităţilor şi misiunilor asociaţiei, dar criza financiară a lovit puternic. Şansa noastră sunt proiectele europene.

Este mult mai greu deoarece autorităţile nu ajută sectorul ONG, în special la Iaşi. Voluntarii se îndepărtează de aceste activităţi pentru că nu le găsesc utile şi benefice. Sistemul finanţelor publice faţă de un ONG este absolut de neînchipuit. O organizaţie care nu obţine profit şi se bazează doar pe voluntariat să plătească atâtea taxe şi chiar impozite. Un exemplu este publicarea bilanţului contabil în Monitorul Oficial. Se plăteşte o taxă enormă.

Două motive fac îndeplinirea obiectivelor mai dificilă în acest an: (1) criză economică se reflectă şi în stuaţia finanţatorilor şi întâmpinăm întârzieri la plăţi şi (2) deoarece lucrăm cu decidenţi politici şi administraţia publică, criza politică şi administrativă care se perpetuează în România din 2009 pune probleme mai ales în cazul proiectelor de advocacy.

Realizarea obiectivelor pe fondul crizei economice şi financiare a devenit mai greu de realizat spre deosebire de anii anteriori. În anii de început ai activităţii noastre era dificil deoarece capacitatea organizaţională şi experienţa de managementul proiectelor era redusă, acum însă avem capacitate organizaţională şi experienţa în accesarea fondurilor dar acestea sunt limitate. Tot contextul socio economic actual determină organizaţia să se îndrepte spre activităţi economice.

Dificultăţile întâmpinate vin din permisivitatea legislativă cu privire la: înfiinţarea de ONG-uri, unele din ele cu scopuri imorale (de a strânge bani şi atât), cu privire la prevederea 2% din Codul Fiscal, în sensul că legiuitorul nu a stabilit foarte clar beneficiarii. În campaniile noastre ne confruntăm cu: sindicatele, trei învăţătoare/educatoare care au înfiinţat un ONG şi obligă părinţii la a dirija 2%, profesori care mizează în a-şi tipări o carte pe contribuţia 2% a părinţilor; agresivitatea reprezentanţilor bisericii în dorinţa de a tot construi biserici. Toţi aceştia sunt bugetari, folosesc bani publici faţă de ONG-urile cu servicii sociale acrediate care trebuie să facă faţă acestei concurenţe.

16

5.1 Resursele financiare şi resursele materiale (locaţie, mobilier, birotică etc.) ale organizaţiilor sunt:

48,3%

20,9%

25,6%

0,4% 4,8%

Insuficiente

Nici suficiente, nici insuficiente

Suficiente

Peste necesarul organizației

Non-răspunsuri

(% organizații)

5.2 În perioada 2008-2009 organizaţiile au obţinut venituri din:

Sursă de venit

% organizaţii

Dividente 1,8 Cotizaţii ale membrilor 44,4 Donaţii individuale 52,1 2% 64,7 Sponsorizări în bani din partea companiilor 39,3 Sponsorizari în natură din partea companiilor 25,1 Donaţii în bani din partea companiilor 11,5 Donaţii în natură din partea companiilor 12,4 Granturi – fonduri de la Uniunea Europeană 29,5 Granturi de la autorităţi publice (surse proprii) 23,2 Subvenţii (legea 34/1998) 9,3 Contracte de servicii cu autorităţi publice 9,7 Instituţii guvernamentale străine sau internaţionale (altele decat UE)

10,8

Fundaţii străine sau internaţionale 30,9 Fundaţii private româneşti 9,2 Activităţi economice (ex. servicii) 25,5 Nu au obţinut venituri 3,6 Alte surse 2 Nu ştiu / Nu răspund 0,4


5. Resurse financiare – surse de venit

17

5.3 Cea mai importantă sursă de venit pentru organizaţii:

Sursă de venit

(%) organizaţii

Granturi – finanţări nerambursabile cu fonduri de la Uniunea Europeană 18,6 Fundaţii străine sau internaţionale 13,9 Cotizaţii ale membrilor 10,5 2% 10,3 Sponsorizări în bani din partea companiilor 8 Donaţii individuale 7,5 Activităţi economice (ex. servicii) 5,5 Granturi de la autorităţi publice româneşti 4,9 Instituţii guvernamentale străine sau internaţionale (altele decât UE) 2,7 Subvenţii (legea 34/1998) 2,1 Nu a obţinut venituri 1,9 Contracte de servicii cu autorităţi publice 1,6 Sponsorizări în natură din partea companiilor 1,3 Donaţii în bani din partea companiilor 0,7 Fundaţii private româneşti 0,6 Donaţii în natură din partea companiilor 0,4 Nu ştiu / Nu răspund 0,2 Alte surse 2,1 Non-răspunsuri 7,2

5.4 Întreprinderile sociale sunt organizaţii care desfăşoară activităţi economice cu obiective sociale. Ponderea organizaţiilor care desfăşoară astfel de activităţi:

15,9%

73,8%

5,7% 4,6%

Derulează activități economice cu obiective sociale

Nu derulează activități economice cu obiective sociale

Nu ştiu / Nu răspund

Non-răspunsuri

(% organizații)

18

6.1 Ponderea organizaţiilor care au beneficiat în anul 2009 de finanţări din surse publice (de la una sau mai multe autorităţi - din sursele proprii ale acestora):

31,1%

64,3%

4,6%

Au beneficiat de finanțare din surse publice

Nu au beneficiat de finanțare din surse publice

Non-răspunsuri

6. Finanţare publică

6.2 Ponderea organizaţiilor care au beneficiat de finanţare din surse publice (2009):

Granturi

Legea 350/ 2005 sau alte forme de finanţări

nerambursabile

Servicii

Subvenţii

Nu este cazul, nu au beneficiat de finanţare

din această sursă publică

Surse de venit % din total bază

% din totalul celor care au beneficiat

de finanțări publice în 2009

% din total bază

% din totalul celor care au beneficiat de

finanțări publice în 2009

% din total bază



% din total bază



% din total bază



(180 răspunsuri) (180 răspunsuri) (180 răspunsuri) (180 răspunsuri) (180 răspunsuri)

Consiliul local şi serviciile din subordinea sa

4,0 12,8 8,6 27,8 4,9 15,6 3,6 11,7 7,0 22,2

Consiliul judeţean şi serviciile din subordinea sa

(ex. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului)

3,4 11,1 8,5 27,2 3,1 10,0 2,5 7,8 8,4 26,7

Autorităţi centrale (Ministere, Agenţii

Naţionale etc.) și serviciile deconcentrate ale acestora

6,2 20,0 1,6 5,0 1,1 3,3 4,8 15,6 7,9 25,6

Servicii deconcentrate ale autorităţilor centrale

(direcţii, inspectorate, agenţii judeţene etc.)

2,1 6,7 0,7 2,2 1,4 4,4 0,4 1,1 12,7 40,6

Autorităţi de Management şi organisme intermediare

pentru finanţări din fonduri UE - fonduri structurale

(AMPOSDRU, AMPODCA, MADR, ADR etc.)

5,2 16,7 0,2 0,6 0,1 0,6 0,0 0,0 12,6 40,6

Alte autorităţi publice 0,7 2,2 0,4 1,1 0,6 2,2 0,2 0,6 14,4 46,7 (întrebare cu răspuns multiplu)

6.3 Organizaţiile apreciază modalitatea de accesare a fondurilor furnizate de autorităţile publice ca fiind:

Foarte dificilă

Dificilă

Satisfăcătoare

Destul de bună

Foarte bună

Nu ştiu / nu răspund

Non-răspunsuri

% din

total bază

% din totalul

celor care au

beneficiat de

finanțări din surse publice în

2009 (180

răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul

celor care au

beneficiat de


2009 (180

răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul

celor care au

beneficiat de


2009 (180

răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul

celor care au

beneficiat de


2009 (180

răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul

celor care au

beneficiat de


2009 (180

răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul

celor care au

beneficiat de


2009 (180

răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul

celor care au

beneficiat de


2009 (180

răspunsuri) Consiliul local şi serviciile

din subordinea sa 4,2 13,3 6,1 19,4 5,4 17,2 5,1 16,7 1,9 6,1 3,8 12,2 73,5 15,0

Consiliul judeţean şi serviciile din subordinea sa

(ex. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului)

3,5 11,1 7,2 22,8 3,8 12,2 4,6 15,0 1,2 3,9 5,0 16,1 74,8 18,9

Autorităţi centrale (Ministere, Agenţii

Naţionale etc.) și serviciile deconcentrate ale acestora

3,7 12,2 3,3 10,6 4,0 12,8 3,0 10,0 1,1 3,3 5,6 17,8 79,2 33,3

Servicii deconcentrate ale autorităţilor centrale

(direcţii, inspectorate, agenţii judeţene etc.)

3,5 11,1 2,4 7,8 1,7 5,6 1,0 3,3 0,3 1,1 9,1 28,9 82,0 42,2

Autorităţi de Management şi organisme intermediare

pentru finanţări din fonduri UE - fonduri structurale

(AMPOSDRU, AMPODCA, MADR, ADR etc.)

4,2 13,3 3,8 12,2 2,1 6,7 0,2 0,6 0,2 0,6 7,9 25,6 81,6 41,1

Alte autorităţi publice 1,6 5,0 1,2 3,9 0,3 1,1 0,2 0,6 0,1 0,6 11,6 37,2 85,0 51,7


6.4 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la finanţarea publică: Printre comentariile înregistrate s-au regăsit aprecieri referitoare la volumul redus al finanţării publice, ineficienţa în alocarea bugetelor din perspectiva planficării în timp, dar şi a acoperirii diverselor sectoare de activitate sau nevoilor existente, dificultăţi de accesare în special pentru ONG-uri mai mici, percepţii privind lipsa de transparenţă în alocarea finanţărilor şi procedurile birocratice aferente, necesitatea promovării legislaţiei privind contractarea socială.


Ar fi important ca autorităţile locale să fie instruite cu privire la rolul lor în dezvoltarea şi susţinerea serviciilor sociale şi asupra cadrului legislativ care reglementează finanţări ale serviciilor sociale.

Frustrarea noastră a fost legată de alocarea bugetului. În America, bugetul pe anul calendaristic următor se votează în iulie pentru ca în ianuarie odată cu începutul anului să poată fi alocat. Noi am câştigat în 2009 pe legea 34/98. Banii i-am primit doar la finele lui aprilie, fără să ştim dacă şi când ne vor fi daţi...dar noi în ianuarie a trebuit să demarăm activităţile. Mai în toţi anii a fost la fel. Deci cred că o schimbare în bine ar fi că bugetul pe anul viitor să se facă în vară ca în ianuarie banii să fie alocaţi şi să nu mai fie frânate activităţile... şi asta la nivel de ţară. Ştiu că bugetul se face în urma execuţiei bugetare de la finele anului dar trebuie găsită o soluţie!

Am o singură precizare şi anume ca în judeţul Prahova abia din anul 2009 s-a reuşit prin lobby să avem fonduri pe legea 350/2005 şi în acest an să avem implementata accesarea şi la Primăria municipiului Ploieşti.

Este foarte dură competiţia pentru accesarea Finanţărilor Publice când este vorba de ONG mici care nu au o recomandare în reţeaua autorităţilor respective (făcând abstracţie de portofoliul ONG-ului)

Ar trebui să se finalizeze legea contractării sociale, ar fi mult mai simplu să se lucreze cu autorităţile.

Din păcate, de cele mai multe ori finanţarea proiectelor din bani publici (la nivel local sau judeţean) este decisă de gradul de "prietenie" dintre o organizaţie şi respectiva instituţie publică. Nu există o evaluare justă şi transparentă a proiectelor!

Birocraţia statului e mai lejeră decât cea europeană, dacă ai pile.

Autorităţile publice au în general o percepţie greşită referitoare la FINANŢAREA PUBLICĂ. Foarte des se alocă fonduri pe criterii politice.

Baremurile pt finanţări publice sunt rămase la tarifele de acum câţiva ani, ar trebui şi ele actualizate şi în afară de asta nu criteriul de cel mai ieftin este întotdeauna cel mai bun. Actul de creaţie este foarte greu de încadrat şi judecat mai ales de către cei care nu au aceeaşi specialitate.

De foarte multe ori aceste finanţări publice nu răspund la nevoile organizaţiilor civile. Dacă privim acum la paleta finanţărilor adresate ONG-urilor nu prea găsim granturi mici adresate de exemplu ONG-urilor din mediul rural. În altă privinţă procesul de obţinere al unui grant pentru un ONG de cele mai multe cazuri e foarte birocratic, complicat şi solicită din partea unui ONG resurse mari. Dacă ne gândim la taxele de legalizare, la xerocopiile necesare pentru o finanţare, cei care oferă o finanţare nu prea gândesc nici la protecţia mediului, nici la resursele reduse ale unor ONG-uri.

Nivelul de subvenţionare prin legea 34 este foarte mic în raport cu necesităţile reale de finanţare petru derularea serviciului. Legea 350 nu se aplică în judeţul Galaţi. Sunt prea puţin cunoscute şi utilizate celelalte mijloace de finanţare prin servicii deconcertate. Procedurile pentru organismele intermediare pentru finanţări din fonduri UE - fonduri structurale sunt excesiv de birocratice.

Finanţarea se face uneori, preferenţial şi nu în funcţie de importanţa proiectului. În ceea ce priveşte finanţarea de către Consiliul local, banii investiţi din surse proprii în realizarea proiectului conform contractului încheiat sunt recuperaţi după câteva luni bune de la depunerea documentaţiei şi realizarea tuturor obiectivelor.

Granturile de la Consiliul Local necesită o contribuţie a solicitantului de 40%, ceea ce determină ca accesarea să nu fie facila pentru ONG-uri.

Existenţa unei competiţii neloiale a domeniului prestării serviciilor sociale și medicale cu furnizorii serviciilor aflate în administrarea instituţiilor publice pentru obţinerea finanţărilor publice în favoarea acestora din urmă, este demoralizant pentru pionierii modelelor noi și performanţe de servicii și este contraselectiv pentru serviciile, care, indiferent de calitatea profesională

22

și managerială, au finaţarea publică asigurată din oficiu.

Finanţarea publică este în mică măsură suficientă pentru acoperirea problemelor sociale, de formare, civice, pe care le poate rezolva sectorul ONG. Şi nu criza este de vină.

Totul depinde de voinţa politică. A fost nevoie ca patru ani de zile să depunem solicitare subvenţie L34/1998 la Consiliul Local Piteşti. Am fost refuzaţi. Abia în 2009, pentru cinci luni de zile, începând cu luna august, ni s-a aprobat o subvenţie de 1440 lei/lună, în condiţiile în care cheltuiala totală lunară a noastră era de aprox. 9000 lei/lună. Este nevoie de parteneriate solide, constante şi o subvenţie mai mare. Serviciile publice pentru persoanele cu handicap din comunitate trebuie sprijinite în mod real şi nu declarativ. Din păcate nu am reuşit să convingem Consiliul Judeţean să folosească acest mecanism de finanţare. În ce priveşte L 34 şi finanţările din fonduri structurale proiectele ne-au fost respinse pentru motive inventate sau nejustificate.

O foarte mare problemă pe care am semnalat de mai multe ori este accesarea fondurilor la DJT, ANT şi la alte instituţii ale statului care asigură finanţare pe baza legii350/din 2005 cerinţele cererilor de finanţare. Cer prea multe documente şi de prea multe ori. O organizaţie depune de exemplu în două runde de finanţare într-un an (sau în ani consecutivi) aceleaşi documente - statut etc. (în cazul asociaţie noastre min. 70 de pagini) + cer inutil documente ca atestat fiscal, adeverinţă de la judecătorie (suntem postaşi între instituţiile statului) înainte de a fi aprobat cererea de finanţare Prea multă birocraţie. Logic ar fi - evaluarea proiectelor, depunerea o singură dată a documentelor care atestă înfiinţarea organizaţiei la o instituţie - la sesiuni depunerea modificărilor - dacă s-a schimbat statutul, conducere, sediul etc. - iar atestatul fiscal să verifice între instituţii dacă suntem cu taxele la zi. Trebuie simplificat procesul - ex. pozitiv programul Youth în Action.

Considerăm, că furnizorii de servicii sociale şi medicale din domeniul ONG, pionieri în fapt al acestui domeniu în România, ar trebui consultaţi cu privire la efectele legislaţiei şi măsurilor administrative în vigoare. Ar fi cel mai fidel barometru, în a afla efectele acestora asupra vieţii reale. O consultare reală, partenerială ar fi oportună şi în iniţiativele legislative noi sau de modificare a legislaţiei aferen ţe. Finanţarea normativă a serviciilor sociale valabile pentru sistemul public ar trebui să fie valabile şi pentru serviciile acordate de furnizorii acreditaţi din domeniul ONG&privat. Dreptul la finanţare publică a serviciilor sociale trebui să fie un drept al cetăţeanului eligibil şi nu al furnizorului. Egalitatea de şanse la finanţarea publică a serviciilor sociale în România este stipulată prin lege, dar departe de a fi aplicată.

Autorităţile locale (consiliul local şi consiliul judeţean) nu respectă prevederile Legii 350/2006 (Legea Tinerilor) privind constituirea anuală a fondului destinat activităţilor pentru tineret.

Finanţările UE sunt foarte greu de accesat pentru organizaţii mici, ar fi bine să se acorde mai multe granturi cu valori mai mici.

23

7.1 Colaborarea cu: % organizații

Foarte bună

Bună Nici bună,

nici proastă

Mai degrabă proastă

Foarte proastă

Nu este cazul, nu

colaborăm

Nu ştiu / Nu

răspund

Non-răspunsu

ri

Autorităţi Centrale, Ministere, Agenţii Nationale

5 15 19,8 7,3 3,4 34,1 2,9 12,4

Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale

3,1 12,9 10,8 3 3,6 48,7 3,3 14,7

Ministerul Tineretului şi Sportului

1,6 7,3 7,7 2,7 2,4 57 4 17,3

Ministerul Mediului şi Pădurilor 0,7 3,9 6,3 1,7 1,8 62,4 5,1 18 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului

1,9 8,8 8,6 2,4 1,5 55,8 4,5 16,5

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap

1,9 6,7 7 2,1 1,5 59,8 4,1 17

Casa de Asigurări de Sănătate 1,3 6,9 8,8 3,3 2,8 55,6 4,3 17 Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor

2,7 9,1 5,5 0,9 0,7 58,7 5,4 17

Ministerul Sănătăţii 1,2 4,9 6,1 1,8 2,8 59,5 5,2 18,5 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

4,4 12,8 11,6 3,2 3 44,1 4,3 16,5

Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse

1,7 5,1 6,8 0,8 0,8 62,3 5,1 17,3

Agentia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

2,4 8,5 7,8 1,7 0,9 55,9 4,8 18

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

0,7 2,3 3,6 2,1 1,4 63,9 5,6 20,5

Servicii deconcentrate ale autorităţilor publice centrale (AJOFM, DMSS)

4,6 15,5 10,3 3,4 1,1 43,2 4,7 17,3

Agenţia de Dezvoltare Regională / Consiliul de Dezvoltare Regională

2,6 6,6 7 1,9 1,5 56,5 5,2 18,6

Consiliul Judeţean şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

7,6 22,9 11,1 2,2 2,7 36,4 3,7 13,4

Consiliul Local din localitatea / localităţile în care derulaţi programe şi serviciile subordonate ale acestuia

12,1 26,9 14,8 6,6 5,1 21,9 2,1 10,5

Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane AMPOSDRU

1,5 4,9 9 3,5 3,2 54,2 6,4 17,3

Autoritatea de Management a Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative AM PODCA

0,3 2,7 5,8 0,7 1,3 64,5 6,7 18,1


7. Relaţia cu admnistraţia publică centrală

24

7.2 Opinii şi menţiuni referitoare la relaţia cu autorităţi publice centrale:

Dincolo de o serie de aprecieri referitoare la experiențe individuale ale organizațiilor respondente cu diverse autorități centrale (pozitive sau negative), opiniile exprimate au făcut referire la necesitatea comunicării şi consultării între ONG şi autorități, transparența procesului decizional, aşteptări din partea ONG de a beneficia de suport direct din partea autorităților, recunoaşterea reciprocă a rolurilor complementare din perspectiva serviciilor şi actvităților derulate.


Să investescă mai mult în acest sector care este susţinut de cele mai multe ori, dacă nu exclusiv, doar de dorinţa oamenilor de a-şi ajuta semenii. Să fie organizate seminarii gratuite în care să se poată da acces tuturor la informaţie şi bineînţeles la programele de care de multe ori aflăm că au fost iniţiate dar au expirat.

Relaţia cu organele centrale nu se poate realiza telefonic, ori prin corespondenţă. Aceasta presupune deplasare la Bucureşti, ori nu toate fundaţiile îşi pot permite asemenea cheltuieli de deplasare.

Prin specificul activităţii noastre am interacţionat până în prezent mai mult cu aleşi locali, parlamentari şi europarlamentari, în capacitatea lor de politicieni, mai degrabă decât cu instituţiile ca atare. ONG-urile trebuie să se convingă mai întâi pe sine şi apoi administraţia că pot oferi servicii complementare celor pe care le desfăşoară aceasta, altfel vor fi considerate redundante. Acest lucru se poate întâmpla numai dacă personalul ONG-urilor este unul profesionist, iar pentru menţinerea personalului profesionist în ONG-uri, este nevoie ca acestea să aibă la dispoziţie suficiente surse de finanţare.

Singura sugestie este ca fiecare instituţie să aibă un reprezentant care să ţină relaţia cu sectorul ONG [...]

Anumite cereri prin care solicităm informaţii publice, primesc foarte greu răspuns, este nevoie să insistăm, am avut şi cazuri când "s-au pierdut".

Credem că Administraţia Publică Centrală consideră în general ong-urile ca parteneri, însă nu au întotdeauna aceeaşi viziune. Ar fi ideal ca cele două părţi stând la "aceeaşi masă" să aibă şi obiective comune.

Ar trebui să avem mai mulţi reprezentanţi în toate structurile de conducere locale şi centrale şi poate chiar un forum reprezentativ pt ong - ceva gen sindicat.

Relaţia este mai bună decât relaţia cu autorităţile locale ...

[…] suntem încă la început şi nu am reuşit încă să ne dezvoltăm relaţii cu foarte mulţi dintre actorii sociali, cu care de altfel, ne vom dori să colaborăm în viitorul apropiat. Totuşi, până în prezent am întâmpinat destulă deschidere încât să nu ne demoralizeze, ori probabil optimismul nostru are de-a face şi cu vârsta destul de tânără a membrilor.

Din experienţa de până în prezent cu autorităţile publice centrale, am reţinut că aspectul cel mai important se referă la lipsa unei viziuni unitare asupra problemelor existente, dar şi la faptul că interveţiile implementate sunt ne-coordonate.

În cazul instituţiilor publice care erau parteneri încă de la începutul proiectelor, am avut o colaborare bună. În cazul instituţiilor publice devenite un public ţintă sau beneficiari vizaţi ai unor activităţi apărute ca răspuns la situaţii limită din societatea românească, colaborarea a fost mai degrabă nesatisfăcătoare.

<nume organizaţie> a jucat nu doar rolul unei organizaţii care critică instituţiile publice atunci când acestea nu aplică legea în relaţie cu cetăţenii de etnie romă, ci a şi încercat să sprijine autorităţile în încercarea lor de a schimba situaţia existentă. Aceasta s-a realizat fie oferindu-le exemple de bună practică, care au fost preluate şi dezvoltate de ministere (mediatorul sanitar), fie acţionând ca parteneri în proiecte ce au vizat pregătirea funcţionarilor (primărie, poliţie) care lucrează cu romii.

Constituirea unui fond anual destinat activităţilor ONG-urilor.

Să folosească sisteme informatice, on-line să creeze baze de date on-line […] Să întărească comunicarea între instituţii - în secolul 21 nu mai este nevoie să transmitem informaţii pe hârtie de la o instituţie la alta în 20 de ore dacă tehnic este posibil în mai puţin de o secundă...

Administraţia Publică Centrală este prea puţin interesată de colaborarea cu ONG. Ea are eventual câteva ONG-uri privilegiate cu care colaborează. Este o colaborare cu caracter demonstrativ şi nu unul practic, durabil, de substanţă şi eficient. Ca dovadă sunt foarte puţine servicii contractate de Administraţia Publică Centrală, Judeţeană şi Locală cu ONG-urile din teritoriu.

25

8.1 Gradul de cunoaștere al organizaţiilor de către autoritaţile publice locale sau autorităţile publice cu care acestea colaborează:

19%

38%

26%

6%

3%8%

Foarte bine

Destul de b

Destul de p

Absolut del

Nu știu / N

Non-răspu

8.2 Organizaţiile au beneficiat din partea autorităţilor locale de:

0 10 20 30 40 50 60 70

O susținere puternică

O susținere destul de bună

O susținere destul de slabă

Nicio sustinere

Nu este cazul

Nu stiu / Nu răspund

Non-răspunsuri

2

15,2

18,4

38,1

14,6

1

10,7

2,3

21,9

18,9

28,6

14,9

1

12,4

Resurse financiare (subvenții, granturi, contracte de servicii etc.)

Resurse materiale(spațiu, sprijin pentru organizarea de evenimente, punerea la dispoziție a unor functionari locali sau diverse bunuri etc.)


(% organizații)

8. Relaţia cu autorităţile publice locale

26

8.3 Organizaţiile consideră că:

% organizații

Acord total (%)

Acord parţial

(%)

Nici acord, nici

dezacord (%)

Dezacord

partial (%)

Dezacord total (%)

Nu știu / Nu

răspund (%)

Non-

răspunsuri (%)

Autorităţile locale apreciază munca realizată de organizaţiei

24,7 24,8 19,8 5,2 6,8 10,8 7,9

Autorităţile locale înţeleg misiunea și obiectivele organizaţiei

21,8 26,9 17,1 8,7 8,5 9,3 7,7

Autorităţile locale respectă independenţa organizaţiei

45,5 17,1 12,7 3,2 4,9 8,9 7,7

Autorităţile locale informează organizaţia despre problemele care sunt de interes sau care afecteaza organizaţia

11,9 19,8 18,2 9,8 25,3 7,3 7,7

Autorităţile locale consultă organizaţia pe probleme care sunt de interes sau care afectează organizaţia

9,5 18,7 15,6 13,2 28,2 7,1 7,7

Autorităţile locale implica organizatia în dezvoltarea sau realizarea unor politici pe probleme care afectează organizaţia

8,5 20,6 16,3 9,4 29,7 7,9 7,6

Autorităţile locale acţionează în conformitate cu interesele organizaţiei și răspunde la consultări

9,3 18,7 21,1 14,7 20,6 7,9 7,7


8.4 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la relaţia ONG cu autorităţi publice locale: Multe dintre comentariile înregistrate relevă necesitatea comunicării, cunoaşterii şi recunoaşterii reciproce a expertizei şi capacităților de a pune lucrurile în mişcare, de colaborare în baza unor parteneriate reale. În continuare, sunt exprimate aştepatări din partea sectorului de a beneficia de suportul financiar al APL pentru derularea unora dintre activitățile proprii. Extrase din opiniile LIDERILOR ONG

Ar trebui ca fiecare Autoritate publică să aibă cel puţin un angajat ce să răspundă de relaţia cu ONG-urile.

Autoritatea Locală consultă organizaţia noastră în interes propriu, recunoscând că aceasta este o resursă, însă nu vine în întâmpinarea nevoilor noastre. Autoritatea Publică locală vede independenţa fundaţiei ca ceva bun pentru comunitate atâta timp cât stă la locul ei şi nu face apel acesteia. Oraşul fiind mic , cred că există interese personale, istorii ale persoanei publice,

27

ambiţii.

Parteneriatele sunt reale doar când şi autoritatea are ceva de câştigat dintr-un proiect, asta în cazuri fericite când o convingem câte avantaje poate dobândi în termen lung.

Ar trebui elaborat un CATALOG central şi judeţean al ONG-urilor şi o AUTORITATE civilă centrală şi judeţeană. Precum este la Camera Deputaţilor şi UNESCO.

Fiecare autoritate locală este diferită, de aceea este greu de avut o singură opinie pentru toate, mai ales că noi lucrăm şi în mediul urban şi în cel rural. Tocmai acest lucru este caracteristic: nu există o singură relaţie a unui ONG cu autorităţile locale, această relaţie nu este una formalizată ci depinde mai mult de relaţia personală şi de proberbul românesc: Omul sfiinteste locul.

Mai multă implicare şi consultare a societăţii civile în ansamblul ei şi nu doar preferenţial.

Relaţia cu APL s-a construit foarte greu, am avut nevoie de ani de zile pentru a convinge APL (CJ, CL) că suntem o organizaţie care chiar vrea să facă şi face treaba, munceşte pentru a-şi atinge obiectivele propuse.

În majoritatea cazurilor ne ducem noi la ei, rar suntem solicitaţi

Să se înfiinţeze și la nivel local o instituţie asemănătoare CESE -ului din care să facă parte cele mai reprezentative ONG-uri din comunitatea locală care să se întrunească cu regularitate și care să formeze poziţii care să fie luate în seamă de autorităţi . Consultarea cetăţenilor la dezbaterile publice organizate de autorităţi să nu mai fie una formală ci observaţiile și propunerile pertinente să se regăsească în proiectele autorităţilor, neluarea în seamă a propunerilor și observaţii să fie motivată. Autorităţile să respecte legislaţia în vigoare, vizavi de transparenţă şi liberul acces la informaţiile de interes public.

Ar fi în intersul tuturor să fim şi noi consideraţi ca entităţi care se autofinanţează, care deţin o anumită experienţă şi care pot avea opinii şi soluţii utile în problemele actuale.

Avem o colaborare foarte bună atât cu Consiliul Local Oradea,cât şi cu Consiliul Judeţului Bihor. Informăm periodic aceste instituţii asupa activităţilor derulare şi în special asupra probelmelor care se pot rezolva numai prin sprijinul acestor instituţii. Sunt organizate întâlniri de lucru cu O.N.G -urile la nivel local prin vicepreşedintele Primăriei Oradea iar la nivel Judeţean prin serviciul de relaţii cu ONG din Prefectura Bihor şi prin Preşedintele Consiliului Judeţului Bihor

Apreciază munca noastră,sunt deacord cu ea, dar nu se implică cu nimic pentru a ne ajuta atât pe noi ca asociaţie cât şi pe beneficiari noştrii.

Tablou societate civilă. Organizaţiile de resurse pt. societatea civilă - să publice anual Tabloul asociaţiilor şi fundaţiilor sub forma unei broşuri care să fie pusă la dispoziţia autorităţilor locale. Tabloul să conţină - ONG pe judeţe în ordine alfabetică . Descriere ONG să cuprindă - scop, obiective, activităţi principale (3) + date de contact+ persoane de contact şi poziţiile din cadrul organizaţiei + teme de interes în care doresc să fie consultate + domenii de interes în care doresc să fie informate de către autorităţi. Tabloul este bine să fie publicat anual în vederea actualizării permanente.

Deşi ne bucurăm de sprijinul Primăriei Bistriţa, nu putem afirma că aceştia ne percep ca pe nişte reali parteneri.

Există disponibilitate din partea APL, dar trebuie mai multă perseverenţă din partea ONG.

Considerăm oportune întâlniri periodice între Administraţia Publică Locală şi ONG-uri pe teme de interes comun cu o frecvenţă de minim o dată pe semestru. Planul de dezvoltare în profil teritorial al fiecărei localităţi să fie elaborat şi pe seama propunerilor şi contribuţiei ONG-urilor.

28

9.1 Ponderea organizaţiilor care au făcut solicitări de informaţii publice sau de participare la transparenţa decizională:

0 20 40 60 80 100 120

Da, mai mult de una

Da, una

Nu, niciuna

Nu cunosc prevederile acestei legi

Nu stiu / Nu răspund

Non-răspunsuri

22,2

9,5

47,3

7,6

2,9

10,5

14,8

9,4

53,2

8,6

3,6

10,4

Solicitare de informații publice Participare la transparenţa decizională


9.2 Influenţarea deciziilor publice la nivel central sau local este o preocupare pentru organizaţii:

23,5%

33,2%16,2%

15,3%

11,8% Într-o mare măsură

Într-o oarecare măsură

Într-o mică măsură

Deloc


9. Influenţarea politicilor publice

29

9.3 Ponderea organizaţiilor care au formulat propuneri de modificare a unor decizii publice (locale/naţionale) prin iniţierea de proiecte de lege/de hotărâri de guvern/de consiliu local sau formularea de amendamente la cele existente (2008-2009):

33%

53%

3% 11%

Da

Nu


Non-răspunsuri

(% organizații)

9.4 La ce nivel au fost formulate propunerile:

0

20

40

60

80

La nivel local (hotărâri ale

consiliului local etc.)

La nivel judetean (hotărâri ale consiliului

judeţean etc.)

La nivel național (legi, HG, ordine,

altele)

56,30

27,10

64,60


% răspunsuri din bază

30

9.5 Propunerile formulate de organizaţii s-au regăsit în decizia finală adoptată de autorităţile publice?

La nivel local (hotărâri ale consiliului local etc.)

La nivel judeţean (hotărâri ale consiliului judeţean etc.)

La nivel național (legi, HG, ordine, altele)

4,4

2,6

2,5

11,6

5,3

9,9

12,5

12,4

15,3

3,7

3,9

4,2

38,3

41,5

38,2

29,5

34,3

29,9

Da, în totalitateDa, într-o oarecare măsurăNuNu ştiu / Nu răspund Nu au formulat propuneri de modificare a unor decizii publiceNon-răspunsuri


9.6 Metodele folosite de organizaţii pentru a își face cunoscute mesajele și frecvenţa utilizării acestora:

% organizații

Metode

Niciodată

Rar

Uneori

Des

Întotdeauna Nu știu

/ nu răspund

Non-

răspunsuri Comunicate de presa cu luări de poziţie

13,2 10,5 25,7 17,8 12,5 1,7 18,6

Organizare de demonstraţii, mărsuri de protest

53,2 8,1 6,8 1,2 0,9 2,7 27,1

Scrisori/memorii către autorităţile publice

18,4 17 24,3 13,3 5,2 1,9 19,9

Audiente la/audieri cu decidenţii publici relevanti (la nivel local sau central)

17,8 18,8 24,9 14,4 3,6 1,6 18,9

Participare la ședinţele consiliului local

35,9 14,8 18,8 6,2 2,3 2,2 19,8

Participare la ședinţele consiliului judeţean

50,5 10,7 10,9 2,4 1,4 2,4 21,7

Participarea la lucrările Parlamentului – cele două camere

63,7 5,5 4,5 0,8 0,1 2,6 22,8

Comunicarea si mobilizarea membrilor proprii

17,9 7,5 16,2 21,1 12,6 3,2 21,5

Publicarea de cercetări /rapoarte/ date

21,3 12,7 19,6 13,2 7,5 2,4 23,3

Alte metode 14,7 5,6 11 8,7 4,9 16,3 38,8


31

9.7 Gradul de mulţumire al organizaţiilor în ceea ce privește capacitatea acestora de a influenţa la nivel local sau central decizii relevante pentru ele:

3,8%

26,7%

29,0%

21,1%

5,4%14,0%

Foarte mulțumite

Parțial mulțumite

Nici mulțumite, nici nemulțumite

Nemulțumite


Non-răspunsuri% organizații

9.8 Impactul mesajelor și iniţiativelor formulate de organizaţii în ultimele 12 de luni:

Adresate Parlamentului (Comisii din Cameră sau Senat)

Adresate Guvernului

Adresate Consiliului Județean și serviciilor din subordine (ex. DGASPC)

Adresate Consiliului Local

Adresate Primarului / Primăriei

2,2

0,8

7,4

9

11,9

6,5

7,5

13,5

22,7

22,4

8,2

9,4

10,8

11,5

12,2

58,2

56,3

45,3

37,1

34

5,1

5,1

3

2,3

2,5

19,8

20,9

20

17,4

17

Au fost de succesAu avut un succes moderatNu au avut niciun impactNu a fost cazul de astfel de mesaje/initiative in ult. 12 luniNu stiu / Nu raspundNon-raspunsuri


32

9.9 Atunci când doresc să promoveze o schimbare, organizaţiile se adresează următoarelor grupuri:

Autorităților Centrale

Autorităților Locale

Politicienilor

Mass mediei

Comunității

Anumitor grupuri din comunitate

5,8

9

5,3

15,5

19,7

16,8

9,3

17,8

9,6

22,7

24,2

24,9

12,3

16,6

13,6

14,1

11,7

13,8

12,6

13,4

13,1

8,7

8,2

7,4

16,2

8,4

16,3

6

4,1

3,9

22,4

15,6

18,9

12,6

11,7

12,8

21,4

19,2

23,2

20,4

20,4

20,4

Întotdeauna Deseori Uneori Rar Niciodată Nu este cazul Non-răspunsuri


9.10 Raportat la actualele politici promovate de Guvern, organizaţiile:

7,6%

32,6%

41,5%

7,8%10,5%

Sprijină politicile actuale ale Guvernului

Critică politicile actuale ale Guvernului

Nu au nicio poziție față de politicile actuale ale Guvernului



33

9.11 Ponderea organizaţiilor care au acţionat în instanţă autorităţile publice centrale sau locale:

8,8%

79,1%

1,5% 10,6% Au acționat în instanță

Nu au acționat în instanță


Non-răspunsuri

% organizații

9.12 Ponderea organizaţiilor care au acţionat în instanţă autorităţile publice centrale sau locale și au avut câștig de cauză:

3,6%

3,7% 5,7%1,4%

57,2%

28,4%

Au avut câștig în instanță

Uneori da, alteori nu

Nu au avut câștig în instanță


Nu a acționat niciodată în instanță autoritățile publice locale sau centraleNon-răspunsuri% organizații

34

9.13 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la influenţarea policiticilor publice: Comentariile fac în general referințe la experiențe punctuale ale organizațiilor respondente. Prea puține aprecieri au în vedere influențarea politicilor publice ca fiind o preocupare constantă, curentă a organizațiilor, ci mai degrabă transpar reacții ad-hoc la diverse probleme comunitare.


Nu am fost niciodată în această situaţie; poţi să nu fii de acord cu una sau mai multe politici dar trebuie să recunosc că sunt şi unele foarte bune; cred că lucrurile trebuie luate punctual.

Considerăm că nu putem avea câştig de cauză în cazul în care am acţiona în justiţie autorităţile publice locale şi centrale.

Iniţiativele/propunerile către Instituţiile centrale organizaţia le face prin anumite grupuri de lucru (Federaţii), unde suntem membrii activi, organizaţia singură n-ar fi "auzită".

Consider că nu există unitate, comunicare între structura locală şi cetăţeni. Deciziile care se iau sunt unilaterale de multe ori greşite şi când acestea sunt contestate e prea târziu, orgoliile şi costurile implicate sunt prea mari pentru a se schimba această decizie.

Din păcate autorităţile locale nu recunosc că conlucrarea cu organizaţiile neguvernamentale din localitate ar fi un mare ajutor şi pentru ei, dar şi pentru comunitate.

ONG-urile ar trebui să fie scutite de orice fel de taxe juridice.

Pe măsură ce ne vom câştiga o putere vom face demersuri pentru diferite schimbări legislative, în condiţiile în care se vrea o dezvoltare a societăţii civile în ţara noastră. Momentan ne luptăm cu problemele comunităţii, care sunt nenumărate şi care cu greu îşi găsesc rezolvări, în condiţiile în care aleşii noştri ştiu doar să facă afaceri nu şi să lucreze în folosul cetăţenilor

De multe ori luările noastre de poziţie vis a vis de politici publice la nivel naţional, central sunt exprimate prin intermediul Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil din care facem parte. Luările noastre de poziţie la nivel local le facem direct.

Ar fi necesară modificarea Legii 52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică, şi să fie definită procedura de urgentă să nu fie lăsat la latitudine autorităţilor locale când este cazul sau ca un proiect de HCL să fie introdus pe ordinea de zi în procedură de urgenţă.

Nu am acţionat în instanţă autorităţile pentru că printr-un concurs de împrejurări ne-am atins obiectivele prin alte alternative: audienţe, petiţii etc. Ca membri în alte organisme în România ca de ex: Consiliul de Mediere am acţionat în judecată Ministerul de Justiţie pentru ca celelalte alternative de intervenţie folosite au rămas fără efect.

35

10.1 Măsura în care organizaţiile sunt de acord cu afirmaţiile de mai jos:

(% organizații din răspunsuri valide)


10.2 Ponderea organizaţiilor care au participat la consultări publice deschise de către autorităţi publice:

46,6%

40,8%

12,6%

Au participat la consultări

Nu au participat la consultări

Non-răspunsuri

% organizații

10. Consultare publică

3%

10%

13%

5%

7%

27%

18%

36%

44%

25%

25%

40%

21%

28%

17%

21%

25%

19%

32%

18%

19%

30%

24%

9%

26%

9%

8%

17%

19%

5%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Politicienii încurajează dezbaterea publică

ONG-urile sunt constrânse să îşi dezvolte mesajul în funcțiede cerințele autorităților

Mass media din România oferă oportunitatea dezbateriipolitici lor publice

Cultura politică generală / cetățenii încurajează dezbatereapublică a temelor de interes

Indivizi i şi ONG-urile care au păreri contrare politici loractuale sunt apreciați datorită rolului lor într-o democrație

Indivizi i şi ONG-urile care au păreri contrare politici loractuale riscă să rămână fără finanțare

Acord total Acord partial Nici acord, nici dezacord Dezacord parţial dezacord total

36

10.3 Organizaţiile au fost contactate de către următoarele autorităţi în vederea participării la consultare:

% din total bază

% din totalul celor care au participat la consultari

publice deschise de către autorităţi publice (236 răspunsuri)

Autoritate publică naţională / servicii deconcentrate ale acestora

22,6 48,7

Organisme regionale (Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Consiliul pentru Dezvoltare Regională)

12,3 26,4

Consiliul Judeţean 19,9 42,8

Consiliul Local / Primăria 31,3 67,3

Altele 2,6 5,6


10.4 Modul în care s-a desfășurat procesul de consultare:

% din total bază

% din totalul celor care au participat la consultări

publice deschise de către autorităţi publice (236 răspunsuri)

Mese rotunde 28,3 61,0

Focus grupuri 8,9 19,0

În scris 12 25,7

Întâlniri 30,4 65,4

Audieri 5,3 11,5

Altele 1,1 2,2


37

10.5 Resursele folosite de către organizaţii pentru participarea la procesul de consultare:

% din total bază

% din totalul celor care au participat la consultări publice deschise de către

autorităţi publice (236 răspunsuri)

Nu a fost necesară nicio resursa dedicată 17,2 37,2

Elaborare analize, rapoarte, cercetri 18,6 40,2

Legatură/ consultare / mobilizare membri 16,5 35,3

Angajarea unui consultant 2,5 5,2

Costuri de transport 11,6 24,9

Resurse materiale (sala etc.) 5 10,8

Altele 1,1 2,2


10.6 Organizaţiile apreciază că implicarea lor în procesul de consultare a fost:

% din total bază

% din totalul celor care au participat la

consultări publice deschise de către autorităţi publice (236 răspunsuri)

Productivă 29,1 62,5

Nu a avut niciun impact 13,1 28,3

38

11.1 Raportat la actualele prevederi ale codului fiscal pentru societăţi comerciale și persoane fizice, organizaţiile consideră că donaţiile

:

0,8%

13,7%

30,5%

32,0%

4,9% 18,1%Sunt încurajate în foarte mare măsură

Sunt încurajate într-o oarecare măsură

Sunt încurajate într-o mică măsură

Nu sunt încurajate



11.2 Raportat la prevederile codului fiscal referitoare la impozitul pe profit al organizaţiilor neguvernamentale, respondenţii consideră că acestea:

9,4%

50,6%

21,2%

18,8%Sunt încurajatoare

Nu sunt încurajatoare



11. Cadrul legal și fiscal

39

11.3 În ceea ce privește influenţa donatorilor existenţi de-a lungul timpului (și conţinutul programelor de finanţare lansate de aceștia), organizaţiile consideră că direcţia lor strategică:

15,7%

22,0%

16,8%

26,9%

3,8% 14,8%

A fost influențată în foarte mare masură

A fost influențată într-o oarecare măsură

A fost influențată într-o mică măsură

Nu a fost influențată



11.4 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la cadrul legal şi fiscal: Problema facilităților fiscale sau mai degrabă inexistența acestora, necesitatea promovării de reglementări care să încurajeze sponsorizările şi donațiile, recunoaşterea influenței direcțiilor strategice ale donatorilor instituționali şi a mecanismelor de finanțare utilizate asupra activităților ONG sunt câteva dintre aspectele reluate de respondenți.


O lege care să promoveze activităţile sociale ar fi necesară sub altă formă mai eficientă.

Sunt revoltată şi îmi doresc să pornesc împreună cu alţi colegi manageri un proiect de lobby pentru schimbarea facilităţilor pentru ONG-uri precum şi acordarea de facilităţi companiilor care contribuie financiar către activităţile ONG-urilor.

Consider că ar fi de un real ajutor financiar dacă pentru toate organizaţiile nonprofit ar fi aplicabilă scutirea de impozit prevăzută la art. 15 al.(1) lit. f) din Legea 571/2003 şi nu numai pentru cultele religioase, care oricum au şi alte surse de finanţare deloc neglijabile.

Chiar dacă organizaţia noastră nu este afectată de legislaţia actuală, ca principiu considerăm că modificarea legislaţiei privind asociaţiile şi fundaţiile ar trebui simplificată şi "liberalizată". De asemenea, ne-ar fi de folos modalităţi mai flexibile de angajare a colaboratorilor ocazionali şi încetarea presiunilor pentru modificarea Legii drepturilor de autor.

Lipsa unor proceduri clare de implementare a legislaţiilor în vigoare şi lipsa unor proceduri clare de derulare de parteneriate public-private.

Ar trebui încurajate sponsorizările, prin scutiri de impozit pentru sponsor.

Acum, în acest moment, strategia organizaţiei mele este foarte influenţată de LIPSA donatorilor sau a surselor alternative de finanţare, tocmai într-o perioadă de criză economică. Pe de altă parte finanţatori cu politici de finanţare care nu acceptă mai

40

mult de 7% cheltuieli administrative dar aşteaptă rapoarte exhaustive nu pot decât să influenţeze în mod major felul în care ONG-urile vor încerca să "fenteze" și să g ăsească soluţii de supravieturie la limită dacă nu chiar în afara contractelor de finanţare. Iar dacă soluţia nu va fi ilegală, nu ştiu cât va fi de morală sau etică.

Influenţa donatorilor asupra strategiei fundaţiei a fost şi este importantă deoarece aceştia sunt membri ai fundaţiei sau simpatizanţi, personal interesaţi de rezultatele activităţilor.

Să se acorde sponsorizări până la 10% din impozitul pe profit. ONG-urile care au activităţi lucrative să fie scutite de plata impozitului pe profit.

Redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit a fost gândită ca o sursă de finanţare pentru ONG-uri şi ar trebui să beneficieze de cei 2% doar ONG-urile nu şi partidele, sindicatele, bisericile sau acele ONG care au fost înfiinţate numai pentru atragerea a 2%. Iar partea care nu a fost redirecţionată de către cetăţeni către ONG-uri să rămână la nivel local şi să fie distribuită pe bază de proiecte. Ar trebui să existe finanţări constante şi regulate din parte guvernului şi a autorităţilor locale şi care să se atribuie doar prin licitaţie de proiect şi nu preferenţial.

Realizarea unui cadru recunoscut legal privind consultarea periodică autoritate locală - sectorul neguvernamental, fie şi prin Consiliile pt. Transparenţă Locală. Reglementarea legală a statutului de ”persoană juridică / instituţie de utilitate publică”. A nu se confundă cu ”instituţie publică”.

Sponsorizările către ONG-uri sunt direcţionate în funcţie de capacitatea acestora de a asigura o publicitate vizibilă, publică şi gratuită a donatorilor (exemplu: organizaţii internaţionale, cluburi de fotbal etc).

41

12.1 Rolul organizaţiilor neguvernamentale în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană:

19,0%

29,9%

20,1%

6,4%

8,9%

15,8%

Un rol foarte i

Un rol oarecum

Un rol minor

Nu

Nu ştiu / Nu r

Non-răspuns% organizații

12.2 Rolul organizaţiilor neguvernamentale în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană pe domenii:

Alte domenii

Justiţie

Sănătate

Reforme economice

Îndeplinirea criteriilor de aderare

Protecţia mediului

Educaţie

Lupta împotriva corupţiei

Servicii sociale

Democratizare „watchdog”

Informarea cetăţenilor

Protecţia copilului

2,2

15,2

15,6

17,3

24,9

38,9

47,5

57,7

60,1

64,9

66,4

69,6

1,6

12,7

13,6

10,7

18

48

40,6

44,6

56,3

50,9

56,1

69,1

10,2

6

3,2

6,3

10,7

38,1

29,2

29,1

51,5

47,7

49,5

66,8

Un rol foarte important Un rol oarecum important Un rol minor


12. Sectorul neguvernamental și Uniunea Europeană

42

12.3 Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra sectorului neguvernamental în ansamblu:

58,0%

8,6%

7,1%

10,5%

15,8%Impact pozitiv

Impact negativ

Niciun impact


Non-răspunsuri

% organizații

12.4 Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra organizaţiilor respondente în particular:

45,3%

7,3%

24,8%

5,9%16,7% Impact pozitiv

Impact negativ

Niciun impact


Non-răspunsuri

% organizații

43

12.5 Aspectele organizaţionale asupra cărora a avut impact aderarea României la Uniunea Europeană:

Altul

Participare în rețele europene

Imagine

Responsabilitate Socială Corporatistă (CSR)

Voluntariat

Resurse umane

Strângere de fonduri

Financiar

-0,2

-0,7

-0,8

-1,7

-3,1

-4,9

-10,4

-11

21

32

31,4

40,9

34,6

39

31,9

26,8

3,1

32,2

33,2

14,4

28,6

20,7

20,5

29,5

Regrese Nu a avut niciun impact Impact pozitiv


12.6 Ponderea organizaţiilor care știu de existenţa Comitetului Economic și Social European (CESE):

44,4%

33,3%

6,5%

15,8% Au auzit de CESE

Nu au auzit de CESE

Nu știu / Nu răspundNon-răspunsuri

44

12.7 Ponderea organizaţiilor care au fost implicate în acţiuni și proiecte la nivel european în anul 2009:

Proiecte

Programe

Acțiuni de advocay

Altele

22,5

13,4

8,4

7,9

50,9

52,7

55,5

44,3

2,2

3,1

2,8

6,9

Da Nu Nu știu / NR


12.8 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la relaţia sector neguvernamental – Uniunea Europeană: Majoritatea comentariilor fac referință la percepția Uniunii Europene ca şi finanțator important al sectorului, chiar dacă problemele la nivel de organizații par a fi primordial generate de metodele specifice de implementare alese de către autoritățile române pentru diverse inițiative comunitare. Se perpetuează ideea şanselor reduse pentru organizații mici de a accede la finanțări.


O dată cu intrarea în UE majoritatea finanţatorilor şi-au închis liniile de finanţare în România pe baza faptului că sunt bani din UE - fără a se ţine cont de birocratizarea excesivă a acestor oportunităţi şi în privinţa căreia Guvernul nu a făcut mai nimic în acest sens. Pe de altă parte suntem în 2010 şi fondurile structurale încă merg greu şi confuzia generală este un termen clar pentru cei ce au câştigat deja proiecte... nici autorităţile nu ştiu ce trebuie să ceară.

Aderarea României la UE a uşurat presiunea asupra autorităţilor publice şi am asistat la reveniri spectaculoase la situaţii de dinainte de aderare "corectate" doar sub ameninţarea amânării aderării. Din punct de vedere financiar, România este acum eligibilă să participe la programele comunitare - ceea ce face ONG-urile locale să intre în competiţie directă cu marii jucători de pe piaţa proiectelor europene. Într-o astfel de conjunctură, rolul unui ONG mediu este în permanenţă acela de "partener local", căci poziţia de leader vine cu obligaţii financiare mult peste posibilităţile organizaţiilor locale.

O serie de organizaţii europene şi-au încetat sau diminuat considerabil intervenţiile în România după aderare. Rapoartele şi angajamentele statului (ale guvernanţilor) arătau probabil încurajator. Din păcate cultura asociativului, a

45

neguvernamentalului, nu face parte din cultura generală a celor care guvernează (de la toate nivelurile). Mai trebuie puţin timp şi de aceea spunem adesea: "Noroc cu Europa"...

Fiind o organizaţie care se bazează pe muncă voluntară accesarea fondurilor europene este dificilă din perspectiva scrierii propunerilor de proiecte şi a cofinanţării.

Sectorul neguvernamental şi-a pierdut din importanţă după aderare vis a vis de clasa politică şi autorităţi, Comisia şi Parlamentul European luând în considerare opinia sectorului în rapoartele de monitorizare şi luările de poziţie.

Aderarea la UE a ajutat organizaţiile mari şi deja puternice. Cele nou înfiinţate nu pot accesa fonduri structurale neîndeplinind criteriile impuse dar nu mai au nici alte surse de finanţare aşa cum erau înainte de aderare.

În multe situaţii pentru realizarea unor politici ale guvernului reprezentanţii acestuia sau ale unor instituţii invocă cerinţe impuse de UE ceea ce nu este în toate cazurile adevărat sau nu sunt în totalitate cele impuse de UE.

Programele UE sunt binevenite şi ne-ar putea ajuta foarte mult, însă modul în care Autorităţile Guvernamentale le gestionează, ne creează mari probleme atât nouă cât şi clienţilor noştri din grupul nostru ţintă, făcând imposibilă stabilirea unei strategii viabile, măcar pe termen scurt.

Accesarea fondurilor pentru anumite activităţi destinate rezolvării unor probleme care există încă în societatea noastră a devenit mult mai grea din cauză că frecvent aceste probleme nu mai sunt considerate relevante în situaţia noastră de ţară membră a UE.

În cazul organizaţiilor nonprofit este important să se opereze la diluarea (eliminarea) birocraţiei excesive privind accesarea fondurilor europene.

Integrarea în Uniunea Europeană a fost pozitivă, creând posibilitatea ONG-lui nostru de a stabili parteneriate cu ONG-uri din Germania şi Franţa, fără implicarea U.E.

46

13.1 Raportat la existenţa organizaţiile de tipul centrelor de resurse, respondenţii afirmă că:

Există un număr prea mare de astfel de centre de resurse

Există un număr suficient de mare de astfel de centre de resurse

Numărul lor este mic raportat la nevoile organizațiilor din regiune

Nu există centre de resurse în localitate

Nu există centre de resurse județ

Nu există centre de resurse în regiune

Nu știu de existența unor astfel de centre de resurse

1,5

11,1%

7%

4,9%

1,5%

Procent respondenți / variantă de răspuns

13.2 Măsura în care centrele de resurse răspund nevoilor organizaţiilor:

2,5%

11,0%

17,0%

15,5%31,9%

22,0%

în foarte mare măsură

într-o oarecare măsură

într-o mică măsură

Nu răspund nevoilor organizației



13. Centre de resurse

47

13.3 Ponderea organizaţiilor care au apelat la serviciile unui centru de resurse:

la un centru de resurse din localitate

la un centru de resurse din județ

la un centru de resurse din regiune

la un centru de resurse din altă regiune

la un centru de resurse național

nu au apelat

11,4%

5,6%

6,4%

2,6%

9,8%

Procent respondenți / variantă răspuns

13.4 Tipurile de servicii de care au beneficiat organizaţiile din partea unui centru de resurse:

% din total bază

% din totalul celor care au apelat la un centru de

resurse (183 răspunsuri)

Consultanţă pentru scriere de proiecte 7,4 23,5

Consultanţă juridică 4,7 14,8

Consultanţă pentru scriere de proiecte 4,1 12,6

Instruire 12,1 38,3

Informaţii despre finanţări, programe de instruire etc. 16,1 50,8

Informaţii despre alte organizaţii neguvernamentale 11,2 35,5

Identificare / recrutare / mobilizare voluntari 6,0 19,1

Nu știu / Nu răspund 1,0 3,3

Alt serviciu 0,90 2,7


13.5 Satisfacţia organizaţiilor faţă de serviciile oferite de centrul/centrele de resurse la care au apelat:

% din total

bază

% din totalul celor care au apelat la un centru de

resurse (183 răspunsuri)

mulţumite în foarte mare măsură 7 22,4

mulţumite într-o oarecare măsură 14,8 46,4

mulţumite într-o mică măsură 5,7 18

nu au fost mulţumite 2,2 7,1

non-răspunsuri 70,3 19,7

48

13.6 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la Centrele de Resurse: Pe lângă expunerea unor experiențe punctuale ale organizațiilor respondente, opiniile exprimate relevă poziții divergente privind necesitatea şi utilitatea Centrelor de Resurse, semnalează în repetate rânduri necesitatea definirii, promovării şi creşterii vizibilității serviciilor furnizate de acestea şi marchează de asemenea şi dificultatea de asigurare a finanțării unor astfel de entități/proiecte.


Am dori să fim informaţi de existenţa Centrelor de Resurse.

Centrele de resurse au fost înfiinţate pe baza unor proiecte iar o dată cu finalizarea finanţării au rămas doar cu numele.

Organizaţia noastră lucrează în mai multe oraşe din România - ca şi lucru general nu am apelat niciodată la un centru de resurse în comunităţile în care sunt ci la cele din Bucureşti.

Observ că aceste Centre de Resurse au tendinţa să devină "elitistite" şi nepermeabile tocmai faţă de beneficiarii pe care îi declară, observ că oferă sprijin doar unor ONG-uri cu care au relaţii şi/sau interese, sau pe care le consideră "Importante", şi să ignore ONG-uri care un potenţial de servicii şi/sau activităţi ce pot să acopere o nişă socială.

Centrele de resurse sunt foarte puţine comparativ cu nevoile organizaţiilor/societăţii.

Nu ştiam de existenţa acestor centre de resurse.

De ce nu se face campanie de informare despre centrele de resurse aşa cum se face când trebuie să votăm pe cineva?

Neexistând surse de finanţare specializate pe susţinerea centrelor de resurse, ele vor putea exista şi în perioada imediat următoare doar generate pe bază de proiecte şi nu din vânzarea serviciilor cum poate se întâmplă în alte părţi (sau dintr-o combinaţie între cele două surse de finanţare).

Personalul din aceste centre nu are suficient pregătire pentru a face faţă provocărilor ONG-urilor.

Chiar dacă n-am apelat la ajutorul lor consider că rolul lor este esenţial în sprijinirea dezv. sector ONG vezi mai sus : idee Tabloul anual al asociaţiilor şi fundaţiilor din România.

Nu prea vedem justificarea acestor centre, informaţiile se găsesc iar resursele materiale fiecare le are sau dacă nu, în situaţia noastră, de multe ori ajutăm organizaţiile mai mici.

Cred că astfel de centre de resurse trebuie înfiinţate în fiecare oraş.

Aceste centre de resurse şi serviciile oferite de ei nu sunt bine vizualizate către ONG-uri. Totodată societatea civilă ar avea nevoie de centre de resurse care ar dezvolta reţele între ONG-uri la nivelul microregiunilor şi care s-ar ocupa şi de dezvoltarea capacităţii ONG-urilor. Noi am dori să dezvoltăm astfel de centre şi ne-am bucura dacă am putea colabora cu alte ONG-uri interesate în această tematică.

În zona Moldovei se impune dezvoltarea unor centre de resurse specializate pe mai multe domenii şi cu acoperire regională.

Nu corespund situaţiei actuale reale.

Unul dintre serviciile de bază ar trebui să fie: sprijin în elaborarea proiectelor de dezvoltarea propriilor servicii.

49

14.1 Cele mai importante tematici de formare pentru organizaţiile neguvernamentale:

Scrierea propunerilor de finanțare

Management de proiect

Managementul proiectelor FSE

Managementul financiar al proiectelor

Contabilitate

Achiziții publice

Relații publice şi comunicare

Formare de fomatori

Resurse umane

Management ONG

Dezvoltare organizaţională

Planificare strategică

Marketing, plan de afaceri

Strângere de fonduri

Advocacy

Participare publică

Responsabilitate Socială Corporatistă

Legislație ONG

Managementul Voluntarilor

Alte tematici

52,4

46,6

44,2

46,2

23,4

25

40

27,6

23,9

40,5

41,3

33,9

26,6

51

25,7

29,6

26,3

40,7

42,1

7,3

31,9

21,2

22,9

14,6

3,2

6,1

9,8

10,7

3

13,2

12,5

7,5

4,4

22

5,3

5,5

5,2

8

6,9

1,2

Necesară Prioritară


14. Formare

50

14.2 Organizaţiile apreciază că piaţa serviciilor de formare răspunde nevoilor de formare:

12,1%

37,8%24,0%

6,8%

19,3% În mare măsură

Într-o oarecare măsură

Într-o mică măsură


Non-răspunsuri

14.3 Modalitatea de formare pentru care optează organizaţiile neguvernamentale:

Cursuri față în față

Cursuri online Coaching Studiu individual

Altele

62

18,423,3 24

0,6

% organizații


51

14.4 În ultimii cinci ani de zile, calitatea și diversitatea cursurilor de formare adresate organizaţiilor neguvernamentale:

19,8%

41,4%5,6%3,1%

0,9%

12,8%

16,4%

A crescut mult

A crescut într-o oarecare măsurăA rămas constantă

A scăzut

A scăzut foarte mult


Non-răspunsuri

14.5 Participarea reprezentanţilor ONG la programe de formare în anul 2009:

17,7%

11,9%

27,8%

26,1%

16,4% o persoană la un curs

mai multe persoane la un curs

mai multe persoane la mai multe cursuri

nu au participat

non-răspunsuri

52

14.6 Criteriile de selecţie a programelor de formare:

% din total bază


programe de formare în anul 2009

(332 răspunsuri)

Calitatea serviciilor, notorietatea furnizorului de formare

26,6 46,4

Expertiza furnizorului în tematica propusă 27,3 47,6

Expertiza furnizorului în domeniul ONG 21 36,8

Localizare 22,3 38,9

Preţul cursului 29,5 51,5

Curs gratuit 25,8 44,9

Altele 1,1 2,1


14.7 În anul 2009, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au participat:

% din total bază



(332 răspunsuri)

Numai la cursuri gratuite 21,8 38 Atât la cursuri gratuite cât şi la cursuri plătite 27 47

Numai la cursuri plătite 8,1 14,2

14.8 Cursurile la care au participat reprezentanţii ONG au răspuns nevoilor de formare ale organizaţiei:

% din total bază



(332 răspunsuri)

În foarte mare măsură 18,7 32,5 Într-o oarecare măsură 32,9 57,2

Într-o mică măsură 4,0 6,9 Nu au corespuns 0,2 0,3

Nu ştiu / Nu răspund 0,1 0,3

53

14.9 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la Formare: Cele mai frecvente dintre comentarii fac referire la dificultățile de accesare a formărilor, în primul rând ca urmare a costului ridicat al acestora, neincluderea in bugetele pe proiecte a unor costuri dedicate formării, accesul apreciat limitat la informaț ii privind disponibilitatea sau alternativele de formare existente, tendința de a căuta/aştepta beneficii imediate ale participării la activități de formare.


Noi preferăm în general formările la care sunt aduşi specialişti străini. De la aceste formări şi de la cursuri şi şcoli de vară din străinătate am învăţat cel mai mult.

Cursurile de formare sunt contracost şi nu am avut posibilitatea finanţării acestora

Obstacolul principal privind formarea resurselor umane dintr-un ONG îl constituie resursa financiară.

Nu cunosc metode de training /formare. Am avea nevoie să ne înveţe cineva cum să îi formăm şi să avem pe cineva care să urmărească acest aspect

Cu toate că a existat participare din partea personalul […] la mai multe cursuri de formare, acestea nu au adus cu adevărat valoare adăugată muncii prestate.

Din păcate pentru o organizaţie a cărei muncă se bazează pe voluntariat, este dificil să îşi trimită membrii la formare. Neavând proiecte scrise şi fonduri pentru astfel de activităţi membrii achită costurile formării din resurse proprii. Din această cauză cursurile la care participăm sunt limitate.

Costul pentru majoritatea cursurilor de formare la care angajatii asociaţiei au participat au fost suportate de către organizaţia noastră. Ar fi foarte util să existe mai multe cursuri/ traininguri la care să putem participa fără costuri prea mari. Credem că doar învăţând mereu putem să devenim mai buni şi formarea continuă este o prioritate pentru organizaţia noastră.

Cursurile pentru formare ONG să fie gratuite.

În organizaţiile care funcţionează financiar "pe bază de proiect", costurile de pregătire profesională a staff-ului sunt greu de prins în buget.

Cursurile adresate societăţii civile ar trebui să fie variate şi în funcţie de originea ONG-ului, respectiv dacă acesta provine din mediul urban sau rural. Tototdata ar trebui să fie încurajată crearea reţelelor la nivelul ONG-urilor prin care acestea s-ar putea ajuta între ele şi activtăţile comune ar fi mult mai eficiente.

De fapt a crescut mult oferta de cursuri în ultimii 5 ani, şi cantitativ şi calitativ, dar accesibilitatea lor a continuat să scadă, pentru că practic toate sunt contra cost, cu taxe semnificative, ceea ce cea mai mare parte din ONG-urile mici / militante nu îşi pot permite. Majoritatea cursurilor care au fost gratuite sau la preţ simbolic au fost în Bucureşti. Alta era situaţia în anii '90 când mulţi lideri ONG au putut beneficia gratuit de cursuri de calitate foarte bună, ex. cele World Learning / DNP...

Am constatat, cu ocazia unui seminar TAIEX, necesitatea ca reprezentanţi ai administraţiei şi ai ONG-urilor să participe într-un program de formare comun. Sunt două "limbaje" care ar trebui să ajungă în acord, chiar şi parţial.

Cursurile online favorizează organizaţiile care nu-şi pot permite plata cursurilor faţă în faţă.

Din păcate proverbul chinezesc îşi arată colţii (... nu îi da un peşte, învaţă-l să pescuiască); noi am învăţat şi încă învăţăm să pescuim (şi în râu, şi în lac, şi în mare sau ocean...), dar nu reuşim să cumpărăm undiţa şi alte instrumente de pescuit... că ce agonisim se duce pe TVA pe luni bune înainte, pe costuri neeligibile etc.

54

15.1 Ponderea organizaţiilor care au implementat în ultimii 2 ani de zile proiecte sau acţiuni în parteneriat cu companii care desfășoară activităţi de responsabilitate socială coporatistă:

23%

56%

4%17% Au derulat

Nu au derulat


Non-răspunsuri

% organizații

15.2 Ponderea organizaţiilor care au derulat în ultimii 2 ani de zile campanii de promovare a activităţilor organizaţiei:

62,9%18,5%

0,6% 18,0% Au derulat

Nu au derulat


Non-răspunsuri

% organizații

15. Strângere de fonduri

55

15.3 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la Strângere de fonduri: Majoritatea covârşitoare a comentariilor incluse în această secțiune au vizat Mecanismul 2%, reflectând eforturile organizațiilor de a atrage resurse prin intermediul acestuia şi dificultățile intervenite în administrarea acestuia.


Campaniile de 2% s-au desfăşurat exclusiv prin intermediul paginii de internet a organizaţiei.

Subiectul drepturile omului, cu focus pe drepturile etniei romilor în România nu este de interes mare pt. CSR companii, doarece nu vor să-şi asocieze imaginea cu romii. De aceea, campaniile noastre în acest sens au avut un impact extrem de limitat, mult sub aşteptări.

Colectarea fondurilor prin mecanismul 2% este în continuare defectuoasă. Nici măcar contribuţiile făcute de mine, ca persoană (deci dincolo de orice dubiu) nu au apărut în contul <organizaţiei>.

CSR-ul este egocentric, nu este direcţionat către comunitate

Am conceput şi am iniţiat programe de CSR, dar nu s-a reuşit finalizarea lor.

Trebuie mai multe informaţi pentru cetăţeni asupra mecanismul 2%

Nu avem buget atât de serios încât să demarăm campanii de promovare cum ne-am fi dorit. Campaniile noastre sunt relativ modeste şi parte dintre voluntari s-au implicat "găsind butoanele care funcţionează"

Cele 2 % să fie respectate de administraţia fiscală. După ce-am organizat nu s-au luat în considerare, motivându-se că au fost bani puţini şi s-au dat la ONG.

Problema sponzorilor, facilităţi mai clare pentru dânşii.

Din anul 2009, pot şi bisericile să fie beneficiare ale acestui mecanism ceea ce nu este justificabil din moment ce acestea nu sunt active în domeniul social, socio-medical, mediu, etc. Prin faptul că bisericile au fost introduse în această prevedere, organizaţiile au de suferit pentru că majoritatea oamenilor care frecventează biserica sunt manipulaţi să direcţioneze 2% către aceasta.

Nu avem foarte multe astfel de activităţi pentru că muncim voluntar şi e greu să găseşti oameni capabili care să muncească voluntar în situaţia asta de criză. Este mai importantă munca retribuită.

Sistemul 2% este opac.

Foarte greu de obţinut fonduri prin 2% pentru că patronii le trimit unde vor ei, nu lăsa muncitorii să decidă, îi obligă.

Pentru strângerea de fonduri prin mecanismul 2% nu am desfăşurat campanii ci am procedat la convingerea colegilor de serviciu, a cunoscuţilor, a unor membrii ai comunităţilor locale.

Mecanismul 2% ar trebui să fie transparent nu să fie obligatoriu.

Campaniile sunt foarte mari consumatoare de resurse - în special umane şi timp; NU se dau bani pt femei, eventual pt copii şi bătrâni (sau fotbal şi concursuri de miss.. dar nu de miss.. management); în ceea ce priveşte 2% consumi iarăşi resurse şi aştepţi... banii vin f. greu, mai ales în oraşele mari, ca să nu mai vorbim de Bucureşti; am avut o listă destul de mare pentru donatori din Bucureşti şi NICI ACUM nu au venit baniii; primii bani au venit din Bragadiru!

Propunem creşterea procentului de 2% la 5% (după modelul ţărilor din Vest).

Campaniile de autopromovare şi de 2% au fost relativ limitate şi din cauza lipsei de resurse, şi din cauza naturii organizaţiei, pentru că scopul şi obiectivele ei militante nu prea au şansa să concureze în ochii masei cetăţenilor cu marile organizaţii umanitare sau cu măştile ONG-istice ale autorităţilor (de genul fundaţiei SMURD) şi deci merită să te concentrezi pe membrii şi simpatizanţii organizaţiei şi rudele, prietenii, colegii, vecinii etc. ai acestora.

În cele mai multe cazuri, fondurile provenite prin mecanismul 2% nu se regăsesc în conturile ong-urilor. Nu există un mecanism de control financiar la nivelul administraţiilor financiare care să-ţi confirme sau să-ţi infirme că traseul acestor fonduri a fost respectat întocmai, în condiţiile în care beneficiarul are informaţii sigure despre anumiţi donatori.

56

16.1 Ponderea organizaţiilor care au derulat în ultimii 2 ani campanii de strângere de fonduri prin mecanismul 2%:

60,7%22,9%

16,4%Au derulat campanii 2%

Nu au derulat campanii 2%

Non-răspunsuri

% organizații

16.2 Impactul pe care l-au avut campaniile de strângere de fonduri prin intermediul mecanismului 2% derulate de organizaţii:

Total de acord

Mai degrabă de acord

Total dezacord

Nu ştiu / NR

Non-răspunsuri

% din

total bază

% din totalul celor

care au derulat

campanii de strângere

fonduri prin 2% (351

răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul

celor care au derulat campanii

de strângere fonduri prin 2%

(351 răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul



(351 răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul



(351 răspunsuri)

% din

total bază

% din totalul


de strângere

fonduri prin 2%

(351 răspunsuri)

Fondurile strânse în urma campaniei au fost mai mari decât

fondurile alocate pentru desfăşurarea campaniei

30 49,3 13,7 22,5 10,6 17,4 3,3 5,4 42,4 5,4

Numărul de cetăţeni care au direcţionat 2% a crescut în urma

campaniei

29,9 49,3 20,8 34,2 5,5 9,1 2,9 4,8 41 2,5

Numărul de beneficiari care au apelat la serviciile organizaţiei a

crescut în urma campaniei

17,5 28,8 19,6 32,2 9,9 16,2 10,6 17,4 42,4 5,4

Imaginea organizaţiei s-a îmbunătăţit semnificativ în urma

campaniei

22,6 37,3 23 37,9 4,3 7,1 8,1 13,4 42 4,3

16. 2%

57

17.1 Raportat la implicarea mass mediei în promovarea activităţilor organizaţiilor, acestea apreciază că mass media este:

9,7%

27,5%

20,6%

16,1%

8,5%

17,6% Foarte implicată

Implicată

Aşa şi aşa

Slab implicată

Deloc implicată

Non-răspunsuri

% organizații

17.2 Principalele cauze pentru care organizaţiile consideră că mass media este “slab sau deloc implicată” în promovarea activităţilor derulate de acestea:

Grad redus de cunoaștere a activităților i ți i di t di i

Interes scăzut față de activitățile organizației din partea mass mediei

Lipsa unui specialist de Relații Publice în organizație

Resurse financiare limitate destinate promovării activitatilor prin intermediul mass mediei

64,1

83,7

47,1

80,6

% organizații din răspunsuri valide

17. Informare, promovare

58

17.3 Ponderea organizaţiilor care acceseaza în activitatea lor curentă portaluri/ pagini web resursă pentru sectorul ONG:

72,9%

9,5%

17,6%

Accesează

Nu accesează

Non-răspunsuri

% organizații

17.4 Cele mai utile și accesate portaluri/pagini web de către organizaţiile neguvernamentale pentru activitatea lor curentă:

0%

10%

20%

30%

40%

50%

23%

14%11%

6%2%

44%

% organizații


59

17.5 Cele mai frecvent căuatate informaţii pe portaluri / site-uri resursă pentru sectorul ONG:

34%

16%16%

14%

11%9%

Finanţări

Ştiri

Evenimente ONG

Legislație

Cursuri

Studii, cercetări

% organizații

17.6 Opinii şi menţiuni suplimentare referitoare la Informare şi Promovare: Majoritatea comentariilor apreciază rolul mass-media în promovarea sectorului neguvernamental, menționând însă riscurile asociate unor interpretări ale mesajelor transmise sau dificultățile de a deveni „interesant” pentru mass-media prin prisma subiectului comunicat. Sunt reflectate de asemenea nevoi de creştere a abilităților ONG-urilor de a se face convingătoare în relația cu mass-media.


Nu se promovează suficient în presă şi mass media această categotie de oameni, cei cu dizabilităţi. În România nu există o formă organizată a activităţii acestor oameni pe care mass media să o preia şi să o dezvolte, să atragă oameni bogaţi, parlamentari şi oameni de bine care să găsească soluţii şi pentru această categorie marginalizată la noi.

Am dori să fim informaţi despre existenţa acestor portaluri resursă pt. sectorul ONG.

Credem că portalul stiriong.ro este foarte bun şi interactiv, dar multe portaluri ar trebui să fie mai accesibile şi mai uşor de folosit, cum ar fi site-ul Youth în Action.

Mass media a spijinit bine sectorul ONG, dar pe măsură "mogulizarii" sprijinul a devenit subiectiv.

Având mass-media ca principal beneficiar ai activităţii, cazul <nume organizaţie> în ceea ce priveşte reflectarea în mass-media este atipic.

Ar fi bine ca legislativul să ofere posibilitatea acordării de facilităţi acelor instituţii mass-media care promovează ONG-urile în mod gratuit.

Trebuie să învăţăm multe.

Mass media locală este interesată doar de subiecte de senzaţie şi au un simţ deosebit al exagerării, denaturând chiar mesajele transmise. Se promovează subiecte de tip "bârfă" sau aspecte negative.

Presa locală (ziarele) mediatizează activităţile noastre dar le dă întotdeauna o conotaţie politică. Se strecoară întotdeauna aluzii (ne)realizările primăriei în comparaţie cu noi. Am trecut peste acest inconvenient deoarece considerăm că e bine să beneficiem de articole decât să nu beneficiem deloc. Televiziunea locală (TV Muscel) mediatizează activităţile noastre.

Fiind fost jurnalist, colegii din presă m-au sprijinit de fiecare dată când le-am cerut ajutorul, iar apariţiile noastre în presa locală şi judeţeană ne-ai ajutat foarte mult la răspândirea numelui organizaţiei noastre, însă nu pentru atragerea finanţatorilor, ci mai degrabă a contactării noastre de către populaţie, în cazurile de abandon, accidente etc. - ceea ce pe noi ne îngreunează. Concluzia, mass-media ne-a făcut imagine, dar lumea a perceput-o doar într-un singur fel: există o organizaţie care strânge animalele de pe străzi, hai să sunăm şi să-i anunţăm.

60

Calitatea serviciilor oferite de asociaţie şi activitatea acesteia sunt promovate de beneficiari.

De multe ori însăşi mass media nu are cunoştinţe despre sectorul ONG şi despre rolul acestuia în societate.

Activităţile organizaţie sunt foarte intens mediatizate prin presa locală: scrisă, televizată şi emisiuni radio local. Sunt emisiuni Tv locale în direct cu posibilităţi de comunicare cu telespectatorii şi emisuni de radio în direct cu ascultătorii "Radio Maria".

Interersul reprezentanţilor mass media este direct proporţional cu profesionalismul lor. Există numeroase instituţii media care nu sunt interesate de aspectele pozitive (din nici un domeniu) şi implicit, nici de activităţile din sectorul ONG (poate doar dacă apare vreun scandal).

Barometrul liderilor ONG - fdsc.ro vio 7 oct/Barometrul liderilor ONG...Voluntariat ... E necesară...

Documents

Transcript of Barometrul liderilor ONG - fdsc.ro vio 7 oct/Barometrul liderilor ONG...Voluntariat ... E necesară...